In perioada 21 mai – 25iulie 2010 Capitala va gazdui a 4-a editie a Bienalei Internationale de Arta Contemporana Bucuresti (Bucharest Biennale), eveniment ce are loc la fiecare doi ani, alaturindu-se bienalelor din marile orase precum Berlin, Tirana, Moscova, Venetia, Sao Paulo, Istanbul, Londra, Montreal, New York sau Sidney.
Curatorul desemnat al editiei de anul acesta este Felix Vogel, teoretician german interesat de relatia dintre estetic si social, studiind tot ceea ce tine de activism, gen, avant-garda, precum si arhitectura. Felix Vogel va fi cel mai tanar curator al unei bienale din toate timpurile.
Am stat de vorba cu Eugen Radescu si Razvan Ion, directorii Asociatiei Artphoto, sub umbrela careia este organizata Bienala, pentru a afla mai multe detalii despre scena artei contemporane din perspectiva managerului cultural.
Povestiti-ne despre Asociatia Artphoto,cum a inceput si spre ce se indreapta in prezent.
Asociatia Artphoto a inceput acum 10 ani cu revista de fotografie si new media ARTPHOTO, proiect care s-a dezvoltat mai departe intr-o revista de cultura si arta contemporana schimbandu-si in anul 2006 numele si formatul in PAVILION – journal for politics and culture. Numele revistei, PAVILION, este o aluzie la structura temporara a artei contemporane.
Fiecare numar al revistei PAVILION ofera un continut multidisciplinar si comprehensiv, prezentand diferite articole, eseuri, interviuri si proiecte artistice. In acest moment al specializarii, PAVILION doreste sa fie un nou tip de revista, adresandu-se intelectualilor curiosi. De obicei, un pavilion este o structura temporara, la fel cum revista PAVILION este o structura temporara, o platforma temporara, pentru politica, arta si cultura contemporana.
De asemenea, daca sensul culturii se manifesta in doua directii – functia achizitionala, receptivitatea fata de nou, si reproducerea achizitiilor deja existente – , Pavilion a ales prima directie. Pavilion încearca nu numai sa descrie, dar si sa se implice in scena culturala si politica.
Cum a aparut necesitatea unui proiect ca Bienala Internationala de Arta Contemporana Bucuresti/Bucharest Biennale?
In mod firesc, Bucharest Biennale a fost doar un pas inainte. Revista a produs Bucharest Biennale si, in consecinta, bienala reprezinta proiectia sa vizuala. De asemenea, la fiecare doi ani, revista devine reader pentru Bienala. Pentru fiecare editie folosim intre cinci si sapte spatii în Bucuresti, încercând sa descoperim geografia ascunsa a orasului.
Pentru editia BB 2010, curatorul este Felix Vogel (DE), care va deveni cel mai tanar curator de bienala, pana acum. El si-a ales ca tema de cercetare “Handlung. On Producing Posibillities”. BB4 ia ambiguitatea termenului german “Handlung” – este imposibil sa fie traduse toate sensurile, dar este oarecum între actiune, activitate, mijloc si participare, dar în acelasi timp poate sa insemne poveste sau chiar naratiune- ca un punct de plecare in examinarea diverselor practici, care propun diferite forme de actiune.
BB4 incearca sa examineze, sa scaneze si sa consume promisiunea – care poate fi doar o ipoteza- conform careia arta are loc intr-o zona publica si astfel creeaza posibilitati pentru actiune (politica) sau opera de arta. In acest sens, expozitia incearca mai degraba sa articuleze intrebari si sa sugereze diferite perspective decat sa formuleze raspunsuri.
Bienala urmareste sa intensifice interactiunea cu un context urban si politic în Bucuresti, invitând participanti, ce provin din diferite domenii precum arta, arhitectura, politica, antropologie, etc.
O structura trecatoare genereaza o alta structura prin inconsistenta trecerii insasi. Rezultatul acestui lant cauzal, poate fi o a treia actiune – analiza strategiilor reprezentationale, conturat de interesul spectatorului.
Cum a fost desemnat curatorul de anul acesta?
Alegerea curatorului Bucharest Biennale este o procedura strict subiectiva a celor doi directori, Razvan Ion si Eugen Radescu care decid numele curatorului in functie de anumite criterii care sunt subiective. Uneori poate conta experienta, alteori varsta, alteori genul persoanelor implicate in demersul curatorial.
Care este procesul de alegere al artistilor prezenti in cadrul Bucharest Biennale?
Alegerea artistilor este un element care apartine exclusiv curatorului desemnat si in care directorii sau echipa Bienalei nu are nicio implicare. Este un procedeu de alegere al artistilor care depinde doar de curator, noi cel mult putem sa-i sugeram acestuia nume de artisti romani care s-ar mula la un moment dat pe tematica bienalei, dat fiind ca acesta nu poate cunoaste scena artistica romaneasca, cu toate detaliile ei, la fel de bine precum noi. Dar atat.
Ce impact se asteapta sa aiba BB4 asupra Bucurestiului?
Bienala creeaza un parteneriat trainic intre Bucuresti – care este mai mult decit un oras, caci reprezinta un simbol al modului in care politicul se reflecta in toate aspectele vietii – si Europa Occidentala, facand totodata conexiunea cu o problema universala, care nu ia in consideratie contextul istoric sau geografic – problema rezistentei in viata de zi cu zi, a traiului si maruntisurilor cotidiene ca mod de viata in general. BB este o structura ce are capacitatea de a transforma Orasul insusi intr-un atelier permanent si intr-un cimp de actiune.
Vom incerca sa actionam intr-un mod care sa dovedeasca sensibilitate si competenta in interactiunea cu „celalalt” ca alter provenit din spatii culturale diferite. Scopul BB este de a stimula nasterea unui areal cultural comun prin asocierea persoanelor, fara a altera pluralitatea si diversitatea nationala si regionala a acestora.
Cat de dispusi sunt jucatorii economici intr-o perioada de criza sa finanteze astfel de proiecte?
Cei doi mari sponsori ai Bienalei, Pilsner Urquell si UniCredit Tiriac Bank si-au manifestat deja interesul pentru sustinerea Bienalei de Arta Contemporana Bucuresti, parteneriatul nostru fiind deja indelungat, cu Pilsner Urquell suntem deja la a treia editie de colaborare iar cu UniCredit la a doua. Sigur ca situatia financiara internationala si-a pus amprenta si pe economia romaneasca insa deocamdata identificarea unor solutii coerente de promovare a imaginii potentialilor sponsori este un lucru vital in atragerea acestora si reusim acest lucru.
In ce masura sprijina institutiile Statului Roman astfel de proiecte?
Statul roman este marele absent. Ca in orice situatie in care un eveniment devine important si reprezentativ pentru scena artistica romaneasca si acel eveniment este bine primit international Statul Roman refuza sa inteleaga aceste lucruri continuand batjocora la adresa banilor publici, sustinand proiecte care sunt jenante pentru imaginea tarii in strainatate, iar pe plan intern singura preocupare a birocratilor romani este sustinerea si promovarea formelor protoculturale, traditionale si, evident, fara niciun succes.
Cum se pozitioneaza BB pe scena evenimentelor de arta contemporana internationale?
BB a devenit, poate, cea mai importanta bineala de arta contemporana din sud-estul Europei, iar acest lucru este vizibil in prezenta BB in spatiul mass media european.
Spatiul Pavilion Unicredit. Ce aduce in plus fata de alte galerii traditionale?
Pavilion UniCredit nu este o galerie de arta. Este un spatiu de arta si cultura contemporana, un centru dedicat culturii. El are o poveste foarte interesanta care a plecat de la faptul ca majoritatea celor 140 de milioane de locuitori ai Rusiei traiesc in blocuri comuniste, in apartamente pe care le numesc “Hrusciovchi”, dupa numele fostului lider comunist in vremea caruia au fost construite, in anii ‘60.
Totul a pornit insa de la Stalin. El le-a gandit si le-a pus in practica. Tara dominata timp de 45 de ani de catre Rusia, Romania se poate mandri cu acelasi timp de habitat. “Hrusciovchi” au niste bucatarii minuscule, ceea ce reprezinta un mare pas inainte fata de asa-numitele “kommunalki” (acestea aveau bucatariile, baile si uneori chiar si dormitoarele in comun). Ideea omului nou, care nu are nimic de ascuns, a trecut in plan secund. Astazi, confortul devine arma principala a propagandei.
Asezat in Piata Victoriei, PAVILION UNICREDIT (PU), centrul de arta si cultura contemporana, se afla la parterul unui astfel de bloc, spatiu devenit sediu de banca in 1993, si ramas la fel timp de 15 ani. Constructia blocului a inceput in timpul regimului comunist si a fost finalizata la 5 ani dupa caderea acestuia. “Hrusciovchi” din centrul Bucurestilor este martorul transformarilor unei societati staliniste catre o societate capitalista puternic marcata politic si social.
PU foloseste acest spatiu pentru mesajele sale, pentru pozitionare (vizavi de cladirea puterii executive – Guvernului Romaniei) cat si pentru istoria sa, brusc uitata. Un spatiu fara o istorie speciala, al istoriei intrerupte, al intarzierilor revolutionare. Un spatiu al cunoasterii si al interesului pentru societate, oras si comunitate.
PU este un spatiu independent work-in-progress, un spatiu de productie si cercetare a vizualului, a discursivului si a performativului. Este un spatiu al gandirii critice si care promoveaza o intelegere implicata socio-politc a artei si a institutiilor culturale.
Pentru mai multe informatii puteti vizita site-ul BB4 http://www.bucharestbiennale.org/.
Poti citi pe tema asta si:Mozilla Firefox 3.6 beta 1 disponibil pentru downloadIntel va lansa noi procesoare Atomautovit.ro vandut pentru 4.7 milioane euroSosia lui Michael Jackson in RomaniaPromovarea artei prin "100 to watch"
Posted on Fri, 22 Jan 2010 17:00:20 +0000 at http://www.stiridebine.ro/bucharest-biennale4-transforma-orasul-intr-un-camp-de-actiune
Comments: http://www.stiridebine.ro/bucharest-biennale4-transforma-orasul-intr-un-camp-de-actiune#comments
Curatorul desemnat al editiei de anul acesta este Felix Vogel, teoretician german interesat de relatia dintre estetic si social, studiind tot ceea ce tine de activism, gen, avant-garda, precum si arhitectura. Felix Vogel va fi cel mai tanar curator al unei bienale din toate timpurile.
Am stat de vorba cu Eugen Radescu si Razvan Ion, directorii Asociatiei Artphoto, sub umbrela careia este organizata Bienala, pentru a afla mai multe detalii despre scena artei contemporane din perspectiva managerului cultural.
Povestiti-ne despre Asociatia Artphoto,cum a inceput si spre ce se indreapta in prezent.
Asociatia Artphoto a inceput acum 10 ani cu revista de fotografie si new media ARTPHOTO, proiect care s-a dezvoltat mai departe intr-o revista de cultura si arta contemporana schimbandu-si in anul 2006 numele si formatul in PAVILION – journal for politics and culture. Numele revistei, PAVILION, este o aluzie la structura temporara a artei contemporane.
Fiecare numar al revistei PAVILION ofera un continut multidisciplinar si comprehensiv, prezentand diferite articole, eseuri, interviuri si proiecte artistice. In acest moment al specializarii, PAVILION doreste sa fie un nou tip de revista, adresandu-se intelectualilor curiosi. De obicei, un pavilion este o structura temporara, la fel cum revista PAVILION este o structura temporara, o platforma temporara, pentru politica, arta si cultura contemporana.
De asemenea, daca sensul culturii se manifesta in doua directii – functia achizitionala, receptivitatea fata de nou, si reproducerea achizitiilor deja existente – , Pavilion a ales prima directie. Pavilion încearca nu numai sa descrie, dar si sa se implice in scena culturala si politica.
Cum a aparut necesitatea unui proiect ca Bienala Internationala de Arta Contemporana Bucuresti/Bucharest Biennale?
In mod firesc, Bucharest Biennale a fost doar un pas inainte. Revista a produs Bucharest Biennale si, in consecinta, bienala reprezinta proiectia sa vizuala. De asemenea, la fiecare doi ani, revista devine reader pentru Bienala. Pentru fiecare editie folosim intre cinci si sapte spatii în Bucuresti, încercând sa descoperim geografia ascunsa a orasului.
Pentru editia BB 2010, curatorul este Felix Vogel (DE), care va deveni cel mai tanar curator de bienala, pana acum. El si-a ales ca tema de cercetare “Handlung. On Producing Posibillities”. BB4 ia ambiguitatea termenului german “Handlung” – este imposibil sa fie traduse toate sensurile, dar este oarecum între actiune, activitate, mijloc si participare, dar în acelasi timp poate sa insemne poveste sau chiar naratiune- ca un punct de plecare in examinarea diverselor practici, care propun diferite forme de actiune.
BB4 incearca sa examineze, sa scaneze si sa consume promisiunea – care poate fi doar o ipoteza- conform careia arta are loc intr-o zona publica si astfel creeaza posibilitati pentru actiune (politica) sau opera de arta. In acest sens, expozitia incearca mai degraba sa articuleze intrebari si sa sugereze diferite perspective decat sa formuleze raspunsuri.
Bienala urmareste sa intensifice interactiunea cu un context urban si politic în Bucuresti, invitând participanti, ce provin din diferite domenii precum arta, arhitectura, politica, antropologie, etc.
O structura trecatoare genereaza o alta structura prin inconsistenta trecerii insasi. Rezultatul acestui lant cauzal, poate fi o a treia actiune – analiza strategiilor reprezentationale, conturat de interesul spectatorului.
Cum a fost desemnat curatorul de anul acesta?
Alegerea curatorului Bucharest Biennale este o procedura strict subiectiva a celor doi directori, Razvan Ion si Eugen Radescu care decid numele curatorului in functie de anumite criterii care sunt subiective. Uneori poate conta experienta, alteori varsta, alteori genul persoanelor implicate in demersul curatorial.
Care este procesul de alegere al artistilor prezenti in cadrul Bucharest Biennale?
Alegerea artistilor este un element care apartine exclusiv curatorului desemnat si in care directorii sau echipa Bienalei nu are nicio implicare. Este un procedeu de alegere al artistilor care depinde doar de curator, noi cel mult putem sa-i sugeram acestuia nume de artisti romani care s-ar mula la un moment dat pe tematica bienalei, dat fiind ca acesta nu poate cunoaste scena artistica romaneasca, cu toate detaliile ei, la fel de bine precum noi. Dar atat.
Ce impact se asteapta sa aiba BB4 asupra Bucurestiului?
Bienala creeaza un parteneriat trainic intre Bucuresti – care este mai mult decit un oras, caci reprezinta un simbol al modului in care politicul se reflecta in toate aspectele vietii – si Europa Occidentala, facand totodata conexiunea cu o problema universala, care nu ia in consideratie contextul istoric sau geografic – problema rezistentei in viata de zi cu zi, a traiului si maruntisurilor cotidiene ca mod de viata in general. BB este o structura ce are capacitatea de a transforma Orasul insusi intr-un atelier permanent si intr-un cimp de actiune.
Vom incerca sa actionam intr-un mod care sa dovedeasca sensibilitate si competenta in interactiunea cu „celalalt” ca alter provenit din spatii culturale diferite. Scopul BB este de a stimula nasterea unui areal cultural comun prin asocierea persoanelor, fara a altera pluralitatea si diversitatea nationala si regionala a acestora.
Cat de dispusi sunt jucatorii economici intr-o perioada de criza sa finanteze astfel de proiecte?
Cei doi mari sponsori ai Bienalei, Pilsner Urquell si UniCredit Tiriac Bank si-au manifestat deja interesul pentru sustinerea Bienalei de Arta Contemporana Bucuresti, parteneriatul nostru fiind deja indelungat, cu Pilsner Urquell suntem deja la a treia editie de colaborare iar cu UniCredit la a doua. Sigur ca situatia financiara internationala si-a pus amprenta si pe economia romaneasca insa deocamdata identificarea unor solutii coerente de promovare a imaginii potentialilor sponsori este un lucru vital in atragerea acestora si reusim acest lucru.
In ce masura sprijina institutiile Statului Roman astfel de proiecte?
Statul roman este marele absent. Ca in orice situatie in care un eveniment devine important si reprezentativ pentru scena artistica romaneasca si acel eveniment este bine primit international Statul Roman refuza sa inteleaga aceste lucruri continuand batjocora la adresa banilor publici, sustinand proiecte care sunt jenante pentru imaginea tarii in strainatate, iar pe plan intern singura preocupare a birocratilor romani este sustinerea si promovarea formelor protoculturale, traditionale si, evident, fara niciun succes.
Cum se pozitioneaza BB pe scena evenimentelor de arta contemporana internationale?
BB a devenit, poate, cea mai importanta bineala de arta contemporana din sud-estul Europei, iar acest lucru este vizibil in prezenta BB in spatiul mass media european.
Spatiul Pavilion Unicredit. Ce aduce in plus fata de alte galerii traditionale?
Pavilion UniCredit nu este o galerie de arta. Este un spatiu de arta si cultura contemporana, un centru dedicat culturii. El are o poveste foarte interesanta care a plecat de la faptul ca majoritatea celor 140 de milioane de locuitori ai Rusiei traiesc in blocuri comuniste, in apartamente pe care le numesc “Hrusciovchi”, dupa numele fostului lider comunist in vremea caruia au fost construite, in anii ‘60.
Totul a pornit insa de la Stalin. El le-a gandit si le-a pus in practica. Tara dominata timp de 45 de ani de catre Rusia, Romania se poate mandri cu acelasi timp de habitat. “Hrusciovchi” au niste bucatarii minuscule, ceea ce reprezinta un mare pas inainte fata de asa-numitele “kommunalki” (acestea aveau bucatariile, baile si uneori chiar si dormitoarele in comun). Ideea omului nou, care nu are nimic de ascuns, a trecut in plan secund. Astazi, confortul devine arma principala a propagandei.
Asezat in Piata Victoriei, PAVILION UNICREDIT (PU), centrul de arta si cultura contemporana, se afla la parterul unui astfel de bloc, spatiu devenit sediu de banca in 1993, si ramas la fel timp de 15 ani. Constructia blocului a inceput in timpul regimului comunist si a fost finalizata la 5 ani dupa caderea acestuia. “Hrusciovchi” din centrul Bucurestilor este martorul transformarilor unei societati staliniste catre o societate capitalista puternic marcata politic si social.
PU foloseste acest spatiu pentru mesajele sale, pentru pozitionare (vizavi de cladirea puterii executive – Guvernului Romaniei) cat si pentru istoria sa, brusc uitata. Un spatiu fara o istorie speciala, al istoriei intrerupte, al intarzierilor revolutionare. Un spatiu al cunoasterii si al interesului pentru societate, oras si comunitate.
PU este un spatiu independent work-in-progress, un spatiu de productie si cercetare a vizualului, a discursivului si a performativului. Este un spatiu al gandirii critice si care promoveaza o intelegere implicata socio-politc a artei si a institutiilor culturale.
Pentru mai multe informatii puteti vizita site-ul BB4 http://www.bucharestbiennale.org/.
Poti citi pe tema asta si:Mozilla Firefox 3.6 beta 1 disponibil pentru downloadIntel va lansa noi procesoare Atomautovit.ro vandut pentru 4.7 milioane euroSosia lui Michael Jackson in RomaniaPromovarea artei prin "100 to watch"
Posted on Fri, 22 Jan 2010 17:00:20 +0000 at http://www.stiridebine.ro/bucharest-biennale4-transforma-orasul-intr-un-camp-de-actiune
Comments: http://www.stiridebine.ro/bucharest-biennale4-transforma-orasul-intr-un-camp-de-actiune#comments