ALUNECARI DE TEREN
- Thread starter mod1
- Start date
Din ce in ce mai multe locuite sunt afectate de alunecarile de teren.
Empiric, am observat un sistem de cauze care pot provoca aceste alunecati de teren sa ne afecteze viata.
Dintre cauzele observate, sunt:
- construirea locuitelor in zone de risc
- despaduriri
- substratul geologic ce favorizeaza alunecarile
- precipitatii consistente
Putem concluziona ca daca 2 din cauze nu le putem influenta fiind naturale, pe celelalte 2 le putem influenta intr-un mod consistent.
Astfel, ar trebui evitat constructia de locuinte in zone de risc si obligatoriu trebuiesc oprite despaduririle.
Empiric, am observat un sistem de cauze care pot provoca aceste alunecati de teren sa ne afecteze viata.
Dintre cauzele observate, sunt:
- construirea locuitelor in zone de risc
- despaduriri
- substratul geologic ce favorizeaza alunecarile
- precipitatii consistente
Putem concluziona ca daca 2 din cauze nu le putem influenta fiind naturale, pe celelalte 2 le putem influenta intr-un mod consistent.
Astfel, ar trebui evitat constructia de locuinte in zone de risc si obligatoriu trebuiesc oprite despaduririle.
Alunecari si prabusiri de teren
In Subcarpati, formati predominant prin incretire si prabusire in Neogen, placile sunt foarte instabile. Distributia si varietatea miscarilor de mase sunt in stransa legatura cu componenta rocilor, folosirea si gestionarea solului. Cele mai frecvente tipuri sunt miscarile de translatie, rotirea medie si adanca si torentii de noroi.
Alunecarile de translatie superficiale care afecteaza partea din suprafata de 1-1,5 m din materialele de alunecare, au cea mai mare distributie si sunt active in mod special pe timpul topirii zapezilor primavara si in perioada ploilor torentiale de vara. Unele raman active pentru 2-3 ani, in timp ce altele sunt acoperite cu vegetatie dupa cateva luni.
Alunecarile de profunzime sunt declansate de cauze cu ar fi, ploi abundente, cutremure puternice si supraincarcarea placilor atat in mod natural cat si datorita activitatilor umane. Torentii de noroi apar frecvent dupa ploi abundente pe pantele defrisate, si pot avea pana la 1 km sau chiar mai mult in lungime. Prabusirile de stanci si grohotisurile sunt declansate cel mai adesea de catre cutremure. Instabilitatea pantelor variaza in functie de configuratia bazinului si este legata de activitatea neo-tectonica. Cea mai afectata arie este aceea a Carpatilor de Curbura inclusa in regiunea seismica a Vrancei, unde rata de dezgolire atribuita miscarilor maselor de teren, calculata pe baza datelor obtinute pe parcursul a 12 ani, intr-o zona de observare de la 0,33 la 4,3 km2 este de la 0,5 la 10 mm/an. Rata cea mai mare corespunde anilor cu ploi abundente si intervalele de recurenta a miscarilor sunt de 5 la 7 ani.
In Carpatii Orientali formati din roci din perioadele cretacic si paleogen, depozitele de aluviuni considerate periglaciare sau postglaciare si cu grosimi de 10 la 30 m sunt periodic afectate sau reactivate de tendinta crescatoare in corelatie cu adancirea vaii si de catre defrisarea antropogena. Cel mai mare risc este asociat reactivarii alunecarilor masive care adesea afecteaza in mod serios atat localitatile cat si caile de comunicatie, uneori chiar blocand partial sau total valea.
In podisul Moldovei, zonele cele mai afectate de alunecari de teren sunt pantele abrupte constituite dintr-o alternanta de marne, argile si conglomerate calcaroase.
In campia Transilvaniei, pantele afectate de alunecari sunt constituite din marne si argile sarmatice acoperite de depozite aluvionare din Pleistocen si Holocen. Alunecarile de adancime declansate de ploile abundente sunt cunoscute local ca glimee.
Alta zona cu un potential inalt de alunecari este dispusa in partea centrala si estica a platoului Tarnavelor unde pantele sunt constituite din marne si argile intercalate cu pietris si nisip.
Alunecarile sunt un hazard major in cazul pantelor abrupte sapate, locurilor de gunoaie si iazurilor de decantare.
In muntii Carpati caderile de stanci, grohotisurile si prabusirile de varfuri apar mai frecvent pe pantele mai abrupte constituite din roci cristaline, pietris si conglomerate si sunt un risc major pentru drumurile forestiere si sate.
In zona alpina avalansele sunt frecvente pe partile abrupte ale circurilor glaciale si vailor cauzand blocajul temporar pe timp de iarna, a traficului transcarpatic si afectand sporturile de iarna.
Eroziunea de suprafata si de profunzime afecteaza in diferite grade aproximativ doua treimi din teritoriul Romaniei, in principal regiunile montane si de deal.
In cea de a doua perioada a secolului al XIX –lea atentia stiintifica a fost atrasa de extinderea mare a zonelor afectate in detrimentul agriculturii.
Primul inventar in ceea ce priveste eroziunea solului, facut in 1953, a aratat o zona afectata de 82.920 km2.
Utilizand harti ale terenului la diferite scari si monitorizand la fata locului experimental a fost posibil sa se cuantifice riscul eroziunii la diferite unghiuri de panta si diferite tipuri de sol.
Pamantul din agricultura cu o panta mai mare de 5% reprezinta 42,6% din totalul de sol erodat.
Eroziunea solului afecteaza anual o suprafata de 2 – 16 t/ha/an din terenul arabil.
Cele mai mari riscuri de eroziune apar in Subcarpatii de curbura, nordul podisului Getic, centrul podisului Moldovei si vestul podisului Transilvaniei.
Intinse zone de teren sunt de asemenea afectate de eroziunea in adancime care in fiecare an distruge alte 000 ha teren cultivabil, reprezentand o pierdere anuala de 30 mil. tone. Cele mai afectate zone sunt Subcarpatii de curbura unde potentialul de pierdere al solului are o rata de 12,5-24 t/ha/an si Subcarpatii getici cu o valoare corespunzatoare de 8-8,5 t/ha/an. Extinderea rapida a eroziunii in zonele subcarpatice este in legatura cu slaba consolidare a rocilor, intensitatea precipitatiilor, mobilitatea tectonica si formele improprii de folosire a terenului.
Pantele abrupte din podisul Moldovei (creasta Tutova si dealul Covurlui) prezinta un risc mai mare la eroziunea in profunzime decat depresiunea Transilvaniei, unde nu sunt precipitatii torentiale si populatia are luate masuri traditionale de combaterea eroziunii.
Modificarile climatice generale survenite in ultimele decenii s-au facut simtite si in tara noastra. O consecinta directa a acestor modificari au fost, de exemplu, ploile excesive cazute in unele regiuni, contrastand cu altele in care seceta a atins cote alarmante. S-a constatat ca in unele situatii cantitatea de precipitatii cazuta intr-o singura zi a echivalat cu media unui an intreg, sau ca ploile cazute intr-o luna au atins valoarea insumata pe mai multi ani.
Raspunsul in teren al unor astfel de fenomene (precipitatii abundente) a fost producerea unor violente alunecari de teren.
In alte situatii, ceea ce nu a reusit natura au reusit oamenii. Se cunosc cazuri in care unele activitati insuficient controlate din punct de vedere tehnic au condus la aparitia unor fenomene de modificare a aspectului morfologic general, combinate uneori cu fenomene de reactivare sau accelerare a unor alunecari de teren semistabilizate.
In Romania s-a inregistrat in ultima vreme o intensificare a fenomenelor de instabilitate, o cauza importanta constituind-o exploatarea excesiva si deseori necontrolata a padurilor si/sau reducerea programelor nationale de combatere a eroziunii solului ca urmare a recesiunii economice din ultimii ani.
In general, alunecarile de teren se produc in zone extravilane, in unele cazuri afectand si intravilanul unor localitati. Sunt afectate in acest caz, fara discernamant, elemente de infrastructuri extrem de variate (cladiri, poduri, strazi, retele electrice, de apa sau gaze), functie de directia de avansare a materialului antrenat si amploarea alunecarii in plan si in adancime. Experienta acumulata din intamplari nefericite arata ca obiectivele fundate superficial sau cu structura de rezistenta slaba, sunt afectate chiar si in cazul unor alunecari de mai mica intensitate. Ca atare, in zonele susceptibile la astfel de fenomene, in proiectarea unor elemente de infrastructura este obligatoriu sa se tina cont de posibilitatea producerii lor, impunandu-se dimensionarea la coeficienti de siguranta sporiti.
Zonele cele mai afectate sunt situate in judetele: Alba, Bistrita-Nasaud, Botosani, Buzau, Cluj, Covasna, Dambovita, Harghita, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mehedinti, Prahova, Salaj, Vaslui, Valcea si Vrancea.
Mai poate fi mentionat fenomenul de instabilitate a terenului in zona localitatii Ocnele Mari, judetul Valcea. Fenomenul este in legatura cu procesul de exploatare prin disolutie a unui zacamant de sare. Prin dislocarea pilierilor de sustinere, in corpul zacamantului s-au format goluri subterane al caror efect la suprafata a fost de scufundare – cu impact vizibil asupra terenului si constructiilor.
Producerea acestora a afectat o suprafata de aproape 52 000 ha la nivelul intregii tari (terenuri agricole, silvice, precum si terenuri din intravilan).
In ceea ce priveste incarcarile date de zapada, se poate constata faptul ca, in special in ultimul deceniu, nu s-au manifestat caderi de zapada de abundenta celor din deceniile trecute, care au fost considerate in analiza statistica a parametrilor furnizati de statiile de observatie meteorologica, incepand cu anul 1930.
In ceea ce priveste actiunea vantului, este greu de semnalat o evolutie a hazardului. Se poate mentiona insa faptul ca, pe langa cazurile de vant consemnate de statiile meteorologice se constata producerea unor tornade sau vijelii, in medie cel putin odata pe an, evenimente care, spre deosebire de cele produse in unele tari straine, afecteaza doar zone limitate, cu efecte care de regula, nu depasesc smulgerea acoperisurilor la un numar mic de cladiri, caracterizate printr-o rezistenta redusa.
Raspunsul in teren al unor precipitatii abundente a fost producerea unor violente alunecari de teren
In Romania s-a inregistrat in ultima vreme o intensificare a fenomenelor de instabilitate, o cauza importanta constituind-o exploatarea in exces si deseori necontrolat a padurilor si/sau reducerea programelor nationale de combatere a eroziunii solului ca urmare a recesiunii economice din ultimii ani.
In general, alunecarile de teren se produc in zone extravilane, in unele cazuri afectand si intravilanul unor localitati. Sunt afectate in acest caz, fara discernamant, elemente de infrastructuri extrem de variate (cladiri, poduri, strazi, retele electrice, de apa sau gaze), functie de directia de avansare a materialului antrenat si amploarea alunecarii in plan si in adancime. Experienta acumulata din intamplari nefericite arata ca obiectivele fundamentate superficial sau cu structura de rezistenta slaba, sunt afectate chiar si in cazul unor alunecari de mai mica intensitate. Ca atare, in zonele susceptibile la astfel de fenomene, in proiectarea unor elemente de infrastructura este obligatoriu sa se tina cont de posibilitatea producerii lor, impunandu-se dimensionarea la coeficientii de siguranta sporiti.
Elementele de infrastructura vulnerabile sunt caile de comunicatie, retelele tehnico-edilitare, poduri.
Alunecarile de teren pot genera urmatoarele efecte:
· distrugerea sau avarierea constructiilor de orice fel;
· blocarea partiala sau totala a albiei unui rau si acumularilor de apa, cu pericol de inundatii;
· distrugerea sau avarierea retelelor edilitare;
· blocarea partiala sau totala a cailor de comunicatie.
Principalele cauze care favorizeaza vulnerabilitatea la alunecari:
· naturale, reprezentate de ploi intense si prelungite, procesul inghet-dezghet, cutremure;
· antropice reprezentate de despaduriri necontrolate, eroziunea solului datorita nerespectarii normelor agricole, supraincarcarea versantilor cu diverse constructii.
Exista o crestere a numarului comunitatilor vulnerabile in special datorita cauzelor antropice (despaduriri, supraincarcari).
http://www.scrigroup.com/sanatate/PRINCIPIILE-MANAGEMENTULUI-LOG94566.php
In Subcarpati, formati predominant prin incretire si prabusire in Neogen, placile sunt foarte instabile. Distributia si varietatea miscarilor de mase sunt in stransa legatura cu componenta rocilor, folosirea si gestionarea solului. Cele mai frecvente tipuri sunt miscarile de translatie, rotirea medie si adanca si torentii de noroi.
Alunecarile de translatie superficiale care afecteaza partea din suprafata de 1-1,5 m din materialele de alunecare, au cea mai mare distributie si sunt active in mod special pe timpul topirii zapezilor primavara si in perioada ploilor torentiale de vara. Unele raman active pentru 2-3 ani, in timp ce altele sunt acoperite cu vegetatie dupa cateva luni.
Alunecarile de profunzime sunt declansate de cauze cu ar fi, ploi abundente, cutremure puternice si supraincarcarea placilor atat in mod natural cat si datorita activitatilor umane. Torentii de noroi apar frecvent dupa ploi abundente pe pantele defrisate, si pot avea pana la 1 km sau chiar mai mult in lungime. Prabusirile de stanci si grohotisurile sunt declansate cel mai adesea de catre cutremure. Instabilitatea pantelor variaza in functie de configuratia bazinului si este legata de activitatea neo-tectonica. Cea mai afectata arie este aceea a Carpatilor de Curbura inclusa in regiunea seismica a Vrancei, unde rata de dezgolire atribuita miscarilor maselor de teren, calculata pe baza datelor obtinute pe parcursul a 12 ani, intr-o zona de observare de la 0,33 la 4,3 km2 este de la 0,5 la 10 mm/an. Rata cea mai mare corespunde anilor cu ploi abundente si intervalele de recurenta a miscarilor sunt de 5 la 7 ani.
In Carpatii Orientali formati din roci din perioadele cretacic si paleogen, depozitele de aluviuni considerate periglaciare sau postglaciare si cu grosimi de 10 la 30 m sunt periodic afectate sau reactivate de tendinta crescatoare in corelatie cu adancirea vaii si de catre defrisarea antropogena. Cel mai mare risc este asociat reactivarii alunecarilor masive care adesea afecteaza in mod serios atat localitatile cat si caile de comunicatie, uneori chiar blocand partial sau total valea.
In podisul Moldovei, zonele cele mai afectate de alunecari de teren sunt pantele abrupte constituite dintr-o alternanta de marne, argile si conglomerate calcaroase.
In campia Transilvaniei, pantele afectate de alunecari sunt constituite din marne si argile sarmatice acoperite de depozite aluvionare din Pleistocen si Holocen. Alunecarile de adancime declansate de ploile abundente sunt cunoscute local ca glimee.
Alta zona cu un potential inalt de alunecari este dispusa in partea centrala si estica a platoului Tarnavelor unde pantele sunt constituite din marne si argile intercalate cu pietris si nisip.
Alunecarile sunt un hazard major in cazul pantelor abrupte sapate, locurilor de gunoaie si iazurilor de decantare.
In muntii Carpati caderile de stanci, grohotisurile si prabusirile de varfuri apar mai frecvent pe pantele mai abrupte constituite din roci cristaline, pietris si conglomerate si sunt un risc major pentru drumurile forestiere si sate.
In zona alpina avalansele sunt frecvente pe partile abrupte ale circurilor glaciale si vailor cauzand blocajul temporar pe timp de iarna, a traficului transcarpatic si afectand sporturile de iarna.
Eroziunea de suprafata si de profunzime afecteaza in diferite grade aproximativ doua treimi din teritoriul Romaniei, in principal regiunile montane si de deal.
In cea de a doua perioada a secolului al XIX –lea atentia stiintifica a fost atrasa de extinderea mare a zonelor afectate in detrimentul agriculturii.
Primul inventar in ceea ce priveste eroziunea solului, facut in 1953, a aratat o zona afectata de 82.920 km2.
Utilizand harti ale terenului la diferite scari si monitorizand la fata locului experimental a fost posibil sa se cuantifice riscul eroziunii la diferite unghiuri de panta si diferite tipuri de sol.
Pamantul din agricultura cu o panta mai mare de 5% reprezinta 42,6% din totalul de sol erodat.
Eroziunea solului afecteaza anual o suprafata de 2 – 16 t/ha/an din terenul arabil.
Cele mai mari riscuri de eroziune apar in Subcarpatii de curbura, nordul podisului Getic, centrul podisului Moldovei si vestul podisului Transilvaniei.
Intinse zone de teren sunt de asemenea afectate de eroziunea in adancime care in fiecare an distruge alte 000 ha teren cultivabil, reprezentand o pierdere anuala de 30 mil. tone. Cele mai afectate zone sunt Subcarpatii de curbura unde potentialul de pierdere al solului are o rata de 12,5-24 t/ha/an si Subcarpatii getici cu o valoare corespunzatoare de 8-8,5 t/ha/an. Extinderea rapida a eroziunii in zonele subcarpatice este in legatura cu slaba consolidare a rocilor, intensitatea precipitatiilor, mobilitatea tectonica si formele improprii de folosire a terenului.
Pantele abrupte din podisul Moldovei (creasta Tutova si dealul Covurlui) prezinta un risc mai mare la eroziunea in profunzime decat depresiunea Transilvaniei, unde nu sunt precipitatii torentiale si populatia are luate masuri traditionale de combaterea eroziunii.
Modificarile climatice generale survenite in ultimele decenii s-au facut simtite si in tara noastra. O consecinta directa a acestor modificari au fost, de exemplu, ploile excesive cazute in unele regiuni, contrastand cu altele in care seceta a atins cote alarmante. S-a constatat ca in unele situatii cantitatea de precipitatii cazuta intr-o singura zi a echivalat cu media unui an intreg, sau ca ploile cazute intr-o luna au atins valoarea insumata pe mai multi ani.
Raspunsul in teren al unor astfel de fenomene (precipitatii abundente) a fost producerea unor violente alunecari de teren.
In alte situatii, ceea ce nu a reusit natura au reusit oamenii. Se cunosc cazuri in care unele activitati insuficient controlate din punct de vedere tehnic au condus la aparitia unor fenomene de modificare a aspectului morfologic general, combinate uneori cu fenomene de reactivare sau accelerare a unor alunecari de teren semistabilizate.
In Romania s-a inregistrat in ultima vreme o intensificare a fenomenelor de instabilitate, o cauza importanta constituind-o exploatarea excesiva si deseori necontrolata a padurilor si/sau reducerea programelor nationale de combatere a eroziunii solului ca urmare a recesiunii economice din ultimii ani.
In general, alunecarile de teren se produc in zone extravilane, in unele cazuri afectand si intravilanul unor localitati. Sunt afectate in acest caz, fara discernamant, elemente de infrastructuri extrem de variate (cladiri, poduri, strazi, retele electrice, de apa sau gaze), functie de directia de avansare a materialului antrenat si amploarea alunecarii in plan si in adancime. Experienta acumulata din intamplari nefericite arata ca obiectivele fundate superficial sau cu structura de rezistenta slaba, sunt afectate chiar si in cazul unor alunecari de mai mica intensitate. Ca atare, in zonele susceptibile la astfel de fenomene, in proiectarea unor elemente de infrastructura este obligatoriu sa se tina cont de posibilitatea producerii lor, impunandu-se dimensionarea la coeficienti de siguranta sporiti.
Zonele cele mai afectate sunt situate in judetele: Alba, Bistrita-Nasaud, Botosani, Buzau, Cluj, Covasna, Dambovita, Harghita, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mehedinti, Prahova, Salaj, Vaslui, Valcea si Vrancea.
Mai poate fi mentionat fenomenul de instabilitate a terenului in zona localitatii Ocnele Mari, judetul Valcea. Fenomenul este in legatura cu procesul de exploatare prin disolutie a unui zacamant de sare. Prin dislocarea pilierilor de sustinere, in corpul zacamantului s-au format goluri subterane al caror efect la suprafata a fost de scufundare – cu impact vizibil asupra terenului si constructiilor.
Producerea acestora a afectat o suprafata de aproape 52 000 ha la nivelul intregii tari (terenuri agricole, silvice, precum si terenuri din intravilan).
In ceea ce priveste incarcarile date de zapada, se poate constata faptul ca, in special in ultimul deceniu, nu s-au manifestat caderi de zapada de abundenta celor din deceniile trecute, care au fost considerate in analiza statistica a parametrilor furnizati de statiile de observatie meteorologica, incepand cu anul 1930.
In ceea ce priveste actiunea vantului, este greu de semnalat o evolutie a hazardului. Se poate mentiona insa faptul ca, pe langa cazurile de vant consemnate de statiile meteorologice se constata producerea unor tornade sau vijelii, in medie cel putin odata pe an, evenimente care, spre deosebire de cele produse in unele tari straine, afecteaza doar zone limitate, cu efecte care de regula, nu depasesc smulgerea acoperisurilor la un numar mic de cladiri, caracterizate printr-o rezistenta redusa.
Raspunsul in teren al unor precipitatii abundente a fost producerea unor violente alunecari de teren
In Romania s-a inregistrat in ultima vreme o intensificare a fenomenelor de instabilitate, o cauza importanta constituind-o exploatarea in exces si deseori necontrolat a padurilor si/sau reducerea programelor nationale de combatere a eroziunii solului ca urmare a recesiunii economice din ultimii ani.
In general, alunecarile de teren se produc in zone extravilane, in unele cazuri afectand si intravilanul unor localitati. Sunt afectate in acest caz, fara discernamant, elemente de infrastructuri extrem de variate (cladiri, poduri, strazi, retele electrice, de apa sau gaze), functie de directia de avansare a materialului antrenat si amploarea alunecarii in plan si in adancime. Experienta acumulata din intamplari nefericite arata ca obiectivele fundamentate superficial sau cu structura de rezistenta slaba, sunt afectate chiar si in cazul unor alunecari de mai mica intensitate. Ca atare, in zonele susceptibile la astfel de fenomene, in proiectarea unor elemente de infrastructura este obligatoriu sa se tina cont de posibilitatea producerii lor, impunandu-se dimensionarea la coeficientii de siguranta sporiti.
Elementele de infrastructura vulnerabile sunt caile de comunicatie, retelele tehnico-edilitare, poduri.
Alunecarile de teren pot genera urmatoarele efecte:
· distrugerea sau avarierea constructiilor de orice fel;
· blocarea partiala sau totala a albiei unui rau si acumularilor de apa, cu pericol de inundatii;
· distrugerea sau avarierea retelelor edilitare;
· blocarea partiala sau totala a cailor de comunicatie.
Principalele cauze care favorizeaza vulnerabilitatea la alunecari:
· naturale, reprezentate de ploi intense si prelungite, procesul inghet-dezghet, cutremure;
· antropice reprezentate de despaduriri necontrolate, eroziunea solului datorita nerespectarii normelor agricole, supraincarcarea versantilor cu diverse constructii.
Exista o crestere a numarului comunitatilor vulnerabile in special datorita cauzelor antropice (despaduriri, supraincarcari).
http://www.scrigroup.com/sanatate/PRINCIPIILE-MANAGEMENTULUI-LOG94566.php
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Afganistan - Hobo Baril
Autorităţile afgane au confirmat faptul că în urma alunecărilor de teren au murit peste 2.100 de persoane, inclusiv multe femei şi copii.
Alunecarea de teren a avut loc vineri, pe fondul ploilor torenţiale căzute în ultimele zile.
"Bilanţul victimelor ar putea ajunge la 2.000 de morţi, iar 4.000 de persoane au fost mutate în alte zone", a declarat Ari Gaitanis, un purtător de cuvânt al Misiunii ONU citat de BusinessWeek, conform Mediafax.
Autorităţile afgane au confirmat faptul că în urma alunecărilor de teren au murit peste 2.100 de persoane, inclusiv multe femei şi copii.
Alunecarea de teren a avut loc vineri, pe fondul ploilor torenţiale căzute în ultimele zile.
"Bilanţul victimelor ar putea ajunge la 2.000 de morţi, iar 4.000 de persoane au fost mutate în alte zone", a declarat Ari Gaitanis, un purtător de cuvânt al Misiunii ONU citat de BusinessWeek, conform Mediafax.
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Necrutatoare forta naturiii.......
O alunecare de teren dintr-o zonă rurală din Rusia se transformă, în doar câteva minute, într-un adevărat ”tsunami” care înghite în calea sa copacii, liniile de curent şi chiar şoseaua.
Înregistrarea a fost realizată la începutul lunii aprilie, în Zarchnyi, o localitate din vestul Rusiei.
O alunecare de teren dintr-o zonă rurală din Rusia se transformă, în doar câteva minute, într-un adevărat ”tsunami” care înghite în calea sa copacii, liniile de curent şi chiar şoseaua.
Înregistrarea a fost realizată la începutul lunii aprilie, în Zarchnyi, o localitate din vestul Rusiei.
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
De joia trecuta acest drum California continua sa se inalte si sa se sparga ,nu au fost cutremure ,se pare ca o alunecare de teren a dealului,impinge drumul.
Se poate vede schimbarea produsa in doar 3 ore .
Ce spun geologii? Gasiti aici :
http://www.dailymail.co.uk/news/art...shed-hillside-underneath-puzzles-experts.html
Se poate vede schimbarea produsa in doar 3 ore .
Ce spun geologii? Gasiti aici :
http://www.dailymail.co.uk/news/art...shed-hillside-underneath-puzzles-experts.html
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
O alunecare de teren in sudul Chinei a ingropat mai mult de 30 de clădiri intr-o mare de noroi, 91 de persoane disparute si declansarea unei explozii de gaz, mass-media chineză a descris ca o masă de pamant de culoare roșie si noroi a curse spre parcul din orașul Shenzhen, in "valuri uriașe", inainte de a ingropa sau strivir case și fabrici, rasucindu-le pe unele dintre ele in forme grotesti
http://www.msn.com/en-us/news/world...-explosion/ar-BBnKCdX?li=BBnb7Kz&ocid=SK2CDHP
Exista un material video.
http://www.msn.com/en-us/news/world...-explosion/ar-BBnKCdX?li=BBnb7Kz&ocid=SK2CDHP
Exista un material video.
