Saturn
aduce anului 2012 un element surpriză. Mulţi dintre cei pasionaţi de
astrologie se gândesc probabil la maniera stranie prin care Saturn poate
să surprindă pentru că această planetă este rece, distantă şi, de multe ori, lucrează cu elemente predictibile, oricât de dure şi neplăcute ar putea fi ele.
Tranzitând ultimul segment din Balanţă, Saturn împlineşte împreună cu
planetele cu deplasarea mai lentă decât cea a Soarelui doar o conjuncţie
cu Marte, în 15 august, deşi la începutul anului se află în relaţie de opoziţie cu Jupiter pe care Neptun încearcă să o medieze. În 5 octombrie
intră în Scorpion şi la câteva zile distanţă (11 octombrie) împlineşte un
trigon cu Neptun, intrat definitiv în Peşti din februarie, iar pe 16 noiembrie
împlineşte un trigon cu Chiron din Peşti, iar peste aproximativ o săptămână distanţă (pe 25 noiembrie) să treacă prin sextil cu Marte şi să
încheie anul cu un sextil cu Pluton, pe 27 decembrie. În tot acest interval
Saturn va avea o perioadă de retrogradare, ultima în Balanţă din acest ciclu, în intervalul 7 februarie – 25 iunie.
Una din calităţile cu care Saturn intervine atunci când tranzitează semnul
Balanţei este aceea de a renunţare la plăcerile personale pentru binele grupului.
Poate şi din această cauză Saturn se simte atât de bine în Balanţă. Termenul de "ajutor", de "faptă făcută în folosul comunităţii" este un
minunat procedeu de evoluţie. Creştinismul se bazează în mare parte pe
acest gen de pozitivare a vieţii, iar din Asia, prin inepuizabila sa sursă de
înţelepciune, găsim sistemul Karma Yoga ce ne spune că fiinţa există doar pentru a fi un instrument al Divinităţii, al forţelor ascunse ale universului
care supraveghează desfăşurarea vieţii aici pentru a o menţine, pentru a o
ajuta să treacă pe un nivel superior din punct de vedere calitativ. La fel gândirea amerindiană, în special cea care ne-a ieşit în
întâmpinare prin scrierile lui Castaneda şi care îşi are originea în
înţelepciunea toltecă, aminteşte despre gândire activă, despre starea de luptător, aceea care nu judecă timpul, evenimentul şi nici
persoana care se implică, ci, prin însăşi atitudinea sa, el se situează
dincolo de consecinţe, fiind un factor de elevare a acţiunii, deci un canal perfect al unor vibraţii de un rafinament aparte care îşi au
originea în necunoscut. Dacă în karma yoga a lucra nu pentru bani, slavă,
merite personale, ci pur şi simplu sub impulsul binelui, creştinul se dedica în acţiunile sale unei entităţi (sfinţilor, lui Iisus, lui
Dumnezeu), unor forţe personificate pe care, printr-o mistică aparte, le
proiectează asupra anturajului transfigurând banalul şi sanctificându-l prin gândurile şi intenţiile sale.
La polul celălalt, în această exemplificare, valorile abstracte ale evoluţiei
prin înţelepciunea toltecă pornesc de la stăpânirea timpului, a spaţiului, de la controlul perfect asupra funcţiilor Eului şi a forţelor care
uzează de această construcţie pentru a deveni o pradă a vulturului, pentru
a participa împreună cu necunoscutul la topirea ultimei picături de personal şi continuarea aventurii cunoaşterii într-o altă dimensiune.
În Balanţă, Saturn ne tentează cu una dintre aceste tipuri de reprezentări.
Fie că este karma yoga, prin care individul face apel la un sistem de
valori, la un mecanism amplu care-l înlănţuie şi alegând făclia, lumina, adică fapta bună, ajunge să identifice drumul până la ieşirea din ignoranţă,
fie că se simte mult mai mult susţinut de un sistem personificat în care
desprinderea de sine se face nu doar sub imperiul unui impuls afectiv, dar formula, adresarea, ideile forţă sunt susţinute pe o
relaţie caldă, organică, vie, cu necunoscutul, fie că totul se construieşte
sub impactul unei dinamici existenţiale absolute, în care supravieţuirea este condiţionată de dezvoltarea personală, totul se
apropie de existenţa individuală şi ne îmbracă faptele în sensuri dinamice,
puternice, elevate pentru a da vieţii un sens şi de a o pregăti pentru
desprinderea de lume (karma yoga), întâlnirea cu Dumnezeu (creştinism) sau întâlnirea cu Vulturul (aşa cum consideră iniţiaţii vrăjitori din America
centrală).
Astrologia nu este însă o ştiinţă elitistă, aşa cum este alchimia de
exemplu, tocmai de aceea în indicaţiile sale ea porneşte de la semnul de
unitate, adică de la elementul pe care îl putem găsi în predispoziţiile fiecăruia. Ştiind că mulţi nu sunt interesaţi de evoluţia spirituală, ci doar
de o dezvoltare personală sau de o optimizare a relaţiilor sociale pentru
a-şi schimba viaţa în sine, pentru a trăi confortabil sau pentru a simplifica scopul, menirea şi acţiunea aici, îndemnul spre spirit
devine un mare paradox al acestui an. Când Saturn intră în scenă
oamenii, în general, nu i se pot opune, pentru că argumentele vin prin evenimente, iar evenimentele prin persoane. În felul acesta,
fără nicio explicaţie logică, privită la modul general, ci doar particularizat
de individ prin relaţiile sale, atingerea spiritului devine un evenimente extrem de personal, o şansă prin care oamenii îşi pot
optimiza demersurile programate în acest an.
În ochii unui practicant, întoarcerea spre Dumnezeu este o aberaţie.
Nimeni nu se întoarce spre Dumnezeu pentru simplul motiv ca nimeni nu se poate întoarce de la el.
Redirecţionarea fluxului mental spre un ideal ce implică cercetarea
spiritului, identificarea unei noi surse de noroc alegerea unui susţinător din lumea de dincolo pe motiv că ne răneşte şi ne judecă mai puţin, nu are
nimic de-a face cu Divinitatea, chiar dacă aşa va fi invocat.
Aspectul dual al Balanţei, pe ultimul sector al său tranzitat de Saturn, abia
aici va interveni aducând, într-o mână, speech-uri lacrimogene, destăinui
apocaliptice despre necesitatea repetării formulelor sacre, a rugăciunilor penibile, a faptelor săvârşite pentru a face pe plac divinităţilor care
se simt lezate în personalitatea lor apostolică pentru că, în mintea
adeptului, nu sunt premianţi la capitolul "număr de enoriaşi", iar în
cealaltă mâna se cere necesitatea atingerii unui stadiu al evoluţiei spirituale probat prin schimbări de statut sau modificări impuse cadrului natural, grupului.
Într-un cadru al firescului se înţelege că una este dependentă de cealaltă
însă ea nu se referă la tendinţe diferite, pentru a le separa în felul acesta,
ci la reacţii, care nu sunt diferite din cauza stimulului, ci din cauza substratului fiinţei asupra căreia se acţionează, deci nu din cauza
magnetismului astral, ci din cauza diversităţilor existenţiale ale oamenilor.
Fiind de două feluri, priviţi din punct de vedere mental, cel al gândirii
practice, oamenii se simt îndemnaţi să facă schimb de experienţă, să-şi declare îndatoririle pe care le au uni faţă de alţii şi să-şi stabilească ţinte
pe care cred că, acum, în 2012, le pot atinge.
Dacă până în acest stadiu al înşiruirii ideilor totul ni se pare relativ simplu,
inteligibil şi, pe alocuri, potrivit pentru felul cum ne-am construit, poate
chiar şi în concordanţă cu anumite strategii pe care ni le-am stabilit pentru următoarea perioadă, faptul că unele dintre gesturile pe care am
ales să le facem nu sunt deloc în regulă cu scopul propus ne bulversează.
Pentru că vorbim despre Saturn în Balanţă putem vorbi despre solitudinea mesajului, despre raţionamente care par imparţiale pentru
că devin, de dragul finalităţii, extrem de selective, iar prin aplicarea lor
oamenii devin încărcaţi de indecizii şi frustrării. Aud critici care îi deranjează, se simt lezaţi în aspiraţiile sau în idealurile cele
mai înalte şi sunt provocaţi să devină foarte răi sau foarte buni în situaţii când se cere detaşarea sau indiferenţă.
Aceste tipuri de direcţii sunt în gândirea practică a astrologului trasate de
opoziţia Saturn-Jupiter, cu cele două planete în zodii guvernate de Venus
(Jupiter pe început de Taur, Saturn pe final de Balanţă). Cu alte cuvinte, începutul anului dă tonul contrastului dintre: „Ce am?"şi
„Unde ajung?”. Implicându-l pe Neptun de pe final de Vărsător în a media
aceste dileme, oamenii se vor confrunta cu iluzia că lumea este împărţită în două categorii, prima în care este cel care
analizează şi cealaltă unde îi plasează pe toţi cei situaţi sub nivelul său.
Nu va conta cum argumentează, nu va conta că în felul acesta îşi poate
compromite întreaga structură a gândirii negându-se pe sine prin supraevaluare. Va conta faptul că beţia puterii, atinsă prin simplificare,
prin tăiere, îşi vede de treabă şi îşi duce la îndeplinire scopul. Negaţia din
prima parte a anului, îndoială, argumentul care ne ridică mai sus decât
suntem şi cu care înlocuim rezultatele muncii devine principala piedică în a atinge elementul magic al acestui tranzit de final al lui Saturn.
A nu sta în calea extremelor, a nu atinge vârfuri succesive, a nu fi instabil doar de dragul de
a acumula experienţe multe înseamnă a fi în calea norocului pe care Saturn îl predispune.
Dincolo de dilema dintre bine şi rău, dincolo de încurajarea pe care o vom
simţi în a ne oferi suportul necesar pentru una dintre aceste părţi, dincolo
de gândirea argumentată prin aspiraţii, rezultate sau susţinerea din jur, există un îndemn major spre a ne asuma responsabilitatea, povara,
spre a gândi cu sufletul, spre a înţelege lipsurile şi a le trece în categorii
noi, în care nu le-am mai aşezat până acum, de a schimba durerea în comedie şi a sublima suferinţa într-un misticism aparte,
valorile lui Saturn sunt din capul locului surse de elevare şi stabilitate.
Dar nu trebuie să cădem în ridicolul superficialităţii şi să considerăm că acest îndemn trece în plan secund celelalte vibraţii astrale.
Şansa saturniană vine în primul rând prin probarea necesităţii.
Domeniul în care se va manifesta ea nu este acelaşi pentru fiecare, dar
este unul care ne-a acaparat ultimele luni ale lui 2011 şi ne va dinamiza acele relaţii pe care nu le-am evaluat corespunzător în acel interval. Acum,
chiar de la începutul anului, multe din gânduri, din contacte, se schimbă,
devin vii, cuprinzătoare sau rapace, negativiste, caustice, însă, în acest
stadiu, nu ies din determinismul astral acela de a proba, de a încerca dacă individul merita sau nu să primească o atingere, să fie prins de şansă,
noroc, de senin, linişte.
Această trăsătură saturniană cu care luăm contact trei sferturi din an ne
duce spre descoperirea unei dimensiuni personale noi.
Mulţi, prin intermediul lui Saturn, vor înţelege de la
2012 că destinul nu este chiar aşa dur şi că sublimarea suferinţelor se
face în primul rând prin selecţie, prin disciplina şi înţelegerea textelor cu care intrăm în contact.
A aprecia un pasaj dintr-o carte, un fragment dintr-un discurs, un simplu
mesaj care ne este lansat prin mijloacele media sau, pur şi simplu, o vorbă spusă de un apropiat, implică dezvelirea gândirii de prejudecăţi,
coborârea sufletului spre simplitatea adevărată, spre puţinul mistic al
vieţii, cel care îmbină privitul cu nevăzutul şi existenţa multidimensională cu efortul de a menţine viaţa în forma sa actuală de organizare.
Cel care va dori să se ridice deasupra condiţiei sale va privi această
selecţie ca pe un beneficiu al destinului şi nu se va complica urmărind în
care dintre cele două tabere este situat, ci va lucra pentru binele său sau al comunităţii într-un mod detaşat şi eficient. Este lesne de înţeles că
vibraţia lui Saturn în cele 9 luni de tranzit prin Balanţă, în care jumătate
şi-o petrece în retrogradare, ne aduce o şansă, un noroc, acela de a ne
ridica dincolo de condiţionările clasice, de a depăşi o limită şi abia prin asta destinul să comporte un salt evolutiv important. Însă nu putem să
judecăm întregul ansamblu doar după această scânteie, pentru că
celelalte planete, în mod singular sau în complex, au, în marea lor majoritate, mesaje particulare, chiar agresive, prin care sensul poate fi
deviat. În ceea ce priveşte vibraţia lui Saturn, ea are prevăzută în sfera sa
de acţiune o gamă de predispoziţii, cu titlul de tentaţii, prin care comunică
abil, dinamic şi eficient cu celelalte pentru a da greutăţilor şi încercărilor vieţii un sens nou.
Dilema apare şi în această zonă, pentru că deşi aceste direcţii vor acţiona în fundal, mulţi nu le vor vedea şi se vor îndrepta când spre una, când spre
cealaltă, lezaţi puternic de uitarea selectivă pe care anul 2012 o conferă,
prin apelul la adâncimile sufletului, iniţial, prin dinamizarea comportamentelor compulsive, apoi prin evidenţierea lor în
relaţiile sociale de natura agresivă.
Retrogradarea lui Saturn de anul acesta, realizată în intervalul 7 februarie
– 25 iunie, este un preambul al trecerii sale în Scorpion prin faptul că,
iniţiată de pe ultimul grad al Balanţei, conferă forţă şi dinamism celor trei mari opoziţii care acţionează în momentul iniţierii: Lună-Soare (Luna
plină), Venus-Marte, cu Venus pe ultimul grad din Peşti şi, evident, cea la
care însuşi Seniorul karmei participă, opoziţia cu Jupiter, mediată de Neptun.
Ascendentul momentului de iniţiere a mersului retrograd îl aduce pe Saturn în casa IV ceea ce plasează opoziţia de pe axa VI-X, a familiei
şi demnităţii sociale, într-o postură delicată. În felul acesta, revenirea la
probleme mai vechi, reinventarierea, redimensionarea vieţii personale
pentru potenţarea sa sau pentru a-i oferi acesteia un nou stadiu, aduce o confruntare tristă, aceea cu emoţiile proprii, cu senzaţiile şi percepţiile pe
care nu le-am înţeles anterior, cele care ne vin prin cuvânt, prin
înţelegere, prin exprimarea tonului,a intensităţii. Judecând după faptul că avem o casă a X-a guvernată de o altă planetă retrogradă,
Marte, plasat în casă a III-a, iar Lilith agasează principiul pozitiv al temei,
Jupiter, cu false imagini, false aspiraţii, false rezultate, falsă cunoaştere,
atunci când se va pune problema concentrării pe un ideal, pentru dezvoltarea personală, se va impune şi un avertisment, acela de a nu cădea în patima negoţului.
Această dispunere, pentru că implicându-l pe Marte, la rândul său
protagonistul unei opoziţii, înclină balanţa, atrăgând în acest sector de
acţiune doua opoziţii din trei, ceea ce va face dureroasă reîntoarcerea la problemele vechi şi cu tendinţa de a strica mai mult decât de a repara.
Avertismentul este cât se poate de sever inserat în ecuaţie pentru că
avem pe temă un cazimi Soare-Mercur, adică o conjuncţie între cei doi la o
toleranţă de doar 10 minute distanţă, ceea ce aduce o puternică determinare, care este, aşa cum ne indică trăsătura ambivalentă a
toleranţă de doar 10 minute distanţă, ceea ce aduce o rea, după direcţia temei în ansamblu.
Nevoia de a ieşi din tipare, de a combate o structură care s-a
dovedit incapabilă să împlinească doleanţele celor mulţi, de a determina
oamenii să se schimbe în bine, să fie mai practici, mai sensibili, mai
puternici în calităţi şi mai ponderaţi în defecte, aduce, prin retrogradarea lui Saturn, o deplasare de la general la particular, de la grup la individ, dar
puternici în calităţi şi mai ponderaţi în defecte, nu aduce, pentru progresul său egoist, ci pentru a produce o schimbare în interior pe care, apoi, sub
impulsul spiritului, cel pe care Saturn l-a protejat în ultimii ani, să se
declaseze un proces de redistribuire a informaţiei, de reaşezare, pe alte baze, a calităţilor şi defectelor. În absenţa acestor intenţii, a
acceptării acestui traseu, iluzia puterii, ce ne poate veni din poziţionarea
lui Neptun în casă a VIII-a a ingresului, ne reîntoarce la complicaţii de
natură medicală, la o formă de sărăcie direct proporţională cu rigiditatea mentală, cu lipsa de consecvenţă, cu teama de a progresa prin
implicarea voinţei sau a acţiunii susţinute.
Fiind bulversaţi de tandemul eu-ceilalţi, nevoi personale versus interes de
grup, mulţi vor avea impresia că întoarcerea spre trecut pentru rezolvarea
problemei le complică şi mai mult existenţa, la sporeşte durerea şi le tensionează şi mai tare relaţiile, încât vor avea impresia că în loc
să repare, sporesc frica şi mai mult. Cei care sunt obişnuiţi să lucreze cu
instrumente abstracte, care au participat conştient la procese de vindecare, de purificare sau de transformare, ştiu că orice
modificare de registru, orice trecere pe un nivel superior sau orice
soluţionare se face cu un mare consum de energie şi că, de regulă, cel care este implicat direct, este mai mult atras de realitatea
durerii sau a suferinţei, decât de posibilitatea de a se elibera de o problemă.
Privind devenirea prin această prismă, lumina norocului, cea predispusă
de Saturn, se desparte în elemente constitutive aşa cum raza de lumină ne arată spectrul rogvaiv.
Suferinţa, lipsa de consecvenţă, indecizia sau insecuritatea, dar şi
bucuria, înnobilarea, armonia, eliberarea, sunt doar câteva dintre ele. A ne întoarce cu gândul spre trecut, cu scopul de a repara o greşeală, a invoca
un proiect abandonat pentru a ne repara sensul de mers, implică a trece
prin acestea chiar şi dacă nu ne vom abandona încrederea în sine, tot ceea ce ne inspiră, este respectat sau valorizat pe măsură.
Acesta este fundalul pe care se face trecerea, în 5 octombrie, la Scorpion
şi prin aceste elemente personale, intense, complexe vom intra într-un
sector extrem de delicat în care cea mai mică umbră de putere se dinamizează, se aprinde, absoarbe fluidul final pentru a se hrăni şi a
promite prin asta ridicarea condiţiei personale spre un alt nivel. Unii vor
reuşi, pentru că nu este chiar aşa greu să dezvolţi o natură contractilă a
personalităţii, să confuzi rigiditatea cu selecţia, abnegaţia sau voinţa, dar, în mod absolut sigur, cu toţii vom fi lezaţi de apelul la o zonă a fiinţei pe
care nu dorim să o explorăm. Vor fi tulburate relaţiile intime penibile,
pasiunile bolnăvicioase, ambiţiile periculoase şi toate într-un cadru oficial,
în public, prin greşeli de gândire, vorbire sau comportare ce pot deveni fatale pentru întreaga existenţă.
În sectorul personal, Saturn în Scorpion este o nesfârşită sursă de scandal.
El îi face pe oameni să ajungă la confruntări pentru că impune regula rigidă ca singura soluţie de supravieţuire.
Fără ordine, fără disciplină, fără a impune reţinere şi autocontrol, Saturn
nu poate promite nimic, el nu-i poate garanta individului că poate să-l umple de abundenţă, de bunăstare, de relaţii, de apreciere.
Severitatea acestui semn ne aminteşte de instrucţia militară, de regulile
stricte ce se practică în şcolile catolice, de severitatea studiului pe care şi-o impun cei care doresc să folosească timpul cât mai eficient.
Pornind de la aceste frământări date de dorinţa de progres, de putere,
mulţi se vor expune unui program drastic de muncă, de efort, de studiu, de călătorie.
Chiar dacă la suprafaţă totul pare construit sub impulsul unei forţe
anume, în realitate, cei neinstruiţi ajung să-şi ucidă iubirea şi să şi-o înlocuiască cu o linişte metafizică nefericită în faţa căreia să citim
dezamăgirea faţă de viaţă, nu dragostea faţă de lumina spiritului,
dezgustul faţă de tot ceea ce este trecător, nu fascinaţia unei lumi aflată mereu în schimbare. Fiind vorba despre Scorpion, multe se
vor desfăşura într-un registru extrem de personal, atât de intim încât nimic din ceea ce se consuma să nu fie afişat în afară.
Totuşi, pentru că noi ştim astrologie, înţelegem că tertipurile ce ne vin
dinspre zodia Scorpion nu sunt perfecte, ci doar foarte bine ascunse.
Asta înseamnă că dacă îi iei acestei zodii mobilul suferinţei sau dragostea
cea mare, cea pe care nu o poate uita niciodată, care îi alimentează ambiţia şi forţa, iese din străfunduri, se îndreaptă temător spre lumină,
păşeşte în razele periculoase pentru el ale Soarelui pentru a-şi recupera
inelul mult dorit, cel care îl deformează, aşa cum s-a întâmplat cu Golum, celebrul personaj din trilogia "Stăpânul inelelor". Atât timp cât
pasiunea care alimentează voinţa stă ascunsă, nimeni din jur nu ştie ce
arde şi ce se consuma acolo, ci, poate, abia în final, să constate că totul se
topeşte, explodează, se volatilizează sau se exorcizează ceea ce posedă corpul, mintea sau întreaga fiinţă.
Se poate vorbi aici despre voinţă, despre frică, despre ambiţie, despre
lipsa de compasiune prezentată ca exemplu pozitiv, ducându-se o luptă împotriva unui inamic periculos, mic, dar văzut disproporţionat.
Negativitatea Scorpionului, vis a vis de putere şi foloasele ei, se extrage
acum din trăsăturile Leului, cel care se simte important nu atât în faţa
marilor evenimente, marilor făclii ale omenirii, ci în faţa celor pe care el însuşi le declară mari, în faţa a ceea ce el însuşi exagerează.
Scorpionul, în calitate de gazdă a lui Saturn, pe acest segment al vieţii
personale, strânge în jurul său învăţăminte de viaţă, vorbe de duh, secrete ale succesului său persoanel pe care le deţine pentru
a fi sigur că atunci când i se consumă tot materialul intern, tot elementul
care îi alimentează ambiţia, să apeleze la formule magice ori la persoanele care le folosesc pentru a întoarce totul în favoarea sa.
Ca într-o poveste frumoasă în care binele învinge, forţa gândului, dorinţa
de a face bine sau de a înclina balanţa în favoarea unui bine extras dintr-o
serie de evenimente cu final pozitiv face din tranzitul lui Saturn din Scorpion un element de referinţă în destinul personal. Saturn, fiind un
stăpân al celor solitari şi pacifişti, al celor care prefera drumul cel mai
scurt şi mai abrupt, nu se va împăca însă cu toate mişcările de culise ale Scorpionului şi, mai puţin în 2012, dar în general în timpul
acestui tranzit, ce se va încheia pe 23 decembrie 2014, va aduce crize de
personalitate cu atât mai mult cu cât ne preocupăm mai tare de autoperfecţionare sau autodepăşire.
Aşadar, cum o dai şi cum o întorci, tot nu-i bine, tocmai de aceea, în
aceste trei luni de tranzit al lui Saturn prin Scorpion din 2012 vom lua
contact cu o extremă stranie a lui Saturn, aceea de a se oferi pe sine drept exemplu de suferinţă, adică de a se supune la privaţiuni cu mare bucurie,
chiar dacă durerea suferinţei nu este deloc uşor de acceptat şi de a spune celorlalţi "Învăţaţi de la mine cum să nu faceţi!"
Această atitudine nu este autoflagelare, ci mai curând o autocompătimire
pe care orice intrat în stadiul incipient al evoluţiei sale, îl parcurge.
Scorpion va realiza un proces de iniţiere cu noi toţi, însă nu toţi se vor folosi de ceea ce le oferă acum destinul.
Cei care s-au interesat de evoluţia spirituală sau de dezvoltarea
personală, ştiu că în faza incipientă, când volumul de informaţii este
suficient de mare, survine o formă mascată de saturaţie care se prezintă sub forma exprimărilor laconice, a laudei de sine ce nu poate fi susţinută
de exemple, a golurilor informaţionale ascunse printr-o stima de sine şi
menţinute artificial ori doar prin motivul lui „eu ştiu”, nu prin dovada lui „eu pot'. Aceasta este o intersecţie, o răscruce, unde
un demon le poate cumpăra sufletul. Vânzând iluzii, pot ajunge într-o
zonă a succesului imediat care scurtează viaţa sacră şi o banalizează pe
cea care rămâne, scufundând-o într-o licoare ciudată unde succesul şi insuccesul vin tot prin intermediul celor care nu au depăşit stadiul de
începători şi care plutesc asemenea bancurilor de peşti în derivă, în
aşteptarea unei plase mari şi încăpătoare pentru a sfârşi într-o conservă frumos decorată şi intitulată "king” sau „best of...”.
Nevoia de cunoaştere vine dintr-un simţ al fiinţei, însă simplul fapt că-ţi
doreşti să cunoşti nu te protejează de durerosul început, de pericolul pe
care îl prezintă deriva, pierderea identităţii personale pentru un element fals, incomplet, depreciat, care se ridică deasupra doar pentru faptul că
se află în dezordine de mai mult timp şi ştie cum merg treburile în
acvariu, în balta de la marginea satului, când vine ploaia sau când îngheaţă apa la suprafaţă. Aceşti lupi în haine de oaie sunt în
2012 liberi ca păsările cerului şi dispuşi să dezvolte un mecanism de
captare a atenţiei mult mai eficient, mult mai puternic şi mult mai solid,
pentru că îşi coboară rădăcina mai adânc în pământ unde găseşte mai multă apă, mai multă hrană.
Cei care depăşesc stadiul de început descoperă, în primele nouă luni ale
anului, că viaţa uscată prinde viaţă şi că puterile le revin din nou. Ştiu
însă că nimic nu este întâmplător şi pentru aşi explica această minune vor face des trimitere la perioada retrogradării lui Saturn (7 februarie – 25
iunie 2012).
În sectorul social, Saturn aduce spiritul milităresc la rang de mare artă,
înclinând spre onoruri şi aprecieri care se regăsesc în înscrisuri, medalii,
titluri onorifice şi care au menirea de a oferi individului o falsă imagine despre sine, o falsă putere.
De-a lungul istoriei, parcurgerea de către Saturn al ultimului sector al Balanţei şi intrarea sa în Scorpion conferă evenimente speciale,
marcante, chiar de cotitură în soartă omenirii. În cele mai multe din cazuri
sunt scoşi de pe scena politică lideri importanţi şi se acordă o nouă şansă omenirii, o nouă şansă acelor grupuri pe care istoria le-a încercat atât de greu.
Pentru că la analiza aplicată lui Jupiter am exemplificat folosind
cazul Rusiei, mi se pare mult mai concludent să aducem din nou în discuţie acest stat şi în cazul lui Saturn.
Vladimir Ilici Lenin, după numele său adevărat Ulianov, s-a născut pe 10
aprilie 1870 în Simbirsk, Rusia. Tema sa evidenţiază un puternic marcaj
pe zodia Taurului, cu Soarele şi Mercur în prima jumătate a zodiei, iar Pluton şi Jupiter în a doua jumătate, cu Saturn pe ultimul segment al
zodiei Săgetător ce, la prima vedere, nu pare să aibă prea multe de spus
în strategia sa de a schimba soarta unui popor, ci doar de a-şi exercita
puterea de influenţă pentru a-şi oferi confortul, recunoaşterea şi a-şi ascunde teama de sărăcie, boală sau banal. Acest Saturn în Săgetător
avea însă să propulseze mult mai mult decât împlinirea dorinţelor sale şi
anume să lase locul unui personaj terifiant care a îngrozit istoria prin gândirea diabolică şi a cărui răutate nu a fost depăşită decât de
egoismul său: Iosif Isarionovici Stalin. Soarele său în conjuncţie la grad
perfect cu Saturnul din tema lui Lenin reprezintă de fapt cheia acestui mecanism complicat tocmai pentru că Lenin nu a
intenţionat să-i transfere puterea lui Stalin, ci, acesta din urmă, şi-a adjudecat-o printr-o manipulare extrem de eficientă.
În 1922, în decembrie, pe această temă, scria în ceea ce avea să fie
considerat testamentul său politic: "După ce a preluat poziţia de secretar
general, tovarăşul Stalin a acumulat în mâinile sale o putere incomensurabilă şi nu sunt sigur dacă va fi totdeauna capabil să folosească
această putere cu grija cuvenită .[...]tovarăşii să se gândească la o cale de a-l îndepărta pe Stalin din funcţie”.
Avertismentul n-a servit la nimic. Stalin, care în limba rusă înseamnă,
"om de oţel", devine în 1922, pe final de tranzit al lui Saturn în Balanţă,
poziţie mult mai favorabilă lui Nikita Khrushchev care avea în tema natală un Saturn pe final de Balanţă, sau lui Buharin, care avea o
conjuncţie Soare-Uranus la mijlocul Balanţei, Secretar General al
Partidului Comunist, dar, la începuturi, nimeni nu a intuit strategia specială a lui Stalin de a transforma această funcţie, pe atunci
nerâvnită, în cea mai importantă funcţie în stat.
După moartea lui Lenin (21 ianuarie 1924), Stalin, Kamenev şi Zinoviev
au condus împreună partidul, plasându-se din punct de vedere ideologic
între Troţki (Léiba Dóvidovici Bronştéin, născut la 7 noiembrie 1879), exponent al aripii de stânga din partid, şi Buharin (exponent
al dreptei). Datorită bolii şi mai apoi morţii lui Lenin, Stalin a reuşit să-şi consolideze puterea în partid şi în guvern.
În acest moment, Troţki a fost incapabil sau nu a dorit să se opună lui Stalin.
Neacţionând la Congresul al XII-lea al Partidului din 1923, în special în
politic al lui Lenin care cerea îndepărtarea lui Stalin, Troţki a pierdut orice
şansă de a-l învinge pe acesta care, sprijinit de Lev Kamenev şi de Grigori
Zinoviev, a fost în stare să preia controlul Partidului Comunist. Ca strategie, Stalin nu a mai pus accentul pe revoluţia mondială pentru a-şi
îndrepta toată atenţia sa spre construirea "socialismului într-o singură ţară
lui Troţki, "Revoluţia permanentă", a schimbat curând taberele şi i s-a alăturat lui Buharin.
Împreună au luptat împotriva opoziţiei formate din Troţki, Kamenev şi Zinoviev.
După 1928 (primul an al planurilor cincinale), Stalin câştigă primul loc
între lideri şi, în anul următor, Troţki a fost exilat. Manevrând cu iscusinţă
opoziţia de dreapta a lui Buharin, apărând acum colectivizarea şi industrializarea, se poate spune că Stalin a cucerit controlul partidului şi ţării.
Cum popularitatea altor lideri era mare, precum cea a lui Serghei Kirov şi
a aşa-numitului Complot Riutin, Stalin nu a câştigat puterea absolută până la Marea Epurare din 1936-1938.
Finalul tranzitului lui Saturn în Balanţă şi trecerea lui în Scorpion este
reprezentat în chip exemplar de această ipostază a puterii pe care istoria ne-o oferă.
Nu se poate cuprinde şi nici nu intenţionez asta, în aceste rânduri, crimele abominabile pe care acest individ, capabil să creeze un
sistem, le-a săvârşit.
Lider temut, tiran, orgolios şi arogant, mândru şi vanitos, Stalin avea să
fie,pentru cei care îl iubeau şi urau deopotrivă, un coşmar. Înţelegem
acestea din documentele istorice,din amintirile înaintaşilor noştri, din veritabilele lecţii de istorie. Fiica sa, Svetlana Allilueva,
născută pe 28 februarie 1926, cu Saturn în Scorpion, aduce dimensiunii
sociale descrisă anterior detalii triste marcate de firul existenţial al lui Stalin.
Svetlana a dorit să studieze literatura, însă Stalin a obligat-o să urmeze cursuri la Facultatea de Istorie. Mulţi dintre cei mai buni prieteni au
fost deportaţi, unii au dispărut în Gulag. Doi unchi ucişi: Stanislav Redens şi Alioşa Svanidze.
În copilărie, era ataşată de Nikolai Buharin, era ca o soră cu fiica acestuia, numită tot Svetlana.
Buharin a fost executat în martie 1948. Deşi în timpul lui Stalin a trăit
clipe de coşmar, după moartea acestuia devine persoana nongrata. Ironia
sorţii face ca existenţa ei să se curme brusc, anul acesta (2011), când Saturn încă nu finalizase tranzitul prin Balanţă, la fel cum s-a întâmplat în
1953 cu tatăl sau pe care l-a iubit şi dispreţuit deopotrivă.
Ca o scurtă paranteză, putem să amintim aici rolul lui Papa Pius al XII-lea,
un Peşti sensibil şi devotat crezului său, care, născut la 2 martie 1876, devine Papă chiar de ziua lui, pe 2 martie
1939. A apărat cu stoicism catolicismul şi, episodul pe care doresc să-l
amintesc aici, din timpul Războiului Rece, când Papa Pius a ţinut în mod
special să participe pentru a oferi o notă echidistantă întrevederii, Stalin a ripostat în stilu-i caracteristic: “Câte divizii are Papa?”. Ca de
multe ori în timpul exercitării funcţiei nu a existat atunci o replică, ci, ceva
mai târziu, în 1953, la moartea lui Stalin: “Acum va vedea câte divizii
am!”. Papa Pius al XII este considerat unul dintre cei mai importanţi Papi ai secolului, rolul său de mediator fiind cu tărie recunoscut. Comunitatea
evreiască, după încheierea teribilului masacru ce s-a consumat în timpul
celui de Al Doilea Război Mondial, i-a mulţumit în mod public pentru
contribuţia însemnată adusă la salvarea a sute de mii de evrei. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu KGB-ul care, sistematic, după moartea papei din
octombrie 1958, ajutat de serviciile secrete române (aspect divulgat de
Pacepa, după exilul său din 1980) a infiltrat în arhivele Vaticanului trei spioni români, deghizaţi în preoţi, pentru a fotografia tot ce
făcea referire la posibila legătură dintre Papa şi Hitler. Nu s-au găsit
documente compromiţătoare, dar au fost falsificate unele pentru a se pune la cale defăimarea sa prin intermediul partidelor
comuniste răspândite peste tot în lume. Papa Pius al XII-lea, pe numele
său adevărat Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli, s-a născut pe
careul Uranus-Pluton când aceştia treceau prin zodiile de exil (Pluton în Taur şi Uranus în Leu), semn de instabilitate, anarhie, uzurpare sau, în cea
mai blândă dintre ipostaze, birocraţie defectuoasă, dar a lucrat o mare
parte din existenţa sa cu Saturn din Peşti, semn al modulaţiilor tactice ce i-au adus o mare faimă.
Michael Hesemann (istoric german născut pe 22 martie 1964, când Saturn
de pe ultimul grad al Vărsătorului, în conjuncţie cu Saturnul lui Pius al XII-lea din momentul naşterii sale, se opunea maleficilor Uranus şi Pluton
din Fecioară) ne oferă o valoroasă analiză a acestei conjuncturi în lucrarea sa "Pius al XII-lea.
Papă care l-a înfruntat pe Hitler” amintind, printre multe alte ipostaze
magnifice din viaţa acestuia, discursul pe care l-a ţinut în Piaţa Sfântul
Petru în 20 februarie 1949 când, completăm noi, pe cer, Saturn, cel care l-a ajutat pe Hesemann să facă lumină în acest caz si pe Pius al XII-lea
să-şi ducă mesajul până la capăt, trecea peste poziţia pe care o vor curta
maleficii Pluton şi Uranus peste 15 ani, în 1964, la naşterea lui Hessemann, semn al redresării, al reparării unei imagini sau a unei
situaţii: Acesta (comunismul) ar dori o Biserică amuţită, care să tacă
atunci când ar trebui să vorbească;
- o Biserică ce slăbeşte Legea lui Dumnezeu, adaptând-o plăcerilor umane,
când ar trebui să o proclame şi să o apere;
-o Biserică departe de principiile pe baza cărora Isus a zidit-o,
pentru a se adapta cu comoditate la opiniile actuale sau pentru a
îngenunchea în faţa curentului trecător... Aceasta este oare Biserica pe care o veneraţi şi o iubiţi?
Aţi recunoaşte voi într-o atare Biserică trăsăturile mamei voastre? Vă puteţi voi imagina un succesor al lui Petru care să se încline unor astfel de exigenţe?”.
Ulterior anului 1953, trecerea lui Saturn pe finalul Balanţei şi începutul
Scorpionului aduce moartea lui Brejnev şi agonia gerontocraţiei din Uniunea Sovietică.
Făcând aici un tandem interesant cu Jupiter, care l-a ajutată pe Gobaciov
să scrie un nou capitol în istoria Rusiei şi implicit a omenirii, prin trecerea sa în Săgetător, ne pune în situaţia să ne gândim serios la tipurile de
raporturi pe care le parcurgem şi cât de complicată poate deveni scena
după interesele şi ambiţiile unor lideri.
Nu ne pripim deloc dacă amintim aici că Angela Merkel (17
iulie 1954, ora 5:45, Hamburg) s-a născut cu Saturn în Scorpion, cu
Neptun în ultima decadă din Balanţă şi, asemenea lui Buharin (9 octombrie 1888), beneficiază de o conjuncţie strânsă Soare-
Uranus pe semn cardinal.
Nicolas Sarkozy (28 ianuarie 1955, ora 22:00, Paris) are acelaşi semn de
generaţie ca Angela Merkel şi comparaţia ar putea merge mai departe cu alţi lideri, spre exemplu cu.....
Putin, născut la 7 octombrie 1952 cu marcaj pe a doua jumătate a
Balanţei, cu Jupiter in Taur, deci cu prerogative astrale marcante pentru prima jumătate a anului 2012, ce il poate propulsa din nou ca
pion important într-un mecanism social major.
Analizând, comparativ, diferite perioade din istorie pentru a învăţa, nu
înseamnă că plasându-le acum, în acest context, căutam vinovaţi. Nu, în
mod sigur nu cei care ies la rampa acum sunt principalii vinovaţi, ci cei care se vor folosi de drumurile deschise de aceştia. Maniera stranie
prin care Saturn ne strecoară frica este atât de abilă şi, dacă dăm înapoi
doar câteva cicluri, fără a ne duce prea departe în timp, observăm că agresiunea familiei, a crezului, sărăcirea omului de rând
sunt cele câteva măsuri care au supus naţiuni, popoare, prin groaza lipsei
de perspectivă, prin teama de a nu beneficia de liniştea şi mulţumirea unui trai simplu.
Impactul social al acestui final de Balanţă şi început de Scorpion pentru
tranzitul lui Saturn este unul esenţial. Nu trebuie însă să pierdem din
vedere că echilibrul între esenţial şi aparenţe este singura preocupare viabilă a acestei perioade. Nu contează că acesta apare la nivelul vieţii
private sau la nivelul celei sociale, important este ca noi, în calitate de
gânditori ai prezentului, să reuşim să integrăm corect mesajul. Prin Saturn, alegem, în 2012, să fim actori într-o piesă de teatru, alegem să
ne consumăm sentimentele, nervii, energia fizică simulând un joc social
sau participând efectiv la unul într-un cadru mult mai mare. Se va face
deci apel la cunoştinţele solide în materie de gesturi, exprimare, dicţie, creativitate, ni se cere o anumită intonaţie şi de asemenea o mişcare
scenică potrivită întâmplării. Pentru că norocul anul acesta vine de la
Saturn, acela de a ne îmbogăţi experienţa şi de a nu ne distruge în acţiune, este important să fim impecabili în reprezentaţie. Aşa
cum specificam la prezentarea lui Jupiter, în ceea ce priveşte idealul ales,
suntem într-un ciclu al autoexprimării, al lansării mesajului corect de
ridicare deasupra condiţiei şi orice deviere de la acesta, orice curbă îndreptată spre fals şi indecenţă sancţionează cu o rătăcire periculoasă.
Jocul dea scena, din punctul de vedere al lui Saturn, are de întâmpinat două mari probleme fundamentale:
-seriozitatea sentimentelor şi creativitatea dezvoltată pe marginea rolului.
Aceste două elemente şi în practicarea meseriei de actor fac diferenţa
dintre o creaţie de calitate şi una de duzină, dintre un actor talentat, aplecat cu seriozitate asupra muncii sale, şi unul superficial căruia îi
ajunge că se află din când în când pe scenă pentru a-şi atribui calităţi pe care nu le are.
Finalul lui 2012 este din capul locului un important interval al acestui an
pentru că va împlini cele mai importante unghiuri. Dacă de-a lungului
anului, în afară retrogradării din perioada 7 februarie - 25 iunie, mai împlineşte doar o conjuncţie cu Marte în 15 august, după intrarea sa în
Scorpion va împlini un trigon cu Neptun, în 11 octombrie, aducând o
diminuarea a puterii de înţelegere în ansamblu a situaţiei şi tendinţa de detaşare de grup. Ideea de autonomie, de separare de
grupul care a ridicat o fracţiune şi care se crede acum îndreptăţită să
acţioneze în felul acesta, primeşte un îndemn major prin acest aspect. De fiecare dată când aceste planete se situează în zodii
fiecare dată când aceste planete se situează în zodii din acelaşi element, trigonul ce se construieşte trece prin trei etape: acţiunea, când Saturn este
direct, reacţiune, când Saturn împlineşte acest aspect în mers retrograd şi soluţionarea când revine la mersul direct.
Acestea trei sunt împlinite în interval de aproximativ 8-10 luni, timp în
care poate primi un aspect şi de la Jupiter, dar în mod sigur va diversifica
această construcţie prin tributul lui Marte care poate parcurge în acest interval un minim de patru semne zodiacale.
Ultimul trigon între cei doi s-a produs în perioada 25 iunie 2001-4 aprilie 2002 când Saturn
2002 când Saturn se afla în Gemeni, iar Neptun în plin tranzit prin semnul căderii sale, Vărsător.
Judecând după faptul că anul 2001 este celebru pentru căderea turnurilor
gemene, dar şi pentru faptul că SUA, alături de UK, în octombrie, invadează Afganistanul, talentul organizatoric, dezvoltarea imaginaţiei, a
spiritului de echipă, devin pe spaţiul public mijloace de a invada, de a
distruge bunul celuilalt, de autoflagelare, de a renunţa la anumite foloase pentru a câştiga o faimă, un renume, o poziţie, un privilegiu.
Dacă în mod sugestiv plasarea acestora în semne de aer a adus, la
propriu, acest element în centrul atenţiei (celebrele imagini cu avioanele
care străpung turnurile au devenit nu doar subiectele principale de discuţii, dar şi motivul unor glume reuşite în care este satirizat rolul
protagoniştilor), despre Afganistan s-a vorbit însă mai puţin decât despre ce s-a întâmplat în 11 septembrie.
Se ştie că poziţia acestui stat este una strategică, fiind amplasat într
marile puteri aleAsiei: Rusia, China India. Începând cu 1.200 î.H. (când
Pluton îşi finaliza tranzitul prin domiciliu şi se afla în relaţie de trigon cu Neptun din Rac) teritoriul afgan a fost populat de iranieni, condus de
perşi, greci, şi a devenit o zonă tampon între Europa, Asia Centrală şi India.
În anul 652 d.H. (când Pluton trecea pe ultimul segment al zodiei Taur, iar
Neptun se afla în plin tranzit prin Scorpion), Afganistanul a fost cucerit de către arabi, inclus în califatul arab care şi-a impus propria cultură şi
religie. Între cele două războaie Afganistanul a adoptată o poziţie de
neutralitate însă interesele marilor puteri către această zonă au fost şi rămân vii.
După invazia sovietică din 1979 (cu Pluton trecând prin ultimul segment al Balanţei şi ridicând un sextil cu Neptun din Săgetător),
Afganistanul a reprezentat polul mondial de interes şi a devenit un loc important al confruntărilor dintre Est şi Vest.
În timpul războiului, Afganistanul a fost permanent susţinut de către
rivalii URSS cum ar fi SUA, China, Marea Britanie, Pakistan şi, de
asemenea, de către o parte din ţările musulmane (de orientare sunită). Ajutorul acordat de către SUA e încadrat în limitarea expansiunii
comunismului în lume, iar în ceea ce priveşte China, aceasta s-a concentrat în a obstrucţiona orice rival cu obiective comune.
Între 2000 şi 2001 (cu Jupiter si Saturn in Gemeni, cu sextil intre Neptun
din Varsator şi Pluton din locul pe care îl ocupa Neptun în Săgetător la
sextilul anterior din 1979) Afganistanul a fost pe primul loc în lume la producţia de droguri. Atât timp cânt producţia de opium creşte, şi în
acelaşi timp şi comerţul cu acest produs, acest lucru reprezintă o
problemă serioasă pentru guvernul afgan şi un motiv serios pentru a manipula opinia publică spre a permite, tacit, descinderile militare
în zonă. În acest moment Afganistanul este pe locul doi în Asia la culturile de plante pentru droguri.
Motivul principal utilizat de talibani este acela de a se folosi de această
sursă de venit pentru a-şi putea cumpăra arme şi muniţie folosite în lupta l
lor împotriva forţelor de coaliţie. Judecând şi după întregul circ desfăşurat la nivel mondial referitor atât la evenimentele din 11 septembrie, dar şi la
cele din octombrie din Afganistan, privitor la motivele reale ale
conflagraţiei şi plasându-le sub imperiul lui Saturn din Gemeni, goana sa după o nouă formă de influenţă, de putere, dar şi sub
amploarea influenţei născută din relaţia lui Neptun cu Pluton, ce au
coordonat de-a lungul istoriei şi mobilitatea conceptuală, religioasă, culturală a popoarelor, crezul lor şi necesitatea de a lupta pentru
a-şi menţine integritatea, dar şi, particularizând la cazul Afganistanului,
înclinaţia spre a folosi substanţe cu efect psihedelic (droguri) ca semn de
putere şi influenţă, deopotrivă domeniul lui Neptun şi al lui Pluton, dau evenimentelor de anul acesta un magnetism aparte prin alinierea unei
structuri sociale, a regulilor, a legiferării, documentului, sigiliului, adică
Saturn, la schemele create de relaţia Neptun-Pluton de-a lungul timpului.
De asemenea, reprezentativ şi, probabil, mult mai aproape de situaţia în
care suntem acum este cazul primei crize economice mondiale, cea care a început în 1857 şi a ţinut până în 1859.
Criza s-a declanşat la 24 august 1857, în New York, la o bancă ce deţinea
fondurile unei mari companii de asigurări de viaţă (cu sediul central în
Cincinnati, Ohio), şi care era implicată în diverse investiţii, la doar câteva zile de la primul trigon Saturn-Neptun pe zodii de apă (Saturn era pe
atunci în Rac) împlinit în 12 august 1857. Alţi economişti istorici
consideră că această criză s-a datorat înprincipal scăderii masive a comerţului cu produse agricole. Manifestarea şi răspândirea crizei în
întreaga ţară şi apoi în întreaga lume, a fost deosebit de rapidă. Centrele
financiare din Europa şi din America au fost primele afectate. La 24 august 1857, Charles Stetson – Preşedintele companiei de
asigurări din Ohio, a dat un interviu în care a spus: "Banca ce deţinea
fondurile noastre a acordat prea multe împrumuturi speculative, pentru
construcţia de căi ferate. În acelaşi timp sucursala noastră din New York a făcut foarte multe greşeli şi s-au descoperit multe fraude.” Ca
urmare a acestui fapt, perioada consemnează şi o serie de situaţii care au
amplificat starea generală şi au dat amploare acestei crize:
· ambarcaţiunea din America Centrală, ce transporta o mare cantitate de
aur şi pasageri, s-a scufundat. Băncile americane care aşteptau cantitatea
de aur exportată din America Centrală aveau nevoie de acest aur pentru a-şi continua activitatea şi a-i asigura pe deponenţi de
solvabilitate;
- Bursa de la New York intră în crah;
- Războiul dintre Marea Britanie şi China (1840-1842) şi ulterior (1856-1860);
- Izbucnirea războiului din Crimeea (1853-1856);
- Mişcările revoluţionare din Europa anilor 1848;
- Mulţi ţărani îşi părăsesc micile ferme şi se înrolează în armată;
- Unele dintre ţările europene devin dependente de produsele agricole americane;
- Speranţa agricultorilor americani era legată de sfârşitul lunii septembrie
când sperau că îşi vor putea vinde recoltele şi acest lucru va restabili situaţia generală economică;
- La terminarea războiului, agricultura europeană se reface rapid, preţul cerealelor americane
scade datorită competiţiei cerealelor ruseşti;
- Veniturile fermierilor americani sunt în scădere;
- Fermierii americani nu vor să scadă preţul cerealelor întrucât nu îşi pot achita datoriile faţă
de bănci;
- Băncile nu mai rezistă presiunii cererii de plată a deponenţilor şi dau faliment.
Numai băncile din New York şi Boston au rămas pentru un timp deschise,
dar şi-au anunţat clienţii că nu vor putea achita toate solicitările pentru credite.
Pentru economişti, acest proces este însă unul explicabil, pentru noi, cei
care ne informăm şi prin intermediul astrologiei, dar nu ne putem implica
în conexiuni complexe, cele referitoare la dinamica popoarelor sau la apariţia, desfăşurarea şi dispariţia crizelor mondiale, acest fapt rămâne,
în mod paradoxal, un mister care ar putea fi dezlegat prin apelul la
mecanismele complexe ale teoriei ciclurilor planetare ce ţin de domeniul astrologiei mondiale. Se ştie că în nordul Americii
(această criză de acolo a pornit), se produceau diverse cereale şi se dezvoltase mult industria şi sistemul financiar-bancar.
S-a dezvoltat sistemul de căi ferate care aduceau produse alimentare din
Vest spre Estul Statelor Unite şi de unde se exportau spre Europa. Această
creştere a favorizat o mulţime de speculaţii bancare bazate pe vânzarea şi cumpărarea de terenuri şi investiţii în căile ferate.
După încetarea războiului Mexicano-American (1848), industria americană a continuat să se dezvolte.
În mod surprinzător, multe dintre băncile americane au dat faliment şi au
dus la declanşarea unei depresii economice. După o perioadă de creşteri
importante în vânzarea de terenuri, preţul acestora a început să scadă brusc, datorită scăderii cererii (cum a fost de exemplu în
statul Kansas), iar companiile feroviare au fost obligate să-şi reducă preţul
transporturilor deoarece scăzuseră cererile de transport. Judecand dupa
faptul ca Saturn in Pesti aduce o noua înfăţişare finalităţii, dar, mai ales, iminenta producere a conjuncţiei Uranus-Pluton în Berbec ce s-a consumat
in 1850, deci tot o forma de atingere a finalităţii, ar fi îndreptat teatrul războiului in sectorul financiar.
Nu putem să nu rămânem fideli conceptului ca astrologia are mecanismele
sale profunde şi că, oricât de puternică este voinţa individuală sau oricât
sunt de complexe conexiunile interumane, evenimentele, în marea lor majoritate, au un curs, cel scris, cel predestinat pe care noi suntem datori
să-l urmărim, să-l respectăm pentru a învăţa cât de complexă este viaţa, în toate aspectele sale: fizic,emoţional, mental, spiritual.
Indiferent că această criză a fost declanşată, aşa cum se susţine prin
teoria conspiraţiei, sau că ea a fost urmarea unui proces firesc, a unei serii
de întâmplări nefericite,schema astrală, aşa cum încercăm să o evocăm aici, este una mult edificatoare.
Totuşi, trigonul reprezentativ, pentru a înţelege schema anului 2012 în
cadrul schemei generale indicată mai sus, este cel Saturn-Neptun din
perioada 6 noiembrie 1689 – 3 septembrie 1690 când Petru I, marele reformator al Rusiei devine singurul stăpân, până în 1725. De partea
cealaltă, în Anglia căderea lui Iacob al II-lea, chiar când a încercat
recatolicizarea şi toleranţa pentru non-conformişti, a dus la înscăunarea lui Wilhem de Orania şi plasarea Angliei în mod hotărât pe
calea Monarhiei parlamentare. Ulterior, Anglia va prelua metodele
economice şi financiare ale Olandei, iar mai târziu raţiunea de stat a acesteia ('egalitatea puterilor în stat”), împotriva
hegemoniei presante a Franţei în timpul lui Ludovic al XIV-lea.
Deci, preluând modelul istoric al acestei relaţii dintre Saturn şi Neptun,
echilibrul dintre bine şi rău, forţa cu care oamenii reuşesc să-şi
construiască un destin diferit de premize face din generozitatea astrală un canal de lumină la care oamenii apelează periodic pentru a se echilibra şi a
învăţa mai multe despre viaţă. Dacă, în general, relaţia celor doi, din
punct de vedere social nu este chiar o fericită combinaţie, cu toate că
unghiul de 120 de grade indică folosirea unor talente şi atingerea punctului de armonie între eu şi ceilalţi, maniera particulară prin care
acţionează din semne de apă, diferit faţă de cum a acţionat din semne de
aer, ne leagă de un ideal complicat, de o formă de manifestare a aspiraţiei colective care are ca scop modificări de structură, reaşezarea pe o
altă bază a normelor sociale, naşterea sau renaşterea naţională sub un
impuls popular ţinut până atunci în adormire, promovarea unor lideri cu
capacităţi noi, de a împrospăta conceptul de naţiune, societate sau chiar confruntare. Noi, cei care ne interesăm de astrologie şi care ne străduim să
înţelegem mesajul astrelor, nu ne lăsăm însă cuprinşi de acest entuziasm,
pentru că schimbările sociale predispuse de acest tip de aspect se produc
pe baza dictonului "Scopul scuză mijloacele" şi că un rău smuls din rădăcina atrage cu el şi alte pierderi, puse în categoria celor colaterale.
Scorpionul nu poate aduce niciodată apa pură la suprafaţă, el o amestecă
în dorinţe egoiste, o tulbură nu pentru că are în el natura malefică a
demonului care încearcă în continuu conştiinţa pentru a o căli, ci pentru că explorează fără metode zone ascunse ale fiinţei, ale societăţii şi doreşte
agasarea punctelor delicate pentru a distruge un edificiu. Bucuria şi
entuziasmul ce ne vine din această zodie este însă una organică, senzuală,
care este activă cât timp ţine procesul, iar asta, din punct de vedere social, încadrează evenimentele pe care le predispune în categoria celor
care pregătesc o cale, care satisfac iniţial cerinţele de împlinire, pentru ca
modificarea amplă să se producă în timp, cu concursul întregului context
astral, modulat de totalitatea unghiurilor dintre planete, pentru a creşte copilul şi a-l transforma într-un adult capabil de mari realizări.
Momentul morţii unui corp social şi al naşterii altuia, semn al imensului
noroc de care beneficiem anul acesta, la nivelul vieţii private, tinde să ne
motiveze gesturi ample de reconfigurare a vieţii, de dezvoltare a unei noi capacităţi de adaptare. Fiind vorba despre un trigon pe semne de
apă, cu Neptun, care are calitatea de stăpân al unui semn de apă (Peşti),
dar şi cu Saturn care guvernează un semn rece de pământ (Capricornul)
configuraţiile ne aduc un tandem interesant între începutul anului, când ne sugerează în ce direcţie vom merge anul acesta, şi ultimele trei luni ale
anului când, prin triunghiul minor pe care-l împlineşte cu Pluton şi Chiron,
cu Pluton focar, ajungem să ne deschidem gândurile şi, unii dintre noi,
chiar ochii, spre primele semne ale schimbărilor sociale predispuse de acest an. 2012 nu este un an al surprizelor, nici măcar din
punctul de vedere al acestor două planete, ci doar al extremelor, al
reformulărilor ample, al modificărilor masive produse în conştiinţele
oamenilor, aşa cum s-a mai întâmplat, de altfel, de-a lungul istoriei. Dar semnul revoluţiei nu vine prin Saturn, el, prin legătura specială cu Neptun,
împlineşte un demers social şi îi dă acestuia structura necesară pentru a
supravieţui, prin idei, concepţii, legiferări, crearea de noi organisme.
Uranus va aduce scânteia şi ea va fi legată indirect de Scorpion, semnul tranzitat de Saturn, pentru că este ajutat în acest demers de Pluton,
guvernatorul acestei zodii obscure. Putem însă învăţa de la Saturn că
legile, oricât de stabile şi rigide sunt, se pot schimba, se pot anula, se pot
mototoli şi arunca la coş asemenea unei hârtii de care nu mai este nevoie. Putem învăţa din trigonul Saturn-Neptun că sentimentele, asemenea unei
legi sau asemenea unei hârtii se pot şi ele preschimba după ce sunt
trecute prin purgatoriu, adică după ce văd că libertatea absolută în lume,
ce ne conferă privilegiul de a ne mişca peste tot, de a primi orice, implică şi aceea de a ne oglindi, prin involuţie, într-un plan, într-un nivel al
sărăciei şi lipsei de perspectivă care să ne sperie. Dacă pe unii curiozitatea
îi duce în Tunelul Groazei, cel de la Bran, considerat ca unul dintre cele mai reuşite de acest gen din lume, momentul confruntării cu o
teamă simulată le va fi suficient de motivant pentru a preîntâmpina un dezastru.
Aici intervine gândirea, trăsătura specifică lui Saturn şi simularea, cea care vine din sectorul lui Neptun.
Inconştienţa îi duce însă pe cei dornici de autentic sau sinistru către
ipostaze degradate, către evenimente stranii în care se rupe funia, se rupe
o scândură de la punte, cade o piatră de la mari înălţimi sau îi prinde şuvoiul şi îi transforma în eroi, în personaje de poveste care ne vor ajuta
pe noi să ne simulăm pericolul şi să evocăm aceste trasee. Aspectele lui
Saturn nu ne duc în zona eroismului, aşa cum îşi doresc cei care ating
acest stadiu prin schimbarea propriilor structuri, ci sunt de fapt elemente repetitive ce ne vin din trecut şi eşecul lor reprezintă, din punctul de
vedere al lui Saturn, fuga de la locul faptei.