N-am sa scriu despre filmul “Agora”, care are premiera in cinematografele din Romania in acest weekend. In schimb, aleg un alt film regizat tot de Alejandro Amenabar, care, desi mai putin mediatizat, mie mi-a ramas in suflet: “Marea dinlauntru” (“Mar adentro”
.
L-am vazut pentru prima oara la cinema Studio, acum vreo cinci-sase ani. Spre finalul proiectiei, zgomotul produs de spectatorii care isi suflau nasul devenise un fel de instrument menit sa tina ritmul. Plangeam cand am iesit din sala, cand am traversat strada, chiar si cand am coborat la metrou. Trebuie sa recunosc ca “Marea dinlauntru” este un film trist, dar prin aceasta nu pierde din valoare, poate dimpotriva.
Povestea impresioneaza mai ales prin faptul ca este reala. Ramon Sampedro (Javier Bardem) era un tanar spaniol plin de viata, caruia ii placea sa calatoreasca si care iubea marea. Insa un accident stupid il lasa paralizat de la gat in jos, postura in care il gasim de la inceputul filmului si in care a stat pentru aproape 30 de ani. In ciuda tuturor lucrurilor, Ramon nu si-a pierdut umorul si candoarea, navigand pe agitata mare din interiorul lui.
El locuieste cu sora si cumnatul sau, scrie poezii folosindu-si buzele si a publicat deja o carte. Mai mult, se vede prins intre doua femei, una care il indeamna catre viata si alta catre moarte. Fiindca aceasta este marea si ultima dorinta a lui Ramon: dreptul de a muri cu demnitate. Fiind atat de neputincios, el are nevoie de ajutor chiar si pentru a-si lua viata, dar statul spaniol condamna eutanasierea. Intrebarea pe care o pune filmul este asadar una esentiala: in ce conditii merita viata traita si in ce conditii este moartea o scapare?
In timp ce raspunsul este departe de a fi gasit in doua ore, filmul te face sa constientizezi valoarea vietii aratandu-ti un om care moare. Astfel, cand in sala se aprinde lumina, ii multumesti lui Dumnezeu pentru faptul ca poti sa te ridici in picioare, ca poti sa mergi, sa traversezi strada in fuga, sa cobori treptele si sa iei metroul. “Marea dinlauntru” iti aduce aminte cat de norocos esti pentru simplul fapt ca traiesti si iti sugereaza ca cea mai buna metoda de a aprecia viata este sa te intorci spre tine, sa te scufunzi in valurile sufletului tau.
Pentru ca moneda are doua fete, trebuie sa semnalez si lucrurile care ar putea sa deranjeze la pelicula regizata de Amenabar. In primul rand, dupa cum am spus la inceput, filmul este destul de socant si cu adevarat trist. In al doilea rand, ar putea sa contravina principiilor religioase conform carora viata este un dar in orice circumstante, iar omul nu are voie sa gandeasca si sa actioneze in sens contrar. In cele din urma, unii ar putea spune ca actiunea lasa un pic de dorit la capitolul dinamism. Va invit insa sa il vizionati si sa-mi spuneti propria parere!
Poti citi pe tema asta si:"Noptile Cabiriei", filmul pentru si despre cei puterniciO carte clasica "Batranul si marea"Ce ar trebui sa invatam dintr-un film SFFara jumatati de masura in filmul "8 1/2"Primul triumf al lui Fellini, "La Strada"
Posted on Sat, 23 Jan 2010 16:30:54 +0000 at http://www.stiridebine.ro/marea-dinlauntrul-nostru
Comments: http://www.stiridebine.ro/marea-dinlauntrul-nostru#comments
.L-am vazut pentru prima oara la cinema Studio, acum vreo cinci-sase ani. Spre finalul proiectiei, zgomotul produs de spectatorii care isi suflau nasul devenise un fel de instrument menit sa tina ritmul. Plangeam cand am iesit din sala, cand am traversat strada, chiar si cand am coborat la metrou. Trebuie sa recunosc ca “Marea dinlauntru” este un film trist, dar prin aceasta nu pierde din valoare, poate dimpotriva.
Povestea impresioneaza mai ales prin faptul ca este reala. Ramon Sampedro (Javier Bardem) era un tanar spaniol plin de viata, caruia ii placea sa calatoreasca si care iubea marea. Insa un accident stupid il lasa paralizat de la gat in jos, postura in care il gasim de la inceputul filmului si in care a stat pentru aproape 30 de ani. In ciuda tuturor lucrurilor, Ramon nu si-a pierdut umorul si candoarea, navigand pe agitata mare din interiorul lui.
El locuieste cu sora si cumnatul sau, scrie poezii folosindu-si buzele si a publicat deja o carte. Mai mult, se vede prins intre doua femei, una care il indeamna catre viata si alta catre moarte. Fiindca aceasta este marea si ultima dorinta a lui Ramon: dreptul de a muri cu demnitate. Fiind atat de neputincios, el are nevoie de ajutor chiar si pentru a-si lua viata, dar statul spaniol condamna eutanasierea. Intrebarea pe care o pune filmul este asadar una esentiala: in ce conditii merita viata traita si in ce conditii este moartea o scapare?
In timp ce raspunsul este departe de a fi gasit in doua ore, filmul te face sa constientizezi valoarea vietii aratandu-ti un om care moare. Astfel, cand in sala se aprinde lumina, ii multumesti lui Dumnezeu pentru faptul ca poti sa te ridici in picioare, ca poti sa mergi, sa traversezi strada in fuga, sa cobori treptele si sa iei metroul. “Marea dinlauntru” iti aduce aminte cat de norocos esti pentru simplul fapt ca traiesti si iti sugereaza ca cea mai buna metoda de a aprecia viata este sa te intorci spre tine, sa te scufunzi in valurile sufletului tau.
Pentru ca moneda are doua fete, trebuie sa semnalez si lucrurile care ar putea sa deranjeze la pelicula regizata de Amenabar. In primul rand, dupa cum am spus la inceput, filmul este destul de socant si cu adevarat trist. In al doilea rand, ar putea sa contravina principiilor religioase conform carora viata este un dar in orice circumstante, iar omul nu are voie sa gandeasca si sa actioneze in sens contrar. In cele din urma, unii ar putea spune ca actiunea lasa un pic de dorit la capitolul dinamism. Va invit insa sa il vizionati si sa-mi spuneti propria parere!
Poti citi pe tema asta si:"Noptile Cabiriei", filmul pentru si despre cei puterniciO carte clasica "Batranul si marea"Ce ar trebui sa invatam dintr-un film SFFara jumatati de masura in filmul "8 1/2"Primul triumf al lui Fellini, "La Strada"
Posted on Sat, 23 Jan 2010 16:30:54 +0000 at http://www.stiridebine.ro/marea-dinlauntrul-nostru
Comments: http://www.stiridebine.ro/marea-dinlauntrul-nostru#comments