Dansul, minunata inventie omeneasca

[bodo]

Dansul, minunata inventie omeneasca

Cred ca nu exista persoana pe lumea aceasta care sa nu indrageasca dansul. Da, chiar si cei care nu stiu/pot sa danseze. Dansul inseamna mai mult decat miscarea picioarelor si mainilor intr-un sens sau altul. Inseamna mai mult decat doi pasi la dreapta si doi la stanga. Inseamna comunicare, socializare, omenesc, magie.

Civilizatia umana, indiferent de locul in care s-a dezvoltat, a vazut in dans exprimarea zeilor creatori. Dansul a fost perceput ca magic, ritualic, evoluand spre eleganta, rasfatul simturilor, veselie si socializare. Va puteti imagina lumea noastra fara minunatul dans? O nunta fara sarba, vals sau hora?

In dans se topesc toate energiile, negative sau pozitive. Ne nastem, apoi, mai puri si mai frumosi. Lasam in urma totul si o luam de la inceput. Epuizarea ce marcheaza finalul unui dans poate insemna sfarsitul unei conversatii ce a avut loc doar in priviri si zambet, dar si inceputul unei relatii umane.

In trecut oamenii credeau ca dansul arata daca o persoana este sau nu eligibila pentru rolul de partener de viata. Straniu, nu-i asa? Sa acorzi atat putere unor pasi facuti de om in ritmului unor sunete. Cand femeile nu aveau acces prea mult la casta barbatilor, dansul era cel care le spunea adevarul despre ei. Modul in care se miscau, modul in care stiau cum sa priveasca femeia in ochi, o atingere facuta cand trebuie.. Oh! Atatea semne de a citi un barbat. Si toate aflate in dans.

Magia dansului a evoluat. Omul a desfiintat bariere si a creat altele. Dar dansul a ramas cel mai bun mijloc de comunicare.

Dansul ridicat la rang de arta aduce lacrimi in ochi. Lacrimi de bucurie, de emotie, de reverenta. Gratia, eleganta, munca ce nu se vede in fata auditorului, toate acestea pentru ca noi, oamenii simpli si “fara talent”, putem sa ne bucuram de cateva clipe de magie. De comunicare cu zeii creatiei. De nemurire. Cei care au inventat dansul ar trebui ridicati la rang de nemuritori.

Am impresia uneori ca nu exista clipa din viata noastra care nu sa nu fie marcata de “doi pasi la stanga si doi la dreapta”. De mici ne dorim sa fim balerine. Da, noi fetitele. Sau cel putin majoritatea. Gratia acestora ne uimeste. Dar cand crestem observam ca de fapt dansul este oriunde, peste tot, este aerul ce ne inconjoara.

Greu, dificil, plutitor precum norii cei pufosi de vara. Dansul ne marcheaza viata, ne-o schimba si ne transforma in zei.

 

[anuk]

Terapia prin dans


Terapia prin dans reprezinta utilizarea in scop terapeutic a dansului pentru a imbunatati starea fizica si mentala a persoanelor. Rezultatele studiilor stiintifice asupra efectelor terapiei asupra sanatatii indica eficienta acesteia in imbunatatirea stimei de sine si in reducerea stresului.

Cu ajutorul terapiei prin dans, corpul devine instrumentul prin care invatam sa ne simtim bine in propria piele si ne regasim energia din copilarie. Terapia are drept scop conectarea cu sinele si eliberarea de tensiunile si de blocajele inscrise in memoria corpului. Din punct de vedere fizic, ea amelioreaza circulatia, coordonarea si tonusul muscular. Din punct de vedere mental si emotiv, terapia creste increderea in sine, stimuleaza capacitatile intelectuale si creativitatea si permite exprimarea unor emotii greu de redat prin cuvinte (furie, frustrare, izolare, etc)

Sedintele de terapie prin dans se desfasoara individual sau in grup intr-o incapere ce se aseamana mai mult cu un studio de dans decat cu cabinetul unui terapeut. La prima intalnire, terapeutul incearca sa identifice motivele si obiectivele participantului. Miscarile pot fi improvizate sau nu, in functie de stilul terapeutului. Muzica nu este intotdeauna prezenta; in cazul unui grup, ea poate fi elementul care uneste, in timp ce linistea favorizeaza cautarea ritmului in sine.

Pentru a crea in climat de incredere si de complicitate si pentru a favoriza constientizarea corpului si a mediului, unii terapeuti utilizeaza diverse obiecte, uneori neobisnuite (ca de exemplu, un balon cu diametrul de un metru!)

Terapia prin dans permite descoperirea propriului corp si trezeste o multime de senzatii, sentimente si ganduri. La sfarsitul sedintei, se poate discuta despre descoperirile si despre senzatiile simtite in timpul dansului. Aceste discutii pot orienta etapele viitoare ale terapiei.