Ecologia.....

[anuk]

Ecologia - arta de a trai frumos

In ziua de azi, toti cautam metode prin care sa mai economisim de ici de colo, fara sa ne dam seama ca unde nu economisim aproape deloc, oricat ne-am stradui, trece automat si ireversibil la capitolul "consum".

Se spune ca romanul este obisnuit sa cheltuie atat cat are, si, respectiv sa consume atat cat are. Dar acest fapt este valabil pentru mai mult de trei sferturi din populatia globului care se preocupa mai degraba sa traiasca bine si comod, cosumand orice, oricand, oriunde, decat sa consume cat mai putin din energia planetei sau cel putin sa incerce sa o inlocuiasca.

In momentul de fata, oamenii de pe planeta, consuma cu 20% mai mult decat capacitatea acesteia de regenerare, iar in fiecare an, consumul creste si mai mult. Din anii '50 si pana azi, populatia globului s-a dublat, ceea ce inseamna o crestere semnificativa in consum, fapt care va duce ulterior la secatuirea resurselor.

Acestea sunt doar cateva din miile de statistici disponibile la nivel mondial, regional, national si local. De aceea, trebuie gasite solutii pentru pastrarea varietatii speciilor, pentru protejarea sau regenerarea resurselor terestre (apa, paduri, substante radioactive, etc), pentru a contura un concept de dezvoltare durabila (sau sustainable), adica o dezvoltare economica ce va permite generatiilor viitoare sa dispuna de conditii la fel de bune sau chiar mai bune si de resurse suficiente sau mai bogate decat cele care exista.

Cu alte cuvinte, este strict necesara o educare a populatiei in ceea ce priveste conservarea energiilor si bogatiilor pe care ni le ofera planeta.

Pentru a realiza o constructie eco-friendly sau pentru a imbunatati o constructie deja existenta, trebuie luata in seama gospodarirea urmatoarelor resurse: energie, materie, apa, aer. Sunt patru elemente fara de care planeta nu ar exista, si, ca atare, nici noi.

Conservarea sau gospodarirea energiei se refera la consumarea a cat mai putine resurse care produc diferite tipuri de energii.

Cateva solutii pentru gospodarirea energiei ar fi:

folosirea unor materiale de constructie naturale si/ sau locale (de exemplu lemnul);
realizarea unor constructii care iau in considerare clima;
utilizarea formelor de energie care se regenereaza sau pot fi ajutate in procesul de regenerare (din nou un exemplu foarte bun este lemnul);
economisirea de energie la aparatele electrice, producerea de energie proprie.

Conservarea sau gospodarirea materiei


Conservarea sau gospodarirea materiei se refera la moduri de reciclare sau refolosire a reziduurilor. Pentru aceasta, este in primul rand necesara reciclarea care se face in urma separarii materialelor (sticla, plastic, hartie, etc).

Materialele care nu pot fi arse sau toxifica aerul in urma arderii (plasticul, cauciucul, azbestul, etc), trebuie compactate si depozitate in celebrele gropi de gunoi, care, in acest fel, nu ar mai fi adevarate zone infecte la periferiile oraselor. Varianta ulterioara ar fi trimiterea materialelor care sunt imposibil de reciclat, in spatiu.

Hartia reciclata poate fi din nou transformata in hartie, astfel se va reduce consumul de cherestea necesar pentru prelucrarea acesteia, iar sticla poate fi din nou transformata in sticla prin topire.

Aceste cateva optiuni pe care fiecare le putem aplica acasa, vor contribui la obtinerea unor reziduuri minime, fapt ce va accentua regenerarea resurselor vii sau chiar aparitia unor resurse noi (de exemplu noi specii de plante si animale).
Conservarea sau gospodarirea aerului


Conservarea sau gospodarirea aerului are in vedere existenta unei ventilatii sanatoase.

In momentul de fata, orasele sunt cele mai poluate zone ale globului. De ce? Pentru ca solul fiind atat de inchis sub placile de beton, nu are capacitatea de a se regenera pentru a absorbi dioxidul de carbon si reziduurile biodegradabile. Astfel, tot praful si tot aerul viciat din zonele periferice ale orasului, este transportat in oras pe calea aerului, fara a intampina vreo bariera verde care sa il absoarba si sa il purifice.

Zonele verzi sunt prea putine si nu fac fata, astfel, atunci cand deschidem fereastra sa intre aer curat, de fapt intra aer mult mai toxifiat decat cel care deja exista inauntru.

Asta nu inseamna ca nu ar trebui sa aerisim casa, pentru ca in acest caz nu se poate face referire la un individ, ci doar la nivel de comunitate. Comunitatea este cea care ar trebui sa depuna un minim efort pentru a crea cat mai multe zone verzi.

De exemplu, in secolul trecut, se conceptualiza ideea de oras-gradina, care presupunea expansiunea unui oras pana la un anumit punct, urmand a fi inconjurat de o centura de verdeata lata de sute de metri sau chiar kilometri (in functie de dimensiunea orasului), urmand ca orasele adiacente (sau suburbiile) sa se dezvolte dupa aceasta centura (mai multe despre acest subiect, gasiti in cartea "Garden Cities of To-Morrow" scrisa de Ebenezer Howard, fondatorul ideii de oras-gradina).

Aceste idei au luat nastere la Londra, deoarece orasul, la vremea respectiva, era extrem de murdar, iar durata medie de viata era de 35 de ani pentru cetatenii londonezi. O alta incercare s-a facut si la Frankfurt.

Conservarea sau gospodarirea apei


Conservarea sau gospodarirea apei se refera tot la reciclare, refolosire si recirculare. Probabil cand spun refolosire, multi stramba din nas, gandindu-se la ce fel de apa aruncam din casa.

Situatia actuala ne spune ca 97% din totalul de apa pe care il are Pamantul o constituie apa sarata, ceea ce inseamna ca doar 3% poate fi folosita. Acest 3% se gaseste in lacuri, rauri, puturi, izvoare si ghetari.

80% din acesti 3% ii constituie apa din ghetari, un procent infim fiind reprezentat de apa din rauri si lacuri folosita in alimentatie. Cam putin ramane si pentru noi. Atunci cum gospodarim apa?

Apa reziduala este de doua feluri: apa gri (cenusie) si apa neagra. Apa gri este apa de la dus, chiuveta, cada, iar apa neagra este apa de la toaleta.

Apa gri este cea care se poate recicla, si anume, prin tratare si recirculare. Aceasta apa, in cazul in care nu este potabila nici in urma tratarii, se poate folosi pentru incalzire, irigare, etc.

Cat despre apa neagra, in secolul trecut, aceasta se folosea pentru fertilizarea solului. E drept, nu putem noi singuri sa facem acest lucru locuind in apartamentul nostru de bloc, si nici nu ar putea fi igienic, dar, exista masini colectoare de astfel de apa (cum sunt cele ce golesc WC-urile publice de tip modular), care ar putea fi deversata pe campuri, in paduri, etc, la fel cum se deverseaza resturile animale (lucru care se intampla si acum cu resturile ramase dupa epurarea apei negre, inainte de a fi deversata in rauri).

Sa nu uitam de apa de ploaie care este extrem de valoroasa, de aceea se recomanda colectarea acesteia, deoarece poate fi folosita pentru spalarea rufelor, a parului, pentru baie, in functie de cantitatea ce poate fi colectata in bazine de colectare proprii.


http://www.intrefete.ro/lifestyle/eco/ecologia-arta-de-a-trai-frumos-7510415

 

[Angela74]

Mi-a venit in minte ca, pe vremea raposatului, noi totusi am fost educati sa reciclam. Aceste obiceiuri bune au fost abandonate, cel putin in anii 90, cat am mai stat eu in Ro.
Va aduceti aminte ca erau centre unde vindeam sticle si borcane. Mai ales in vacantele de vara toti copchii din bloc mergem sa le vindem, pt ca mai apoi sa luam guma turbo si cremsnit sau mai stiu eu ce. Si se mergea si cu sticle la schimb ,la alimentara.Nu zic, amu, sa ne intoarcem in trecut , dar era un avantaj, un sistem bine pus la punct, ar fi util si azi, sau macar aruncatul sticlei in containere speciale.
La scoala, periodic, se cerea sa ducem maculatura. Si era concurs pe clase, pe scoli.
In Olanda, acum cativa ani ,am fost surprisa sa vad cum platesc mai mult pt o sticla de apa din plastic, fata de pretul afisat. Era cu bidonul la schimb.
Astea ar fi materialele cele mai voluminoase care umplu lazile de gunoi ,si care pot fi reciclate.
Resturile organice sunt bune de facut compost, pt cine are spatiu si pamant, sau ,iarasi, adunate separat din orase, facuta chestia asta la nivel industrial.

 

[Angela74]

Cateva moduri de a recicla o sticla de 2 l de plastic. Unele sunt interesante, chiar daca e in engleza se intelege usor, dupa film.

 

[Angela74]

Ca sa nu mai deschid alt topic, aici cred ca se poat incadra info de agricultura alternativa. Imi place mult Masanobu Fukuoka, la prima vedere pare simplu, nu ari, nu plivesti, nu fertilizezi, nu altoiesti.

Viitorul este abundent

“Viitorul este abundent” este o declaratie de speranta si o invitatie sa ne alaturam unii altora in crearea unei noi agriculturi.

Ne imaginam o agricultura bazata pe durabilitate, pe metode ecologice de productie agroalimentara si care sa fie adaptata conditiilor locale si nevoilor umane.



Suntem inspirati pentru realizarea acestui scop de activitatea agricultorului japonez Masanobu Fukuoka, si a omul de stiinta australian Bill Mollison. Cu toate ca acesti oameni au lucrat departe unul de altul, au o perspectiva comuna in abordarile lor privind agricultura durabila. Ambii sublineaza valoarea practica a lucrarilor minime asupra pamantului, a culturilor de pomi si de plante perene, a combinatiilor de graminee si de leguminoase fixatoare de azot, a arborilor si arbustilor. Ei au subliniat importanta mentinerii diversitatii si complexitatii naturale, precum si integrarea plantelor si a animalelor in autosutinerea peisajelor agricole. Noi credem ca principiile invocate de Fukuoka si Mollison ofera un punct solid pentru a creea o agricultura durabila in fiecare regiune de pe glob.



Masanobu Fukuoka a crescut intr-un sat traditional japonez in care familia sa a lucrat pamantul, mai multe generatii, timp de1.400 de ani. El a studiat bolile plantelor de la varsta de 25 si a ajuns la concluzia, in urma unor experimente, ca multe dintre problemele noastre sociale si de mediu sunt cauzate de catre oamenii care traiesc in afara contactului cu natura. El sa intors acasa la ferma tatalui sau si timp de 40 de ani, a demonstrat soliditatea ideilor sale. Idei pe care le-a aplicat in agricultura sa naturala.



Masanobu Fukuoka (in imagine alaturi de Larry Korn) a intervenit cat mai putin posibil, in procesele naturale din agricultura. El a aplicat autoinmultirea naturala a plantelor prin scuturarea semintelor emise de plante. El nu foloseste deloc plugul pentru aratul solului si mentine terenul imbogatit in azot printr-un covor de trifo alb. In loc de a folosi prelucrarea sol sau erbicidele pentru a controla buruienile, Fukuoka utilizeaza trifoiul, mulciul de paie de orez si orz, precum si o rotatie atenta a culturilor pentru a descuraja imultirea buruienilor. Dupa cum explica el in “One Straw Revolution", in concluzie nu era nevoie de plug, de a face un compost pregatit si de a aplica ingrasaminte chimice sau pesticide. Si astfel, agricultura lui Fukuoka a devenit mult mai simpla. A avut nevoie de 30 de ani pentru a realiza aceasta simplitate.



Sensul mai larg al agriculturii naturale, realizata de Fukuoka, este de a invata sa respecte si sa accepte ciclurile naturale de plante, animale, al solului, a apei si a climei, atat de strans, incat acestea sa devina parte din agricultor, iar acesta o parte din aceste cicluri. Este greu, pentru agricultor sa vina si sa cunoasca natura doar uitandu-se la ea. Unele forme de interactiune sunt necesare. Prin semanatul si recoltarea semintelor, vom afla indici subtili de la natura din care invatam ca gradina si ferma se gaseste in ciclurile naturale. Prin urmare, este important sa ne plimbam prin gradina, pe campuri sau prin paduri in mod regulat, urmarind evolutia plantelor si aplicarea acestei cunostinte pentru culturile viitoare.



Desi multe dintre tehnicile realizate de Fukuoka sunt dificile de aplicat in alte colturi ale lumii, munca sa demonstreaza cat de multe lucruri se pot realiza intr-o viata om daca exista perseverenta si efort persistent in observarea naturii.



Bill Mollison a dezvoltat conceptul de "permaculture." Sistemul sau, care implica o mare diversitate de plante si specii de animale, subliniaza importanta culturilor pomicole si plantelor perene, care au multe utilizari benefice. Elementele sunt concepute intr-un sistem integrat, care profita de conditiile unice ale fiecarei sole de teren. Acestea sunt aranjate in asa fel incat speciile care necesita cea mai mare atentie si ingrijire sunt pe parcelele cele mai apropiate de locuinta. Prin proiectarea atenta, energiile care intra in zona, cum ar fi vantul, lumina soarelui, apa, focul si cea a faunei salbatice, sunt incurajate sau analizate astfel incat acestea sa lucreze in beneficiul intregului sistem. Ideea este de a proiecta un ecosistem peren, de mare productivitate, care, odata stabilit, va functiona cu un minim efort de intretinere. Sistemele Mollison si Fukuoka sunt ghidate de principiul de a reduce munca inutila cat mai mult posibil.



Ideile Mollison au generat o mare emotie, dar si unele controverse. Unii oameni se intreaba cum vor interactiona o diversitate atat de mare de specii indigene si exotice, cand sunt plasate impreuna, prima dată. Altii se indoiesc de posibilitatea ca unele specii fixatoare de azot precum trifoiul alb, salcamul si arinul ar putea sa fie compatibile cu principiul minim de intretinere.



Cu toate ca sunt bazate pe ani de cercetare si observarea atenta, ideile lui Mollison sunt inca in cea mai mare parte teoretice, si in asteptare ca autoritatiile locale si nationale sa le aplice in mod practic. Situatia este similara cu cea a lui Fukuoka, dar inainte de intoarcerea sa la ferma. Dovada utilitatii conceptului de permacultura va veni cu punerea sa in aplicare in fermele si gradinile din intrega lume.



Diversele modele de agricultura durabile, care sunt dezvoltate in Pacificul de Nord-Vest si alte parti ale Americii de Nord nu poate fi identice cu modelele lui Fukuoka si Mollison, deoarece tehnicile specifice trebuiesc adaptate la conditiile locale. Mai mult decat gradinarit sau tehnici de agricultura, agricultura naturala si permacultura reprezinta o alta atitudine si un alt mod de viata.



Dezvoltarea unei agriculturi durabile, in lume va contribui la restabilirea starii de sanatate a terenurilor si la construirea comunitatilor umane stabile. Va fi nevoie de timp, rabdare, si de lucru impreuna, pentru a impartasi experientele, unii altora, si de a clarifica continuu viziunile noastre, pentru a spera la un viitor abundent.

http://www.gazetadeagricultura.info/editorial/3114-viitorul-este-abundent.html

 

[Angela74]

Tot despre Masanobu Fukuoka

http://agricultura-sustenabila.blogspot.com/2011/02/metodele-agricole-ale-lui-masanobu.html

 

[Angela74]

O veste buna vine din Australia.
Un student de la univ din Melbourne a avut o idee excelenta. Sa transforme panourile solare in vopsea pt a putea fi aplicate pe multe superficii, sticla, plastic, metal, transformand astfel peretii in surse de energie.
http://www.focus.it/tecnologia/ener...-solari-verniciabili-sulle-superfici_C13.aspx

 

[Angela74]

A fost descoperita o bacterie anti smog in ghetarii din Alpi (Stelvio, la peste 3000 m altitudine).
Cercetatori de la institutul de macrobiologie ai facultatii de agricultura de la univ catolica din Piacenta , care din 2009 cerceteaza microorganismele din ghetarii alpini, dupa ce au facut analize si in Arctic si Antarctica, au descoperit o bacterie care se hraneste cu poluanti organici ( composti organici inquinanti), cred ca traducerea mai eficienta este deseuri organice poluate.
Aceste bacterii au fost gasite si in ghetarii de la poli.
In Alpi au fost gasite idrocarburi policiclici aromatici e policlorobifenili, iar in apa rezultata din topirea bucatilor de gheata era prezenta o bogata concentratie bacterica foarte diversificata, intre care si cea care se hraneste cu poluanti.

Intrebarea este, poate fi folosita aceasta bacterie pt a fi curatat aerul marilor metropole? Cercetarile continua.

ps: lume sceptica spune ca vor avea bete in roate in conditiile in care aer curat= mai putine boli, printre care si cele grave=mai putini bani in buzunarul caselor farmaceutice= mai multi oameni pe planeta etc etc. Sper sa nu aiba dreptate.

---

http://www.3bmeteo.com/giornale-met...o-anti-smog-sul-ghiacciao-dello-stelvio-54837

 

[anuk]

Casa a fost inclusa în topul 10 al celor mai reușite locuințe "cob" (material de constructie similar paiantei, compus din lut, nisip, apă și paie, n.r.) din lume, informează naturalhomes.org.

Casa este amplasata pe malul drept al Nerei, in apropiere de satul Sasca Romana. Desi este asemanator cu paianta din punct de vedere al compozitiei, "cob-ul" se deosebeste de aceasta prin faptul ca se framanta pana ajunge la consistenta aluatului de paine; nu se folosesc cofraje pentru realizarea constructiei; formele organice ii confera o rezistenta de exceptie la seisme sau socuri de alta natura; se modeleaza cu mana, fiecare constructie fiind unica si irepetabila, reflectand personalitatea si dispozitia de moment a modelatorului. In topul 10 al celor mai reusite case "cob" din lume au mai fost incluse constructii din Canada, Marea Britanie, Statele Unite, Ucraina, si Africa de Sud.

http://www.evz.ro/