Buna seara
Inainte de a continua cele incepute, precizez ca sursa informatiilor descriptive despre efectele cutremurelor din perioada medievala (de pana la 1800) este lucrarea CAVALERII APOCALIPSULUI, autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder (2 istorici), Editura Silex, 1993. Lucrarea prezinta calamitatile naturale consemnate pe teritoriul romanesc in Evul Mediu. De fapt, cei 2 istorici cauta sa sublinieze impactul demografic al diverselor fenomene naturale cu caracter dezastruos.
Continui expunerea cu prezentarea seismelor vrancene din secolul al XVI-lea. Intre anii 1501-1600, pe teritoriul Romaniei s-au produs mai multe cutremure puternice, cu efecte severe pe ansamblul teritoriului, resimtite de asemenea si in tarile vecine; acestea sunt, evident, cutremurele de origine vranceana si de adancime mare.
Primul cutremur major s-a produs la 24 noiembrie 1516. Acest seism, produs in jurul orelor 12-13, deci pe la pranz, a avut urmari severe la Suceava dar si la Brasov, unde a fost afectata cetatea si s-au daramat mai multe case. Este vorba despre un cutremur vrancean de magnitudine probabil 7,2-7,4 pe scara Richter (magnitudine de tip MGR, aceasta insemnand o valoare echivalenta 7,5 pe scara de magnitudine-moment Mw).
Alte cutremure puternice s-au produs in 1543 si la 19 iulie 1545, seisme care au fost mai slabe decat cel din 1516; ele au fost resimtite puternic in Moldova, Muntenia si sud-estul Transilvaniei, dar se pare ca magnitudinile lor nu au depasit 6,8-7,0 pe scara Richter (Mw=7,1).
La 20 august 1590 s-a produs un alt cutremur vrancean major, cu caracter catastrofal, care a provocat distrugeri importante in special in Muntenia; seismul este creditat cu o magnitudine MGR=7,2-7,3 (7,4 pe scara de magnitudine moment Mw).
In 1594 si 1595 s-au produs cutremure de mai mica magnitudine, care probabil nu au depasit valoarea de magnitudine 6,5-6,7.
Si in secolul al XVII-lea s-au produs mai multe cutremure vrancene puternice, cu magnitudini MGR cuprinse intre 6,5 si 7,4 grade. Iata ce noteaza cei 2 istorici (Cernovodeanu si Binder) in legatura cu marile cutremure din perioada 1601-1700:
Dintre seismele cu un grad mai mare de intensitate semnalam, mai intai, pe acel din 3 mai 1604, cand, dupa afirmatiile lui Wolfgang Bethlen- "pamantul s-a cutremurat in toata Transilvania, in tinutul Sibiului si al Albei, de-a lungul Tarnavelor, in partile secuiesti, pe Aries, in zona Clujului pana la Oradea, pe cursul superior al Crisului, in comitatele Hunedoara si Caransebes". Apoi pe cel care a starnit mare spaima, din 24 decembrie 1605 cand, potrivit cronicarilor Noster si Banfi, in ajunul Craciunului, la orele 5 seara, a fost zguduit intreg pamantul Transilvaniei prin 2 socuri consecutive . La Brasov, cladirile au fost scuturate si miscate (!), ca si copacii, naruindu-se bolta Bisericii Negre deasupra altarului, pe langa alte cladiri, ziduri si multe cosuri ale caselor. La Bod clopotele au sunat singure. In satul Benic din vecinatatea orasului Alba Iulia, pe ulite si in araturile invecinate, din pricina trepidatiilor scoartei, oamenii au fost trantiti la pamant. In amintirea contemporanilor a ramas ca un "cutremur atat de puternic cum nu s-a mai pomenit".
Cutremurul foarte puternic din 8 noiembrie 1620 s-a resimtit foarte violent si in Tara Romaneasca. La Brasov, seismul, care s-a produs intre orele 13 si 14 dupa-amiaza, a pricinuit mari pagube Bisericii Negre si altor edificii, a naruit multe case si a daramat Turnul Strungarilor ce s-a prabusit pana la temelii. In cartierul Schei, de pe biserica romaneasca Sf. Nicolae au fost doborate 3 cruci. De pe Tampa s-au rostogolit bolovani mari, unii cat un butoi. Trepidatiile solului au afectat si alte zone ale Transilvaniei, pricinuind pagube insemnate la Cluj, Alba Iulia, Medias, unde clopotele au inceput sa sune singure in biserici si au cauzat prabusirea turnurilor de la Vurpar si Buia in regiunea Sibiului. Panica a fost sporita si de faptul ca fiind o zi de duminica, bisericile erau pline de credinciosi; acestia, cuprinsi de groaza, s-au raspandit in dezordine, pricinuind victime in urma inghesuielii ivite si asteptand cu mare spaima...judecata de apoi ! Izvoarele sasesti mai precizeaza ca in urma acestui cutremur a crapat pamantul "intr-un anumit loc in munti" in Tara Romaneasca, din aceasta fractura a solului tasnind apa. Mirarea cronicarilor s-a datorat si faptului ca ei stiau "ca inainte nu exista aici nici o picatura de apa".
Seismul cel mai important al secolului al XVII-lea-desigur de origine vranceana-dezlantuit atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca si Transilvania, a fost cel din 9/19 august 1681. In Letopisetul Tarii Moldovei (1662-1711) atribuit logofatului Nicolae Costin se afirma ca "intr-acest an, in luna lui august 9 zile, marti de noapte, cu 3 ceasuri de catre ziua...au fost cutremur mare de pamant, cat au cazut icoanele jos de prin biserici la tara si vase si polite de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii batrani cum n-au apucat cutremur mare si strasnic ca acela; si huietul venia dinspre miazanoapte", iar Ion Neculce preciza ca "in dzileli Ducai ,...fost-au si cutremur prea mare, cazut-au atunce si turnul cel mare din cetate Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisai". In Tara Romaneasca, atestarea acestui cutremur este facuta de catre un anonim printr-o insemnare pe o tiparitura veche: "Sa se stie candu s-au cutremurat pamantul de au fost cutremur mare, cat n-au mai pomenit alta data dimenea, luni noaptea spre marti, la ciasuri 7 si un sfertu...in zilele luminatului domnului nostru Servan voevod <=Cantacuzino>, avgust 8 dni, 1 leat 7189 <=1681>". Carturarul sas Martin Ziegler atesta, la randul sau, ca la 19 august in Transilvania si in Tara Romaneasca invecinata s-a produs un mare cutremur care la Brasov s-a resimtit noaptea intre orele 1 si 2; alte izvoare precizeaza ca "inspaimantatorul" cutremur a pricinuit pagube in oras, un acoperis s-a prabusit peste zidul de incinta al orasului, in Biserica Neagra s-a fisurat bolta deasupra corului, producandu-se multe crapaturi, iar pietrele cazute au distrus primele randuri ale stranelor pentru femei; in sfarsit, tot atunci s-a prabusit si micul acoperis deasupra intrarii secundare a lacasului. Cutremurul a fost inregistrat si la Sibiu ca fiind foarte puternic. Renumitul tipograf si custode al manastirii catolice din Sumuleu-Ciuc, Janos Jajiuni (alias Ioan Caioni) nota in limba maghiara la 19 august 1681: "Dupa miezul noptii, intre orele 1 si 2 a fost un cutremur atat de puternic in toata tara, ce nu s-a mai pomenit, am crezut ca ne scufundam cu cloastar cu tot, caramizile au cazut de pe horn, la Odorhei, Brasov si ale locuri au sunat clopotele, in multe case s-au prabusit cuptoarele, gainile si cocosii au cazut, iar calaretul daca era pe drum au cazut cu cal cu tot".
Seismul din 1604 este creditat cu o magnitudine MGR=6,4-6,6 (Mw=6,7-6,8). Cutremurul vrancean din 24 decembrie 1605 a fost mai puternic, avand probabil MGR=6,9 (Mw=7,1). Seismul din 8 noiembrie 1620 a avut chiar caracter catastrofal, cu urmari distrugatoare in Muntenia si sudul Moldovei (magnitudine MGR=7,2-7,4 sau Mw=7,5). La 1 februarie 1637 s-a produs un cutremur de mai mica magnitudine fata de cel din 1620 (magnitudine maxim 6,8 pe scara Richter). Marele cutremur din 19 august 1681 a fost, de asemenea, foarte violent, avand magnitudinea MGR=7,3 (Mw=7,5).
In secolul al XVIII-lea s-au produs 3 cutremure foarte puternice, in 1701, 1738 si 1790, dar si alte cutremure de mai mica magnitudine, resimtite totusi pe arii intinse. Iata ce noteaza cei 2 istorici in lucrarea mentionata:
Dupa cum am mai amintit, cele mai violente seisme din veacul al XVIII-lea, de origine vranceana, au avut loc in 1701, 1738 si 1790 , cu efecte distrugatoare. Astfel, cronicarii Tartler, Cserei, Vass si Boros semnaleaza seismul din noaptea de 31 mai/11 iunie spre 1/12 iunie 1701, intre orele 12 si 2, resimtit nu numai in intreaga Transilvanie, dar si in regiunile invecinate. Astfel, Tartler afirma ca acest "puternic cutremur de pamant" a produs insemnate pagube la Brasov, in Tara Romaneasca, Moldova si chiar in Podolia, unde s-au ruinat numeroase cladiri. Seismul s-a caracterizat prin 3 socuri intense, consecutive, cand la Brasov s-au daramat cladiri, bolte ale bisericilor si o portiune de 15 stanjeni din zidul orasului spre Tampa, langa Bastionul Panzarilor; in Tara Romaneasca, acelasi izvor (sursa istorica) afirma ca multe manastiri au fost serios avariate. Mentiunea cronicarului Cserei "ca peste tot in Transilvania au avut loc groaznice cutremure de pamant" este completata prin afirmatiile din jurnalul lui Lazlo Vass din Taga (Cluj) ce descrie pagubele provocate prin fisurarea cladirilor de piatra in orase si de cele ale analistului Janos Boros din Tarcesti (Harghita), inregistrand spaima provocata de socurile seismice in randul locuitorilor din regiunea Odorheiului.
Impresionant prin amploarea sa a fost, insa, marele cutremur vrancean din 31 mai/11 iunie 1738, inspre amiaza, resimtit cu o deosebita intensitate pe intreg teritoriul tarii noastre, precum si in Balcani. Asupra acestui seism, cu urmari dezastruoase, exista suficiente marturii provenind atat din Tara Romaneasca, cat si din Moldova si Transilvania. Astfel, cronicarul Constantin Dapontes relateaza ca in acest groaznic cutremur, la Bucuresti "palatul domnului (<=Curtea Veche>) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat case; la tara, cateva manastiri au avut aceeasi soarta, iar altele s-au crapat. In imprejurimile Buzaului, pamantul s-a intredeschis si a aruncat apa amestecata cu nisip si un fel de metal......La Valeni (=De Munte) s-a facut o crapatura adanca care a inghitit 3 femei...A tinut mai multe zile in sir (!) , dar zguduiturile n-au fost asa de puternice ca prima. S-a facut simtit un sfert de ora (!) la Nis unde se afla tabara imperiala otomana, la Nicopolis si in alte districte ale Dunarii. Fortarete au fost partial daramate; moschei s-au prabusit; la Nicopolis, mai cu seama, au fost distruse patru la numar. La Iasi, orasul nu a fost crutat..., iar cutremurul a bantuit si in Transilvania, si cu asa mare violenta, incat multe case si alte cladiri s-au prabusit. Intr-un loc in apropierea Bucurestiului pamantul s-a cascat si s-a facut o groapa adanca". In concluzie, cronicarul afirma ca "acest cutremur a fost asa de puternic incat foarte putine persoane tin minte sa mai fi vazut vreunul la fel de foarte multa vreme. A umplut pe toata lumea cu groaza si spaima". Mai multe insemnari facute in limba greaca pe manuscrise si carti vechi, tot din Tara Romaneasca, mai releva ca in acea miercuri de 31 mai "la 5 ceasuri din zi <=ora 11>, pe cand domnea Constantin voda , s-a intamplat un cutremur ingrozitor...cand a crapat clopotnita bisericii si s-au daramat 3 coloane de la foisor si s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni", iar "din cutremur clopotele singure se trageau si omul abia putea sta in picioare", seismul incepand "cu un urlet groaznic; la partea muntelui a fost si mai strasnic si atunci multe izvoratoare de fantani s-au inchis si-au rasuflat la o alta diastima de loc". O alta insemnare anonima contemporana aminteste ca in acea zi de pomina cand s-a cutremurat pamantul foarte tare "...multe bolte si ziduri ale manastirilor si ale caselor au crapat. Inca unile au si cazut aici in Bucuresti. Iar afara multe biserici si bolte s-au surpat si pamantul pe alocurea s-a despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa"; anonimul bucurestean mai noteaza si post-seismele din aceeasi zi. Cutremurul este mentionat si intr-o insemnare de pe o carte a manastirii Hurez, aratandu-se ca "s-au facut cutremur foarte mare, cat s-au croit (=surpat) turla bisericii paraclisului de aici din Hurez, pe 3 locuri...si au crapat amvonul si bolta sandramalii de la vale. Inca si sfanta biserica cea marei s-au croit turla cea mare si amvonul cel mic dinainte si s-au surpat cosurile tuturor chiliilor de la varfu si s-au miscat foisoarele". La fel popa Ilie de la manastirea Viforata a amintit sesmul de "la 6 ceasuri din zi" (=ora 12). Pentru Moldova, Ioan Neculce atesta ca "in 31 de dzile a lui mai...s-au facut un cutremur mare, de au cadzut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alta manastire la Focsani"; in Cronica Ghiculestilor se dau mai multe amanunte despre "groaznicul cutremur intamplat in Moldova...care a tinut 20 (!) de minute, spre marea uimire si spaima a oamenilor, cu toate ca cei mai multi erau la camp. S-au daramat pridvoarele manastirii Golia si toate manastirile din Iasi au crapat, unele mai mult, altele mai putin, iar sobele din cele mai multe case s-au prabusit. La fel s-a intamplat ba chiar si mai mult si in Tara de Jos, atat la manastiri cat si la alte cladiri. In multe parti ale tarii pamantul a crapat si au tasnit izvoare de apa"...Alte 3 insemnari anonime contemporane repeta, in mare, evenimentele stiute si insista asupra avarierii manastirii Golia, la Iasi crapandu-se pamantul, de unde "au esit apa si nisip". Potrivit afirmatiilor carturarului Peter Apor, la Curbura Carpatilor, in regiunea cheilor Buzaului, intre Crasna si Siriu, "din ambele parti s-au rupt pietre care cazand in apa Buzaului au stavilit apa, facandu-se ca o mare, acoperind chiar varful copacilor inalti. Din pricina cutremurului in Moldova s-au prabusit 11 manastiri, una avand chiar un turn nou facut si prin naruirea sa au fost ingropati sub daramaturi 15 zidari". In sfarsit, pentru resimtirea cutremurului si in Transilvania, dispunem mai intai de relatarile amanuntite ale cronicarului Tartler, apoi de notele lui Jozsef Gyarfas din Trei Scaune si de alte insemnari contemporane, unele si romanesti. Una dintre acestea, scrisa in Scheii Brasovului, istorisea ca "in valeatu 1738 s-au cutremurat pamantul in luna lui maiu in 31 de zile la amiaza si foarte tare si s-au dus spre rasarit si iar s-au intors indarapt. Si plopii se clatina ca de vant si au clatinat casele. Si au facut pamantul mare dudet (=duduit, zgomot). Thomas Tartler consemneaza ca la 11 iunie (st.n.) 1738 "intre orele 11 si 12 inainte de masa s-a produs un cutremur de pamant atat de groaznic ce nu s-a mai pomenit. Toata Transilvania, Tara Romaneasca etc....au fost zguduite, multe cladiri s-au ruinat. In Scaunul Rupea multe turnuri s-au naruit; in Sibiu au sunat clopotele ca si la noi in Tara Barsei, la Rotbav, Codlea si Bod. La Brasov aproape toate casele au avut de suferit", Poarta Romaneasca dinspre Schei fiind "stricata", ca si zidul cetatii din apropiere si turnul tamplarilor care "s-a prabusit" cu totul. La Prejmer s-a daramat o portiune din zidul deasupra intrarii in biserica-cetate. Insemnari anonime precizeaza ca in timpul cutremurului la Medias "au cazut tiglele de pe turnul bisericii", iar "la Sibiu turnul s-a clatinat atat de mult incat unul din clopotele mici a inceput sa sune singur". In sfarsit, in sud-estul Transilvaniei, dupa cum povesteste cronicarul Gyarfas, groaznicul cutremur a facut sa sune clopotele bisericilor din Letfalau (Covasna), iar "pamantul s-a crapat si de-a lungul cursurilor de apa, a tasnit de un cot un lichid amestecat cu namol albastriu".
Ultimul mare seism din secolul al XVIII-lea -cu o arie destul de larga de raspandire- a avut loc marti 26 martie/6 aprilie 1790, desi n-a cunoscut intensitatea celui din 1738. Cateva consemnari anonime, precum si alte marturii din Tara Romaneasca, amintesc -in variante asemanatoare- ca "la leatu 1790, marti 26...saara (!), la 2 ceasuri din noapte <=ora 21>, in saptamana cea luminata <=dupa Paste>, s-au cutremurat pamantu insa au facut chituri groaznice de tare ce s-au cutremuratu...". Intr-o scrisoare din Craiova din 28 martie 1790, un oarecare Toder Mihail povesteste ca "a treia zi dupa Pasti sara la 7 ciasuri, 45 minotarii <=minute>...s-au cutremurat pamantul foarte tare cat m-am spariat, catu socoteam ca va sa cada casele peste minte" tinand "15 minotarii" (1). Sesimul s-a resimtit si in Moldova unde intr-o insemnare facuta pe un Evangheliar de la biserica Adormirea din Targu Neamt, se afirma ca "s-au cutremuratu pamantul marti sara, in saptamana cea luminata la doa ceasuri si jumatate din noapte, marti in 26 letu 7298 iar de la Hristos 1790". Mai intense au fost socurile seismului in Transilvania, cauzand multe pagube. Intr-un calendar brasovean din 1791 s-a inserat faptul ca "in 1790 la 6 aprilie (st.n.), martea Pastelui seara dupa ora noua s-au simtit doua zguduituri consecutive. Acest cutremur s-a raspandit intr-o mare parte a Transilvaniei si pana in Tara Romaneasca". Din notele unui alt anonim brasovean rezulta ca "in anul 1790, la 6 aprilie, in jurul orei 9 seara, aici la Brasov a fost un cutremur deosebit de puternic si din aceasta cauza multe cladiri au fost avariate. Mai ales la Bod, unde turnul bisericii s-a prabusit, toate clopotele au crapat" si sub daramaturi au fost ingropati paznicul lacasului cu doi copii ai sai. "Bolta Bisericii a fost tare crapata si mai ales deasupra altarului"; cutremurul s-a resimtit la Odorhei si la Sibiu. In acest din urma oras, agitatia seismica a fost consemnata si in presa locala, in "Der Kriegsbote", unde se afirma ca a avut mult de suferit si orasul Craiova din Oltenia. In rubrica meteorologica a ziarului "Siebenburgische Quartalschrift" se afirma ca seismul "care la noi a fost simtit la 6 aprilie a avut o arie mare de raspandire, astfel ca socul s-a simtit din estul Europei, la Constantinopol, pana spre nord". De asemenea, fizionomia seismului si aria sa larga de raspandire au fost prezentate in "Gazette de France" din 21 mai 1790 si in alte ziare europene, consemand, in rezumat, urmatoarele: "la 6 aprilie, ora 9 si 29 minute seara, s-a produs in Banat, in toata Transilvania, in Volinia, in Ucraina, la Constantinopol si pana in Crimeea, un violent cutremur de pamant ale carui zguduiri durara aproape 5 minute, cu un zgomot asemanator cu acela a o mie de pusti. Atmosfera era linistita; s-au produs si cateva zguduiri si peste noapte. De la Dobno in Volinia, extrema de nord a tarilor scuturate de cutremur s-a intins la Apus pana la Brody si Lemberg in Galitia, mai la sud la Sibiu si Jupanek in Banat si pana la Constantinopol, limita meridionala. La est, de la Dobno..., Kiev, Nemirov (Podolia),...pana la Bender (=Tighina), Oceakov, Kerson in Crimeea -care fu scuturata in toata intinderea sa. In interiorul acestui "circuit" au fost cuprinse orasele Roman, Iasi, Kameniec <=Podolsk> si Bucuresti, unde s-a rasturnat o casa si s-au vatamat foarte multe altele...Directia acestor socuri a fost de la sud spre nord".
Seismul din 12 iunie 1701 este creditat cu o magnitudine MGR=7,0 (magnitudine moment Mw=7,1-7,2). Marele cutremur vrancean de la 11 iunie 1738 a fost extrem de violent, fiind cotat cu magnitudinea MGR=7,5 sau Mw=7,7 (intensitate maxima IX-X pe scara Mercalli). La 5 aprilie 1740 s-a mai produs un cutremur, dar mult mai slab, probabil de magnitudine MGR=6,5-6,7. Ultimul seism important, produs la 6 aprilie 1790, a avut o magnitudine estimata la MGR=6,9-7,0 (Mw=7,1). La 8 decembrie 1793 s-a produs un cutremur vrancean de magnitudine mai mica, MGR=6,3-6,5 grade, resimtit puternic insa la Bucuresti si Brasov, unde a provocat panica in randul populatiei.
(Va urma)
Urmatorul "episod", cel mai probabil maine seara >D<
/