Unde va lovi urmatorul cutremur?

[anuk]

Unde va lovi următorul cutremur?


Acum, comunitatea ştiin­ţifică îşi reiterează avertismentele şi susţine că presiunea crescută din interiorul faliei ce traversează statul din Caraibe ar putea declanşa un seism cel puţin la fel de puternic. Acelaşi fenomen se poate întâmpla şi în alte locuri de pe glob, iar autorităţile locale trebuie să fie pregătite.

Falia Noul Madrid, pericol pentru SUA

Seria de cutremure, la începutul secolului al XIX-lea (cel mai puternic în 1812, cu o magnitudine 7,2), de-a lungul faliei Noul Madrid - ce traversează porţiuni ale statelor Illinois, Missouri, Arkansas, Kentucky, Tennessee şi Mississippi - a devastat o zonă de trei ori mai mare ca aceea afectată de seismul din 1906, de la San Francisco.

Noul Madrid este falia cea mai periculoasă pentru Statele Unite, aglomerările urbane cele mai ameninţate fiind Saint Louis şi Memphis. Agenţia americană pentru situaţii de urgenţă (FEMA) a avertizat în 2008 că un cutremur major la nivelul faliei amintite s-ar putea solda cu „cele mai grave pagube provocate de o catastrofă naturală, în Statele Unite".

Istanbulul, vulnerabil

Seismul din 1999, de la Izmit, oraş situat în apropierea coastelor Mării Negre, la sud-est de Istanbul, a avut o magnitudine de 7,9 şi a făcut 18.000 de victime. Trei luni mai târziu, o replică s-a soldat cu aproape 900 de morţi.

În ultimii 40 de ani, în Turcia au avut loc şase seisme soldate cu cel puţin 1.000 de victime fiecare.

Seismologii avansează o ipoteză îngrijorătoare: următorul cutremur s-ar produce la vest de Izmit şi ar lovi sudul Istanbulului. Deşi specialiştii susţin ipoteza producerii unei serii de evenimente de mai mică amploare, decât a unui singur megaseism, situaţia nu e deloc liniştitoare pentru cele 12 milioane de locuitori ai oraşului amintit.

Australia: seisme imprevizibile

Contrar celorlalte ţări amintite, Australia nu se află deasupra unei falii dintre două plăci tectonice. Activitatea seismică este rezultatul mişcărilor tectonice ce au loc mai departe de continent. Din această cauză, nicio regiune din Australia nu se află la adăpost de cutremure, iar anticiparea lor este extrem de dificilă.

E drept, cele mai multe seisme australiene nu au fost prea puternice şi au lovit doar regiunea subpopulată din centrul ţării, stricăciunile fiind nesemnificative.

Pericolul e însă altul. Seismele australiene sunt imprevizibile, iar materialele de construcţie utilizate în oraşe mari precum Sydney sunt vechi şi uzate. A demonstrat-o seismul relativ minor (magnitudine 5,5) de la Newcastle, în 1989, ce a provocat pagube de peste un miliard de euro. Un cutremur ce ar lovi Sydney - cu o populaţie de 15 ori mai mare - ar fi ucigător.

Nepalul, următorul Haiti?

Situată în sudul Munţilor Himalaya, capitala Nepalului, Katmandou, se află la joncţiunea dintre plăcile tectonice indiană şi eurasiatică. Deşi în ultimii ani aici nu au avut loc seisme majore, geologii au atras atenţia asupra numeroaselor falii de-a lungul lanţului himalayan, ce comportă riscul producerii unui cutremur de mare amploare chiar în capitala nepaleză.

Nepalul e total nepregătit pentru un astfel de eveniment: construcţiile sunt neadaptate, iar populaţia urbană creşte în continuu. Îngrijorător e şi faptul că ultimul seism major datează din 1988 (magnitudine de 6,8), iar cu cât intervalul între astfel de evenimente e mai mare, cu atât următorul va fi mai puternic. La fel ca Haiti, Nepalul a fost scena unor tulburări politice de lungă durată (un război civil de peste un deceniu, încheiat în 2006), nici în prezent ţara nefiind stabilă politic şi economic.

Japonia: tsunami şi risc nuclear

Japonia este prin excelenţă ţara cutremurelor. Din această cauză, niponii au investit masiv în domeniul prevenirii dezastrelor, în cel al infrastructurii seismo-rezistente şi sunt cel mai bine pregătiţi din acest punct de vedere. Se mai întâmplă însă şi tragedii, cum a fost cea de la Kobe, în 1995. Atunci, seismul, cu o magnitudine de 6,8, s-a soldat cu peste 6.400 de victime.

În această ţară, pericolul rezidă în enorma densitate demografică a oraşelor. Dacă Tokyo sau Kyoto ar fi lovite, numărul victimelor ar putea depăşi 60.000. În plus, activitatea seismică din largul coastelor japoneze o face vulnerabilă la tsunami. Un alt risc, deloc neglijabil: Japonia se bazează pe energia nucleară. Or, seismul din 2007 a provocat o scurgere periculoasă la centrala nucleară de la Kashiwazaki.

Vrancea nu este în „Top 5"

Zona „responsabilă" de cel mai cumplit seism ce a lovit România în ultimele decenii nu a fost inclusă de geologi pe lista de mare risc. De altfel, şi Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, susţine că următorul seism de mare intensitate nu va avea loc în curând. Pagubele ar putea fi însă uriaşe din cauza modului haotic în care s-a construit în Bucureşti şi în alte oraşe ale României. Mărmureanu exclude şi orice conexiune între mişcările seismice din Haiti şi unele ce ar putea avea loc, în această perioadă, la noi în ţară.

Record indonezian

Recordul nedorit în materie de intensitate îl deţine Asia de Sud-Est. Cutremurul din decembrie 2004, din largul Insulei Sumatra (Indonezia), a avut o magnitudine de 9,1 şi a fost urmat de un tsunami gigantic, ce a ucis peste 220.000 de persoane, în zece ţări.

http://www.adevarul.ro/international/in_jurul_lumii/Unde_va_lovi_urmatorul_cutremur_0_202180296.html

 

[mod1]

Daca nu ma insel, in Himalaya se produc cutremure de adancime, deci e exclus sa se intample ce s-a intamplat in Haiti. Mai ales ca Nepalul e cam nelocuit.

 

[Admin1]

Umbla vorba prin web cum ca seismele din Iran din ultima saptamana sunt un fel de avertismente date iranienilor, dupa ce acestia si-au manifestat intentia de a-si construi in subteran "fabrici" de imbunatatire a uraniului.

 

[mod1]

Avertismente date de cine?
pana una alta, 2010-02-26 08:55:46.7 37.30 N 71.34 E 120 f mb 4.4 HINDU KUSH REGION, AFGHANISTAN

 

[Admin1]

Specialistii despre pericolul unui cutremur mare in Romania
Istoria seismelor puternice care au lovit Romania nu este foarte mare, dar este dureroasa. Acum, in plina era a tehnologiei moderne si ajutati de aparatura performanta, specialistii incearca sa raspunda la intrebarea "cand va fi urmatorul mare cutremur?".

Directorul Institutului National pentru Fizica Pamantului, Gheorghe Marmureanu, a declarat pentru stirileprotv.ro ca poate sa spuna deocamdata un singur lucru: “Din punctul meu de vedere, si asa cum se manifesta Vrancea in fiecare zi, parerea mea este ca in momentul de fata nu sunt conditii fizice si geologie ca sa se produca un cutremur peste 7.”

In schimb, a mai precizat Marmureanu, se vor produce in continuare mai multe seisme de intensitate mica.

Din pacate, profesorul de fizica a dat asigurari ca aceste “mici cutremure” nu influenteaza cu nimic declansarea unui eventual seism de peste sapte grade pe scara Richter.

El sustine ca teoria potrivit careia micile seisme ajuta la descarcarea energiei acumulate in scoarta pamantului nu este valabila si in zona Vrancei.

Istoria cutremurelor mari in Romania

Ca in fiecare zi de 4 martie, Romania isi aminteste cu groaza de anul 1977, atunci cand pamantul din Vrancea s-a scuturat cu furie si a provocat moartea a peste 1.500 de oameni. Istoria marilor seisme din tara arata insa ca de-a lungul anilor au avut loc astfel de evenimente tragice mult mai grave.

Unul dintre primele seisme puternice din Romania, despre care se stie in prezent, s-a produs in jurul anului 1471 si a avut o magnitudine cuprinsa, conform unor estimari, intre 6,9 si 7,1 grade. Culmea este ca potrivit DESCOPERA, in trecut ..aceste cutremure erau considerate un eveniment pozitiv. Cronicarul moldovean Grigore Ureche a scris ca dupa seismul din august 1471, Stefan cel Mare i-a dat ordin pivnicerului Andronic sa „strapunga un butoi cu vin pentru slujitori”. Seismele erau considerate „semne bune” si datorita faptului ca erau urmate de aparitia stolurilor de pasari, despre care se spunea ca sunt vestitoare ale ploii.

Alte doua cutremure puternice s-au produs in Romania in anul 1738. Si pentru ca o nenorocire nu vine niciodata singura, amandoua au avut loc in luna mai: primul in data de 8, iar al doilea pe data de 31 mai. Cronicarul Constantin Dapontes scrie ca in ziua de miercuri 31 mai la orele 3 si jumatate dimineata zidurile Palatului domnesc din Bucuresti s-au crapat. De asemenea, intr-o insemnare greceasca apare ca in luna mai 1738 s-a intamplat un „cutremur foarte cumplit”, iar pe un ceaslov o alta insemnare mentioneaza ca pamantul s-a cutremurat si chiar „s-au despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa”.

Urmeaza pe lista neagra a seismelor anul 1802, pe 26 octombrie, cand pamantul “s-a miscat” cu o magnitudine de 7,9 grade. In cronicile si insemnarile Bisericii Ortodoxe se arata ca atunci "au cazut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot". Tot atunci, "s-a rupt turnul cel inalt, Coltea", care era podoaba orasului, "iar din casele boieresti si din cele de obste …putine au scapat zdravene".

Pe 23 ianuarie 1838, un cutremur cu magnitudinea de 6,7 - 6,9 grade s-a soldat cu 8 morti, 14 raniti, 36 de case distruse in Bucuresti. A fost urmat pe 10 noiembrie 1940 de un seism localizat tot in Vrancea, la o adancime de 133 de kilometri si cu o magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Numarul victimelor a fost estimat la 1.000 de morti si 4.000 de raniti, majoritatea in Moldova.

Cel mai cunoscut insa ramane cutremurul de pe data de 4 martie 1977, care s-a soldat cu 1.571 de victime, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari, au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 33.000 de locuinte s-au prabusit. In acelasi cutremur, orasul Zimnicea a fost distrus aproape in totalitate, fiind refacut ulterior. Seismul s-a produs in zona Vrancea, la ora 21.22, la o adancime de 94 de kilometri si a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Acum, la o distanta de 33 de ani de cel mai cunoscut seism din perioada contemporana a Romaniei, specialistii spun ca nu exista nici macar o ciclicitate a producerii acestor evenimente nedorite. Calculele arata ca intervalele de ani dintre seismele de intensitate mare nu au o constanta.

http://www.agenda.ro/news/news/28357/specialistii-despre-pericolul-unui-cutremur-mare.html

 

[Admin1]

Nu stiu de ce, dar am eu un feeling ca si Fagarasul ne va aduce aminte ca nu este linistit.

 

[GeoX]

Pana nu se produce un cutremur vrancean macar comparabil ca marime cu cel din 1908, nu misca nici Fagarasul. Trebuie sa existe un eveniment important in sud-vestul Vrancei, Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, si la ceva timp dupa el se induce miscare si in Fagaras.