bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
Descoperiri care au revolutionat evolutia omenirii
Galerie fotoLouis Pasteur spunea: ‘’Sansa favorizeaza mintile pregatite’’. Vorbele lui Pasteur raman valabile si in cazul celor zece descoperiri accidentale. Oamenii de stiinta care au facut aceste descoperiri erau pregatiti pentru ele. Ei au fost capabili sa vada magia dintr-o eroare, coincidenta sau dintr-un obstacol. Astfel au aparut lucruri care au revolutionat evolutia omenirii.
Zaharina a fost descoperita pentru ca omul de stiinta Constantin Fahlberg nu s-a spalat pe maini dupa ce s-a intors de la birou. In 1879, chimistul incerca sa gaseasca noi utilitati pentru smoala de carbune. Dupa o zi productiva la munca, Fahlberg s-a intors acasa si atunci s-a intamplat ceva ciudat. El a observat ca rulourile pe care le manca erau foarte dulci. Si-a intrebat sotia daca a adaugat un nou ingredient in mancare, iar atunci cand ea a negat, Fahlberg a realizat ca gustul se datoreaza mainilor sale murdare. A doua zi s-a intors in laboratorul si a inceput sa isi guste ‘’munca’’, pana a descoperit punctul dulce. Astfel a aparut zaharina.
‘’Praful inteligent’’ - cei mai multi dintre noi am fi extrem de suparati daca tema de la scoala ne-ar exploda in fata si s-ar faramita intr-o multime de bucati. Nu este insa si cazul studentei Jamie Link de la Universitatea din California. In timp ce Jamie Link lucra la proiectul de doctorat in chimie, o bucata de silicon a explodat pur si simplu. Imediat dupa acest moment, studenta a observat ca acele mici bucati de silicon, rezultate din explozie, functioneau in continuare ca senzori. Jamie Link a primit pentru ‘’praful inteligent’’ un premiu de inventica in 2003. Micii senzori pot fi utilizati pentru a monitoriza puritatea apei potabile sau a apei de mare, pentru a identifica diferite particule biologice sau chimice din aer si chiar pentru a localiza si a distruge tumorile din corp.
Cola a fost inventata accidental de farmacistul John Pemberton, in timp ce incerca sa prepare un remediu pentru durerile de cap. A amestecat mai multe ingrediente, a caror identitate este pastrata secreta si acum, si asa a luat nastere cea mai celebra bautura racoritoare. Cola a fost comercializata timp de opt ani in farmacii, ca medicament, inainte de a deveni suficient de populara pentru a fi vanduta in sticle.
Teflonul a fost descoperit de chimistul Roy Plunkett, in timp ce incerca sa obtina un tip de chlorofluorocarbon, care sa poata fi folosit pentru refrigerare. El credea ca daca va reusi sa determine un compus numit TFE sa reactioneze cu acidul clorhidric, va putea obtine refrigerantul dorit. Pentru a incepe experimentul, Plunkett a luat o cantitate mare de gaz TFE, l-a racit, si mai apoi l-a presat in canistre, pentru a putea fi astfel depozitat pana cand va fi gata pentru utilizare. Cand a venit momentul sa deschida recipientul in care se gasea TFE, Plunkett nu a mai gasit nimic. Gazul disparuse. A scuturat canistra, si din recipient au cazut mai multi fulgi albi. Fulgii au fost mai apoi predati altor cercetatori de la Institutul DuPont care au creat teflonul in forma in care il stim astazi.
Radioactivitatea este opera fizicianului Henri Becquerel. In 1896, fascinat fiind de fluorescenta naturala si de razele X, el a incercat sa vada daca mineralele naturale fluorescente pot produce raze X daca sunt lasate mai mult timp in lumina soarelui. Becquerel realiza aceste experimente pe timp de iarna. Dupa mai multe zile cu cer innorat, el a renuntat temporar la experimente. A pus intreg ehipamentul impachetat intr-un sertar si a asteptat o zi insorita. Cand aceasta zi a venit si s-a intors la munca, Becquerel a observat ca piatra de uraniu pe care o lasase in sertar se imprimase pe placa fotografica chiar daca nu fusese expusa luminii solare. Atunci a realizat ca acea piatra avea ceva special. In timp ce lucra cu Pierre si Marie Curie, a descoperit ca ceea ce era special la acea piatra era radioactivitatea.
Culoarea mov a fost descoperita de un tanar chimist de 18 ani. William Perkin intentiona de fapt sa gaseasca un remediu pentru malarie. In 1856 Perkin lucra la crearea chininei artificiale. In urma experimentelor, el nu a obtinut insa decat o mizerie groasa si intunecata. Cu cat se uita mai mult la aceasta mizerie, cu atat Perkin vedea mai degraba o culoare frumoasa, decat un simplu gunoi. In acest mod, Perkin a creat prima vopsea sintetica. Mai tarziu, bacteriologul german Paul Ehrlich, inspirat de munca lui Perkin, a gasit o noua utilitate pentru vopsea, in chimioterapie si imunologie.
Stimulatorul cardiac (pacemaker) (in foto) a fost descoperit pentru ca inginerul american Wilson Greatbatch a introdus mana intr-o cutie si a scos ceea ce nu trebuia. Inginerul lucra la crearea unui circuit care sa ajute la inregistratea batailor mai rapide ale inimii. El a introdus mana intr-o cutie pentru a lua un rezistor cu care sa finalizeze circuitul, insa a scos din greseala un rezistor de 1 megaohm, in locul unuia de 10.000 ohm. Atunci circuitul a inceput sa pulseze timp de 1,8 milisecunde dupa care se oprea timp de o secunda. Acest ritm se repeta in mod regulat. Sunetul era de fapt o reproducere identica a batailor inimii.
Penicilina a aparut in 1928 in timp ce inventatorul sau se afla in vacanta. Bacteriologul scotian Alexander Fleming a uitat sa isi curete instalatia de lucru inainte de a pleca in vacanta. Cand s-a intors a observat o ciuperca ciudata pe cateva dintre culturile sale de bacterii. Mai mult, Fleming a observat ca bacteriile pe care se afla acea ciuperca nu se mai dezvoltau. Penicilina este si astazi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial.
http://www.ziarulprahova.ro/
Galerie fotoLouis Pasteur spunea: ‘’Sansa favorizeaza mintile pregatite’’. Vorbele lui Pasteur raman valabile si in cazul celor zece descoperiri accidentale. Oamenii de stiinta care au facut aceste descoperiri erau pregatiti pentru ele. Ei au fost capabili sa vada magia dintr-o eroare, coincidenta sau dintr-un obstacol. Astfel au aparut lucruri care au revolutionat evolutia omenirii.
Zaharina a fost descoperita pentru ca omul de stiinta Constantin Fahlberg nu s-a spalat pe maini dupa ce s-a intors de la birou. In 1879, chimistul incerca sa gaseasca noi utilitati pentru smoala de carbune. Dupa o zi productiva la munca, Fahlberg s-a intors acasa si atunci s-a intamplat ceva ciudat. El a observat ca rulourile pe care le manca erau foarte dulci. Si-a intrebat sotia daca a adaugat un nou ingredient in mancare, iar atunci cand ea a negat, Fahlberg a realizat ca gustul se datoreaza mainilor sale murdare. A doua zi s-a intors in laboratorul si a inceput sa isi guste ‘’munca’’, pana a descoperit punctul dulce. Astfel a aparut zaharina.
‘’Praful inteligent’’ - cei mai multi dintre noi am fi extrem de suparati daca tema de la scoala ne-ar exploda in fata si s-ar faramita intr-o multime de bucati. Nu este insa si cazul studentei Jamie Link de la Universitatea din California. In timp ce Jamie Link lucra la proiectul de doctorat in chimie, o bucata de silicon a explodat pur si simplu. Imediat dupa acest moment, studenta a observat ca acele mici bucati de silicon, rezultate din explozie, functioneau in continuare ca senzori. Jamie Link a primit pentru ‘’praful inteligent’’ un premiu de inventica in 2003. Micii senzori pot fi utilizati pentru a monitoriza puritatea apei potabile sau a apei de mare, pentru a identifica diferite particule biologice sau chimice din aer si chiar pentru a localiza si a distruge tumorile din corp.
Cola a fost inventata accidental de farmacistul John Pemberton, in timp ce incerca sa prepare un remediu pentru durerile de cap. A amestecat mai multe ingrediente, a caror identitate este pastrata secreta si acum, si asa a luat nastere cea mai celebra bautura racoritoare. Cola a fost comercializata timp de opt ani in farmacii, ca medicament, inainte de a deveni suficient de populara pentru a fi vanduta in sticle.
Teflonul a fost descoperit de chimistul Roy Plunkett, in timp ce incerca sa obtina un tip de chlorofluorocarbon, care sa poata fi folosit pentru refrigerare. El credea ca daca va reusi sa determine un compus numit TFE sa reactioneze cu acidul clorhidric, va putea obtine refrigerantul dorit. Pentru a incepe experimentul, Plunkett a luat o cantitate mare de gaz TFE, l-a racit, si mai apoi l-a presat in canistre, pentru a putea fi astfel depozitat pana cand va fi gata pentru utilizare. Cand a venit momentul sa deschida recipientul in care se gasea TFE, Plunkett nu a mai gasit nimic. Gazul disparuse. A scuturat canistra, si din recipient au cazut mai multi fulgi albi. Fulgii au fost mai apoi predati altor cercetatori de la Institutul DuPont care au creat teflonul in forma in care il stim astazi.
Radioactivitatea este opera fizicianului Henri Becquerel. In 1896, fascinat fiind de fluorescenta naturala si de razele X, el a incercat sa vada daca mineralele naturale fluorescente pot produce raze X daca sunt lasate mai mult timp in lumina soarelui. Becquerel realiza aceste experimente pe timp de iarna. Dupa mai multe zile cu cer innorat, el a renuntat temporar la experimente. A pus intreg ehipamentul impachetat intr-un sertar si a asteptat o zi insorita. Cand aceasta zi a venit si s-a intors la munca, Becquerel a observat ca piatra de uraniu pe care o lasase in sertar se imprimase pe placa fotografica chiar daca nu fusese expusa luminii solare. Atunci a realizat ca acea piatra avea ceva special. In timp ce lucra cu Pierre si Marie Curie, a descoperit ca ceea ce era special la acea piatra era radioactivitatea.
Culoarea mov a fost descoperita de un tanar chimist de 18 ani. William Perkin intentiona de fapt sa gaseasca un remediu pentru malarie. In 1856 Perkin lucra la crearea chininei artificiale. In urma experimentelor, el nu a obtinut insa decat o mizerie groasa si intunecata. Cu cat se uita mai mult la aceasta mizerie, cu atat Perkin vedea mai degraba o culoare frumoasa, decat un simplu gunoi. In acest mod, Perkin a creat prima vopsea sintetica. Mai tarziu, bacteriologul german Paul Ehrlich, inspirat de munca lui Perkin, a gasit o noua utilitate pentru vopsea, in chimioterapie si imunologie.
Stimulatorul cardiac (pacemaker) (in foto) a fost descoperit pentru ca inginerul american Wilson Greatbatch a introdus mana intr-o cutie si a scos ceea ce nu trebuia. Inginerul lucra la crearea unui circuit care sa ajute la inregistratea batailor mai rapide ale inimii. El a introdus mana intr-o cutie pentru a lua un rezistor cu care sa finalizeze circuitul, insa a scos din greseala un rezistor de 1 megaohm, in locul unuia de 10.000 ohm. Atunci circuitul a inceput sa pulseze timp de 1,8 milisecunde dupa care se oprea timp de o secunda. Acest ritm se repeta in mod regulat. Sunetul era de fapt o reproducere identica a batailor inimii.
Penicilina a aparut in 1928 in timp ce inventatorul sau se afla in vacanta. Bacteriologul scotian Alexander Fleming a uitat sa isi curete instalatia de lucru inainte de a pleca in vacanta. Cand s-a intors a observat o ciuperca ciudata pe cateva dintre culturile sale de bacterii. Mai mult, Fleming a observat ca bacteriile pe care se afla acea ciuperca nu se mai dezvoltau. Penicilina este si astazi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial.
http://www.ziarulprahova.ro/
