• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

AJUTORUL IN NATURA

Ceapa poate "absorbi" virusii si bacteriile. Practic, se pune o ceapa taiata aproape de bolnav si se schimba periodic. Face minuni!
Atentie! Din aceeasi cauza, nu pastrati ceapa taiata (in frigider sau altunde) pentru o folosinta ulterioara.
 
Ceapa are si alte intrebuintari la care nu v-ati gandit :P

-Respinge insectele.
Vrei sa fii un pic singura si nemuscata de tantari? Ia o ceapa si freaca-ti hainele sau pielea. Daca mai scapa vreo intepatura, tot ceapa te scoate din impas: frectioneaza zona cu ceapa cruda si-ti vei calma zona iritata.

-Te scapa de durerea de gat.
Fierbe o jumatate de ceapa si fa-ti un ceai care alunga durerea si iritatiile gatului.

-Scoate aschiile de sub piele.
Ia o bucata mica de ceapa si asaz-o peste aschie cu ajutorul unei benzi adezive. Mentine o ora si vei vedea dupa ca aschia va fi mai usor de inlaturat.

- Lustruieste metalul.
Zdrobeste o ceapa si combin-o cu apa. Ia amestecul cu ajutorul unei carpe si freaca robinetele si dusul. Acestea vor straluci apoi.

- Curata gratarul.
Te-ai saturat de solutiile puternic mirositoare si acide pentru a curata cuptorul si gratarul? Infige furculita intr-o jumatate de ceapa si, cand instrumentele sunt fierbinti, incearca sa elimini depunerile.

-Vopseste terasturile
Foile de ceapa pot fi puse intr-un ciorap de dama sau intr-un filtru de cafea si fierte vreme de 20 de minute. Lichidul rezultat este o vopsea perfecta pentru hartie sau tesaturi.

- Previne inghetarea parbrizului.
Taie jumatate de ceapa si sterge cu ea parbrizul de cu seara. Vei preveni inghetarea acestuia.

- Absoarbe mirosul de "proaspat vopsit".
Pune intr-un bol cu apa cateva felii de ceapa. Lasa bolul peste noapte in camera proaspat vopsita pentru a absorbi mirosul de vapori degajati de vopsea.

Sursa: http://lifestyle.bzi.ro/ceapa-este-buna-si-la-25908
 
SUPER - ALIMNTELE

Când şi când, din marea mulţime a alimentelor cunoscute de om, câte unul se ridică deodată, înălţându-se în popularitate şi în stima oamenilor şi devenind, în scurt timp, graţie vitezei cu care circulă azi informaţia, un aliment-vedetă. Se găseşte cineva care să-i lipească eticheta de „super-aliment” şi, astfel împopoţonate, fructele, legumele ori grăunţele cu pricina umplu website-urile, paginile revistelor şi ale ziarelor, iar comercianţii cu simţul afacerilor profită şi umplu şi ei rafturile magazinelor cu alimentele respective, în speranţa de a-şi umple astfel şi sertarele caselor de marcat. Nu de puţine ori, destui nutriţionişti sunt luaţi de val şi se pornesc şi ei să laude acele alimente, făcând astfel şi mai gălăgioase campaniile de promovare. Dar există şi alţi specialişti care, atinşi de un scepticism sănătos, privesc mai adânc fenomenul şi lansează un avertisment: feriţi-vă de praful în ochi, chiar dacă unii spun că are conţinut mare de antioxidanţi şi combate cancerul.

Afinele, fructele goji, uleiul de măsline, rodiile şi fructele açaí, fel de fel de alimente au fost, în diferite perioade, promovate ca fiind extrem de benefice pentru sănătate, înzestrate cu însuşiri excepţionale, în stare să încetinească îmbătrânirea, să dezintoxice organismul şi să prevină ori chiar să vindece o mie şi una de boli, uneori chiar cancerul.

În mijlocul acestui entuziasm - cu direcţie schimbătoare, dar de intensitate crescândă - pentru unul sau altul dintre aceste super-alimente, opinia exprimată recent de British Dietetic Association vine ca un duş rece: termenul de “super-aliment”, spun experţii grupului, nu este decât o păcăleală de marketing.

Nimeni nu contestă că alegerea alimentelor pe care le consumăm are un rol imens în sănătate, dar promovarea anumitor alimente drept super-alimente este doar un truc comercial, care îi induce în eroare pe consumatori.

Termenul de super-aliment nu are nicio acoperire legală, nu este definit legal prin norme care să asigure folosirea lui într-un cadru bine definit; cu alte cuvinte, nu există reguli care să arate ce condiţii trebuie să îndeplinească un aliment pentru a fi încadrat în categoria super-alimentelor.

Până la urmă, n-ar fi asta problema cea mai gravă; nu e primul caz în care accepţia populară a unui termen nu are acoperire în denumirile şi definiţiile oficiale.

Problema este alta: e vorba pur şi simplu de faptul că oamenii sunt induşi în eroare de acest termen.

Multe dintre fructele ori sucurile exotice promovate drept „super-alimente” sunt, categoric, benefice pentru sănătate, dar nu sunt mai benefice decât fructele şi legumele obişnuite, care costă mult mai puţin, au explicat specialiştii BDA. De exemplu, o persoană ar trebui să bea 13 porţii de suc de fructe goji pentru a obţine aceeaşi cantitate de antioxidanţi precum cea dintr-un singur măr roşu. Evident, unele fructe şi legume promovate drept „super-alimente” pot avea anumite beneficii pentru sănătate, dar acest lucru e valabil pentru majoritatea produselor naturale, spun specialiştii BDA.

Folosirea abuzivă a termenului de super-aliment a început să fie o problemă, ameninţând chiar să devină o problemă de sănătate publică. O arată faptul că EUFIC (European Food Information Council) a publicat recent un articol în care discută spinoasa problemă a alimentelor-vedetă.

Remarcând iarăşi lipsa unei definiţii oficiale a termenului, articolul scoate în evidenţă un aspect important al fenomenului: deşi dovezile ştiinţifice privind efectele acestor alimente asupra sănătăţii sunt adesea pozitive, rezultalele acestor cercetări ştiinţifice nu se aplică neapărat şi alimentaţiei reale, obişnuite, a oamenilor.

De multe ori, aceste cercetări au fost realizate în laborator, în condiţii strict controlate, uneori pe modele animale, alteori pe culturi de celule, adesea fiind folosite extracte din aceste alimente sau anumiţi compuşi chimici izolaţi din ele. Aşadar, de multe ori, condiţiie în care au fost studiate aceste alimente şi efectele lor sunt foarte diferite de condiţiile în care aceleaşi alimente sunt consumate de oameni, în viaţa lor de zi cu zi. În studiile asupra unui anumit nutrient, se folosesc deseori cantităţi mari din acesta, mult mai mari decât pot ingera oamenii în cadrul alimentaţiei lor obişnuite. Cu alte cuvinte, socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din laborator.



Miraculoşii antioxidanţi

Printre substanţele care, în opinia savanţilor de azi, dau valoare “super-alimentară” unui fruct ori legumă se numără antioxidanţii; toată lumea vorbeşte azi despre ei, cu atâta preocupare încât ajungi să te întrebi dacă nu cumva e doar o modă ştiinţifică (fiindcă şi medicina, şi nutriţia, au modele lor, oricât ar părea de ciudat.)

Antioxidanţii sunt molecule care combat aşa-zişii radicali liberi, consideraţi dăunători organismului şi care pot proveni din surse externe (precum fumul de ţigară sau alţi poluanţi), dar se formează şi în organism, ca rezultat al proceselor metabolice normale. Acţiunea intensă a acestor radicali liberi duce la apariţia procesului numit stres oxidativ, care deteriorează celulele corpului, accelerând îmbătrânirea şi favorizând apariţia unor boli precum cancerul, diabetul şi bolile cardiace.

Astfel lămuriţi, oamenii încearcă, în mod logic, să combată radicalii liberi răi cu ajutorul antioxidanţilor buni, consumând alimente care conţin aceste substanţe binefăcătoare. Eroarea începe în momentul în care, luaţi de vârtejul reclamei la un mic număr de alimente cărora le sunt lăudate şi răs-lăudate proprietăţile miraculoase, ajung să creadă că doar acele câteva alimente reprezintă cheia sănătăţii desăvârşite şi a tinereţii fără bătrâneţe.

Un efect, pare-se, bun al modei super-alimentelor (facilitat de viteza cu care circulă azi informaţia) a fost creşterea interesului publicului faţă de nutriţie şi sănătate, în special în ţările dezvoltate. Dar reversul monedei îl constituie aspectul scos în evidenţă de experţii BDA, organizaţia menţionată mai sus: oamenii se lasă seduşi de aura de hrană miraculoasă a acestor alimente şi ajung să le cumpere şi să le consume în detrimentul altora, la fel de binefăcătoare, la fel de necesare şi mai uşor de procurat.

Iată câteva exemple de "alimente-minune" larg promovate în ultimii ani:

- afinele conţin cantităţi mari de antioxidanţi, mai ales din grupul numit antocianine, despre care unele studii sugerează că ar inhiba creşterea celulelor canceroase din tumorile colonului şi chiar le-ar distruge. Alţi antioxidanţi din aceste fructe previn şi chiar înlătură declinul memoriei, asociat cu înaintarea în vârstă, la şobolanii de laborator.
- fructele açai sunt bogate în antioxidanţi puternici, deşi, deocamdată, efectul lor benefic asupra organisumul uman rămâne să fie demonstrat.
- despre sfecla roşie se crede că ar contribui în mod major la sănătatea umană prin conţinutul mare de nitraţi, care ar fi transformat în organism în oxid nitric; acesta scade tensiunea arterială şi previne formarea cheagurilor de sânge, ajutând astfel sănătăţii aparatului circulator.
- cacaoa a fost şi ea lăudată ca agent de reducere a riscului cardiac, deoarece ar scădea tensiunea arterială şi ar creşte elasticitatea vaselor de sânge, ca urmare a prezenţei unor compuşi numiţi flavonoizi.
- somonul, care conţine acizi graşi omega-3, apare adesea pe listele de super-alimente, considerându-se că, la fel ca alţi peşti graşi, reduce riscul bolilor cardiace şi atenuează durerile articulare în cazul artritei reumatoide.
-rodia: sucul de rodii combate stresul oxidativ şi scade tensiunea arterială, sugerează unele studii recente, ceea ce îl face preţios în prevenirea bolilor de inimă.

Dar cât de relative sunt lucrurile în lumea alimentelor “miraculoase” o arată un studiu din anul 2009, ce demonstra, prin teste de laborator precise, că banalele (şi mult mai ieftinele) prune au un conţinut de antioxidanţi la fel de ridicat ca şi mult-lăudatele afine. Fără să conteste bogăţia de antioxiodanţi a afinelor, cercetătorii agenţiei de cercetări agricole AgriLife Research, din Texas, au arătat că şi alte fructe pot fi la fel de sănătoase din acest punct de vedere. Cercetările lor asupra a peste 100 de soiuri de prune, nectarine şi piersici au demonstrat că aceste fructe au o mare valoare alimentară, fiind bogate în râvniţii antioxidanţi, iar prunele nu sunt cu nimic mai prejos de afine, cu care au fost comparate în cursul testelor de laborator. Pus alături de cel cu fructele goji vs. mere, menţionat mai sus, acest exemplu arată că orice reclamă zgomotoasă făcută unui aşa-zis super-aliment trebuie privită cu o doză de circumspecţie şi că e foarte probabil ca pentru orice “super-aliment” scump ori exotic să existe o alternativă la fel de sănătoasă şi mult mai accesibilă.

Autorii articolului de pe site-ul EUFIC mai pun accentul pe câteva aspecte importante ale fenomenului super-alimentelor, aspecte demne de reţinut, deoarece pot influenţa mult relaţia oamenilor cu alimentele şi, în consecinţă, sănătatea lor:

- antioxidanţii din fructele şi legumele proclamate super-alimente au efecte pe termen scurt asupra organismului uman, după care sunt degradate şi eliminate. Deci ar trebui să consumăm des alimentele respective, pentru a beneficia întruna de efectele lor, iar acest lucru are şi el nişte neajunsuri (sau, cum spun autorii, poate fi contra-productiv): de pildă, îi poate face pe oameni să consume multă ciocolată (în ideea că flavonoizii din cacao le vor face foarte bine), uitând însă că gustoasa ciocolată mai conţine şi alte elemente nutritive, care nu sunt binevenite în cantitate mare.
- apoi, etichetarea drept “super-alimente” a unui mic număr de alimente, din marea varietate disponibilă, îi poat face pe unii oameni să îşi închipuie că alte alimente, pe care (încă) nu le-a denumit nimeni “super”, nu sunt la fel de sănătoase. În realitate, foarte multe fructe şi legume, specii de peşte, cereale integrale, sunt bune pentru noi; a respinge morcovii, ceapa şi merele de dragul a cine ştie ce bobiţe exotice înseamnă a ne lipsi de o mare varietate de alimente şi de elementele nutritive benefice conţinute în ele, precum beta-caroten, fibre şi quercetină (un flavonoid care se găseşte în ceapă şi mere).
- multe alimente se potenţează unul pe altul în organism, adică prezenţa unuia favorizează absorbţia şi metabolizarea nutrienţilor altuia (betacarotenul, de pildă, care este solubil în grăsimi, este absorbit cu mai multă uşurinţă în prezenţa uleiului dintr-o salată); de aceea, o dietă bazată pe o gamă largă de fructe şi legume este mult mai valoroasă decât una ce are la bază un număr restrâns de aşa-zise super-alimente.
deoarece adesea alimentele împodobite cu titlul de “super” sunt mai scumpe, oamenii care se preocupă excesiv de acestea consumă cantităţi mici din ele, ceea ce se traduce printr-un consum de fructe şi legume mai mic decât ar fi sănătos. Conform autorilor articolului, în Europa se consumă şi aşa mai puţine fructe şi legume decât ar trebui; prin urmare, în loc să ne axăm pe câteva super-alimente scumpe, din care permitem să consumăm prea puţin, ne-ar fi mult mai bine dacă am consuma cantităţi ceva mai mari din fructe şi legume banale, pe care nu le-a înnobilat nimeni cu titlul de “super”, dar care sunt cel puţin la fel de bune ca şi cele “titrate”.

Altfel spus, deşi aceste bunătăţi botezate, după capriciile modei alimentare şi comerciale, “super-alimente” sunt, cu siguranţă, bune pentru sănătate, nu avem neapărat nevoie de ele pentru a rămâne sănătoşi.

Iată, în încheiere, în chip de concluzie-recomandare a autorilor articolului, doar două fraze, scrise într-un jargon ştiinţific sec şi poate dezamăgitoare pentru mulţi dintre adepţii super-alimentelor zilei, dar care au cel puţin meritul de a fi exprimate într-un fel lipsit de orice echivoc.

„Este nerealist să ne aşteptăm ca o gamă restrânsă de super-alimente să ne îmbunătăţească semnificativ starea de bine. O alimentaţie bazată pe o gamă variată de alimente hrănitoare, inclusiv multe fructe şi legume, rămâne modul cel mai bun de a asigura un aport nutriţional echilibrat, pentru o sănătate optimă.”

Mai clar de atât nici că se poate.


http://www.descopera.ro/stiinta/12010203-super-alimentele-iluzia-din-spatele-scenei
 
Pt maini catifelate as recomanfa masaj cu un amestec din :
-doua lingurite miere
-un galbenus
-cateva picaturi de ulei de migdale.
 
Beneficiile oferite de condimente si mirodenii.

Scortisoara
Numai 1 lingurita cu scortisoara administrata zilnic ajuta la scaderea cu 30% a factorilor de risc care conduc la aparitia sindromului metabolic. Mai concret, scortisoara ajuta la scaderea glucozei, trigliceridelor, colesterolului LDL, chiar si in cazul pacientilor cu diabet zaharat de tip 2.

De asemenea, sunt studii care au demonstrat ca scortisoara previne rezistenta la insulina, chiar si in cazul persoanelor care au o dieta bogata in fructoza. Totodata, acestea sustin ca scortisoara este cea mai bogata sursa de antioxidanti, si stimuleaza buna functionare a creierului.

Scortisoara are si proprietati antimicrobiene, stopand dezvoltarea bacteriilor, ciupercilor, proprietati antiinflamatorii, anticoagulant care reduce angregarea trombocitelor. Adesea, scortisoara este utilizata si ca antidot pentru diaree dar si pentru disconfortul gastric.

Ghimbirul
Ghimbirul provine din Asia si India si se estimeaza ca acesta este utilizat de mai bine de 5000 ani. Acesta poate fi folosit cu incredere la prajituri, biscuiti si alte deserturi.
Ghimbirul este un puternic antioxidant care ajuta la relaxarea vaselor de sange, stimuland circulatia si calmand durerile. De asemenea, ghimbirul calmeaza spasmele si reduceflatulenta sistemului digestiv, dar este un remediu naturist excelent si impotriva greturilor asociate calatoriilor, sarcina sau mahmureala.

Datorita proprietatilor antiinflamatorii, ghimbirul este recomandat si pentru prevenirea si tratarea bolilor cardiovasculare, cancerului, bolii Alzheimer sau artrita.

Oregano
Frunzele de oregano, ca si uleiul de oregano, au proprietati antibacteriene si antivirale, ajutand la distrugerea organismelor care contribuie la aparitia infectiilor pielii. Aplicat local pe piele, uleiul de oregano ajuta la tratarea mancarimilor si a iritatiilor pielii, la nivelul cavitatii bucale uleiul de oregano este eficient in tratarea gingivitelor.

Mai mult oregano, poate fi utilizat si la tratarea sinuzitei: se administreaza zilnic 2-3 picaturi ulei de oregano (de preferat acestea se introduc intr-un pahar cu suc proaspat de legume sau fructe), timp de 10-15 zile. Primele efecte le veti simti dupa 3-5 zile de la inceperea tratamentului.

Oregano contine o cantitate considerabila de vitamine si minerale, fiind o sursa excelenta de fier, magneziu, calciu, vitamina C si vitamina A, dar si de acizi grasi omega-3. Frunzele uscate de oregano pot fi utilizate pentru tratarea durerilor aparute din cauza artritei sau reumatismului, acestea se aplica local pe zona dureroasa, dupa care se panseaza.

Rozmarin
Un buchet de rozmarin tinut in casa actioneaza ca un odorizant de camera, putand fi utilizat in acelasi timp si pentru diferite preparate culinare.

Despre rozmarin se stie de stopeaza mutatiile genetice care ar putea conduce la aparitia cancerului, si ajuta la prevenirea deteriorarii vaselor de sange si a circulatiei sanguine, prevenind astfel riscul aparitiei atacului de cord.
Uleiul de rozmarin stimuleaza cresterea parului, activitatea mentala si previne aparitia afectiunilor respiratorii.

Curcuma (sofran indian)
Bogat in antioxidanti si in antiinflamatori denumiti curcuminoizi, cercetatorii au descoperit ca sofranul vine in ajutorul organismului in lupta impotriva cancerului. Potrivit studiilor, curcuminoizii ajuta la prevenirea bolii Alzheimer si a inflamatiei articulatiilor, dar si la tratarea afectiunilor hepatice si digestive.

Astfel, curcuma contribuie la prevenirea si tratareabolilor intestinale inflamatorii, boala Crohn, colita ulcerativa, artrita reumatoida, fibroza chistica etc. Studii recente sustin ca curcuma poate fi utilizata si pentru prevenirea afectiuni hepatice si cardiovasculare.

In combinatie cu alte crucifere, sofranul de India previne cancerul de prostata si stopeaza dezvoltarea tumorilor de prostata existente. Mai mult, se preconizeaza ca acesta impiedica metastazarea mai multor forme de cancer, insa pentru atestarea acestui lucru sunt necesare studii suplimentare.

Curry pudra
Curry este o mixtura formata din mai multe condimente: coriandru, schinduf, predominant fiind insa sofranul de India. Pudra de curry este larg utilizata in bucataria indiana la prepararea puiului si a crevetilor.

Praful de curry contine antioxidanti si compusi antiinflamatori, despre care se stie ca imbunatatesc functia cognitiva, previn aparitia cancerului de piele si stimuleaza buna functionare a creierului, prevenind astfel aparitia bolii Alzheimer.

Boiaua
Boiaua contine o cantitate neobisnuit de mare de vitamina C. Ardeiul folosit la boia contine de 6-9 ori mai multa vitamina C decat o rosie obisnuita. Ca si chili, boiaua contine capsaicina, substanta cu actiune antiinflamatorie si antioxidanta care reduce riscul aparitiei cancerului.
De asemenea, boiaua este un agent antibacterian si stimulant care ajuta la reglarea presiunii sanguine, imbunatatind circulatia sanguina, si creste cantitatea de saliva si acizi gastrici, ajutand la imbunatatirea digestiei.

Cuisoare
Cuisoarele sunt bobocii de flori uscate din arborele de cuisoare, un copac vesnic verde care creste in climele tropicale. In timp de cuisoarele sunt intens folosite astazi in scopuri culinare, proprietatile curative sunt cunoscute de secole. De exemplu, in China se folosesc cuisoarele de mai bine de 2000 ani pentru tratarea respiratiei urat mirositoare. Iar in alte tari, cuisoarele erau folosite pentru tratarea alcoolismului.

Cuisoarele au proprietati antibacteriene, antivirale, antifungice si antiseptice. De asemenea, acestea sunt si un anestezic natural, motiv pentru care cu secole in urma era folosit in timpul procedurilor stomatologice, iar in prezent mai sunt folosite de unele culturi ca remediu impotriva durerilor de dinti.

De asemenea, cuisoarele sunt condimente care ajuta la vindecarea afectiunilor sistemului digestiv, ameliorand flatulentele si accelerand metabolismul. Totodata, acestea sunt de mare ajutor in cazul mai multor tulburari digestive, printre care si varsaturile si diareea.

Chimenul
Chimenul contine cantitati importante de magneziu si fier. Semintele de chimen au si proprietanti anti-cancerigene, in acest scop fiind indicat mai ales ceaiul din seminte de chimen.

Beneficiile chimenului in cazul afectiunilor digestive sunt cunoscute de sute de ani, acesta ajutand in caz de flatulenta, indigestie, diaree, greturi etc. Pentru prevenirea afectiunilor digestive se recomanda mai ales ceaiul din seminte de chimen, care trebuie servit caldut.

Datorita proprietatilor sale antiseptice, chimenul este indicata in tratarea formelor usoare de raceala.

Busuiocul
Busuiocul este o sursa excelenta de vitamina A, magneziu, potasiu, fier si calciu. Beneficiile aduse de busuioc sanatatii sunt: tratarea greturilor, a raului de miscare, indigestia, constipatia, probleme respiratorii sau chiar diabetul.

Boabele de mustar
Mustarul stimuleaza apetitul alimentar si digestia, si ajuta la decongestionarea sinusurilor. De asemenea, mustarul stimuleaza circulatia sanguina si actioneaza ca un pansament in zonele inflamate ale corpului.

Mustarul din comert ofera o aroma extraordinara cu putine calorii, nu contine colesterol ci doar urme de grasimi vegetale si intre 25-32% proteine. Frunzele de mustar contin calciu, fosfor, magneziu si vitamina B.
Uleiul de mustar poate fi folosit la masaj, dar si ca tratament impotriva caderii parului. Acesta contine acizi grasi omega-3 si este o excelenta sursa de fier, zinc, magneziu, calciu, proteine etc.

Hreanul
Hreanul face parte din familia mustarului si actioneaza ca un stimulent digestiv. Din punct de vedere medical, radacina de hrean are numeroase proprietati curative: puternic antibiotic, expectorant, antibacterian, diuretic, bronhodilatator, vasodilatator coronarian, stimuleaza cresterea tensiunii arteriale, si sistemul imunitar al organismului etc. Tinand cont de proprietatile enumerate mai sus hreanul este util in tratarea bronsitei, sinuzitei, reumatismului, anemiei, stomatitei etc.

Cimbrul
Cimbrul este bogat in timol, un ulei esential puternic antiseptic, antibacterian si antioxidant. Datorita proprietatilor acestui ulei esential cimbrul poate fi utilizat in tratarea infectiilor gatului, inflamatiilor, bronsitei acute si cronice si tusei convulsive. De asemenea, cimbrul stimuleaza actiunea cililor din interiorul bronhiilor, actionand direct asupra mucoasei bronsice, fapt care previne inflamatia tractului respirator.

Toti membrii familiei mentei, inclusiv cimbrul, detin terpenoide, substante recunoscute pentru prorietatile anti-cancerigene. Pe langa utilizarea cimbrului in bucatarie, acesta poate fi consumat si sub forma de ceai. La o cana de apa se adauga 1 lingura de cimbru, se infuzeaza, iar dupa 10 minute se strecoara si poate fi consumat. Ceaiul poate fi consumat de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei.

Mararul
Atat frunzele cat si semintele de marar pot fi folosite la pregatirea a diferite retete culinare. Pe langa faptul ca ofera o aroma si un gust speciale, mararul este eficient in ameliorarea, prevenirea si tratarea mai mult afectiuni.

Mararul este eficient pentru reglarea tractului digestiv, tratarea insomniilor, dizenterie, diaree, tulburari menstruale, afectiuni respiratorii, dar lupta si impotriva cancerului.

Piperul
Piperul negru detine mai multe proprietati medicinale decat isi pot imagina oamenii. Piperul negru nu este ca sarea care daca este consumata in exces dauneaza sanatatii, ci proprietatile sale curative cresc direct proportional cu consumul. Printre proprietatile medicinale detinute de piper se regasesc: stimularea tractului digestiv, prevenirea gazelor intestinale, prevenind astfel flatulenta si balonarea, creste cantitatea de acid hidrocloric din stomac si inhiba dezvoltarea bacteriana mai ales la nivelul tractului intestinal.

Deci, pentru a beneficia de toate aceste proprietati nu trebuie decat sa adaugati putin piper la cat mai multe preparate culinare... de preferat la toate.

Leusteanul
Leusteanul este utilizat mai ales pentru proprietatile sale diuretice: creste fluxul urinar, ajuta la tratarea dificultatilor de urinare si a cistitei. Datorita cresterii fluxului urinar, leusteanu ajuta si la eliminarea nisipului si a pietrelor de la rinichi.

Leusteanul este considerat un agent care intareste si imbunatateste functia stomacului. Alte proprietati ale acestuia sunt: prevenirea indigestiilor, a colicilor, dar in mod special leusteanul este eficient in ameliorarea flatulentelor. Ca si expectorant, leusteanul elimina mucusul de la nivelul sistemului pulmonar, fiind de mare ajutor pacientilor cu pleurezie.

Sofranul
Substantele continute de sofran au actiune citotoxica asupra carcinoamelor umane si celulelor leucemiei. Acest efect se datoreaza componentelor carotenoide, in mod special demil-crocetin, care se pare ca, creste difuzia de oxigen in plasma cu pana la 80%. Aceasta actiune ajuta la prevenirea ateroscrelozei secundare.

De asemenea, s-a raportat ca sofranul are efecte imunomodulatoare, insa sunt necesare de studii suplimentare pentru atestarea acestui fapt. Consumul de sofran este contraindicat femeilor insarcinate deoarece creste riscului avortului spontan.
.

http://www.sfatulmedicului.ro
 
E vremea plajei si inevitabil a asurilor solare asa ca va recomand castravetele ca remediu pentru insolatie si arsurile provocate de soare.

Pune cateva felii de castraveti pe zonele cele mai afectate si lasa-le sa actioneze pentru cateva minute.
 
Fructele de Aronia - UN SUPER-ALIMENT
Fructele de aronia, au un conținut foarte mare de antioxidanți, de 15 ori mai mare decât merișoarele sau rodiile, mult mai mare decât afinele, sunt bogate în proantocianine, acid chinic - de 10 ori mai mult decât în merișoare, are un conținut mare de vitamina PP - care ajută la fixarea vitaminei C în organism, este de 5 ori mai mare decât în struguri -, tanin, zaharuri, vitamina C, E, provitamina A, grupul vitaminic B - B1, B2, B3-, săruri minerale, fibre alimentare.
Fructele si sucul de aronia sunt suplimente alimentare, care trebuie să facă parte din alimentația copiilor, persoanelor în vârstă, sunt benefice pentru cei care suferă de diabet, în convalescență, și în general pentru toți cei care au grijă de sănătate.

Am editat eu ,Anuk, stergand adresa site-ului tau , este Spam.
 
Nucșoara este populară ca și condiment, fiind foarte folosită în bucătărie, datorită gustului aromat, dulceag și deosebit de plăcut, este folosită în - prăjituri cu brânză, plăcinte, turtă dulce, biscuiți, înghețate, budinci, în ciocolată caldă, da aroma vinului fiert, sosurilor din lapte - sosului Bechamel -, este foarte bună în supe de legume, în preparate de fructe de mare, din peste, ori creveți, în preparate care conțin oua, în cremele pentru prăjituri sau torturi, tarte cu portocale, lămâie etc., este folosită la aromarea cărnii din care se pregătesc cârnați.

Nucșoara este minunată în murături, este excelentă în garniturile pentru pește sau alt tip de carne, în pasta de tomate, în mâncarea de spanac, anghinare, ori sparanghel, dă savoare brânzeturilor, sau sosurilor care însoțesc carnea de pui, peste, miel sau vită.
 
biaplant said:
Fructele de Aronia - UN SUPER-ALIMENT
Fructele de aronia, au un conținut foarte mare de antioxidanți, de 15 ori mai mare decât merișoarele sau rodiile, mult mai mare decât afinele, sunt bogate în proantocianine, acid chinic - de 10 ori mai mult decât în merișoare, are un conținut mare de vitamina PP - care ajută la fixarea vitaminei C în organism, este de 5 ori mai mare decât în struguri -, tanin, zaharuri, vitamina C, E, provitamina A, grupul vitaminic B - B1, B2, B3-, săruri minerale, fibre alimentare.
Fructele si sucul de aronia sunt suplimente alimentare, care trebuie să facă parte din alimentația copiilor, persoanelor în vârstă, sunt benefice pentru cei care suferă de diabet, în convalescență, și în general pentru toți cei care au grijă de sănătate.

Am editat eu ,Anuk, stergand adresa site-ului tau , este Spam.
Click to expand...
Aronia... Care din ele? Sunt cunoscute 4 specii de Aronia (arbutifolia, melanocarpa, prunifolia si mitschurinii), nici una nativa in arealul nostru. Aronia este specie originara din America de Nord.
 
Eu m-am referit la ARONIA MELANOCARPA, care este un arbust fructifer de talie mică, ajunge până la 1 metru înălțime, originar din America de Nord, se cultivă pentru fructele foarte bogate în - antioxidanți, resveratrol și vitamine -, în Rusia și Serbia, la noi se cultivă mai mult în scop ornamental, este deosebit de decorativ toamna când frunzele devin roșu-aprins, în contrast cu fructele negre.
 
În sezonul rece este binevenită o cură de vitamina C.
Măceșele conțin apă, zaharuri, proteine, acizi, celuloză, substanțe minerale, uleiul semințelor de măceșele conține vitamina F, acizi esențiali, acidul linoleic și acidul arahidonic.
Conținutul de vitamina C, este mai mare, la speciile care cresc pe dealuri și munți; măceșul care crește la munte are un conținut de vitamina C de 10 ori mai mare decât cel care crește la șes.
Vitamina C, ajută la absorbția fierului în organism și la fixarea calciului, dar ea este solubila în apă, se distruge ușor prin fierbere și congelare.
Ceaiul de măceșe este recomandat in tratarea bronșitei cronice și a tusei, scade tensiunea arterială, normalizează metabolismul. Ceaiul de măceșe trece drept un medicament ideal contra răcelilor, pasta de măceșe stimulează apetitul și ne da energie în anotimpul rece.
 
Prezenta relativă a vitaminei C în plante crude. Cantitatea este exprimată în mg la 100 grame de fruct sau legumă:
O sa aveti o surpriza citind :P


Cătină de garduri 2500
Măceș 2000
Coacăză 200
Kiwi 90
Broccoli 90
Ardei iute 80
Varză de Bruxellss 80
Căpșusuna 60
Portocală 50
Lămâie 40
Pepene galben 40
Conopidă 40
Grapefruit 30
Zmeură 30
Mandarină 30
Spanac 30
Varză verde crudă 30
Lămâie verde 20
Mango 20
Tomată 10
Afină 10
Ananas 10
Strugure 10
Caisă 10
Prună 10
Pepene roșu 10
Banană 9
Morcov 9
Avocado 8
Piersică 7
Măr 6
Mură 6
Sfeclă 5
Pară 4
Salată 4
Castravete 3
Vânătă 2
Smochină 2
Afină 1
Pepene cu coarne 0.5

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_C
 
Pe langa cantitatea enorma de vitamina C macesele mai contin si vitamina A (carotenoizi),vitamina B1 (tiamina sau vitamina bunei dispozitii), B2 (riboflavina), B3 (denumita si niacina, acid pantotenic sau vitamina PP, mareste rezistenta si elasticitatea capilarelor care devin mai putin fragile), vitamina K (sau vitamina antihemoragica), flavonoide, taninuri si saruri minerale.


Bine de ştiut:

Când preparaţi pulberea de măceşe, eliminaţi sâmburii şi mai ales perişorii, pentru a evita efectele lor negative asupra aparatului respirator!

La prepararea ceaiurilor, nu folosiţi vase din metal.
Click to expand...

Ceaşca de sănătate: Măceşele, leacuri pentru 100 de boli
 
Studiile arata ca vitamina C din macese se absoarbe de doua ori mai repede decat cea sintetica.
 
Mark Twain a numit conopida “Varza cu studii superioare” :P si asta pt conopida se gasește printre alimentele cu densitate mare de nutrienți, raportat la numarul de calorii conținute. Ea onține potasiu, vitamina C, calciu, vitamina A,mangan, acid folic, dar și alte vitamine și minerale, în cantități mai mici.

Vitamina C si manganul sunt antioxidanți care susțin lupta împotriva radicalilor liberi și protejează organismul împotriva cancerului.
Fibrele conținute în conopidă ajută sistemul digestiv (12 grame de fibre la 100 de calorii), vitamina K și acizii omega 3 (prezenți în conopidă sub forma acidului alfa-linolenic) sunt nutrienți cu rol anti-inflamator.
 
Toata familia cruciferelor (varza - alba, rosie, creata, de Bruxelles -, conopida, broccoli, etc ) prezinta proprietati remarcabile, contin substante anticancerigene: indoli, sulforafan, monoterpene. Sulforafanul din broccoli poate distruge bacteria Helicobacter Pylori, varza contine vitamina U - antiulceroasa. Varza rosie contine in plus resveratrol, considerat cel mai puternic antioxidant cunoscut, de cateva ori mai puternic decat betacarotenul.
 
Oameni buni, ati auzit cumva de tratarea tusei sau raceiii cu cataplasme de usturoi aplicate pe talpile picioarelui ?
 
Un ajutor în tratarea răcelii este rădăcina de ghimbir se găsește în orice supermarket, se poarte păstra în frigider, se oxidează destul de greu, - are un conținut bogat în vitamine C, D, B6, săruri minerale - potasiu, calciu, zinc, cupru, magneziu -, uleiuri esențiale - gingerol, elemen, cineol, borneol, curcumen -, cu efect afrodiziac, proprietăți de tonic general, elimină toxinele din organism, înlătură oboseala -, fenoli, ulei volatil.
Datorită acestui conținut ceaiul de ghimbir are proprietăți benefice pentru organism este expectorant, antianemic, antifungic, antiseptic, analgezic, antiviral, antiinflamator, hipotensiv, antifebril, antispasmodic, antibacterian.
 
Medicii ne atrag atentia ca pt tratarea tusei ,a bornsitelor putem apela la plante cum ar fi :

Rădăcină de lemn dulce
Rădăcină de lemn dulce este utilizată în medicina tradițională chineză și este considerată a fi un bun remediu pentru combaterea infecțiilor tractului respirator deoarece curăță nasul, gâtul și plămânii. De asemenea, este un expectorant natural eficient

Podbalul
Frunzele de podbal au proprietati emoliente și expectorante, coleretic-colagoge, antispastice, tonice și antiinflamatoare.
Preparatele din frunze de podbal sunt recomandate, mai ales, în tratarea bolilor aparatului respirator, cum ar fi bronșita, laringita, astmul bronșic, emfizemul pulmonar, silicoza și chiar tuberculoza, în faza incipientă.

Cimbrul
Cimbrul este foarte puternic in lupta impotriva congestiei pulmonare. El produce uleiuri antiseptice puternice care sunt clasificate ca antibiotice si antifungice naturale. Cimbrul a fost utilizat ca un remediu pentru probleme pulmonare consumat inca din antichitate si este utilizat pe larg si astazi pentru a preveni si trata infectiile tractului respirator si pneumoniile infectioase bacteriene.

Oregano
Compușii carvacrol și rozmarinic din oregano ajută la descongestionarea naturală și, de asemenea, au proprietăți antihistaminice care reduc inflamația și iritațiile de la nivelul tractului respirator. Oregano este, de asemenea, un antibiotic natural.

Iarba mare
Aceasta este încă o planta folosita de americani pentru a combate bolile tractului respirator. Nu numai că ajută la eliminarea flegmei și mucusului dar, de asemenea, este un antibacterian natural și poate ajuta la prevenirea sau tratarea bronșitei și a altor infecții bacteriene.

Lumânărica
Lumanarica este utilizata de practicantii medicinei herbale pentru a curata excesul de mucus din plamani, pentru curatarea bronhiilor si reducerea inflamatiilor prezente pe tractul respirator.

Mierea-ursului (plămânărica)
Frunzele sale conțin tanin, saponine, săruri minerale, potasiu și magneziu, acid salicilic, caroten, vitamina C. Datorita acestei compozitii chimice complexe, frunzele de plămânărică sunt extrem de utile în tratarea bolilor respiratorii, deoarece ușurează expectorația, calmează tusea și vindecă răgușeala.



http://www.doctorulzilei.ro/10-plante-care-curata-plamanii-si-combat-infectiile-respiratorii/
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top