Despre familie
- Thread starter magda
- Start date
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
A fi parinte nu-i usor 
Probleme familiale Ghidul parintilor: drepturi si responsabilitati .
Drepturile se confunda adesea cu responsabilitatile. Diferenta o face, pana la urma, o mica nuanta de sens: majoritatea drepturilor sunt si responsabilitati, numai ca nu este neaparat sa te folosesti de ele daca nu vrei.
Acest ghid reprezinta un mic set de drepturi si responsabilitati principale de care orice parinte ar trebui sa fie constient si sa le aplice. Este un ghid de formare a ta, ca om si apoi ca parinte. Experienta de a avea un copil poate fi sansa ta de a te maturiza emotional. Copilul vine pe lume cu o mostenire genetica si traieste, inca din burta mamei, intr-un mediu social care ii influenteaza conceptia despre sine, despre lume si viata, care se cristalizeaza in tipare comportamentale care nu mai sunt controlate de vointa.
Pe masura ce creste si are mai multe experiente, copilul incorporeaza in propria sa personalitate, intrupeaza efectiv in structura creierului sau, elemente ale personalitatii celor cu care interactioneaza frecvent.
Modul in care adultii din jurul copilului se poarta, vorbesc si il asculta este receptionat de acesta ca un mesaj despre sine insusi. De aceea, prima scoala a copilului sunt primii 7 -si chiar primii 14 ani- de acasa. Acolo el trebuie sa invete ce inseamna responsabilitatea, ce inseamna un drept. Familia nu este decat o institutie cu legi proprii care trebuie sa formeze copilul, emotional, mental, social, sa formeze „baza" pentru un bun elev, un bun cetatean, un bun enorias, un bun prieten, apoi un bun sot/ sotie si un bun tata/ mama. Familia este cea care pune temelia psihologiei individului, viziunii asupra vietii si are mare rol in evolutia psiho-sociala a copilului. Ideal este ca sotul, sotia sa intre in institutia familiei intelegand deja aceste lucruri. Totusi, timpul nu este pierdut daca bebele nu a venit inca pe lume sau copilul este foarte mic! Dragi parinti, este important sa cititi cu atentie si sa intelegeti ca aceste lucruri sunt cat se poate de reale, si sa incercati sa le constientizati, chiar daca veti fi tentati sa respingeti anumite lucruri.
DREPTURILE PARINTILOR
1. Ai dreptul sa il certi Daca il iubesti cu adevarat, da, ai acest drept. Exista si o vorba in popor: „pe cine iubeste Dumnezeu, il si cearta". Orice mustrare insa, orice ridicare de ton trebuie sa fie justificata. Este chiar nevoie sa il certi atunci cand acesta nu a ascultat, nu si-a tinut o promisiune sau a facut un rau unei alte persoane (fizic sau in alt mod). Este bine ca „certarea" sa aiba loc intre patru ochi, daca vrei sa aiba un efect constructiv.
2. Ai dreptul sa ii aplici o pedeapsa
Pedepsele pot avea si ele rolul lor educativ. O mica palma la fund sau un „ciufulici" pot functiona atunci cand copilul nu a fost ascultator, si este o pedeapsa potrivita atunci cand copilul este mai mic. Peste 7 ani, poti sa il pedepsesti pe copil si interzicandu-i anumite lucruri, cum ar fi: sa stea mai putin afara cu cateva ore decat statea inainte, sa nu ii mai dai voie sa stea la calculator mai mult de un numar de ore si sa il supraveghezi. Pedeapsa trebuie aleasa in functie de gravitatea actului savarsit. Ca si in cazul certarii, inainte de a-i aplica pedeapsa, trebuie neaparat sa ii explici care este motivul pentru care ai recurs la acest gest, si ce asteptari ai de la el in continuare.
3. Ai dreptul sa ii iei apararea in societate/grup
Copilul nu stie sa se apere, el trebuie sa invete de la tine metode prin care este nevoie sa isi apere sentimentele, nevoile. De aceea tu trebuie sa ii oferi acest exemplu, de fiecare data cand ai ocazia. A-i lua apararea in grupul lui de copii atunci cand primeste o bataie de la un coleg, de exemplu, nu inseamna a le arunca invective celorlalti sau a-l agresa si tu la randul tau pe micul calau al copilului tau. Un gest demn de un parinte sanatos ar fi sa stai de vorba cu amandoi si sa afli exact cum s-a intamplat totul, fara sa fii partinitor. 4. Ai dreptul sa ii vorbesti despre propriile tale emotii si sentimente Ai acest drept si este chiar bine sa il folosesti, pentru ca astfel, il vei invata importanta autodezvaluirii. Un copil care nu este ascultat si caruia orice forma de exprimare ii este inhibata sau respinsa intr-un fel sau altul de catre parinti, va avea mari probleme in a se exprima si a-si implini propriile nevoi in cadrul relatiilor. Copilul trebuie sa deprinda din familie, de la parinti, abilitatea de a vorbi despre el insusi, de a comunica cu adevarat cu celalalt.
5. Ai dreptul sa il managai atunci cand simti tu sau el nevoia.
Atingerea fizica este mai mult decat un drept, este un „must-have" in cadrul relatiei parinte-copil. O relatie presupune si intimitate. Daca tu te vei arata reticent la dorintele copilului de a te mangaia, de a te imbratisa, de a sta pur si simplu lipit de tine, sau nu vei veni in intampinarea lui cu astfel de gesturi, el va avea probleme in ceea ce priveste intimitatea cu alte persoane atunci cand va creste. Nu se va putea atasa cu adevarat de oameni si ii va fi extrem de greu sau chiar imposibil sa se apropie de ei, sa ii inteleaga, si in general, sa isi construiasca relatii sanatoase.
RESPONSABILITATILE PARINTILOR
Pe langa responsabilitatea de a-i da viata, a-l boteza, a-i asigura adapost, hrana si scolarizare pana la varsta adulta, exista alte responsabilitati pe care tu, ca parinte, le ai pentru a-i da o educatie buna si sanatoasa.
1. Responsabiltatea de a-l ajuta sa se accepte, pe sine, familia, tara in care s-a nascut .
Conflictele interioare se nasc adesea inca din copilarie si ele pot mocni si distruge fiinta treptat. Acestea sunt legate mai ales de lipsa de raspunsuri la marile intrebari ale copilului, cum ar fi „de ce s-a nascut" sau „cum trebuie sa fie ca sa fie „bine", acceptat, iubit". Ca sa inteleaga mai bine ce-i cu el, trebuie sa ii spui de mic o poveste, povestea omului. Trebuie sa vorbesti cu el despre cum si de ce a venit pe lume, care este scopul lui pe pamant. Este important sa ii raspunzi la toate intrebarile lui, chiar daca iti par prea banale sau stupide, si sa ii spui adevarul. Pentru el raspunsurile tale sunt foarte importante, sunt elemente cu care el isi formeaza „casuta" sufletului, mintii lui.
2. Responsabilitatea de a-i vorbi despre Dumnezeu si de a-l invata preceptele unei vieti morale.
Pentru a nu-i da impresia ca esti infailibila, vorbeste-i despre Cel care este infailibil. Ai aceasta responsabilitate, de a-i face cunostinta cu cel care l-a creat si de a-i insufla preceptele unei vieti crestine. In institutia familiei se cristalizeaza moralitatea adultului de mai tarziu. Arata-i ca si tu poti gresi, ca toti oamenii sunt supusi greselilor dar ca este important sa ni le recunoastem si sa ne asumam responabilitatea pentru ele. Este important nu doar sa ii vorbesti despre acest lucru, ci sa il si pui in practica. Copilul va fi derutat daca tu ii spui un lucru, dar te contrazici apoi prin comportament.
3. Responsabilitatea de a-l cunoaste .
Nu sunt foarte multi parinti care dau atentie acestei responsabilitati, desi aceasta este una dintre cele mai importante. Parintii sunt, de obicei, pusi mai degraba sa corijeze, sa certe, sa schimbe pentru "a da educatie", dar nu sa cunoasca. Cum poate cineva sa schimbe ceva, daca nu cunoaste? De aceea, dragi parinti, o sarcina foarte grea dar cu cele mai mari satisfactii este aceea de a-i cunoaste calitatile, talentele, punctele slabe. Este nevoie sa ii arati mereu ca nu vrei decat sa il cunosti, si astfel, sa ii castigi increderea, aratandu-i ca poate avea un prieten de nadejde in tine. Cel mai bun mod in care poti sa il cunosti pe copilul tau este sa il asculti. Ascultarea este ca o terapie pentru copilul tau care nu stie nici cine este, nici ce vrea, nici ce simte. In acelasi timp, se produce o mare apropiere intre tine si el. De asemenea o alta modalitate este sa il observi, fara sa isi dea el seama. Observa-l cum se comporta cand vrea sa obtina un lucru, cum se comporta cu rudele voastre, cu colegii de la gradi s.a.m.d. A treia metoda prin care il poti cunoaste este prin joc. Intra in lumea lui si joaca-te cu el, ori de cate ori ai ocazia.
4. Responsabilitatea de a-l ajuta sa se cunoasca si sa se dezvolte .
Majoritatea dialogurilor pe care le porti cu copilul tau trebuie sa fie indreptate catre acest scop: acela de a se cunoaste si a se dezvolta emotional, psihic. De fiecare data cand il vezi ca deseneaza ceva frumos, marcheaza acest moment prin remarci sau chiar mangaieri. Lauda-l ferm dar viu de fiecare data cand duce la capat o mica responsabilitate, cand face ceva ce si-a propus, cand ajuta pe cineva. Dojeneste-l si arata-i o fata sobra atunci cand face o greseala care are consecinte mai mult sau mai putin negative. Copilul are nevoie sa isi cunoasca sentimentele si emotiile pozitive si negative. Numai astfel le poate accepta, asuma si trai in pace cu sine. Incurajeaza-i comportamentele bune si arata-i dezaprobare fata de cele mai putin corecte.
5. Responsabilitatea de a-l invata ce inseamna autoritatea .
O responsabilitate deloc usoara este aceea de a intruchipa figura unei autoritati adevarate pentru micutul tau. Fiecare dintre parinti reprezinta figura autoritatii feminine, respectiv cea a autoritatii masculine, si este nevoie ca fiecare dintre voi sa isi cunoasca atributiile. Copilul trebuie sa inteleaga din autoritatea feminina, delicatetea, sensibilitatea dar si fermitatea si hotararea. Figura tatalui trebuie sa armonizeze insusiri ca jovialitate, flexibilitate, stapanire de sine si dreptate. Modul in care te vei raporta tu la el este modul in care va simti ca se raporteaza orice figura a autoritatii pe care o va intalni in viata. Tu ce alte drepturi si responsabilitati crezi ca are un parinte?
http://www.qbebe.ro
Probleme familiale Ghidul parintilor: drepturi si responsabilitati .
Drepturile se confunda adesea cu responsabilitatile. Diferenta o face, pana la urma, o mica nuanta de sens: majoritatea drepturilor sunt si responsabilitati, numai ca nu este neaparat sa te folosesti de ele daca nu vrei.
Acest ghid reprezinta un mic set de drepturi si responsabilitati principale de care orice parinte ar trebui sa fie constient si sa le aplice. Este un ghid de formare a ta, ca om si apoi ca parinte. Experienta de a avea un copil poate fi sansa ta de a te maturiza emotional. Copilul vine pe lume cu o mostenire genetica si traieste, inca din burta mamei, intr-un mediu social care ii influenteaza conceptia despre sine, despre lume si viata, care se cristalizeaza in tipare comportamentale care nu mai sunt controlate de vointa.
Pe masura ce creste si are mai multe experiente, copilul incorporeaza in propria sa personalitate, intrupeaza efectiv in structura creierului sau, elemente ale personalitatii celor cu care interactioneaza frecvent.
Modul in care adultii din jurul copilului se poarta, vorbesc si il asculta este receptionat de acesta ca un mesaj despre sine insusi. De aceea, prima scoala a copilului sunt primii 7 -si chiar primii 14 ani- de acasa. Acolo el trebuie sa invete ce inseamna responsabilitatea, ce inseamna un drept. Familia nu este decat o institutie cu legi proprii care trebuie sa formeze copilul, emotional, mental, social, sa formeze „baza" pentru un bun elev, un bun cetatean, un bun enorias, un bun prieten, apoi un bun sot/ sotie si un bun tata/ mama. Familia este cea care pune temelia psihologiei individului, viziunii asupra vietii si are mare rol in evolutia psiho-sociala a copilului. Ideal este ca sotul, sotia sa intre in institutia familiei intelegand deja aceste lucruri. Totusi, timpul nu este pierdut daca bebele nu a venit inca pe lume sau copilul este foarte mic! Dragi parinti, este important sa cititi cu atentie si sa intelegeti ca aceste lucruri sunt cat se poate de reale, si sa incercati sa le constientizati, chiar daca veti fi tentati sa respingeti anumite lucruri.
DREPTURILE PARINTILOR
1. Ai dreptul sa il certi Daca il iubesti cu adevarat, da, ai acest drept. Exista si o vorba in popor: „pe cine iubeste Dumnezeu, il si cearta". Orice mustrare insa, orice ridicare de ton trebuie sa fie justificata. Este chiar nevoie sa il certi atunci cand acesta nu a ascultat, nu si-a tinut o promisiune sau a facut un rau unei alte persoane (fizic sau in alt mod). Este bine ca „certarea" sa aiba loc intre patru ochi, daca vrei sa aiba un efect constructiv.
2. Ai dreptul sa ii aplici o pedeapsa
Pedepsele pot avea si ele rolul lor educativ. O mica palma la fund sau un „ciufulici" pot functiona atunci cand copilul nu a fost ascultator, si este o pedeapsa potrivita atunci cand copilul este mai mic. Peste 7 ani, poti sa il pedepsesti pe copil si interzicandu-i anumite lucruri, cum ar fi: sa stea mai putin afara cu cateva ore decat statea inainte, sa nu ii mai dai voie sa stea la calculator mai mult de un numar de ore si sa il supraveghezi. Pedeapsa trebuie aleasa in functie de gravitatea actului savarsit. Ca si in cazul certarii, inainte de a-i aplica pedeapsa, trebuie neaparat sa ii explici care este motivul pentru care ai recurs la acest gest, si ce asteptari ai de la el in continuare.
3. Ai dreptul sa ii iei apararea in societate/grup
Copilul nu stie sa se apere, el trebuie sa invete de la tine metode prin care este nevoie sa isi apere sentimentele, nevoile. De aceea tu trebuie sa ii oferi acest exemplu, de fiecare data cand ai ocazia. A-i lua apararea in grupul lui de copii atunci cand primeste o bataie de la un coleg, de exemplu, nu inseamna a le arunca invective celorlalti sau a-l agresa si tu la randul tau pe micul calau al copilului tau. Un gest demn de un parinte sanatos ar fi sa stai de vorba cu amandoi si sa afli exact cum s-a intamplat totul, fara sa fii partinitor. 4. Ai dreptul sa ii vorbesti despre propriile tale emotii si sentimente Ai acest drept si este chiar bine sa il folosesti, pentru ca astfel, il vei invata importanta autodezvaluirii. Un copil care nu este ascultat si caruia orice forma de exprimare ii este inhibata sau respinsa intr-un fel sau altul de catre parinti, va avea mari probleme in a se exprima si a-si implini propriile nevoi in cadrul relatiilor. Copilul trebuie sa deprinda din familie, de la parinti, abilitatea de a vorbi despre el insusi, de a comunica cu adevarat cu celalalt.
5. Ai dreptul sa il managai atunci cand simti tu sau el nevoia.
Atingerea fizica este mai mult decat un drept, este un „must-have" in cadrul relatiei parinte-copil. O relatie presupune si intimitate. Daca tu te vei arata reticent la dorintele copilului de a te mangaia, de a te imbratisa, de a sta pur si simplu lipit de tine, sau nu vei veni in intampinarea lui cu astfel de gesturi, el va avea probleme in ceea ce priveste intimitatea cu alte persoane atunci cand va creste. Nu se va putea atasa cu adevarat de oameni si ii va fi extrem de greu sau chiar imposibil sa se apropie de ei, sa ii inteleaga, si in general, sa isi construiasca relatii sanatoase.
RESPONSABILITATILE PARINTILOR
Pe langa responsabilitatea de a-i da viata, a-l boteza, a-i asigura adapost, hrana si scolarizare pana la varsta adulta, exista alte responsabilitati pe care tu, ca parinte, le ai pentru a-i da o educatie buna si sanatoasa.
1. Responsabiltatea de a-l ajuta sa se accepte, pe sine, familia, tara in care s-a nascut .
Conflictele interioare se nasc adesea inca din copilarie si ele pot mocni si distruge fiinta treptat. Acestea sunt legate mai ales de lipsa de raspunsuri la marile intrebari ale copilului, cum ar fi „de ce s-a nascut" sau „cum trebuie sa fie ca sa fie „bine", acceptat, iubit". Ca sa inteleaga mai bine ce-i cu el, trebuie sa ii spui de mic o poveste, povestea omului. Trebuie sa vorbesti cu el despre cum si de ce a venit pe lume, care este scopul lui pe pamant. Este important sa ii raspunzi la toate intrebarile lui, chiar daca iti par prea banale sau stupide, si sa ii spui adevarul. Pentru el raspunsurile tale sunt foarte importante, sunt elemente cu care el isi formeaza „casuta" sufletului, mintii lui.
2. Responsabilitatea de a-i vorbi despre Dumnezeu si de a-l invata preceptele unei vieti morale.
Pentru a nu-i da impresia ca esti infailibila, vorbeste-i despre Cel care este infailibil. Ai aceasta responsabilitate, de a-i face cunostinta cu cel care l-a creat si de a-i insufla preceptele unei vieti crestine. In institutia familiei se cristalizeaza moralitatea adultului de mai tarziu. Arata-i ca si tu poti gresi, ca toti oamenii sunt supusi greselilor dar ca este important sa ni le recunoastem si sa ne asumam responabilitatea pentru ele. Este important nu doar sa ii vorbesti despre acest lucru, ci sa il si pui in practica. Copilul va fi derutat daca tu ii spui un lucru, dar te contrazici apoi prin comportament.
3. Responsabilitatea de a-l cunoaste .
Nu sunt foarte multi parinti care dau atentie acestei responsabilitati, desi aceasta este una dintre cele mai importante. Parintii sunt, de obicei, pusi mai degraba sa corijeze, sa certe, sa schimbe pentru "a da educatie", dar nu sa cunoasca. Cum poate cineva sa schimbe ceva, daca nu cunoaste? De aceea, dragi parinti, o sarcina foarte grea dar cu cele mai mari satisfactii este aceea de a-i cunoaste calitatile, talentele, punctele slabe. Este nevoie sa ii arati mereu ca nu vrei decat sa il cunosti, si astfel, sa ii castigi increderea, aratandu-i ca poate avea un prieten de nadejde in tine. Cel mai bun mod in care poti sa il cunosti pe copilul tau este sa il asculti. Ascultarea este ca o terapie pentru copilul tau care nu stie nici cine este, nici ce vrea, nici ce simte. In acelasi timp, se produce o mare apropiere intre tine si el. De asemenea o alta modalitate este sa il observi, fara sa isi dea el seama. Observa-l cum se comporta cand vrea sa obtina un lucru, cum se comporta cu rudele voastre, cu colegii de la gradi s.a.m.d. A treia metoda prin care il poti cunoaste este prin joc. Intra in lumea lui si joaca-te cu el, ori de cate ori ai ocazia.
4. Responsabilitatea de a-l ajuta sa se cunoasca si sa se dezvolte .
Majoritatea dialogurilor pe care le porti cu copilul tau trebuie sa fie indreptate catre acest scop: acela de a se cunoaste si a se dezvolta emotional, psihic. De fiecare data cand il vezi ca deseneaza ceva frumos, marcheaza acest moment prin remarci sau chiar mangaieri. Lauda-l ferm dar viu de fiecare data cand duce la capat o mica responsabilitate, cand face ceva ce si-a propus, cand ajuta pe cineva. Dojeneste-l si arata-i o fata sobra atunci cand face o greseala care are consecinte mai mult sau mai putin negative. Copilul are nevoie sa isi cunoasca sentimentele si emotiile pozitive si negative. Numai astfel le poate accepta, asuma si trai in pace cu sine. Incurajeaza-i comportamentele bune si arata-i dezaprobare fata de cele mai putin corecte.
5. Responsabilitatea de a-l invata ce inseamna autoritatea .
O responsabilitate deloc usoara este aceea de a intruchipa figura unei autoritati adevarate pentru micutul tau. Fiecare dintre parinti reprezinta figura autoritatii feminine, respectiv cea a autoritatii masculine, si este nevoie ca fiecare dintre voi sa isi cunoasca atributiile. Copilul trebuie sa inteleaga din autoritatea feminina, delicatetea, sensibilitatea dar si fermitatea si hotararea. Figura tatalui trebuie sa armonizeze insusiri ca jovialitate, flexibilitate, stapanire de sine si dreptate. Modul in care te vei raporta tu la el este modul in care va simti ca se raporteaza orice figura a autoritatii pe care o va intalni in viata. Tu ce alte drepturi si responsabilitati crezi ca are un parinte?
http://www.qbebe.ro
Angela74
New member
- Joined
- Jan 23, 2011
- Messages
- 1,207
- Reaction score
- 0
Responsabilitatea propriilor actiuni.
Modul in care vorbim, luam decizii, criticam sau laudam, toate au o influenta majora asupra pruncilor, mult mai mare decat teoria.
Si o chestie care mie ,personal imi face placere, sa le povestesc despre copilaria mea, parinti, bunici, locuri dragi mie.
magda
New member
- Joined
- Apr 15, 2010
- Messages
- 7,166
- Reaction score
- 0
Familie: 5 lucruri marunte fara de care un cuplu poate ajunge la divort
O relatie se construieste precum un perete. Incepi cu doua caramizi si un liant care sa le uneasca. Apoi, incet incet, se mai adauga cate o caramida. Insa daca fundatia si mai ales legatura dintre caramizi nu este solida zidul se prabuseste intr-o clipa, ca un castel de carti de joc. Familia se destrama si te intrebi unde oare ai gresit?
Iata 5 lucruri foarte marunte, dar care sunt extrem de importante intr-o relatie de cuplu. Fara ele, o familie poate ajunge foarte usor la divort.
O familie stransa se tine prin comunicare
Legaturile de familie, atat intre sot si sotie, cat si intre parinti si copii, dar si cu ceilalti membri (parinti, socri etc.) se mentin prin comunicare. Puneti-va intrebari zilnic. Ce ati facut, cum v-ati simtit? Lasati-l pe celalalt sa spuna ce are de zis. Si, foarte important, participati activ la discutie, nu lasati partenerul sa vorbeasca singur ca un crainic de stiri. E drept ca suna ca un cliseu, insa, potrivit statisticilor, familiile fericite, de lunga durata, au ca principal secret comunicarea.
Intr-o familie trainica, se rade mult
Rasul este secretul celor mai longevive cupluri. Spuneti glume, radeti impreuna si veti avea relatia fericita pe care ati visat-o mereu. Rasul este cel mai bun antidot impotriva ruperii unei relatii. Incercati si o sa descoperiti cu uimire ca si cele mai intunecate zile se pot lumina atunci cand va amuzati voi doi. Cand doi oameni rad impreuna de acelasi lucru isi valideaza reciproc sentimentele, capata incredere unul in celalalt, se stabileste acea legatura intima dintre parteneri.
Intr-o familie fericita, cearta nu produce isterie
Sa ai o disputa intr-o familie nu este un capat de lume. Atata timp cat lucrurile nu degenereaza. Este normal sa ai pareri diferite, este normal sa simti ca partenerul te irita (pana la urma asta inseamna ca-ti pasa de el). Dar asta nu inseamna ca trebuie sa se ajunga la isterii, tipete, urlete, reprosuri si lipsa de respect fata de celalalt.
O familie unita face sport impreuna
Sa mergi la sala impreuna cu sotul este ca si cum ai impusca mai multi iepuri cu acelasi glont. In primul rand, poti avea reducere la abonament. In al doilea rand, va motivati si va incurajati unul pe celalalt sa mergeti mai departe cu antrenamentele. In al treilea rand, veti arata amandoi fantastic. Iar in al patrulea rand, statisticile spun ca perechile care fac exercitii impreuna nu numai ca isi imbunatatesc viata sexuala, dar, explorand diverse activitati, se dezvolta si mai mult legaturile dintre ei. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca se elimina din stres, creste nivelul de energie, se imbunatateste starea de bine (toate acestea contribuind din plin la sporirea libidoului). Daca aveti copii si programul va permite, n-ar fi rau sa-i luati si pe ei la sala sau sa mergeti impreuna pe role sau cu bicileta.
Dati-va intalniri, pentru a mentine o relatie de familie stransa
Cine spune ca daca sunteti casatoriti nu va puteti da intalnire in oras. Iesiti la un film, la o cafea. Daca aveti pauza de masa la munca, iar distanta dintre birouri va permite, luati pranzul impreuna. Sa petreceti cateva ore in doi face foarte bine cuplului. Daca aveti copii, cu siguranta bunicii se vor bucura de acest rastimp pentru a-si rasfata cum stiu ei mai bine nepotii. Daca nu, puteti sa gasiti o baby-sitter sau puteti apela la o familie de prieteni cu care sa faceti din cand in cand „schimb” de copii.
http://sfatulparintilor.ro/37105/fa...fara-de-care-un-cuplu-poate-ajunge-la-divort/
O relatie se construieste precum un perete. Incepi cu doua caramizi si un liant care sa le uneasca. Apoi, incet incet, se mai adauga cate o caramida. Insa daca fundatia si mai ales legatura dintre caramizi nu este solida zidul se prabuseste intr-o clipa, ca un castel de carti de joc. Familia se destrama si te intrebi unde oare ai gresit?
Iata 5 lucruri foarte marunte, dar care sunt extrem de importante intr-o relatie de cuplu. Fara ele, o familie poate ajunge foarte usor la divort.
O familie stransa se tine prin comunicare
Legaturile de familie, atat intre sot si sotie, cat si intre parinti si copii, dar si cu ceilalti membri (parinti, socri etc.) se mentin prin comunicare. Puneti-va intrebari zilnic. Ce ati facut, cum v-ati simtit? Lasati-l pe celalalt sa spuna ce are de zis. Si, foarte important, participati activ la discutie, nu lasati partenerul sa vorbeasca singur ca un crainic de stiri. E drept ca suna ca un cliseu, insa, potrivit statisticilor, familiile fericite, de lunga durata, au ca principal secret comunicarea.
Intr-o familie trainica, se rade mult
Rasul este secretul celor mai longevive cupluri. Spuneti glume, radeti impreuna si veti avea relatia fericita pe care ati visat-o mereu. Rasul este cel mai bun antidot impotriva ruperii unei relatii. Incercati si o sa descoperiti cu uimire ca si cele mai intunecate zile se pot lumina atunci cand va amuzati voi doi. Cand doi oameni rad impreuna de acelasi lucru isi valideaza reciproc sentimentele, capata incredere unul in celalalt, se stabileste acea legatura intima dintre parteneri.
Intr-o familie fericita, cearta nu produce isterie
Sa ai o disputa intr-o familie nu este un capat de lume. Atata timp cat lucrurile nu degenereaza. Este normal sa ai pareri diferite, este normal sa simti ca partenerul te irita (pana la urma asta inseamna ca-ti pasa de el). Dar asta nu inseamna ca trebuie sa se ajunga la isterii, tipete, urlete, reprosuri si lipsa de respect fata de celalalt.
O familie unita face sport impreuna
Sa mergi la sala impreuna cu sotul este ca si cum ai impusca mai multi iepuri cu acelasi glont. In primul rand, poti avea reducere la abonament. In al doilea rand, va motivati si va incurajati unul pe celalalt sa mergeti mai departe cu antrenamentele. In al treilea rand, veti arata amandoi fantastic. Iar in al patrulea rand, statisticile spun ca perechile care fac exercitii impreuna nu numai ca isi imbunatatesc viata sexuala, dar, explorand diverse activitati, se dezvolta si mai mult legaturile dintre ei. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca se elimina din stres, creste nivelul de energie, se imbunatateste starea de bine (toate acestea contribuind din plin la sporirea libidoului). Daca aveti copii si programul va permite, n-ar fi rau sa-i luati si pe ei la sala sau sa mergeti impreuna pe role sau cu bicileta.
Dati-va intalniri, pentru a mentine o relatie de familie stransa
Cine spune ca daca sunteti casatoriti nu va puteti da intalnire in oras. Iesiti la un film, la o cafea. Daca aveti pauza de masa la munca, iar distanta dintre birouri va permite, luati pranzul impreuna. Sa petreceti cateva ore in doi face foarte bine cuplului. Daca aveti copii, cu siguranta bunicii se vor bucura de acest rastimp pentru a-si rasfata cum stiu ei mai bine nepotii. Daca nu, puteti sa gasiti o baby-sitter sau puteti apela la o familie de prieteni cu care sa faceti din cand in cand „schimb” de copii.
http://sfatulparintilor.ro/37105/fa...fara-de-care-un-cuplu-poate-ajunge-la-divort/
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Apropo de familie, modelul standard ,cel mai raspandit este monogamia care implica casatoria dintre un barbat si-o femeie,insa in lume s-a practicat si inca se practica poligamia, cand un barbat este casatorit cu mai multe femei. Ei bine, exista si societati poliandrice ,cand o femeie are mai multi soti.
Între Nepal şi Tibet, în Valea Nyimba (”valea însorită a înălţării”), trăieşte o comunitate de practicanţi ai poliandriei. În acest tip de societate, femeile au mai mulţi soţi, însă acest lucru nu înseamnă că femeia îşi poate alege orice bărbaţi. Dimpotrivă, fraţii îşi aleg o femeie pe care să o împartă. O Doamne! La astia nu se poate vorbi de iubire
:
Cercetătorii spun că poliandria în Nepal este o consecinţă a culturii matriarhale îndepărtate, iar poliandria ar fi fost introdusă ca măsură de controlare a natalităţii, din moment ce condiţiile de viaţă din regiune sunt foarte dure, în special în anotimpurile reci, scrie picturetank. com.
Oamenii din Valea Nyiamba au fost dintotdeauna negustori care călătoreau de la nord la sud cu căruţele, însă în ultimii ani s-au construit şosele şi aeroporturi, iar caravanele nepalezilor nu au putut ţine pasul. Odată cu oile, pe care le-au vândut, fiind nevoiţi să se adapteze la noul puls, nepalezii din aceste regiuni au început să renunţe şi la poliandrie, scrie totb.ro.
Fotograful italian Michele Borzoni a călătorit prin aceste locuri, realizând portretele acestor familii uitate de lume.
Sursa :
http://www.gandul.info/
Între Nepal şi Tibet, în Valea Nyimba (”valea însorită a înălţării”), trăieşte o comunitate de practicanţi ai poliandriei. În acest tip de societate, femeile au mai mulţi soţi, însă acest lucru nu înseamnă că femeia îşi poate alege orice bărbaţi. Dimpotrivă, fraţii îşi aleg o femeie pe care să o împartă. O Doamne! La astia nu se poate vorbi de iubire
:
Cercetătorii spun că poliandria în Nepal este o consecinţă a culturii matriarhale îndepărtate, iar poliandria ar fi fost introdusă ca măsură de controlare a natalităţii, din moment ce condiţiile de viaţă din regiune sunt foarte dure, în special în anotimpurile reci, scrie picturetank. com.
Oamenii din Valea Nyiamba au fost dintotdeauna negustori care călătoreau de la nord la sud cu căruţele, însă în ultimii ani s-au construit şosele şi aeroporturi, iar caravanele nepalezilor nu au putut ţine pasul. Odată cu oile, pe care le-au vândut, fiind nevoiţi să se adapteze la noul puls, nepalezii din aceste regiuni au început să renunţe şi la poliandrie, scrie totb.ro.
Fotograful italian Michele Borzoni a călătorit prin aceste locuri, realizând portretele acestor familii uitate de lume.
Sursa :
http://www.gandul.info/