• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Politica europeana

magda

New member
Joined
Apr 15, 2010
Messages
7,166
Reaction score
0
Viitorul Europei, amenintat de masurile de austeritate

Economia europeana risca sa cada inapoi in recesiune, din cauza reducerilor de cheltuieli aplicate de guverne pentru taierea deficitelor bugetare, a declarat reputatul economist Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, transmite Bloomberg.
"Reducerea cu una, cu doua a investitiilor cu return ridicat doar ca sa arate mai bine deficitul este complet nesabuita", a declarat Stiglitz la postul irlandez de radio RTE, conform MEDIAFAX.

Guvernele din zona euro au luat masuri pentru reducerea deficitelor bugetare sub limita de 3% din PIB impusa de UE dupa ce criza din Grecia de la inceputul anului a erodat increderea investitorilor in uniunea monetara.

In timp ce economia a crescut in trimestrul al doilea in cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, relansarea da deja semne de slabiciune.

* Risc de recesiune dubla


"Pentru ca atat de multi se concentreaza in Europa pe cifra artificiala de 3%, care nu este sustinuta de nicio realitate si care analizeaza doar o portiune a situatiei financiare, Europa risca sa aiba o recesiune dubla", avertizeaza economistul.

Cresterea sectorului serviciilor si a industriei prelucratoare din zona euro a incetinit in luna august mai mult decat prognozau economistii, iar increderea investitorilor in economia germana a cazut la minimul ultimelor 16 luni.

Moody's a avertizat luni ca riscurile pentru cresetrea economica sunt clar negative in economia zonei euro.

* Problema deficitului bugetar mediu


Deficitul bugetar mediu din zona euro va creste probabil la 6,6% din PIB in acest an, de la 6,3% din PIB in 2009, anticipa in luna mai Comisia Europeana.

Guvernul elen vrea sa reduca deficitul de la 13,6% anul trecut la 8,1% in acest an si sub 3% din PIB pana in 2014, dupa ce a redus salariile si pensiile publice, majorand totodata taxele.

"Evident, Irlanda de una singura este prea mica pentru a determina ce se intampla in Europa ca intreg. Dar daca Germania, Marea Britanie si alte tari puternice urmeaza aceasta abordare de austeritate excesiva, si Irlanda va avea de suferit", a declarat Stiglitz la Dublin.

Economistul a mai aratat ca nu se asteapta la consolidarea cresterii economice prea curand, din moment ce companiile continua concedierile.

"Problema este ca nu iesim rapid din aceasta criza. Ceea ce facem de fapt este sa ne pregatim singuri o criza mai indelungata, pe stil japonez, cu crestere economica slaba pentru o perioada lunga de timp. Este ingrijorator ca se vorbeste despre un nou normal cu somajul la 10%. Asta ar fi devastator", prevede Joseph Stiglitz.

9am.ro
 
Spania şi România, între singurele 5 ţări din UE care alocă fonduri europene integrării ţiganilor

Spania este ţara din UE care alocă cele mai multe fonduri comunitare programelor orientate exclusiv spre integrarea ţiganilor în perioada 2007-2013, cu un total de 47 de milioane de euro, conform datelor furnizate de Comisia Europeană ieri, relatează La Opinion de Zamora.

Doar cinci dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene alocă bani acestor programe de integrare a rromilor în cadrul proiectelor Fondului Social European (FSE), cofinanţate de autorităţile naţionale.

Programele acestor cinci ţări totalizează 176 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013, din care 85% din bani sunt asiguraţi de fondurile FSE şi 15% de către autorităţile naţionale.

Franţa şi celelalte ţări din UE nu alocă fonduri europene integrării ţiganilor

Restul de 22 de ţări membre comunitare, incluzând Franţa, nu au programe de integrare destinate exclusiv ţiganilor, cu sprijinul Fondului Social European.

Bugetul Fondului Social European pentru aceşti şapte ani totalizează 75,952 miliarde de euro, din care 9,98 miliarde sunt destinate programelor pentru grupuri de populaţie vulnerabile din 26 de ţări ale UE, un capitol la care este inclusă şi populaţia ţigănească.
 
Se teme Primaria Romei de o "invazie" a nomazilor alungati din Franta? Vezi ce spune Fabrizio Santori, consilier pe probleme de siguranta publica al primarului Gianni Alemanno

Pe fondul situatiei tensionate din Italia cu privire cu privire la "invazia romilor alungati din Franta", la Roma se intensifica descinderile autoritatilor in taberele improvizate. Astfel, la 2 septembrie, 16 cetateni romani cu varsta cuprinsa intre 16 si 65 de ani au fost "identificati" de catre politia de la Roma si "denuntati pentru invazie de teren public", informeaza Corriere della Sera.

Conform aceleiasi surse, romanii isi construisera cateva baraci sub un viaduct in cartierul Magliana, in sud-estul capitalei si traiau in adapostul improvizat de cateva zile, "in cele mai proaste conditii igienice". Dupa descinderea
carabinierilor si constatarea ca romanii nu au un domiciliu fix, cei 16 au fost dusi la politie, unde li s-a intocmit dosar penal pentru "invadare de teren public". Corriere della Sera mai informeaza ca, dupa ce romanii au
fost insotiti la politie, autoritatile au ordonat demolarea baracilor si curatirea zonei.

Presa din Peninsula a mai preluat recent declaratiile unor locuitori din cartierul Magliana, care s-au plans ca, in ultimele zile, au remarcat "mai multe masini, printre care BMW si Mercedes din anii '90 cu numar francez, la bordul carora se aflau cetateni nomazi". Semnalarea a fost sustinuta si de presedintele unei asociatii locale de ciclism, Biciroma.

Despre descinderile politiei si despre alarma "invaziei" din Franta am vorbit cu Fabrizio Santori, consilier pe probleme de siguranta publica al primarului Romei, Gianni Alemanno.


Gianni Alemanno va cere interventie la Paris

HotNews.ro: Primaria Romei se teme de o invazie din partea nomazilor fugiti din Franta?
Fabrizio Santori: Am primit doua semnalari: una din partea presedintelui asociatiei "Biciroma", alta din partea unui cetatean din cartierul Magliana. Ambele semnalari vorbesc despre un numar crescut de masini cu numar
francez care tranziteaza in zona, la bordul carora erau romi. Dar nu este vorba despre un fenomen care implica intreaga capitala, ci doar o parte a unui cartier. In plus, dupa cele doua semnalari, nu am mai primit altele, dar primaria monitorizeaza constant situatia.

HotNews.ro: Primarul Alemanno vorbeste despre o problema care trebuie discutata la nivel european?
Fabrizio Santori: Intr-adevar, primarul Gianni Alemanno va participa luni la o reuniune la Paris unde va solicita o interventie internationala pentru a reglementa fluxul de cetateni neo-comunitari care nu au un venit minim si un domiciliu. Trebuie sa se ajunga la o reglementare a fluxului, pentru ca aceste persoane nu pot veni aici, sa-si faca un adapost improvizat in oras. Am vazut la ce consecinte tragice se poate ajunge, pe strada Morselli, unde a murit de curand acel copil rom roman, de 3 ani.


"Controale de rutina" la capacitate maxima

HotNews.ro: Demolarea baracilor din cartierul Magliana, de ieri, are legatura cu semnalarile primite de la cetateni?
Fabrizio Santori: Nu, demolarile au fost facute in urma unor controale de rutina. Dupa incendiul de pe strada Morselli a avut loc o sedinta tehnica de urgenta la Prefectura, unde s-a stabilit un plan de controale, impreuna cu Politia si carabinierii. Au mai fost controlate alte doua zone, Quartaccio si Mura Aureliane, iar controalele vor fi reluate, incepand de luni.

HotNews.ro: Cum decurg, efectiv, aceste razii?
Fabrizio Santori: Politia identifica cetatenii respectivi, le controleaza documentele si, daca este cazul, sunt denuntate pentru ocuparea abuziva a spatiului privat sau public, asa cum a fost cazul la Magliana.

HotNews.ro: Deci li se intocmeste si lor un dosar penal?
Fabrizio Santori: Da, li se face dosar penal, apoi decizia apartine Prefectului.


Romii noi veniti, exclusi de la ajutoare

HotNews.ro: Primaria Romei nu ar trebui sa se ocupe si de integrarea nomazilor?
Fabrizio Santori: Da, primaria are un program social care prevede cazarea romilor fara un domiciliu stabil in tabere special amenajate, care sunt prevazute si cu o unitate sanitara. Dar aceste spatii sunt destinate celor care deja sunt pe teritoriul capitalei. Nu avem capacitatea de a primi alti noi veniti. Fondurile pentru integrarea romilor comunitari exista: programul prevede, pentru 2010, ajutorarea a 6000 de persoane, dintre care primaria asista deja circa 4500.

HotNews.ro: O intrebare finala. Primarul Alemanno ar dori sa aplice "metoda Sarkozy" de repatriere?
Fabrizio Santori: Nu, tocmai de aceea primarul Gianni Alemanno va merge la Paris luni, pentru a discuta problema reglementarii fluxului de cetateni neocomunitari la nivel european..

hotnews.ro
 
Le Figaro: Barroso a decretat armistiţiu cu Franţa, în problema romilor

"Fără polemici cu Parisul", aceasta a fost ideea centrală din cadrul reuniunii comisiei lui José Manuel Barroso, care a ajuns la un armistiţiu cu reprezentanţii Palatului Élysée, notează publicaţia "Le Figaro". Comisia Europeană (CE) a îndemnat, marţi, la încetarea instigării împotriva măsurilor de expulzare a romilor originari din România şi din Bulgaria, aflaţi pe teritoriul Franţei.

Preşedintele CE, José Manuel Barroso, care s-a întâlnit, la Paris, cu şeful de stat Nicolas Sarkozy, a insistat asupra respectării dreturilor cetăţeneşti. "Trebuie să punem accent pe libertarea de circulaţie şi pe siguranţă. Dacă nu, va exista pericolul de exploatare a acestei probleme de către forţele extremiste care se vor folosi de sentimental de nesiguranţă într-un mod populist". Totodată, Barosso a solicitat temperarea discuţiilor aprinse pe tema expulzărilor care riscă să instige şi alte state la acţiuni similare.

adevarul.ro
 
Time: “Toleranţa Spaniei faţă de ţigani. Un model pentru Europa?”
4.jpg

Dansul flamenco şi costumele tradiţionale din Spania sunt, în mare parte, de inspiraţie ţigănească

Modelul spaniol de a confrunta şi gestiona problema imigranţilor de etnie romă este prezentat ca un exemplu pozitiv şi demn de urmat în rândul statelor europene din ce în ce mai înverşunate în aplicarea unor măsuri drastice şi restrictive ţiganilor stabiliţi ilegal în spaţiul comunitar.

Dintr-o dată, o comunitate situată la marginea societăţii a ajuns în centru atenţiei europene, iar, ca urmare, a devenit ţinta a numeroase prejudecăţi. Dar când vine vorba de a gestiona problema romă, Spania este diferită, scrie publicaţia "Time".
"Antonio Moreno locuieşte pe una dintre cele mai periculoase străzi din Madrid, unde traficanţii îţi oferă droguri, fără ezitare, la orice oră din zi. El este proprietarul unei case cu patru camere şi cu piscină; se întreţine muncind în studioul video şi foto personal - şi este ţigan, unul dintre cei 40.000 de locuitori ai unei aşezări clandestine de la periferia capitalei spaniole", notează "Time".

"Mai întâi sunt spaniol, apoi ţigan, şi sunt mândru de ambele"

"(Expulzările - n.r.) nu vor avea loc aici. Suntem integraţi. Mai întâi sunt spaniol, apoi ţigan, şi sunt mândru de ambele", spune Moreno, potrivit publicaţiei "Time", care notează că Spania a acceptat ţiganii, le-a oferit drepturi şi i-a făcut să se simtă ca acasă. "Bineînţeles, şi aici există rasism, dar este mai bine decât oriunde altundeva", susţine Moreno, amintindu-şi de călătoriile lui prin Italia, Franţa, Germania şi Cehia. "Spania a ajutat foarte mult ţiganii", adaugă acesta.

Într-adevăr, la 35 de ani de la moartea dictatorului Francisco Franco, nivelul de trai al romilor s-a îmbunătăţit semnificativ. "Înainte, nici măcar nu eram consideraţi oameni. Eram animale", spune Moreno, referindu-se la perioada în care autorităţile interziceau ţiganilor să muncească, să înveţe şi chiar să se reunească în grupuri mai mari de patru persoane.

În prezent, Comisia Europeană, statele membre UE şi romii, înşişi, sunt de acord că Spania reprezintă un model demn de urmat în privinţa incluziunii sociale. "Guvernele din Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Cehia şi chiar din România, de unde provine o mare parte a romilor, şi-au îndreptat atenţia către Spania pentru a căuta soluţii aplicabile în propria ţară", notează "Time".

Se estimează că 75% din ţiganii spanioli au venituri constante

Din cele 10-12 milioane de romi care trăiesc în Europa, Spania găzduieşte a doua cea mai mare comunitate, estimată la 970.000 de persoane. Statul spaniol cheltuieşte aproape 36 de milioane de euro, în fiecare an, pentru integrarea romilor. Doar 5% din ţigani trăiesc în tabere improvizate, în timp ce aproape 50% din aceştia sunt proprietarii propriilor locuinţe. Aproape întreaga populaţie romă are acces la sistemul de sănătate iar, în ciuda faptului că nu există statistici oficiale, se estimează că 75% au venituri constante.

Totodată, Spania investeşte în educaţia romilor, factorul esenţial pentru a ridica ţiganii din sărăcie, potrivit experţilor consultaţi de publicaţia "Time". Aproape toţi copiii romi sunt înscrişi la şcolile elementare (deşi doar 30% finalizează această formă de învăţământ), iar peste 85% din ţiganii din Spania ştiu să scrie şi să citească.
 
Financial Times: CE trebuie să găsească soluţii la problema romilor, nu să dea dovadă de "isterie"
rtr2ifxt.jpg


Comparaţia comisarului european pentru Justiţie între expulzarea romilor din Franţa şi deportările naziste denotă o "isterie" care nu ajută această comunitate etnică, iar Comisia Europeană are datoria de a găsi soluţii, nu doar de a vorbi despre ele, comentează Financial Times în ediţia online.

"Singurul lucru care mă surprinde în legătură cu actuala dispută privind migraţia romilor din Europa Centrală către restul Uniunii Europene este de ce a durat atât de mult până să izbucnească, dar şi faptul că numărul (romilor) este atât de mic", apreciază editorialistul FT, Gideon Rachman. El aminteşte că România şi Bulgaria sunt state membre UE de aproape patru ani şi, "cu toată agitaţia actuală, se estimează numărul romilor imigranţi din Franţa la doar 15. 000", scrie Mediafax.
 
UE, mai permisiva cu statele care reformeaza sistemele de pensii

204854_articol.jpg

Polonia a ajuns la un acord cu Uniunea Europeana (UE) pentru reguli fiscale mai permisive in cazul statelor care deruleaza reforme ale sistemelor de pensii, au declarat, vineri, doua surse din guvernul polonez pentru Reuters, printre tarile vizate de aceasta masura numarandu-se si Romania.
"A existat o discutie foarte buna intre premierul Donald Tusk si presedintele Comsiei Europne, Jose Manuel Barroso, pe chestiunea deficitului. Potrivit informatiilor pe care le detin se discuta despre un deficit bugetar maxim de 4,5%. Exista acord politic si in privinta datoriei publice", a afirmat o sursa, citata de MEDIAFAX.

Propunerea de a relaxa regulile fiscale ale UE in cazul statelor cu reforme ale sistemelor de pensii este promovata de un grup de noua tari, majoritatea din centrul si estul Europei. Pe langa Romania si Polonia, grupul include Suedia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania si Letonia.

Tusk a declarat, marti, ca Polonia se apropie de un compromis cu UE pentru reguli mai permisive privind finantele publice ale statelor care deruleaza reforme ale sistemelor de pensii.

In prezent, deficitul bugetar la nivelul Uniunii Europene este limitat la 3%.

Romania trebuie sa reduca deficitul bugetar, estimat la 6,8% pentru acest an, sub pragul de 3% pana in 2012, potrivit unui angajament asumat fata de UE. Anul urmator Guvernul vizeaza un deficit bugetar de 4,4%.

http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...tele-care-reformeaza-sistemele-de-pensii.html
 
Ce s-ar întâmpla dacă zona euro ar imploda

1292474516a1.jpg

Potrivit unui studiu realizat de ING Bank şi publicat de The World, dispariţia a zonei euro în 2011 ar avea ca rezultat creşterea şomajului şi o recesiune fără precedent pentru toate ţările, inclusiv Franţa şi Germania, scrie La Tribune.

Şi dacă zona euro ar imploda? Acest scenariu sinistru creat de unii eurosceptici ar putea avea consecinţe dramatice pentru naţiunile care folosesc moneda euro, potrivit studiului realizat de ING. Experţii băncii olandeze au evaluat posibilele consecinţe economice ale ieşirii Greciei din zona euro sau la o dispariţie completă a zonei euro.

Pentru greci, ambele scenarii ar duce la un dezastru: creşterea numărului de solicitanţi de locuri de muncă cu o rată a şomajului de cel puţin 18,5% şi recesiune fără precedent (-7,6% în cazul în care ţara ar reveni la drahme şi -9.1%, în cazul în care întreaga zona euro ar exploda).

Consecinţele ar fi la fel de dramatice pentru alte ţări din zona euro care se luptă să-şi refinanţeze pieţele. În cazul în care euro ar dispărea, Spania, Irlanda, Portugalia şi Italia s-ar confrunta în 2011 cu o recesiune care corespunde unei scăderi economice de cel puţin 6% din PIB.

Pentru Franţa, situaţia ar fi ceva mai bună. În timp ce ING se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,9% în 2011, în cazul în care zona euro rămâne nemodificată, plecarea Greciei ar însemna o pierdere de 1,2 puncte procentuale iar ruperea zonei euro ar arunca ţara într-o recesiune (-4%), care ar avea consecinţe grave asupra locurilor de muncă. ING estimează că, în acest caz, rata şomajului în Franţa s-ar ridica la 13,5%.

Chiar şi Germania va avea de pierdut, nu numai că ar trebui să reintroducă marca, dar ar lăsa Grecia fără ajutor. Dacă acest scenariu s-ar realiza, creşterea nu ar ajunge la mai mult de 1,9%, iar şomajul va creşte din nou, cu o rată de 8,4%.

http://www.cotidianul.ro/132165-Ce-s-ar-intampla-daca-zona-euro-ar-imploda
 
Cum va evolua zona Euro, in 2011?

Mecanismele complicate ale datoriei suverane pot arunca Grecia intr-o nou criza ce poate prabusi zona Euro. In acelasi timp, datoria Spaniei este asa de mult raspandita in zona Euro, incat daca s-ar incerca sustinerea ei, s-ar putea ajunge la prabusirea intregului sistem euro-bancar.

Departe de a fi irationale, pietele financiare sunt indreptatite acum sa fie reticente cu problemele din zona euro.

Istoria ameninta sa se repete. Prima datorie suverana a fost inregistrata in sec 4 I.Hr, cand 10 din cele 13 municipalitati grecesti din Asociatia Maritima Ateniana nu au mai recunoscut imprumuturile fata de templul Delos.

Astazi, devine din ce in ce mai limpede ca o alta datorie urmeaza sa se acumuleze in conturile Greciei, in viitorul apropiat, scrie Bloomberg.

Cum poate raspunde la aceasta provocare zona euro? Raspunsul nu este cum, ci cat de repede

Recenta propunere a Frantei si a Germaniei legata de datoriile suverane subliniaza importanta clauzelor de actiune colectiva in cazurile datoriilor contractuale din zona euro.

Aceste clauze, cu rol in restructurarea mai rapida a datoriilor, prin fortarea detinatorilor minoritari de obligatiuni sa accepte termenii majoritatii creditoare, trebuie impuse, dar, in acelasi timp, ele reprezinta o distragere de la scopul principal, si anume: stabilitatea financiara.

Clauzele de actiune colectiva sunt destinate sa rezolve situatiile in care detinatorii de obligatiuni incearca sa obtina avantaje mai mari decat cele oferite. Aceste probleme au devenit importante pentru datoria suverana in anii 1990.

Este greu de crezut ca problemele stabilitatii financiare pot fi rezolvate asa de usor. Majoritatea regulamentelor bancare considera datoria suverana purtatoare de risc zero, astfel bancile nu sunt obligate sa detina capitalul necesar acoperirii acesteia.

Dupa criza din 2007, noile regulamente incurajeaza bancile care detin datorii guvernamentale sa se asigure ca au suficiente lichiditati disponibile pentru operatiunile de refinantare.

Schimbarile din sistem sunt in mod clar necesare. Dar nu este de dorit a se incuraja diversificarea datoriei suverane in zona euro.

Diversificarea datoriei ajuta la reducerea riscului, dar, in acelasi timp, il raspandeste la mai multe entitati ale zonei euro. In cazul Greciei, datoria suverana este relativ redusa, diversificarea este in siguranta, pentru ca datoria poate fi absorbita relativ usor.

Problemele apar in cazul statelor adanc indatorate, cum ar fi Spania. Datoria Spaniei este asa de mult raspandita, incat daca s-ar incerca sustinerea ei de catre zona euro, s-ar putea ajunge la prabusirea intregului sistem.

Care sunt optiunile zonei euro:

Rezolvarea cat mai rapida a datoriei

Introducerea unor strategii bazate pe controlul obligatiunilor emise in sistemul financiar este absolut necesara. Acesta reprezinta doar primul pas in modificarea sistemului institutional prezent.

O datorie suverana trebuie rezolvata cat mai repede, altfel va atrage fluxuri de capital enorme din zona euro, de la tarile percepute ca fiind slabe catre cele puternice, cum este Germania.

Ar fi destul de greu sa se evite acest scenariu, in eventualitatea unei datori anticipate, dar lasat fara ajutorul Uniunii, procesul de faliment ar Greciei ar dura minim 6 luni, dupa cum sugereaza expertii in domeniu.

Raman totusi de rezolvat probleme legate de prioritatea creantelor, depozitele de asigurare si garantiile celorlalte banci detinatoare de titluri purtatoare de datorii, probleme ce vor trebui clarificate.

Iesirea tarilor cu probleme de pe piata Euro

Mai exista o alta alternativa pentru datoriile suverane din zona euro: o tara poate pur si simplu parasi Uniunea, chiar si temporar.

Aceasta strategie trebuie desfasurata rapid, pentru a se evita scurgerile masive de capital.

Guvernul va trebui sa redenumeasca peste noapte toate contractele intr-o noua valuta, de presupus la o rata unu la unu cu sumele originale in euro. Va exista o rata de schimb intre noua moneda si euro, determinata de piata.

Desigur, vor aparea detalii controversate, dar marele avantaj pentru guvernul datornic va fi recastigarea controlului asupra politicilor monetare si potentiala garantare a sistemului bancar.

Va exista inflatie, dar aceasta, impreuna cu deprecierea monedei locale, va ajuta tara sa creasca economic, prin stimularea exporturilor.

In cativa ani, in care natiunea independenta economic isi va tine sub control deficitul si datoria, aceasta va putea reveni la euro.

ziare.com
 
Urmările experimentului Traian Băsescu:
Occidentul începe ordinea în ţările balcanice


12934881451ab5ef98d144e41d016a1ccefa9093c7.jpg


Problemele imense produse în interiorul Europei unite de România (şi de Bulgaria, dar într-o mai mică măsură) după aderarea la UE din 2007 au determinat o schimbare de optică a liderilor principalelor puteri occidentale în privinţa structurilor de putere instalate cu sprijinul lor în ţările din Balcani care se pregătesc să adere la marea familie europeană.

Aderarea României şi Bulgariei la UE, în 2007, s-a dovedit după trei ani că a fost o decizie pripită, în condiţiile în care, iată, cele două ţări fac acum dovada faptului că nu erau pregătite. Destul de târziu, liderii UE au realizat că structurile politice aflate la putere în România şi Bulgaria (structuri de putere sprijinite făţiş de Occident) aveau şi au încă legături strânse cu afacerile oneroase şi cu criminalitea organizată, două chestiuni care riscă să dinamiteze nu doar stabilitatea şi aşa fragilă a celor două ţări, ci chiar stabilitatea vechii Europe.

Lecţia "România şi Bulgaria" i-a determinat pe decidenţii europeni să înceapă o acţiune în forţă împotriva celor aflaţi la putere (până mai ieri, bine văzuţi în UE) în acele ţări din Balcani care doresc să adere la Uniunea Europeană.

O excelentă analiză pe această temă a apărut în PressEurop, săptămâna trecută. Iată traducerea integrală a articolului din PressEurop despre "Curăţenia de primăvară din Balcani".

Balcani

A început curăţenia de primăvară!

Croaţia, Kosovo, Muntenegru: În doar două săptămâni, lideri sau foşti lideri din aceste trei ţări au fost anchetaţi, puşi sub acuzare sau arestaţi. Punctul lor comun, după cum remarca un săptămânal din Muntenegru, este faptul că UE doreşte să facă curăţenie în aceste ţări, pe drumul către aderare.

Fostul prim-ministru croat Ivo Sanader a fost arestat în data de 10 decembrie, întocmai ca într-un film poliţist, în Austria, în baza unui mandat de arestare emis de ţara sa. El se află, în aşteptarea extrădării, în închisoarea din Salzburg şi este dispus să răspundă acuzaţiilor de corupţie care i se aduc. Cu o zi sau sau două înainte de arestarea sa, chiar înainte ca Parlamentul să îi ridice imunitatea, Sanader a fugit din Croaţia şi îşi planificase să "asiste" la propriul proces din Statele Unite ale Americii. Dar planul său a eşuat, deoarece americanii au anulat viza şi "prietenii" austrieci l-au privat de libertate. Cu doar un an în urmă, Washington şi Viena îl puneau pe un piedestal.

Câştigătorul recentelor alegeri din Kosovo, prim-ministrul Hashim Thaci, nu a mai avut timpul necesar pentru a sărbători victoria. A doua zi după victorie, raportorul Consiliului Europei, Dick Marty, faimos pentru investigarea scandalului închisorilor secrete ale CIA pe teritoriul european, a prezentat un raport în care se referă la Thaci ca liderul unei organizaţii mafiote, implicat în traficul de arme şi de droguri şi, chiar şi în traficul de organe.

Viaţă mai înspăimântătoare decât ficţiunea

Acuzaţiile aduse de Marty au apărut şi pe fondul revelaţiilor publicate de Carla Del Ponte, fost procuror al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, în cartea sa "Vânătoarea. Eu şi criminalii de război".

În anii '90, în calitatea sa de şef al grupului Drenica (adunare a liderilor UCK, Armata de Eliberare din Kosovo), Thaci a organizat răpiri şi a trimis prizonieri în Albania, acolo unde acestor prizonieri le-ar fi fost colectate organele.

În Balcani, viaţa este mai teribilă decât ficţiunea. Ca şi cum crimele şi războaiele din anii '90 nu ar fi fost suficiente. În majoritatea ţărilor din regiune au fost introduse sisteme politice bazate pe cleptocraţii, crimă organizată şi presupus patriotism. Pe ruinele fostului stat comunist au apărut nişte aşa-zise elite, oarecum amuzante, nişte elite care ar trebui să meargă de fapt la închisoare sau la balamuc.

Puterea nelimitată a acestor elite se bazează pe o avere enormă. Liderii din regiune, de la Zagreb la Pristina, au deturnat resurselor naţionale în buzunarele lor şi în cele ale prietenilor lor. Puterea lor enormă a fost cimentată de către o armată de propagandişti, mereu de gardă în mass-media, la catedrele de istorie şi politică de la Universitate. Aceşti propagandişti au avut sarcina de a descrie pe liderii lor naţionali ca pe nişte mesia, şi să îi califice pe adversarii acestora ca pe nişte criminali. Marea majoritate a populaţiei sărăcite din această regiune a aprobat, cu buletinele de vot, minciuna conform căreia adevăraţii eliberatori au venit la putere, girând în acest fel ameninţările permanente la care sunt supuse aceste ţări.

Oroare şi ruşine

Desigur, comunitatea internaţională are o mare responsabilitate în debandada din Balcani. "Am citit documentele secrete despre Thaci scrise de analişti de Vest, cu un sentiment de oroare şi ruşine", scrie Marty. Ei ştiau totul, şi cu toate astea, au pariat pe Thaci. Raportul lui Dick Marty constată ceea ce diplomaţii occidentali recunosc în discuţii private: în Kosovo, Occidentul a încurajat stabilitate în detrimentul justiţiei, scrie Reuters într-o analiză. Ca şi cum s-ar putea realiza stabilitatea fără dreptate!

Diplomaţii de la Podgorica, care l-au lăudat public pe Milo Djukanovic (fost prim-ministru şi fostul preşedinte al Republicii Muntenegru, a demisionat 21 decembrie 2010), recunosc în privat că Muntenegru este mai aproape de Kosovo decât de Croaţia în privinţa naturii sistemului său politic.

Djukanovic ar fi fost fericit că problema sa principală ar fi fost doar aceea a relaţiilor ilicite ale guvernului său cu compania de marketing a unui prieten apropiat, sau împrumuturile acordate prietenilor săi de banca austriacă Hypo Alpe Adria

(suspectată de implicare în diverse scandaluri de corupţie). Dar acestea sunt principalele puncte ale acuzaţiei aduse împotriva fostului premier croat, Sanader.

Revenind la analogia cu Thaci, în Muntenegru, din fericire, nu s-a constatat că se ocupă de traficul de organe, dar a excelat în alte tipuri de trafic. Aici s-au făcut adevărate afaceri cu diavolul, cum se spune. După contrabanda cu ţigări, acum, Muntenegru a devenit un important canal de răspândire a traficului de cocaină şi heroină.

În aproape 20 de ani de putere necontestată, prim-ministrul muntenegrean a acaparat împreună cu partenerii săi şi cu familia sa resursele economice ale ţării şi a angajat ţara în proiecte foarte îndoielnice, dacă se aminteşte numai de privatizările dubioase ale Combinatului de Aluminiu de la Podgorica şi a Combinatul Siderurgic Prva Banka (ambele deţinute deţinute de Aco Djukanovic, fratele de premierului).

A fost ca şi cum nimic nu s-a întâmplat! Într-o ţară normală, un singur caz cum e cel al Prva Banka, care a condus la colapsul sistemului financiar din Muntenegru, ar fi fost suficient pentru a-l duce pe primul-ministru, fraţii săi şi sponsorii lui în închisoare. Dar Occidentul s-a mărginit să privească toate acestea cu un ochi vigilent şi l-a urcat şi pe Djukanovic pe un piedestal...

Iar acum realizăm că, de fapt, cea mai mare ameninţare la adresa stabilităţii în Balcani nu sunt conflictele etnice, ci crima organizată? Se pare că Occidentul a decis în cele din urmă să se implice în politica schimbărilor fundamentale din această zonă, mult prea mult întârziate.

Dovadă că lucrurile stau aşa sunt recentele întâmplări din zona Balcanilor: cazul Sanader în Croaţia, raportul Consiliului Europei cu privire la Kosovo, şi cerinţa de a lupta împotriva corupţiei la cel mai înalt nivel, cu condiţia că UE a cerut deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru (ţara a obţinut statutul de ţară candidată la aderarea în 17 decembrie 2010).

Curăţenia de primăvară începută la Zagreb fără îndoială va ajunge şi în Muntenegru. Gruparea condusă de Djukanovic, fraţii săi şi partenerii săi de afaceri riscă să ajungă în instanţă pentru jefuirea statului. Pentru a începe curăţenia, boss-ul trebuie să plece.

Văzută de la Belgrad:

Europa trebuie să investească

În sud-estul Europei, UE se confruntă cu două opţiuni: prima este un şoc, reprezentat de integrarea tuturor ţărilor din Balcanii de Vest, a doua este calea spre necunoscut. A crede că ţările din regiune sunt capabile să facă faţă singure provocărilor de tranziţie este o iluzie.

Europa trebuie să înţeleagă că stabilitatea Balcanilor nu poate fi doar un scop. Lipsa de speranţă din societăţile balcanice îi conduce pe oamenii de aici să caute o viaţă mai bună în afara graniţelor statelor lor. Stabilitate fără dezvoltare este nu este nimic altceva decât dovada unei stagnări politice şi economice.

De aceea, Europa trebuie să acţioneze. Imediat. Aşa cum a făcut-o cu fostul premier croat Ivo Sanader. Curăţenia de primăvară anti-corupţie a început în România şi Bulgaria. Ea a continuat în Croaţia şi va ajunge, fără îndoială, în Serbia şi în alte ţări candidate la aderare. Toate, fără excepţie, trebuie să treacă prin purgatoriu.

http://www.cotidianul.ro/133238-Occidentul-incepe-ordinea-in-tarile-balcanice
 
Integrarea romilor, o prioritate a Uniunii Europene

Ungaria preia presedintia semestriala a UE, principala provocare fiind criza din zona euro, din care Ungaria nu face parte. Totodata, Guvernul conservator ungar condus de Viktor Orban doreste ca integrarea romilor la nivel european sa fie una dintre prioritatile presedintiei ungare a UE.
Presedintia ungara a UE, sub sloganul "o Europa puternica", va fi marcata de lansarea unor negocieri delicate pe teme bugetului multianual al UE si pe tema integrarii romilor, comenteaza MEDIAFAX, citand AFP.

La nivel european exista aproximativ zece milioane de romi, grupul minoritar cel mai numeros si cel mai discriminat, conform rapoartelor Comisiei Europene si Parlamentului European, transmite MEDIAFAX.

Aproximativ doua milioane de romi sunt in Romania, 800.000 in Bulgaria si in Spania. In Franta, sunt 400.000 de persoane considerate romi sau nomazi, iar in Italia, aproximativ 140.000. Importante grupuri de romi traiesc in Slovacia si in spatiul fost iugoslav.

Romii sunt la origini un popor nomad, stramosii lor plecand din nord-vestul Indiei in secolul XI, fiind capturati si vanduti ca sclavi in Asia Mica. Fara un teritoriu delimitat, romii au fost supusi unui proces fortat de sedentarizare, in Europa, in secolul al XVI-lea. In Romania, au fost sclavi pana in 1856.

Romii, considerati si acum indezirabili in Europa, sunt in proportie de 90 la suta sedentari, confruntandu-se cu un somaj ridicat, cu saracie, nivel scazut al scolarizarii si o speranta de viata mai scazuta cu 10-15 ani fata de restul populatiei europene. Romii lupta pentru recunoasterea "genocidului uitat", dupa ce 250.000 - 500.000 de romi, care erau considerati "rasa inferioara", au fost masacrati de nazisti in al II-lea Razboi Mondial.

In Ungaria, atacurile violente care i-au vizat pe romi in perioada 2008 - 2009 s-au soldat cu sase morti, inclusiv un copil de patru ani.

* Ungaria preia de la 1 ianuarie 2011 presedintia Uniunii Europene


Preluarea presedintiei UE intervine intr-un moment delicat, dupa ce OSCE, Germania si Luxemburg au exprimat preocupare in legatura cu noua lege a presei adoptata recent de Budapesta. "Noi, ungurii, suntem foarte buni in gestionarea crizelor", dadea asigurari de curand premierul Viktor Orban, cu ocazia vizitei la Budapesta a presedintelui UE, Herman Van Rompuy.

Presedintia ungara risca sa fie supusa unui test in ianuarie, in contextul in care Spania si Portugalia vor reveni pe pietele financiare pentru a gasi modalitati de finantare a datoriilor. Daca interventia UE va fi inevitabila, cum s-a intamplat in cazurile Greciei si Irlandei, presedintia ungara va fi ajutata de Eurogroup, forumul ministrilor de Finante din zona euro, "autoritatea competenta pentru astfel de decizii", conform unui diplomat ungar.

Presedintia ungara va fi marcata si de lansarea negocierilor delicate pe tema bugetului multianual al UE. Marea Britanie va incerca sa ajunga la un acord cu Franta si Germania pentru inghetarea bugetului pana in 2020. Tarile est-europene se tem ca aceasta masura ar putea conduce la reducerea fondurilor destinate regiunilor defavorizate.

O alta sursa de polemici o reprezinta extinderea Spatiului Schengen. Romania si Bulgaria, sustinute de Ungaria, spera sa adere la Schengen in martie 2011, dar Franta si Germania par sa blocheze aderarea, considerand ca este prematura.

9am..ro
 
2011 aduce o noua criza in zona euro

Europa ar putea fi lovita de o noua criza a datoriilor peste cateva luni, pietele fiind tot mai ingrijorate de valoarea mare a bondurilor pe care guvernele din zona euro trebuie sa le vanda in 2011.

Analistii estimeaza ca sunt doar 20% sanse ca zona euro sa mai existe peste 10 ani, in timp ce pesimistul Nouriel Roubini spune ca liderii europeni trebuie sa se opreasca din imprumutat deoarece abordarea lor nu va functiona.

Bancile europene trebuie sa refinanteze in acest an 400 de miliarde de euro, insa la aceasta suma se adauga cele peste 500 de miliarde de euro ale guvernelor, dar si alte sute de miliarde din datorii bazate pe ipoteci care au ajuns la maturitate. Toate acestea creeaza conditiile pentru haos pe pietele de credit din Europa, scrie Daily Telegraph.

"Ceea ce vedem are potential sa se transforme in a doua criza a creditelor. Totusi, de data asta va fi mult mai grav decat inainte", a declarat Celestino Amore, fondatorul IlliquidX, firma specializata in tranzactionarea datoriilor. "Guvernele au reusit sa incetineasca procesul, dar problemele nu au disparut. Raman datorii de trilioane de dolari care trebuie refinantate sau vandute", a adaugat el.

Amore sustine ca toata lumea se va grabi sa isi vanda activele la fel cum s-a intamplat si in vara anului 2007, inainte de izbucnirea crizei financiare internationale. Cu toate acestea multi manageri de fonduri de investitii si alti mari investitori incearca sa isi reduca expunerea la bonduri, ceea ce inseamna ca nu va fi suficienta cerere pentru toate datoriile pe care bancile si guvernele vor incerca sa le vanda.

Unele banci isi pregatesc deja strategiile pentru cel mai pesimist scenariu si spera ca isi vor ajuta clientii sa vanda bondurile. "Cred ca veti vedea pe toata lumea grabindu-se sa vanda obligatiuni foarte devreme in ianuarie pentru ca nimeni nu vrea sa piarda nicio fereastra de finantare disponibila", le-a spus un bancher jurnalistilor britanici.

Un alt director executiv al unei importante banci britanice a declarat pentru The Sunday Telegraph ca s-ar putea intampla ceva in prima jumatate a anului, asa ca banca lui se grabeste sa emita bondurile.

Zona euro are doar 20% sanse de supravietuire

Si Centrul pentru Cercetari Economice si de Afaceri (CEBR) a avertizat ca o noua criza este foarte posibila in zona euro deoarece numai Spania si Italia trebuie sa refinanteze obligatiuni de peste 400 de miliarde de euro in primavara.

"Zona euro s-ar putea prabusi in acest moment, desi politicienii europeni sunt capabili sa raspunda crizei, in mod normal. Daca euro nu se prabuseste, acesta ar putea fi anul in care moneda unica s-ar putea deprecia substantial, spre paritate cu dolarul", spune directorul general al CEBR, Douglas McWilliams, potrivit Bloomberg.

El a adaugat ca zona euro s-ar putea prabusi deoarece tarile membre nu vor putea sa ia masurile dificile necesare pentru a-si face economiile competitive pe termen lung. "Acordam o sansa din 5 ca zona euro sa supravietuiasca in forma actuala, in urmatorii zece ani", a precizat el.

De asemenea, Banca Centrala Europeana a avertizat ca exista un risc de competitie pentru finantare in zona euro, facand referire la climatul macroeconomic nesigur si la ingrijorarea pietelor cu privire la unele tari de la periferia uniunii monetare. Un avertisment similar a fost emis si de Bank of England, care spune ca bancile europene sunt vulnerabile in fata tensiunilor de pe pietele financiare.

La randul lor, analistii Credit Suisse spun ca pozitia bancilor din Europa s-a deteriorat in a doua jumatate a anului trecut, iar acest lucru a pus si mai multa presiune pe banci sa vanda multe obligatiuni in prima jumatate a lui 2011. Banca elvetiana a adaugat ca finantarea va fi mai scumpa, iar bancile care nu si-au modificat preturile vor avea probleme.

Roubini: Abordarea liderilor europeni nu va functiona

Avertismente similare vin si din partea lui Nouriel Roubini, care afirma ca zona euro trebuie sa-si rezolve problemele legate de datoriile suverane si ca riscul de haos creste semnificativ din cauza liderilor europeni care continua sa se imprumute.

Roubini sustine ca procesul dureros de ajustare, austeritatea fiscala si reformele structurale trebuie sa continue si in acest an deoarece cresterea economica este slab, iar unele state inca sunt in recesiune, potrivit La Tribune.

Economistul a adaugat ca abordarea actuala a liderilor europeni, adica de a se imprumuta cu gandul ca este vorba doar o problema de lichiditate si nu una de solvabilitate, nu va functiona, iar instabilitatea ar putea duce in cele din urma la iesirea din zona euro a membrilor mai slabi.

In ceea ce priveste economia globala, Roubini spune ca acest an va fi marcat de razboiul monedelor, de conflicte comerciale si orientarea statelor spre protectionism. Revenirea economica ar urma sa aiba loc cu doua viteze, tarile dezvoltate urmand sa continue revenirea in forma de U, in timp ce tarile emergente vor avea un ritm mai accelerat, intre 6,3% si 7,8%, dar si un risc de supraincalzire care va conduce la o inflatie de aproximativ 6%.

http://www.ziare.com/economie/criza/2011-aduce-o-noua-criza-in-zona-euro-1066121
 
Cioloş despre Schengen: "România îşi apără poziţia demn"

Cum subiectul eşecului aderării României la Schengen în luna martie s-a reaprins ieri după declaraţia unui ministru ungar, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, crede că realitatea tehnică este cel mai bun aliat al României în cazul aderării la Schengen, însă, "din păcate" nu şi cea politică.
Dacian Cioloş, comisar european pe agriculturăSursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

"Cel mai bun aliat al României în cazul aderării la Schengen este realitatea tehnică. Nu şi cea politică, din păcate. Pe fond, România si-a respectat obligaţiile în legătura cu pregătirea aderării la Schengen. Poziţia sa demnă în aceasta privinţă este, deci, una bazată pe fapte şi mă bucur că, atunci când este convinsă de dreptatea sa, România învaţă şi să spună «nu», respectiv să îşi apere cu fruntea sus o poziţie în care crede", a declarat comisarul european, citat de Mediafax.ro.

Cioloş a mai spus că, dincolo de această atitudine, echilibrul poziţiei româneşti rămâne la fel de important, având în vedere că statele membre ale Uniunii Europene sunt parteneri în eternitate ai României, notează aceeaşi sursă.

Comisarul european a mai spus că "România trebuie să continue să îşi susţină cu argumente tehnice cauza şi este decizia sa dacă acceptă şi o discuţie mai largă în legătură cu criterii care depăşesc acquis-ul Schengen", reamintind că "decizia de acceptare de noi state membre în spaţiul Schengen se ia de către Consiliul Uniunii Europene în unanimitate", deci căutarea alianţelor este o soluţie care "nu se pune câtă vreme un număr de state se opun".

Cioloş a remarcat că dreptul de liberă circulaţie al cetăţenilor români în UE "doar cu buletinul" este o realitate şi nu este afectat de statutul sau nu de stat Schengen al României.

"Nici Marea Britanie nu e în Schengen"

"Dreptul la libera circulaţie a românilor în Uniunea Europeană, doar cu buletinul, există deja şi el nu este afectat de statutul de stat Schengen al României. Schengen înseamnă doar că nu se mai controlează actul de identitate la frontierele interne ale Uniunii şi, în contrapartidă, se întăreşte controlul la frontierele externe. Cel mai mult beneficiază de Schengen cetăţenii statelor non-UE care, odată intraţi în Schengen, nu mai sunt controlaţi atunci când circulă în acest spaţiu. Controlul pentru cetăţenii UE la frontierele interne este o simplă formalitate. Mai mult, nu uitaţi că ţări precum Marea Britanie nu sunt în Schengen, din proprie alegere. Un german care merge în Marea Britanie este controlat la frontiera britanică şi asta nu înseamnă că nu are un drept sacrosanct la libera circulaţie în interiorul Uniunii, la fel ca un român astăzi", a mai declarat, pentru Mrdiafax, comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cioloş se declară nedumerit că "opinia publică şi chiar clasa politica dramatizează excesiv această obligaţie a României".

http://www.evz.ro/
 
Anul 2011, marcat de dispute intre membrii UE


Anul 2011 ar putea fi unul dificil pentru UE, marcat de dispute intre membrii din Estul Europei si cei din Vest, iar diferendele privind intrarea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen reprezinta numai unul dintre exemplele in acest sens, afirma Financial Times, in editia online de sambata.

Intr-un comentariu intitulat "Estul si Vestul au interese «divergente» in UE", Financial Times afirma ca 2011 ar fi trebuit sa fie anul in care tarile foste comuniste din Europa Centrala demonstreaza ca sunt egale cu statele din Vest, asigurand presedintia UE pentru prima data in istoria Uniunii.

"Daca luna trecuta reprezinta o indicatie, ar putea fi un an dur", afirma FT, citat de MEDIAFAX.


■Dupa numai o saptamana, presedintia ungara a Uniunii este marcata de controverse, dupa ce guvernele occidentale l-au acuzat pe premierul Viktor Orban ca incalca principii fundamentale ale UE prin aplicarea unei legi a presei care ii ofera preorgative sporite in domeniul media. [The Guardian: Viktor Orban nu poate detine presedintia UE 6 Ianuarie 2011]



■La randul sau, Polonia - care va prelua presedintia UE in a doua jumatate a anului - a fost implicata in decembrie intr-o disputa cu Marea Britanie, Franta si Germania in legatura cu inghetarea cheltuielilor europene.



■"Iar Romania si Bulgaria au intrat bursc in defensiva dupa ce Franta si Germania au afirmat ca vor bloca aderarea noilor membri" in spatiul Schengen, adauga Financial Times.

Toate aceste initiative au provocat reactii in capitalele din Europa Centrala si de Est.



■Orban a avertizat impotriva oricarei masuri europene care ar trata Ungaria diferit fata de "alte tari care au democratii de 200 de ani", Polonia a promis ca se va opune oricarei reduceri a fondurilor europene de dezvoltare destinate noilor membri, iar ministrul roman de Externe a amenintat ca va bloca intrarea Croatiei in UE daca aderarea Romaniei la Schengen nu va fi aprobata, insa presedintele Traian Basescu s-a delimitat ulterior de aceasta amenintare.

"Nu vom accepta discriminari din partea nimanui, nici chiar a celor mai puternice state UE", a spus Basescu.



■Tensiunile au fost vizibile si vineri, cand Viktor Orban si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu au reusit sa-si ascunda divergentele de opinie in legatura cu legea ungara a presei.

Disputele risca sa umbreasca presedintia ungara a UE si chiar si pe cea poloneza, in conditiile in care dezbaterile privind bugetul UE nu se vor incheia inainte de sfarsitul anului, iar disputele privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen ar putea dura luni de zile, deoarece Franta si Germania nu par sa renunte la pozitia lor.


■Financial Times afirma ca exista indicii ca noii membri UE incearca sa se uneasca pentru a face parte presiunilor occidentale.

Un diplomat dintr-o tara central-europeana a afirmat ca membrii din Estul continentului sunt legati intre ei de experienta comuna a epocii comuniste, a economiilor si democratiilor in dezvoltare si a luptei de a obtine influenta la Bruxelles."Dar nu toti noii membri pot fi pusi in aceeasi oala (...) Au o parte comuna a experientei istorice. Dar pozitiile si prioritatile economice si in alte domenii sunt destul de diferite", a adaugat el.



■Europa ar putea fi confruntata cu un nou val de imigranti ilegali

Presa britanica de sambata afirma ca Europa ar putea fi confruntata cu un nou val de imigranti ilegali, in cazul in care Romania blocheaza investitiile in securizarea frontierelor, ca urmare a amanarii aderarii la spatiul Schengen.

"Presedintele Traian Basescu a afirmat ca va renunta la securitatea granitei , in semn de protest intr-o disputa privind restrictiile de imigrare in cazul cetatenilor romani", afirma Daily Express in editia online, intr-un articol intitulat "Romania ameninta sa deschida granitele".

Si Daily Mail scrie, in editia online de sambata, despre " temeri legate de un aflux de imigranti in Marea Britanie, dupa ce presedintele roman declara ca nu poate garanta securitatea granitelor", afirmand ca "Traian Basescu a spus ca orice amanare in aderarea Romaniei la acordul Schengen va duce la blocarea, in semn de protest, a celor 271 de milioane de euro destinati sporirii securitatii granitelor"

http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...-2011-marcat-de-dispute-intre-membrii-UE.html
 
PE vrea sa limiteze libertatea presei

206447_articol.jpg


Guvernul ungar a aparat luni, in Parlamentul European, legea sa controversata privind presa, subliniind ca aceasta are ca scop in special sa impiedice institutiile mass-media influente sa "spuna orice", relateaza AFP.
"Este convenabil sa conciliezi libertatea de exprimare a presei si influenta sa asupra opiniei publice cu necesitatea de a nu spune orice", a apreciat vicepremierul ungar Tibor Navracsics, in cursul unei audieri in fata unei comisii parlamentare, la Strasbourg.

"Noi credem ca acest tip de masuri este necesar deoarece presa exercita o influenta foarte mare", a adaugat oficialul ungar, a carui tara a preluat la 1 ianuarie presedintia semestriala a Uniunii Europene. Premierul ungar, Viktor Orban, urmeaza sa mearga miercuri in plenul Parlamentului European, pentru a participa la o dezbatere, transmite MEDIAFAX.

Obligatia presei de a asigura o "relatare echilibrata", prevazuta de acest text, nu se aplica presei scrise, unde "fiecare poate sa scrie ce vrea", ci mai degraba "presei care are cea mai mare influenta", a subliniat Navracsics.

Presedintia ungara a UE da dovada de sovinism?

La randul sau, comisarul european responsabil cu acest dosar, Neelie Kroes, a repetat in fata eurodeputatilor ca un numar de puncte nu "par satisfacatoare la prima vedere".

Este vorba in special despre obligatia de inregistrare a tuturor institutiilor de presa, inclusiv a celor online, precum forumurile si blogurile, obligatia unei "relatari echilibrate" a evenimentelor nationale si europene, si despre procesul de numire a membrilor autoritatii pentru presa, controlata in intregime de personalitati apropiate partidului de la putere, Fidesz, a explicat ea.

http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...47/PE-vrea-sa-limiteze-libertatea-presei.html
 
Rezoluţie PE: Adopţii internaţionale, fără mecanism de monitorizare

Adopția, inclusiv la nivel internațional, ar trebui să fie încurajată pentru a asigura dreptul copilului la o viață de familie, se arată în rezoluția Parlamentului European adoptată miercuri, 19 ianuarie, după ce, în timpul dezbaterii sale, România a fost criticată, în special de către deputaţii italieni, pentru că legislaţia de la Bucureşti nu permite adopţiile internaţionale.

Din textul rezoluţiei a fost eliminat un articol care prevedea instituirea unui organism european de monitorizare a adopţiilor internaţionale.

Adopţiei în ţara de origine a copilului ar trebui să i se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil, interesul copilului fiind prioritar. Soluţii alternative pot fi găsirea unei familii de plasament, precum îngrijirea personală sau de tip rezidenţial, sau găsirea unei familii prin adopţie internaţională, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi convenţiile internaţională. Plasarea într-o instituţie ar trebui folosită doar ca soluţie temporară, se arată în textul rezoluției adoptate de Parlamentului European.

În cazul adopțiilor internaționale, statele membre ar trebui "să recunoască implicaţiile psihologice, emoţionale, fizice şi social/educaţionale" care pot interveni atunci când un copil este mutat din locul său de origine şi să ofere asistenţa corespunzătoare părinţilor adoptivi şi copilului adoptat. În plus, autorităţilor naţionale li se solicită să prezinte rapoarte periodice statelor membre de origine în legătură cu dezvoltarea unui copil care a făcut obiectul unei adopţii internaţionale, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

Potrivit deputaților, toate instituțiile UE ar trebui să joace un rol mai activ încadrul forurilor internaționale pentru a îmbunătăţi, a simplifica şi a facilita procedurile aferente adopţiei internaţionale şi a elimina birocraţia inutilă asigurând, totodată, apărarea drepturilor copiilor din ţările terţe.

http://www.cotidianul.ro/135247-Rezolutie-PE-Adoptii-internationale-fara-mecanism-de-monitorizare
 
Si Finlanda se opune aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen

Finlanda s-a alaturat, joi, Frantei si Germaniei, in ceea ce priveste opozitia vizavi de aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen.

"Comitetul pentru afaceri europene din Finlanda a decis sa ia aceasta pozitia oficiala in sedinta de saptamana trecuta," a declarat purtatorul de cuvant Mikko Norros pentru AFP, adaugand ca s-a decis sa anunte acest lucru in cursul vizitei pe care ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, a efectuat-o joi la Helsinki, scrie Expatica Germany.

Wauquiez sustine ca decizia Finlandei este una semnificativa. "Este foarte important pentru noi ca, astazi, pentru prima data, guvernul finlandez a declarat oficial ca are indoieli ca guvernele din Romania si Bulgaria sunt gata sa adere la Schengen acum", a mai spus el.

La o conferinta de presa comuna cu ministrul finlandez pentru Afaceri Europene si al Imigratiei, Astrid Thors, Wauquiez a declarat ca Romania si Bulgaria au facut o treaba buna pana acum in incercarea de a indeplini cerintele pentru aderarea la zona Schengen, dar ca mai au de lucru in acest sens.

"Ambele tari trebuie sa ia masuri concrete pentru a-si consolida lupta impotriva coruptiei si criminalitatii", a mai spus ministrul.

http://www.ziare.com/politica/schen...rii-romaniei-si-bulgariei-la-schengen-1070097
 
Base, Base!!!!


Traian Basescu catre un parlamentar rus: Va rog sa notati ca Romania nu are niciun fel de experienta in anexarea altor state

Traian Basescu, la APCE

"Romania nu are niciun fel de experienta in anexarea altor state", a raspuns joi Traian Basescu la intrebarea adresata de un parlamentar rus, membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Dupa ce parlamentarul rus Iuri Solonin a spus "Inteleg ca viata politica romaneasca intentioneaza anexarea (Moldovei - n.red.) pentru ca Romania sa devina mai mare", Traian Basescu a ris si a respins aceasta ipoteza, vehiculata de altfel intens in presa rusa a ultimilor ani.

In aceeasi sesiune de intrebari, Basescu a raspuns interpelarii unui parlamentar din Republica Moldova, spunind ca "Obiectivul Romaniei e ca Moldova sa devina, atunci cand va fi gata, un stat membru al UE. Iar ca obiectiv tactic avem o prioritate in a convinge partenerii din UE sa priveasca la procesul de integrare al Moldovei simultan cu integrarea tarilor din Balcanii de vest".

"Cred ca este o batalie politica pe care trebuie sa o ducem impreuna. Atentia pe care UE a dat-o procesului de alegeri de curand incheiat in Moldova e o proba ca momentul in care RM va fi considerata un stat candidat nu e foarte departe. Conditia esentiala e ca guvernul proaspat instalat sa aiba linistea necesara continuarii reformelor pe care le-a dezvoltat atat de spectaculos in 2009 si 2010".

Traaian Basescu a participat luni la sesiunea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, unde a sustinut un discurs axat pe problematica respectarii drepturilor minoritatilor, dupa care a urmat o sesiune de intrebari si raspunsuri.

"Vom intreprinde demersuri in vederea recunoasterii statutului de minoritate romaneasca pentru aromani, vlahi, istroromani si meglenoromani", a spus Traian Basescu, in fata APCE.

Reprezentantul grupul Partidului popular european EPP s-a interesat care este politica pe termen lung a Romaniei in ceea ce priveste acordarea cetateniei pentru cetatenii Republicii Moldova.

"Romania are o abordare de principiu in ce priveste cetatenia. Fondul legii e sa dea dreptul cetatenilor si rudelor directe care si-au pierdut abuziv cetatenia sa si-o redobandeasca. In mod egal raspundem acestor exigente atat cetatenilor din Moldova cat si din SUA, Franta, Germania sau orice tara a lumii", a raspuns Traian Basescu.

El a precizat ca Legea nu a fost destinata cetatenilor din Moldova, ci celor care si-au pierdut abuziv cetatenia. In total, in perioada 1990 - 2010 Roimania a acordat 170.000 de cetatenii redobandite.

Reprezentatul Grupului Socialist l-a intrebat pe Basescu cum raspunde acuzatiilor ca a minimalizat rolul parlamentului, a incalcat independenta justitiei si a refuzat dialogul cu opozitia.

Traian Basescu l-a intrebat in acel moment pe parlamentarul APCE: "Sunteti un parlamentar socialist, imi permiteti sa intreb? Nu intreb de tara, intreb de partid".

"Puteti verifica, si aveti o proba si azi, ca parlamentarii socialisti, partidele din opozitie nu raspund invitatiilor la dialog", a afirmat presedintele, facand referire ca parlamentarii PSD nu au participat la sesiunea de intrebari.

"Azi aveti o proba, partidele de opozitie din Romania nu se afla in sala. Am inteles ca a fost initiativa lor iar motivatia publica a fost ca ieri a fost arestat un membru marcant al opozitiei, suspectat de fraude", a comentat Basescu.

"Cred ca colegii dvs de familie politica v-au dezinformat si v-au pus intr-o situatie delicata pentru ca ei nu vor nicio discutie cu presedintele. Daca in tara poate fi acceptata pozitia ca un joc al opozitiei externalizarea unei probleme pe care o au nu cred ca le face cinste".

"Romania niciodata nu a avut pretentii teritoriale la Republica Moldova sau la alt stat"

Grigore Petrenco, din Republica Moldova, l-a intrebat pe Traian Basescu daca atitudinea Romaniei de a nu recunoaste granitele Republicii Moldova nu constituie o provocare pentru stabilitatea europeana si pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Traian Basescu i-a reamintit parlamentarului comunist din Moldova ca, prin Tratatul de la Paris din 1947, s-a stabilit actuala frontiera a Republicii Moldova, la vremea aceea fiind frontiera a URSS.

* "Romania nu a dus niciodata vreo actiune de nerecunoastere a frontierei URSS sau a actualei frontiere.
* Mai mult, in 1991 Romania a fost primul stat din lume care a recunoscut Republica Moldova ca stat independent dar nu a pregetat niciodata sa vorbeasca de nevoia de restabilire a integritatii teritoriale a Republicii Moldova prin rezolvarea problemei transnistrene
* Romania nu face parte din formatul 5+2, e o responsabilitate majora a tarilor si institutiilor care fac parte din format sa rezolve problemele de integritate teritoriala ale Moldovei
* Romania e tara care ori de cate ori are ocazia cere respectarea integritatii teritoriale a acestei tari si niciodata nu a avut pretentii teritoriale la Republica Moldova sau la alt stat
* Romania, in dorinta de a da satisfactie celor care puneau sub semnul intrebarii intentiile Romaniei, nu doar ca recunoaste deciziile de la Paris, dar aditional a mai semnat un tratat de frontiera
* Mai mult de atat ce credeti ca ar putea face un stat suveran si independent?

Daca parlamentarii francezi s-au interesat in principal de problematica spatiului Schengen si a minoritatii roma, cei in Ungaria au abordat redesenarea regiunilor de dezvoltare si Tinutul Secuiesc.

Ferenc Kalmar l-a intrebat pe Traian Basescu cand va redesena Romania aceste regiuni si daca vor fi luat in calcul si criterii etnice sau culturale.

Seful statului roman a precizat ca autoritatile de la Bucuresti nu "imbratiseaza teoria autonomiei pe criterii etnice": "In schimb, dupa cum ati observat, am trecut la un proces generalizat de crestere a autonomiei locale".

"Nu numai etnicii maghiari au nevoie de autonomie. De ce comunitatile de romani ar avea nevoie de mai putina autonomie in a-si stabili nevoile?", l-a intrebat Basescu pe reprezentantul Ungariei.

Tamas Claudiu Nagy s-a referit la referendumul pentru autonomia Tinutului Secuiesc si la chestionat pe Basescu cand va incepe sa negocieze cu reprezentantii acestui tinut.

"Ne-am dori mult ca romanii cetateni ai statului dvs sa aiba drepturile pe care le au cetatenii romani de etnie maghiara din Romania. Suntem convinsi ca dvs personal veti fi un promotor al acestei idei", a comentat Basescu.

http://www.hotnews.ro/stiri-esentia...iciun-fel-experienta-anexarea-altor-state.htm
 
In sfarsit avem si noi presedinte! Ca de cand se stiu, romanii au lasat mereu capul in jos, zicand: n-avem ce face, suntem mici". Ei, de data asta, am dovedit ca mai exista si Romania prin Europa. M-a uns pe suflet discursul lui Basescu! Care mai mult ca sigur a facut mult deranj... Dar suntem membri UE? Suntem! Nato? Suntem! Aici nu au ce sa ne faca!
Mi-l imaginez pe Ponta in postura lui Basescu... si ma pufneste rasul. La Crinut nu mai zic... ma pufneste plansul. Ar mai fi DD.....
 
Streaptease pentru un guvern "unit", in Belgia!

208088_articol.jpg

Belgienii au organizat, in intreaga tara, proteste care de care mai inedite, pentru a le cere politicienilor sa formeze un Guvern si astfel sa puna capat celor opt luni de certuri politice.
De data acesta circa 50 de persoane, in mare parte studenti, s-au dezbracat de haine in orasul Ghent , aflat regiunea flamanda a Belgiei, si s-au aranjat in asa fel incat corpurile lor au format cuvantul "unire", scrie Stuff.co.nz.

"Exista o expresie in olandeza care inseamna 'a fi dezbracat', dar si a se face de ras. Nimic nu s-a intamplat, politicienii au negociat timp de 249 de zile si inca nu s-a intamplat nimic, asa ca ei se fac de ras", a declarat unul dintre organizatori, Jouwe Vanhoutteghem, masterand la Universitatea Ghent.

In orasul flamand Leuven, belgienii primeau gratuit cartofi prajiti daca acceptau sa scrie un mesaj politicienilor. Desi foarte putini o stiu, cartofii prajiti "au fost inventati" in Belgia si sunt o specialitate nationala a acestei tari.

* Un nou record mondial? 250 de zile fara Guvern


Mass-media belgiana a anuntat ca tara lor a reusit sa stabileasca un nou record mondial, deoarece au trecut 250 de zile de la alegerile parlamentare din 13 iunie si Belgia tot nu are un Guvern, potrivit Rediff.com.

"In sfarsit campioni" titra ironic codianul flamand De Standaard pe prima pagina cu o poza care ilustra un grup de suporteri belgieni dansad conga. Belgia detine "suprematia europeana" la amanare formarii unei coalitii de guvernare, potrivit cercetatorilor de la Universitatea Umea Din Suedia care monitorizeaza procesul democratic in Europa.

De exemplu, in cazul Iraqului, care detinea recordul mondial anterior, au fost necesare 249 de zile pentru ca partidele sa stabileasca o coalitie de guvernare si pentru ca parlamentul sa aprobe Guvernul.

Protestele de joi au fost cele mai recente dintr-o serie de actiuni civile menite sa puna un capat acestui impas. In urma cu o luna 34.000 de belgieni au paticipat la un mars in Bruxelles, iar un actor belgian a propus ca barbatii sa nu se mai rada pana Belgia nu va avea un Guvern. Pana in prezent, 771 de barbati au uploadat poze pe site-ul miscarii - www.unebelgiqueaupoil.be, in care se vede ca si-au lasat barba in semn de suport. [Belgia: Guvern prin "greva sexului"?]

Insa sunt putini cei care cred ca politicienii begliei vor fi convinsi in acest mod. "Cred ca Belgia ar trebui sa se divizeze. Nu am nimic impotriva regelui, insa toti banii produsi in Flandra ajung in partea cealalta", a declarat Luc Baudewijn, un sofer belgian in varsta de 53 de ani.

* Care este problema?


De la alegerile din iunie 2010, Belgia a fost condusa de un Guvern provizoriu, in timp ce partidele olandeze si franceze s-au certat asupra proportiei in care sa fie trasferata puterea catre regiunile acestei tari divizate din punct de vedere lingvistic.

Flamanzii nu doresc sa sustina Wallonia din punct de vedere financiar, in timp ce vorbitorii de franceza sustin ca dezvoltarea acestei tari va fi stopata daca fondurile nu vor mai fi acordate in mod egal. [Situatie politica dramatica in Belgia]

Regele Albert si-a chemat negociatorul sef acum doua saptamani in speranta ca acesta va reusi sa-i faca pe politicieni sa formeze o coalitie de Guvernare. Ministrul de Finante interimar Didier Reynders este a sasea persoana care ocupa acest post si care va incerca sa gaseasca o solutie pentru neintelegerile dintre francofoni si flamanzi.

Din pacate, problema este ca pana in momentul in care cele doua tabere vor ajunge la un consens, datoria publica nu se va reduce de una singura. Estimarile economistilor prevad ca datoria publica a Belgiei va creste la 98,1% din produsul intern brut (PIB) in 2011. Potrivit Tratatului de la Maatricht, toate tarile care fac parte din Zona Euro ar trebui sa-si mentina datoria publica anuala la cel mult 60% din PIB.

Mai mult decat atat, agentia de rating Standard and Poor's (S&P) a anuntat ca daca Belgia nu reuseste sa-si formeze un Guvern pana in iunie, exista sanse foarte mari sa-i scada ratingul. In decembrie anul trecut, potrivit Market Watch, S&P confirma ca ratingul Belgiei era de AA+ (n.r. "imprumutatori" de calitate) pe termen lung si de A-1+ (n.r. situatia economica poate afecta capacitatea de returnare al imprumutului) pe termen scurt. [Belgia incearca sa iasa din cea mai indelungata criza din istoria sa]

http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...eaptease-pentru-un-guvern-unit-in-Belgia.html
 
Back
Top