De ce? (conversatie interna)

[Serj]

De ce?


Te vad de aici...simt ca esti slab,fara nici o putere,strapuns de viata...stau aici si doamne daca mi-ai da o sansa sa ies...daca m-ai lasa sa ies la suprafata....da tu...TU NUUUUUUUUU!!
Ajuti pe toti din jurul tau,dar mai putin pe tine! TE NEGLIJEZI,ITI BATI JOC DE TINE...!!! Tu chiar crezi ca cuiva ii pasa de tine?? Tu chiar crezi ca cineva da 2 bani pe tine? Stiu ai fost invatat sa crezi ca...tuturor le pasa de tine....DAR NU E ASA!!Ti-e firca sa fii mai egoist!!!!
Cine ar sta cu un las ca tine? un nimic ca tine.....stai toata ziua si visezi...te-ai inchis in lumea ta mentala,inconjurat de vise! Crezi ca maine asa ca prin magie va aparea o oportunitate/o persoana/ ceva....sa te ridice din starea asta.....sa iti dea forte si sa te ajute sa iti indeplinesti visele!! TREZESTE-TE ASA CEVA NU SE VA INTAMPLA!!!! ASCULTA-MA SI PE MINE ODATA!! INVATA SI TU DIN GRESELI!
Esti un om bun....dar prea bun....!! DE CE NU ESTI BUN CU TINE?
Am vazut in tine o sclipire...o scanteie....o flacara....si am zis ca te voi lasa sa preiei controlul....CA VEI REUSII...CA VEI PUTEA!!!
Dar uite unde sa ajuns! Esti sub pamant cu moralul!!!
Uitate in jur! De ce ai ajuns in punctul asta? De ce esti asa? De ce nu lupti pt tine? De ce nu vrei o viata mai buna? De ce stai in starea asta,,,ti-e frica sa iesi din confortul mental creat de tine...din lumea ta sigura? Esti singur! Unde iti sunt acum prietenii? Cat timp crezi ca vei mai sta pe capul familiei? Stai si nu faci NIMIC!! DAR NIMIC!!!! Viata e grea...viata e amara.....!! Da te-am auzit....da ....iti repeti totmereu in cap......chestia asta.......dar nu pot sa fac nimica....doar lasa-ma sa ies afara si atunci iti voi schimba toata viata! Te plangi de tot...esti nemultumit...instabil emotional....ORICE TE DECLANSEAZA!! M-AM SATURAT! Lasa-ma sa ies!
Lasa-ma sa ies afara.....lasa-ma sa iti arat ce inseamna VIATA!!!
Eu sunt partea puternica din tine!...EU SUNT TOT CE DORESTI SA FII!!! EU SUNT PARTEA PUTERNICA A TA...PLINA DE INCREDERE...PLINA DE SUCCES!!!
Da-mi drumul!! LASA-MA SA IES!!
Te las sa te gandesti bine!!!

O conversatie/cearta interna care am purtat-o cu multi ani in urma!
M-am gandit ca v-ar motiva si pe voi sa lasati cei mai bun si puternic din voi sa iasa!

Impartasiti experientele voastre legate de aceasta tema.

 

[ramanya]

Personal, nu cred ca exista oameni buni cu desavarsire, la fel cum nu exista oameni rai cu desavarsire. Toti avem si ceva bun si ceva rau, si ceva frumos, si ceva urat. Astfel de conversatii cred ca am avut toti la un moment in viata. De ce? Pentru ca uneori, chiar daca nu simti tu nevoia de a sta de vorba cu tine, este sinele tau superior cel care isi doreste o discutie sincera cu tine. Analize, concluziii - mai mult sau mai putin obiective - toti trecem prin acest proces. Nu este important nici cat dureaza, nici ce se va intampla dupa. Important este sa avem astfel de momente, macar o data in viata. De ce? Pentru ca asta este cea mai clara dovada a faptului ca suntem vii. Intrebarile, reprosurile ; tot ce vorbim cu noi insine, ne scoate, fie si pentru o clipa, din trairea involuntara, inconstienta, din inertia traiului de zi cu zi. In aceste momente de ,,respiro" putem spune ca suntem cu adevarat noi. Neingraditi de munca, responsabilitati, societate si religie...

 

[Serj]

In primul rand multumesc pentru raspuns !

In al doilea rand....ma bucur ca am purtat discutia aceasta cu mine,cu mult timp in urma si alte discutii mai aprinse interne, asta ma ajuta sa ma linistesc...sa vad cat de mult am evoluat,sa ma autoanalizez si de obicei eu cu mine sunt foarte dur....dar foarte dur....cer mult de la mine....uneori nu e bine...recunosc ...dar asa sunt eu!

 

[bodo]

Oglinda in care ne-am putea vedea....


Dialogul cu Sinele e dificil de initiat si fructificat! Dialogul cu Sinele! Un “partener” greu de gasit caci trebuie sa il cautam altfel decat suntem obisnuiti a cauta... Paradoxal, in mintea noastra Eu-l apropape ca nu exista explicit. Daca inchidem ochii, putem sa ne imaginam chipul multor persoane, sa le simtim “o postura” specifica, sa le asociem pana si mirosul corpului... Acelasi exercitiu insa asupra propriei persoane nu face dacat sa identifice un mare gol! Pana si propria imagine este greu de recompus, ca sa nu mai vorbim ca, imaginea interna este distorsionata si extrem de fragmentata (este suficient sa ne auzim vorbind intr-o inregistrare sau sa ne vedem intr-o secventa video ca sa intelegem ca... nu prea cunoastem persoana “de pe ecran” – ba uneori si mai mult, nici nu am dori sa o cunoastem ...caci ne-ar apuca frica...)

O puternica asimetrie: Eu si Ceilalti, Interior si Exterior... Doua directii ...doua atitudini...doua masuri... doua scari de valori si pretentii

Ce greu se “detaseaza” acel interlocultor special...sinele... A-l cauta pare un joc absurd caci...doar sti ceea ce sti si evident ca esti ceea ce crezi deja ca esti, asa ca... de ce te-ai mai intreba pe tine: ce faci mai suflete? cum o mai duci? Iauzi... chiar asa? si nu poti face nimic pentru asata? ca doar sti.... si asa, din apropape in aproape, sub aroma de cafea si ceas de tihna, cu rabdare ... Eu-l incepe a se destinda si sa ti se confeseze dincolo de masca prin care il cunosti in viata de zi cu zi...

Zilnic exersam acest dialog/monolog interior, dar sub imperiul asimetriei evocate mai sus... din interior spre exterior.... De cele mai multe ori ne compatimim! Ne bantuie comparatii si “nedreptati”..., apoi navalesc alt gen de ganduri prin care construim “strategii” , pentru a “ne imbunatati” pozitia in batalia pierduta azi... o batalie fara sfarsit pentru “un loc mai bun” (?! in ierarhia grupului, a societatii... Si roata incepe sa se invarta ...ganduri si stari:
...cum de mi-a spus el asta?... chiar asa am ajuns?... trebuia sa ii fi adus aminte de ce a facut el atunci!...cum de nu mi-a venit in minte... asta trebuia spus... las’ ca maine , vad eu cum fac si reiau discutia ca sa ii arat eu ca nu sunt asa cum crede...

si astfel, disputa de ieri se muta pe maine ... pe nesimtite devine un mod de a fi... care nu face decat sa intarzie un moment de esentiala importanta... dialogul cu Sinele...

Sau, uneori inchidem ochii si Visam! Construim fantezii in care incercam sa ne punem in postura unor asa numite persoane de succes, a unor vedete, a mirajelor imprastiate de massmedia cu atata generozitate... viata fara griji (?!), plina de lux, fara bariere si prejudecati...liberi (?!) soare...mare... sex...fara constrangeri...fara obligatii...

In toate posturile de mai sus nu facem decat sa continuam in interior viata exterioara... Noi fata de ceilalti, in raport cu ceilalti, constransi sau umiliti de ceilalti, aplaudati sau adorati de celilalti...

In extrem de putinele momente ale vietii ( de obicei in momente grele, de deznadejde, de esec...) stam si ne intrebam...bine, bine ...dar cine sunte EU? Ce vreau eu de fapt sa fac? Ce fac acum imi face bine? Imi da acea tihna de a aprecia un lucru « inutil » precum un rasarit de Soare ? Imi da acea pace in suflet care sa ma faca sa ma scol dimineata cu bucurie, binecuvantand Viata si faptul ca sunt sanatos, constient si deschis unei noi zile? Asta este viata care mi-am dorit-o ? Oare chiar am dorit-o? sau mai grav ...Am dorit cu-adevarat ceva pentru mine insumi?

In acele momente, din lipsa unui raspuns ferm, devenim melancolici, nefericiti, fapt pentru care vom evita instinctiv sa ne mai intrebam... ramanand practic cu mintea “imprastiata” in afara... Este o minte ocupata sa perceapa, sa analize, sa imparta, sa catalogheze, sa memoreze... sa construiasca o “imagine” despre lume .. Nu are de loc timp pentru cel pentru care lucreaza...

http://ro.netlog.com/eu_complexity/blog

 

[bodo]

Framantarile interioare sau lupta din noi

Toata lumea are o dubla personalitate. Unii isi dau seama de acest lucru, altii nu. Nimeni nu e doar bun sau rau; fiecare este ceea ce este si, de asemenea, contrariul a ceea ce este. In fiecare dintre noi traieste eternul conflict dintre bine si rau, punand partea constienta a personalitatii noastre (adica Eul) in fata unei dileme perpetue.


Persoana sanatoasa din punct de vedere psihic rezolva aceasta problema cu ajutorul bunului-simt si al echilibrului interior, cautand o noua dimensiune in dependenta de Supraeu (simtul moral) si incearca sa-si largeasca si campul perceptiei, pentru a aduna in constiinta zonele inconstiente ale Se-ului.


Fuga de realitate. Printre cele mai primejdioase solutii la care poate recurge omul pentru a scapa de angoasele care il macina se afla fuga de realitate. Doar infruntand situatiile in care ne aflam putem invinge si depasi angoasa. In nici un caz nu trebuie sa facem apel la alcool, droguri, sa ne refugiem in apatie ori in visare cu ochii deschisi (care este o atitudine mult mai periculoasa decat se spune!); aceste false remedii nu fac decat sa agraveze situatia, slabindu-l pe Eu (constientul nostru), care se afla astfel la cheremul celor doi tirani, Se-ul si Supraeul.


Renuntarea. Nu trebuie niciodata sa renuntati, pentru ca abandonul duce la aparitia altor probleme in viitor. Dimpotriva, trebuie sa reactionati, sa traiti, sa luptati, sa suportati cu tarie suferintele, atat fizice cat si psihice, toate greutatile posibile sau deziluziile.


Personalitatea dubla e un reflex al acestui dublu aspect al vietii, uneori calma si placuta, alteori grea si amara. Persoana sanatoasa psihic nu cere ca viata sa fie intr-un fel sau altul, iad sau rai, ci, tinand cont de aceste contradictii, se adapteaza la suferinte, atunci cand trebuie sa sufere, si la bucurii, atunci cand viata i le ofera. De fapt, se poate spune ca lucrurile incep sa mearga prost in momentul in care apare suferinta fara motiv. Adica suferi de ceva si nu stii de ce.


Refugiul in trecut. Nici refugierea in trecut nu este o solutie, pentru ca nu foloseste la nimic. Cine se agata prea mult de trecut nu mai poate profita de prezent. Ascunderea in trecut e o evaziune periculoasa, pentru ca il impiedica pe individ sa fie obiectiv in aprecieri (el transferand, in mod romantic, anumite valori ale prezentului catre lucrurile din trecut), ceea ce il face sa cada in pesimismul cel mai negru.


Nostalgicul este un individ steril si nefericit, care plange pe ruinele trecutului sau si se hraneste cu amintiri pe care le tot infrumuseteaza, stimulat de o imaginatie debordanta. El traieste, dar, din punct de vedere social, se poarta ca si cum nu s-ar mai afla pe aceasta lume.


Visatorii cu ochii deschisi. In aproximativ aceeasi situatie se afla si cei care viseaza cu ochii deschisi. A-ti inchipui lucruri care nu se vor intampla vreodata e totuna cu a te droga si a te distruge incetul cu incetul.


Imaginile frumoase si idilice pe care ne complacem sa le cream cu ajutorul fanteziei nu fac decat sa ne opuna intr-un mod violent realitatii inconjuratoare care, in sine, nu e niciodata perfecta. Cel ce se ascunde, ca un pustnic, in imaginatia proprie, crede ca a descoperit secretul fericirii, deoarece in acest fel isi poate oferi tot ceea ce doreste. Lumea e a lui, dar aceasta lume nu e reala, ci iluzorie si, la contactul dur cu realitatea, se destrama brusc, ca o stafie.


Iluzia este efemera si slabeste vointa, iar visatorii cei mai mari ies infranti din toate incercarile, fara sa aiba curajul sa priveasca lucrurile in fata si la adevarata lor valoare, acumuland greseli dupa greseli.


Autodistrugerea. Sinuciderea reprezinta a altfel de fuga din fata realitatii – o fuga totala, autodistrugatoare. Sinuciderea adevarata consta in a-ti lua viata pentru a pune capat suferintelor; dar sinuciderea poate fi si psihica, atunci cand se manifesta prin renuntarea progresiva la tot, la dragoste, la munca, la ambitii si teluri, la familie si prieteni. Aceste persoane, extrem de nefericite, incapabile sa mai acorde un oarecare interes lucrurilor din jur sau pe care le fac, asista inerte la ruinarea lor psihica si se transforma intr-un fel de obiecte pe care nimeni si nimic nu le mai poate clinti din nepasare. Sinuciderea psihica e o autopedeapsa mult mai mare decat cea fizica, cand iti iei singur viata.


In viata obisnuita, bunul-simt poate face miracole. “Count your blessings”, spun englezii, adica “gandeste-te la partile bune ale vietii si considera-te fericit cu ceea ce ai”.


A trai inseamna a lupta si, in primul rand, a te lupta cu tine.

ttp://www.citynews.ro/

 

[ramanya]

,,Nu conteaza anii din viata noastra, conteaza viata din anii nostri.''
:emo-thanks: