anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Ianuarie 2014
Caracterizarea lunii DECEMBRIE
Câmpia Română
În luna decembrie, prin comparaţie cu luna noiembrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au scăzut în cazul a 68% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au crescut la 27% dintre foraje. Scăderile nivelurilor, cu până la maxim 70 cm, au fost înregistrate mai ales în partea estică a Câmpiei Române (câmpiile Titului, Gherghiţei, Moviliţei, Râmnicului, Urziceniului), local în Piemontul Bălăciţei şi dealurile Coşuştei şi Cernei, precum şi luncile râurilor Buzău, Călmăţui, Ialomiţa, în timp ce creşteri cu până la 50 cm s-au manifestat în Depresiunea Târgu-Jiu, câmpiile Siretului şi Râmnicului.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat în majoritatea teritoriului (52%dintre foraje), la valori scăzute cu până la 500 cm sub media lunară multianuală (Câmpia Caracalului).
Câmpia Banato-Crişană
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au înregistrat creşteri în luna decembrie, comparativ cu luna precedentă, în cazul a 44% din totalul forajelor aflate în observaţie şi scăderi în 52% din situaţiile analizate. Creşteri de până la maxim 60 cm s-au înregistrat în Câmpia Joasă a Someşului, câmpiile Sinersigului, Timişoarei, Vingăi şi în depresiuni, în timp ce scăderi ale nivelurilor cu valori de până la 65 cm s-au produs pe alocuri în Câmpia Joasă a Crişurilor şi în câmpiile Valea lui Mihai, Miersigului, Nădlacului, Aradului.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25–30 ani), nivelurile piezometrice s-au situat, la valori scăzute (22% din foraje) cu până la 250 cm sub media lunară multianuală (Câmpia Joasă a Crişurilor).
Depresiunea Transilvaniei
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna decembrie au scăzut în cazul a 54% din totalul forajelor (Culoarele Târnavei Mari şi Mici, Someşului Mic şi Mare, Aiudului, depresiunile Câmpia Turzii, Sibiului, Făgăraşului, Prejmer, Tuşnad), în timp ce creşteri ale nivelurilor s-au produs pe alocuri, în culoarele râurilor Izei, Someş, Mureş şi în depresiuni (Bârsei, Făgăraş, Gheorgheni), pentru aproximativ 44% din situaţiile analizate.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (88 % din totalul forajelor) cu până la 260 cm sub media lunară multianuală (Depresiunea Tuşnad).
Podişul Moldovei
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna decembrie au scăzut în cazul a 31% dintre foraje şi au crescut la 59% dintre acestea. Scăderi ale nivelurilor s-au înregistrat în zonele colinare Bălăbăneştiului, Chinejei şi Ibănesei şi în depresiuni (Rădăuţului, Dorohoiului, Caşin, Huşului, Tazlăului), în timp ce creşteri ale nivelurilor s-au înregistrat în Culoarul Moldovei, Prutului şi Bârladului, în podişurile Mirceşti, Sacovăţ, Vultureşti, precum şi în depresiuni (Hârlău, Neamţului) .
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (82% din totalul forajelor) cu până la 230 cm (Culoarul Moldovei), adâncime situată sub nivelul mediu lunar multianual.
Podişul Dobrogei
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna decembrie au scăzut în cazul a 78%. Scăderile s-au înregistrat în podişurile Cobadinului, Cernavodei, Casimcea şi Mangaliei, Gârliciului şi în Câmpia Ceamurliei.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (67% dintre foraje) cu până la 400 cm sub media lunară multianuală (Podişul Cernavodei).
Prognoza pentru luna IANUARIE
Câmpia Română
În luna ianuarie 2015, nivelurile piezometrice ale acviferelor din principalele bazine hidrografice ale Câmpiei Române vor avea o tendinţă de creştere în cazul a 53% din totalul forajelor de observaţie considerate – a se vedea harta alăturată – în Dealurile Cernei, câmpiile Băileşti, Caracal, Titului, Snagovului, Urziceniului şi Siretului, pe alocuri în luncile Jiului, Oltului, Ialomiţei, Buzăului şi Călmăţuiului. Fluctuaţii nesemnificative ale nivelurilor sunt posibile în aproximativ 39% din situaţiile studiate în zona piemontană şi în câmpiile Burdea, Burnas, Iminogului, Râmnicului, Siretului.
Câmpia Banato-Crişană
Evoluţia nivelurilor piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie se va caracteriza printr-o tendinţă de creştere în cazul a 40% din totalul forajelor de observaţie situate în câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, zonele depresionare Baia Mare, Copalnicului, Zalăului şi câmpiile Ierului, Nădlacului, Aradului, Begăi, Timişoarei. Pe alocuri, în câmpiile Barcăului, Valea lui Mihai şi câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, nivelurile apelor freatice nu vor suferi fluctuaţii importante, în aproximativ 27% din forajele de monitorizare.
Depresiunea Transilvaniei
Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna ianuarie se va caracteriza printr-o tendinţă de creştere în depresiuni (Câmpia Turzii, Jibou, Prejmer), în culoarele râurilor Someşul Mic şi Someşul Mare, Târnava Mare, Deva şi în depresiuni, în aproximativ 46% din totalul forajelor de observaţie considerate. Se apreciază că suprafaţa piezometrică nu va manifesta modificări importante în aproximativ 32% dintre forajele de monitorizare situate depresiunile Ciceu, Câmpia Turzii, Făgăraşului, Gheorgheni şi în zonele de luncă ale râurilor Someş, Aiud, Mureş şi Târnave.
Podişul Moldovei
În luna ianuarie, evoluţia nivelurilor piezometrice în această zonă a ţării se va caracteriza printr-o tendinţă de scădere în următoarele zone: culoarele Moldovei, Prutului, Sucevei, Bârladului, în depresiuni (Dorohoi, Hârlău, Caşin, Neamţ) şi Colinele Gloduri şi Miletinului, în aproximativ 54% din totalul forajelor considerate. In cazul acviferelor freatice situate în zonele colinare Bălăbăneşti, Ibănesei, Pleşu, precum şi în depresiunile Rădăuţi, Caşin şi Bistriţa-Cracău (aproximativ 33% din situaţiile studiate), nu se vor produce fluctuaţii semnificative de nivel.
Podişul Dobrogei
Tendinţa evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie va fi de creştere, apreciată la 89% din forajele de monitorizare. Aceste creşteri sunt posibile în Colinele Murighiol, Glacisul Măcinului, Câmpia Ceamurliei şi podişurile Gârliciului, Casimcei, Cernavodei şi Mangaliei.
http://www.inhga.ro/?p=3516
Caracterizarea lunii DECEMBRIE
Câmpia Română
În luna decembrie, prin comparaţie cu luna noiembrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au scăzut în cazul a 68% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au crescut la 27% dintre foraje. Scăderile nivelurilor, cu până la maxim 70 cm, au fost înregistrate mai ales în partea estică a Câmpiei Române (câmpiile Titului, Gherghiţei, Moviliţei, Râmnicului, Urziceniului), local în Piemontul Bălăciţei şi dealurile Coşuştei şi Cernei, precum şi luncile râurilor Buzău, Călmăţui, Ialomiţa, în timp ce creşteri cu până la 50 cm s-au manifestat în Depresiunea Târgu-Jiu, câmpiile Siretului şi Râmnicului.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat în majoritatea teritoriului (52%dintre foraje), la valori scăzute cu până la 500 cm sub media lunară multianuală (Câmpia Caracalului).
Câmpia Banato-Crişană
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au înregistrat creşteri în luna decembrie, comparativ cu luna precedentă, în cazul a 44% din totalul forajelor aflate în observaţie şi scăderi în 52% din situaţiile analizate. Creşteri de până la maxim 60 cm s-au înregistrat în Câmpia Joasă a Someşului, câmpiile Sinersigului, Timişoarei, Vingăi şi în depresiuni, în timp ce scăderi ale nivelurilor cu valori de până la 65 cm s-au produs pe alocuri în Câmpia Joasă a Crişurilor şi în câmpiile Valea lui Mihai, Miersigului, Nădlacului, Aradului.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25–30 ani), nivelurile piezometrice s-au situat, la valori scăzute (22% din foraje) cu până la 250 cm sub media lunară multianuală (Câmpia Joasă a Crişurilor).
Depresiunea Transilvaniei
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna decembrie au scăzut în cazul a 54% din totalul forajelor (Culoarele Târnavei Mari şi Mici, Someşului Mic şi Mare, Aiudului, depresiunile Câmpia Turzii, Sibiului, Făgăraşului, Prejmer, Tuşnad), în timp ce creşteri ale nivelurilor s-au produs pe alocuri, în culoarele râurilor Izei, Someş, Mureş şi în depresiuni (Bârsei, Făgăraş, Gheorgheni), pentru aproximativ 44% din situaţiile analizate.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (88 % din totalul forajelor) cu până la 260 cm sub media lunară multianuală (Depresiunea Tuşnad).
Podişul Moldovei
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna decembrie au scăzut în cazul a 31% dintre foraje şi au crescut la 59% dintre acestea. Scăderi ale nivelurilor s-au înregistrat în zonele colinare Bălăbăneştiului, Chinejei şi Ibănesei şi în depresiuni (Rădăuţului, Dorohoiului, Caşin, Huşului, Tazlăului), în timp ce creşteri ale nivelurilor s-au înregistrat în Culoarul Moldovei, Prutului şi Bârladului, în podişurile Mirceşti, Sacovăţ, Vultureşti, precum şi în depresiuni (Hârlău, Neamţului) .
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (82% din totalul forajelor) cu până la 230 cm (Culoarul Moldovei), adâncime situată sub nivelul mediu lunar multianual.
Podişul Dobrogei
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna decembrie au scăzut în cazul a 78%. Scăderile s-au înregistrat în podişurile Cobadinului, Cernavodei, Casimcea şi Mangaliei, Gârliciului şi în Câmpia Ceamurliei.
În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 de ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (67% dintre foraje) cu până la 400 cm sub media lunară multianuală (Podişul Cernavodei).
Prognoza pentru luna IANUARIE
Câmpia Română
În luna ianuarie 2015, nivelurile piezometrice ale acviferelor din principalele bazine hidrografice ale Câmpiei Române vor avea o tendinţă de creştere în cazul a 53% din totalul forajelor de observaţie considerate – a se vedea harta alăturată – în Dealurile Cernei, câmpiile Băileşti, Caracal, Titului, Snagovului, Urziceniului şi Siretului, pe alocuri în luncile Jiului, Oltului, Ialomiţei, Buzăului şi Călmăţuiului. Fluctuaţii nesemnificative ale nivelurilor sunt posibile în aproximativ 39% din situaţiile studiate în zona piemontană şi în câmpiile Burdea, Burnas, Iminogului, Râmnicului, Siretului.
Câmpia Banato-Crişană
Evoluţia nivelurilor piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie se va caracteriza printr-o tendinţă de creştere în cazul a 40% din totalul forajelor de observaţie situate în câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, zonele depresionare Baia Mare, Copalnicului, Zalăului şi câmpiile Ierului, Nădlacului, Aradului, Begăi, Timişoarei. Pe alocuri, în câmpiile Barcăului, Valea lui Mihai şi câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, nivelurile apelor freatice nu vor suferi fluctuaţii importante, în aproximativ 27% din forajele de monitorizare.
Depresiunea Transilvaniei
Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna ianuarie se va caracteriza printr-o tendinţă de creştere în depresiuni (Câmpia Turzii, Jibou, Prejmer), în culoarele râurilor Someşul Mic şi Someşul Mare, Târnava Mare, Deva şi în depresiuni, în aproximativ 46% din totalul forajelor de observaţie considerate. Se apreciază că suprafaţa piezometrică nu va manifesta modificări importante în aproximativ 32% dintre forajele de monitorizare situate depresiunile Ciceu, Câmpia Turzii, Făgăraşului, Gheorgheni şi în zonele de luncă ale râurilor Someş, Aiud, Mureş şi Târnave.
Podişul Moldovei
În luna ianuarie, evoluţia nivelurilor piezometrice în această zonă a ţării se va caracteriza printr-o tendinţă de scădere în următoarele zone: culoarele Moldovei, Prutului, Sucevei, Bârladului, în depresiuni (Dorohoi, Hârlău, Caşin, Neamţ) şi Colinele Gloduri şi Miletinului, în aproximativ 54% din totalul forajelor considerate. In cazul acviferelor freatice situate în zonele colinare Bălăbăneşti, Ibănesei, Pleşu, precum şi în depresiunile Rădăuţi, Caşin şi Bistriţa-Cracău (aproximativ 33% din situaţiile studiate), nu se vor produce fluctuaţii semnificative de nivel.
Podişul Dobrogei
Tendinţa evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie va fi de creştere, apreciată la 89% din forajele de monitorizare. Aceste creşteri sunt posibile în Colinele Murighiol, Glacisul Măcinului, Câmpia Ceamurliei şi podişurile Gârliciului, Casimcei, Cernavodei şi Mangaliei.
http://www.inhga.ro/?p=3516