• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Altfel de "premonitii "

"Stoarcem" tot,ne-o facem cu mana noastra si nu trebuie sa fii Nostradamus sa INTUIESTI ce va urma .


shutterstock_17437219_01_417a9fa00e.jpg


DER SPIEGEL: "Omenirea este în continuare pe calea autodistrugerii"

1972, ideologul ecologist Dennis Meadows previziona, în studiul său "Limitele creşterii", că lumea se îndrepta spre un colaps economic. După 40 de ani, el spune pentru Der Spiegel că nimic din cele petrecute între timp nu îl determină să se răzgândească.

Reporter: Profesore Meadows, cu 40 de ani în urmă aţi publicat "Limitele creşterii" împreună cu soţia şi colegii dvs, carte care v-a făcut părintele intelectual al mişcării ecologiste. Mesajul central al studiului rămâne valabil şi astăzi: omenirea exploatează fără scrupule resursele globale şi este pe cale să se autodistrugă. Credeţi că încă mai poate fi evitată prăbuşirea supremă a sistemului nostru economic?

Dennis Meadows: Problema cu care sunt confruntate societăţile noastre este că noi avem industrii dezvoltate şi politici care au fost adecvate la un anumit moment, dar acum încep să reducă bunăstarea umană, cum se întâmplă de exemplu cu industria petrolului şi auto. Forţa lor politică şi financiară este atât de mare încât ele pot împiedica creşterea. Eu mă aştept ca ele să reuşească. Aceasta înseamnă că vom progresa prin criză, nu prin schimbare proactivă.

Reporter: Mai multe previziuni importante pe care le-aţi făcut în carte s-au adeverit, cum ar fi creşterea exponenţială a populaţiei mondiale şi distrugerea extinsă a mediului. Previziunile dvs privind creşterea economică, mai exact că în cele din urmă va înceta şi economia mondială va intra în colaps, nu au ajuns încă să se îndeplinească.

Dennis Meadows: Faptul că prăbuşirea nu a avut încă loc nu înseamnă că nu se va întâmpla pe viitor. Fără îndoială că lumea se schimbă şi noi trebuie să ne aliniem. Există două modalităţi de a face acest lucru: unul să înţelegem necesitatea schimbării cu anticipaţie şi să producem schimbarea, iar a doua, să nu o înţelegem şi în cele din urmă să fim siliţi să ne conformăm. Să spunem că sunteţi la volanul unei maşini care se află într-o fabrică. Sunt două posibilităţi pentru a vă opri: fie puneţi frână, fie mergeţi înainte până vă izbiţi de zid. Dar vă veţi opri, pentru că edificiul are limite. Acelaşi lucru este valabil în cazul resurselor Pământului.

Reporter: Sună convingător, dar chiar aşa stau lucrurile? Companiile private nu vor reacţiona la reducerea resurselor prin inovaţie, în încercarea de a menţine profitabilitatea?

Dennis Meadows: Schimbările cu adevărat mari nu vin din interiorul industriilor consacrate. Cine a făcut iPhone? Nu Nokia, nici Motorola, nici oricare alt producător de celulare confirmat. A fost Apple, care era cu totul în afara acestui domeniu. Sunt şi multe alte exemple de acest fel.

Reporter: Ce spuneţi de domeniile care sunt sub controlul sau reglementarea statului?

Dennis Meadows: Este încă şi mai rău. Istoria noastră în domeniul pescuitului arată că noi distrugem ecosistemele oceanice, de exemplu. Şi folosim atmosfera noastră drept groapă de gunoi industrială gratuită. Nimeni nu se simte stimulat să o protejeze.

Reporter: Nu este dorinţa de supravieţuire a omenirii un stimulent sau o motivaţie suficientă?

Dennis Meadows: Există două genuri de probleme mari. Unul pe care îl numesc al problemelor universale, celălalt, al problemelor globale. Ambele afectează pe toată lumea. Diferenţa este că problemele universale pot fi soluţionate de grupuri mici de oameni pentru că ei nu trebuie să-i aştepte pe alţii. Aerul de la Hanovra poate fi curăţat fără a trebui să fie aşteptat Beijingul sau Mexico City să facă la fel. Problemele globale însă nu pot fi rezolvate într-un singur loc. Hanovra nu poate combate schimbarea climatică şi nu poate opri proliferarea armelor nucleare. Pentru a se întâmpla asta, oamenii din China, SUA şi Rusia trebuie să facă şi ei ceva. Dar în privinţa problemelor globale, noi nu vom face nici un progres.

Reporter: Nu cumva îi subestimaţi pe oameni şi reacţia lor când vor fi puşi cu spatele la zid? Omul de afaceri australian şi ecologist, Paul Gilding, de exemplu, susţine în cartea sa "Marea Perturbare" că în condiţiile crizei, omenirea se va mobiliza pentru a o combate, ca în timpul războaielor.

Dennis Meadows: El are dreptate. Dar va reuşi? Ar putea, dacă întârzierile ar fi foarte scurte. Dar din nefericire, nu sunt. În schimbarea climatică, de exemplu, întârzierile sunt foarte lungi. Chiar dacă ar fi să reducem astăzi la zero emisiile noastre de gaze de seră, încălzirea tot ar continua secole la rând. Acelaşi lucru poate fi spus în cazul solului, pe care îl distrugem la scară globală. Redresarea poate dura secole.

Reporter: Cu siguranţă, inovaţia tehnologică serveşte la reducerea impactului unor probleme de perspectivă. De la apariţia cărţii dvs, cu patru decenii în urmă, de exemplu, medicina modernă a crescut speranţa de viaţă şi a redus ratele mortalităţii infantile. Noile tehnologii au crescut spectaculos recoltele şi calculatoarele şi Internetul au adus lumea mai aproape şi au ameliorat accesul la educaţie.

Dennis Meadows: Tehnologia nu se autoinventează. Aceste realizări au fost rezultatul deceniilor de muncă asiduă şi cineva trebuie să plătească pentru aceste programe. O sursă importantă de bani este armata. O alta sunt corporaţiile şi ele nu sunt motivate să rezolve probleme globale, sunt motivate să facă bani. Companiile farmaceutice din SUA cheltuiesc mai mulţi bani pentru prevenirea calviţiei decât pentru prevenirea infecţiilor cu HIV. De ce? Pentru că oamenii bogaţi chelesc şi oamenii săraci se îmbolnăvesc de SIDA.

Reporter: Dar să ne imaginăm că profiturile care i-ar reveni inventatorului unei noi surse de energie curată şi nelimitată.

Dennis Meadows: Sper că nu vorbiţi de fisiune, pentru că este o prostie. Eu cerd că vom descoperi o nouă sursă majoră de energie. Dar ulterior, va fi nevoie de decenii pentru a avea impact. Chiar dacă nu ar exista o rezistenţă, chiar dacă nu ar avea efecte asurpa mediului şi chiar dacă nu ar duce la falimentul multor oameni - tot ar dura mult timp să fie implementată. Deci, dacă vă spune cineva că tehnologia ne va salva instantaneu, el nu ştie cum se dezvoltă tehnologia.

Reporter: Cum e cu resursele? Previziunile anterioare au arătat că până în 2012 aproape că vom rămâne fără petrol, dar se pare că încă mai sunt resurse suficiente. Estimările recente arată chiar că SUA ar putea produce în curând mai mult petrol decât Arabia Saudită.

Dennis Meadows: S-ar prea putea. Dar rezervele de petrol despre care vorbim sunt precare şi exploatarea lor este foarte costisitoare. Şi şi acestea se vor epuiza cândva. Iar atunci vom avea o problemă. Iată un exemplu: eu am o vecină, care este bogată. Factura ei la electricitate este, să zicem, de 1% din venitul ei. La venirea uraganului Sandy, brusc ea nu are lumină în casă. Scade oare cu 1% calitatea vieţii ei? Nu! Mâncarea i se strică, nu poate aprinde lumina, nu mai poate lucra. Este un dezastru. Să ne uităm în jurul nostru. Scaunul pe care stăm, sticla din care sunt făcute ferestrele, luminile - tot ce avem are un unic motiv: ne bucurăm de electricitate ieftină.

Reporter: Să presupunem că aveţi dreptate şi că prăbuşirea se va produce în acest secol. Cum va arăta?

Dennis Meadows: Va avea forme diferite în locuri diferite. Unele ţări se prăbuşesc deja şi unii oameni nici măcar nu au băgat de seamă. În prezent există aproximativ un miliard de oameni care mor de foame, iar oamenii de aici nici măcar nu remarcă acest lucru. Şi mai este problema vitezei. Diferenţa dintre un declin şi un colaps este viteza. Bogaţii îşi pot cumpăra ieşirea din multe situaţii. Sfârşitul energiei fosile, de exemplu, va fi gradual. Dar schimbarea climatică va veni oricum în ţările industrializate. Iar geologia arată clar că temperatura globală nu creşte linear. Face salturi. Dacă aşa va fi, se va produce un colaps. Dar nu ar fi nimic nou. Societăţile au suişuri şi coborâşuri. Aşa se întâmplă de 300.000 de ani.

SURSA: RADOR

 
Cum văd specialiștii lumea de mâine și evenimentele ce o vor schimba.

Ce se va întâmpla în 2013? Dar în zece ani? Ori în 50 sau 100 de ani? Cei de la BBC au pus cap la cap predicțiile oamenilor de știință, consultanților și multor altor specialiști și a întocmic un grafic al lucrurilor la care vom asista în viitor. Cât de pertinente sau nu sunt aceste predicții rămâne de văzut.

Din rezultatele cercetărilor celor de la BBC, în 2013, sunt șanse mari ca Pinterest să fie cumpărat de Google sau ca poporul chinez să aibă acces la toate informațiile globale disponibile pe internet. Nu se poate spune același lucru despre jocurile virtuale cu vecinii de cartier prin intermediul Google Earth care nu par a fi realizabile anul acesta.

Specialiștii BBC estimează în 2015 supremația Facebook va fi istorie, celebra rețea de socializare urmând a fi depășită – ca număr de utilizatori- de o nouă rețea socială. Tot până atunci însă nu va fi posibilă atingerea interlocutorului prin intermediul telefonului mobil.

În următorii cinci ani, se pare că vor fi disponibili comercializării ochii bionici și marea Aral va fi secat. În 25 de ani, se pare că pe pământul din jurul Cernobîl-ului va fi amenajat un parc național, iar mașinile vor fi automatice și vor putea fi conduse fără șofer. Prea puțin probabil, în aceeași perioadă, să putem încărca informațiile pe care le avem în minte direct pe calculator.

În 50 de ani, cel puțin o clădire va avea în înălțime o lungime care va depăși 10 kilometri. Pare însă o utopie ca până atunci să apară primele clone umane.
În ultimul rând, în 100 de ani, pare o utopie ca un om să fi trăit mai mult de 150 de ani.

http://www.capital.ro
 
Chiar daca viitorul pare sumbru privind locurile de munaca,de departe prefer acest gen de "previziuni " futuriste :P toate legate de progresele stiintifice .Ca place sau nu unora ,stiinta avanseaza.


Care vor fi slujbele viitorului?

În ultimele decenii, omenirea a realizat un progres tehnologic fără precedent. Astăzi, posesorii unui smartphone au acces oriunde s-ar afla la mai multă informaţie decât îi era disponibilă acum 30 de ani preşedintelui SUA, cea mai puternică ţară din lume. Automatizarea proceselor permite astăzi tuturor persoanelor cu acces la internet să afle răspunsul la aproape orice întrebare, să urmeze cursurile celor mai prestigioase universităţi din lume sau pur şi simplu să cumpere online, eliminând nevoia deplasării până la un magazin.

Progresul tehnologic provoacă, în acelaşi timp, schimbări importante în societate, eliminând un număr mare de slujbe considerate până de curând indispensabile. Pe măsură ce tot mai multe procese sunt automatizate, iar roboţii devin mai sofisticaţi, previziunile futuriştilor par să se îndeplinească: societatea va trece printr-o transformare la scară largă, de proporţii similare revoluţiei industriale.

Roboţii la putere

Oamenii şi-au dorit dintotdeauna să minimizeze efortul necesar pentru asigurarea celor necesare vieţii, fapt dovedit de apariţia uneltelor. Conceptul de maşinărie care funcţionează singură a fost identificat pe întreg globul, inclusiv în culturi străvechi precum Egipt, China sau Grecia antică. Astăzi, acest mecanism este cunoscut sub denumirea inventată de dramaturgul Karel Čapek în 1921: robot.

În 1961, la 40 de ani după ce scriitorul ceh a conceput acest termen, avea să apară primul robot industrial. De atunci, automatizarea sarcinilor îndeplinite anterior de oameni a cunoscut o accelerare continuă, iar în ultimii ani roboţii au început să preia tot mai multe activităţi ale acestora. În 2011, numărul roboţilor folosiţi de companiile din întreaga lume se ridica la 8,6 milioane, conform statisticilor publicate de International Federation of Robotics.

Progresul înregistrat în ultimul deceniu în domeniul procesoarelor, alături preţurile tot mai mici ale senzorilor, cipurilor şi altor componente electronice au permis ca roboţii să devină mai inteligenţi, mai flexibili şi totodată mai accesibili. Automatizarea a atras îmbunătăţirea serviciilor şi a dus la creşterea productivităţii, însă tot mai mulţi experţi se tem de efectele pe care le are tehnologia asupra societăţii umane.

La începutul secolului al XIX-lea, muncitorii din domeniul textil au devenit celebri pentru actele de vandalism pe care le-au comis împotriva maşinilor care permiteau ca munca lor să fie realizată mai ieftin de persoane necalificate. Aceştia au intrat în istorie cu numele de „Luddiţi”, atribuit datorită lui Ned Ludd, unul dintre meseriaşii care au distrus maşinile pe care le considerau vinovate de şomaj. În timp, Revoluţia Industrială a generat o dezvoltare economică fără precedent în istoria omenirii, care a dus la o creştere masivă a nivelului de trai. Producţia mecanizată a avut un efect democratic, numeroase obiecte de lux devenind disponibile publicului larg graţie automatizării.

În ultimii ani, însă, tot mai multe voci îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că roboţii duc la eliminarea tot mai multor slujbe realizate de oameni.

Doi economişti, Jeffrey D. Sachs şi Laurence J. Kotlikoff, au publicat de curând un studiu în care subliniază că efectele acestei transformări ar putea fi devastatoare pentru generaţiile următoare. Cei doi experţi afirmă că temerile luddiţilor devin realitate, iar o mare parte din populaţie se va confrunta cu probleme serioase pe măsură ce roboţii devin din ce în ce mai eficienţi.

Experţii afirmă că astăzi tehnologia are un efect diferit faţă de cel pe care îl avea în trecut. Dacă progresul tehnologic a dus la abandonarea căruţelor în favoarea maşinilor, birjarul a fost înlocuit de taximetrist. În viitor, însă, maşinile se vor conduce singure, astfel că slujba de taximetrist va dispărea. Acest lucru este deja valabil în cazul minelor din Australia, unde companiile BHP Billiton şi Rio Tinto folosesc camioane care se conduc singure, eliminând astfel costul semnificativ cu salariile angajaţilor care conduceau prin deşertul australian.

Cei doi economişti afirmă că majoritatea slujbelor realizate astăzi de oameni cu un nivel scăzut de educaţie vor fi preluate de roboţi, iar această categorie de persoane va fi afectată. Datele din SUA reflectă o creştere masivă a inegalităţii dintre persoanele cu studii superioare şi cele fără: dacă diferenţa de salariu în 1999 era de 40% între cele două categorii, astăzi aceasta este de 80%.

Cercetătorii explică modul în care roboţii ameninţă viitorul generaţiilor următoare: pe măsură ce maşinile preiau slujbele ce nu necesită un nivel ridicat al educaţiei, majoritatea persoanelor care vor avea un loc de muncă vor fi dintre cele mai în vârstă, care au dedicat timp educaţiei. Statisticile reflectă acest lucru: dacă acum 60 de ani veniturile bărbaţilor cu vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani erau cu 4% mai mari decât cele ale celor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, astăzi diferenţa este de 41%. Aceasta permite celor mai în vârstă să deţină roboţii şi să beneficieze astfel de roadele creşterii productivităţii în urma automatizării.

Având mai puţini bani la dispoziţie, generaţiile tinere nu îşi permit să investească în educaţie şi în roboţi precum cele mai în vârstă, efectul principal fiind redistribuirea de resurse de la tineri către bătrâni.

Cei doi cercetători au creat un model economic care a dus la aceeaşi concluzie: pe măsură ce productivitatea roboţilor creşte, generaţiilor tinere le este tot mai dificil să investească în propria educaţie şi în tehnologie. Aşadar, chiar dacă roboţii duc la creştere economică, un segment important al populaţiei trăieşte mai rău ca înainte. Cei doi economişti recomandă taxarea generaţiei mai în vârstă, care a beneficiat de pe urma creşterii în productivitate, urmând ca banii obţinuţi astfel să fie folosiţi pentru a îmbunătăţi educaţia generaţiei tinere, permiţându-i să beneficieze la rândul său de progresul tehnologic.

Care sunt slujbele înlocuite de roboţi?

Primele slujbe înlocuite de roboţi au fost cele din producţia industrială, unde sarcinile sunt uşor de automatizat. Această tendinţă continuă într-un ritm accelerat: şeful companiei Foxconn, în fabricile căreia sunt produse iPhone-urile şi iPad-urile Apple, a anunţat că în următorii ani organizaţia sa va investi în achiziţionarea a un milion de roboţi, reducând astfel costurile tot mai mari cu salariile. Compania Philips a aplicat deja acest principiu, deschizând de curând o fabrică în Olanda care necesită de 10 ori mai puţini angajaţi decât fabrica sa din China. Roboţii folosiţi pentru realizarea gadgeturilor electronice lucrează 365 de zile pe an, 3 ture pe zi, fără a avea nevoie de pauze de cafea, de concediu sau de asigurări medicale.

Până de curând, aceşti roboţi industriali erau prea costisitori pentru a putea fi folosiţi de alte companii decât marile concernuri globale. Anul trecut, o companie americană a schimbat acest lucru, lansând pe piaţă robotul Baxter, care poate fi achiziţionat cu doar 22.000 de dolari, adică de 20 de ori mai ieftin decât un robot industrial standard. Kevin Kelly, editorul revistei Wired, crede că Baxter va juca un rol la fel de important în răspândirea roboţilor în companii precum cel jucat de PC-uri în adoptarea computerelor de către publicul larg: „dacă roboţii de până acum erau echivalentul computerelor mainframe, Baxter este primul robot PC”.

În ultimii ani, utilizarea roboţilor nu s-a limitat la înlocuirea slujbelor din producţia industrială, ci a demarat şi în domeniul serviciilor. Cercetătorii au conceput roboţi-farmacişti, roboţi-chelneri, roboţi-fermieri, roboţi-pompieri, maşinăriile începând să fie folosite în tot mai multe domenii.

Autorul Kevin Kelly crede că majoritatea slujbelor existente astăzi vor trece prin ceea ce el numeşte „Cele 7 etape ale înlocurii de către roboţi”:

1. Un robot nu poate în nici un caz să îndeplinească sarcinile pe care le îndeplinesc eu.

2. OK, poate să rezolve câteva dintre ele, dar nu pe toate.

3. OK, poate face tot ce fac eu, dar are nevoie de mine atunci când se strică, iar asta se întâmplă des.

4. OK, rezolvă fără probleme operaţiunile de rutină, însă are nevoie de mine pentru a-l învăţa să îndeplinească sarcini noi.

5. OK, poate să păstreze jobul meu vechi, pentru că e clar că nu era o slujbă destinată oamenilor.

6. Acum că roboţii au preluat fosta mea slujbă, noul meu loc de muncă este mult mai interesant şi mai bine plătit!

7. Mă bucur că un robot/computer nu poate face ce fac eu acum.

Schimbările dramatice care vor avea loc pe piaţa muncii în urma automatizării nu sunt unice în istorie. Economiştii oferă ca exemplu agricultura: dacă în 1800 peste 90% dintre americani lucrau în agricultură, acest procent avea să scadă la 41% în 1900 şi la doar 2% în ziua de astăzi (procentul va continua să scadă pe măsură ce roboţii vor ara ogoarele şi vor mulge vacile fără intervenţia oamenilor). Cei care au abandonat agricultura au lucrat în noi domenii, ce nu puteau fi prevăzute la începutul secolului al XX-lea. Optimiştii afirmă că omenirea va trece printr-o transformare similară pe măsură ce roboţii vor elimina, prin automatizare, slujbele de astăzi. Chiar şi în acest scenariu optimist, tranziţia spre noua organizare a societăţii va fi benefică doar pentru cei care se pot adapta la schimbare.

Care vor fi slujbele viitorului?

Marc Andreessen, cofondatorul al companiei Netscape şi al fondului de venture capital Andreessen Horowitz, crede că în 30 de ani vor mai exista doar două tipuri de slujbe. „Răspândirea computerelor şi a Internetului va împărţi angajaţii în două categorii: cei care spun computerelor ce să facă şi cei cărora le spun computerele ce să facă”.

Andreessen crede că diviziunile dintre persoanele care deţin roboţii şi cele care primesc ordine de la computere vor duce la probleme serioase în societate, ca urmare a inegalităţii. Globalizarea a dus la reducerea salariilor persoanelor ce prezintă competenţe obişnuite, pe când veniturile elitelor au crescut. Andreessen se aşteaptă ca diferenţa de venituri să devină şi mai accentuată. „Schimbarea la care urmează să fim martori va fi extrem de benefică pentru persoanele care au capacitatea de a proiecta la nivel global ceea ce fac în acest moment”, spune Andreessen. Acest lucru se poate observa deja în educaţie, unde profesorii de la Yale sau Harvard pot ţine un curs în faţa a milioane de studenţi graţie platformelor de educaţie online.

Ca urmare a exacerbării diferenţelor dintre persoanele cu competenţe deosebite şi cele care nu ies din comun, Andreessen spune că nu va mai exista o clasă mijlocie. David Autor, un economist de la MIT, spune că automatizarea reflectă deja acest lucru. „Roboţii înlocuiesc tot mai multe slujbe ale clasei mijlocii — pot fi contabili, operatori de ghişeu, agenţi de check-in — însă nu sunt foarte buni la sarcini precum curăţatul toaletelor. În mod ironic, activităţile care s-au dovedit mai uşor de automatizat nu sunt cele care necesită cele mai puţine competenţe. E mai uşor să pui un computer să joace şah decât să-l pui să spele vase”, spune Autor.

Andreessen spune că sfaturile sale pentru tinerii de astăzi pot fi sintetizate în două cuvinte: "study STEM" (science, technology, engineering and math). Acronimul STEM denotă cele patru domenii de viitor în viziunea lui Andreesen: ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică. În cazul profesiilor liberale, doar cei mai buni vor putea profita -- autorii, muzicienii şi regizorii ale căror opere devin best-seller la nivel global.

O analiză realizată de Deloitte confirmă că slujbele viitorului vor necesita competenţe mai multe şi mai avansate decât slujbele de astăzi. Deloitte afirmă că tehnologia elimină multe slujbe îndeplinite de persoane cu competenţe limitate, motiv pentru care această categorie a populaţiei va fi nevoită să caute noi locuri de muncă şi să deprindă noi competenţe în mod constant.

Autorităţile din mai multe ţări au început deja să ia măsuri pentru a pregăti populaţia pentru slujbele viitorului. În 2012, Estonia a început un program pilot în cadrul căruia elevii de clasa I învaţă să programeze, începând de la principiile de bază ale limbajelor de programare. „Vrem să schimbăm mentalitatea conform căreia programele şi computere sunt doar nişte lucruri. Aceast proiect este o oportunitate de a deveni un utilizator inteligent al tehnologiei”, spune Ave Lauringson, coordonatoarea proiectului. În SUA, pentru a promova programarea, primarul New York-ului s-a înscris în 2012 pe site-ul Code Year, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a învăţa să programeze uşor şi gratuit, prin lecţii interactive trimise săptămânal prin email. În Marea Britanie, companii precum Google şi Microsoft pledează pentru introducerea programării în şcoli. „Este necesar să le oferim copiilor noştri competenţele necesare pentru a înţelege computerele dacă vrem ca ei să poată concura pentru slujbe în viitor”, a explicat Alex Hope, coautorul raportului Next Gen, ce oferă mai multe argumente în favoarea introducerii programării în şcoli.

Un exemplu de „slujbă a viitorului” este oferit de Apple şi de dispozitivele pe care compania americană le-a introdus pe piaţă în ultimii 5 ani: iPhone şi iPad. De la lansare, publicul larg a dezvoltat peste un milion de aplicaţii care rulează pe aceste dispozitive, dând naştere fenomenului intitulat „the app economy”. Un raport recent estima că „The App Economy” - activitatea asociată dezvoltării de aplicaţii pentru iPhone şi Ipad - a creat 466.000 de locuri de muncă în SUA. În 2007, atunci când iPhone-ul a fost lansat pe piaţă, numărul slujbelor din cadrul „The App Economy” era zero.

Pe măsură ce lumea devine mai conectată, iar dispozitivele din ce în ce mai inteligente, economia post-industrială va oferi tot mai multe oportunităţi. Un domeniu în continuă dezvoltare este cel al „data mining-ului”, în care cantitatea imensă de date generate de dispozitivele electronice tot mai răspândite este gestionată şi interpretată cu ajutorul statisticienilor, al specialiştilor în computer science şi al oamenilor de ştiinţă. Din acest motiv, mai mulţi experţi au denumit deceniul în curs drept „era Big Data”. Cei care vor avea competenţele necesare vor prospera, însă pentru cei ce refuză să se adapteze la schimbare viitorul se anunţă incert. Brian David Johnson, futurologul companiei Intel, oferă concluzia: „Nu lăsaţi ca viitorul să vi se întâmple. Acţionaţi!”.



http://www.descopera.ro
 
Daca reputatul economist Nouriel Roubini are dreptate.....o sa fie din ce in ce mai rau :D:



În condiţiile în care mulţi economişti sunt speriaţi că o bulă a activelor stă să explodeze, reputatul economist Nouriel Roubini, cunoscut ca Dr. Doom pentru prezicerea precedentei crize financiare, spune că „mama tututor bulelor abia a început” şi ar putea izbucni în 2-3 ani într-o altă criză financiară şi eventual într-o prăbuşire.

Riscul de sfârşire a jocului pe partea relaxării cantitative (a se citi tipărire de bani) nu merge înspre inflaţii ridicate şi nu se îndreaptă către turbulenţe în piaţa bondurilor, a spune Roubini.

Întrebat de Yahoo Finance despre riscurile războiului valutar între naţiuni, Roubini a explicat că este vorba de un risc în lanţ.

„Avem o cerere domestică scăzută în multe din economiile avansate, deoarece se plăteşte dezintermedierea atât din sectorul privat şi acum din sectorul public, creşterea economică este slabă, iar ratele şomajului sunt ridicate. Cum ajungi să ai o creştere economică solidă, în fiecare economie, în care ai o cerere internă slabă şi o cerere externă mai mare? Prin îmbunătăţirea balanţei comerciale nete. Cum reuşeşti să faci asta? Prin slăbirea monedei. Cum faci asta? Prin mai multe runde de QE (Quantitative Easing - Relaxare cantitativă).

Deci avem un război al tipăririlor de bani care este un război de depreciere a monedelor”, spune Roubini.

Băncile centrale, responsabile pentru problemele din prezent

Pentru cele mai multe din problemele de azi, profesorul de la New York University şi preşedintele Roubini Global Economics spune că toate vin din cauza politicilor agresive ale Federal reserve şi a altor bănci centrale din lume, în special Japonia.

Spre exemplu, yenul japonez s-a depreciat în ultimul an cu mai mult de 16%, de la circa 80 yeni/dolar până al 93 yeni/dolar. Economistul spune că poţi să îşi depreciezi moneda prin politici agresive de tipărire de bani fără ca să vorbeşti de ele sau despre ţintele pe care le ai.

În fapt, Roubini prezice că următoarea bulă a activelor va fi mai mare decât cea din 2003-2006, care într-un fel a fost un şoc din cauza exceselor masive care s-au petrecut în această arie, în special în imobiliar/ipotecar şi sectorul financiar.

Raţionamentul lui Roubini pentru “mama tuturor bulelor de active” este că Federal Reserve devine mult mai ezitantă acum în privinţa retragerii decât în precedentul ciclu (bulă).

Între ciocan şi nicovală

Şi asta pentru că şomajul este mult mai înalt azi în cele mai multe economii dezvoltate şi există o îndatorare mai mare a sectorului public şi în bilanţurile sectorului privat. “Deci dacă ieşi foarte rapid vei omorî piaţa bondurilor şi vei omorî consumatorii în termeni de serviciu al datoriei”, spune guru finanţelor.

Roubini este Roubini şi nu prezice un sfârşit fericit pentru experimental Fed. “Am putea crea o bulă a activelor mai rea decât precedenta, care să ne conducă într-o altă criză financiară, nu anul acesta, nici anul viitor, dar în 2 sau 3 ani dacă vom continua cu aceste politici”, spune el.

„Tu construieşti un levier financiar (grad de multiplicare din ce în ce mai mare) care te va conduce către o altă bulă şi o eventuală prăbuşire”, spune Roubini.

Catastrofa pândeşte la orizont

În afara camerei, Roubini a concluzionat analiza sa: “creştere pe termen scurt, catastrofă pe termen lung”.

În timp ce alţi guru spun că "bula" din activele financiare stă să explodeze, Roubini sugerează că acesta e abia începutul.

"Vrea să subliniez în continuare că, în timp ce unii sunt speriaţi în legătură cu indiciile că Fed ar putea varia abordarea în privinţa achiziţionării de active, discuţia este ieftină şi Fed este departe de a lua vreo acţiune. La naiba, dacă economia globală continuă să slăbească, iar şomajul SUA să crească, următoarea mutare a Fed poate fi o acomodare suplimentară, cum ar fi QE5 )sau QE6? Le-am pierdut numărul)".



http://www.capital.ro/detalii-artic...loda-intr-o-catastrofa-in-2-3-ani-178951.html
 
SF sau nu,tare ma tem ca asa o sa fie :P


Roboţi inteligenţi vor pune stăpânire pe lume în mai puţin de 100 de ani


Experţii în tehnologie sunt de părere că maşinării superinteligente precum cele din filme ca “Terminatorul” sau “Matrix” vor exista în mai puţin de 16 de ani.

Oamenii de ştiinţă consideră că vom avea de-a face cu o singularitate tehnologică (momentul în care inteligenţa artificială va detrona mintea umană) în mai puţin de 20 de ani. Conform legii lui Moore, se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele vor depăși puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 1014 operații pe secundă. Părerile între specialişti sunt împărţite. În timp ce unii spun că oamenii îşi vor depăşi limitările fizice cu ajutorul maşinăriilor, alţii cred că oamenii îşi vor pierde majoritatea abilităţilor şi vor fi absorbiţi de inteligenţa artificială.


Futurologul Ray Kurzweil, care a scris mai multe cărţi despre singularitatea tehnologică, estimează că maşinăriile vor fi mai inteligente deât oamenii până în 2029 şi în 2045 vor fi de miliarde de ori mai puternice în comparaţie cu inteligenţa umană.

Bill Hibbard, profesor de IT la Univeritatea Wisconsin-Madison, nu face predicţii îndrăzneţe, însă este convins că inteligenţa artificală va ajunge la nivelul celei umane cândva în acest secol.

Ernest Davis, profesor la Universitatea din New York, este mult mai sceptic. "Nu văd niciun semn în direcţia creări unei singularităţi", a declarat acesta. "Deşi în prezent avem calculatoare capabile să joace Jeopardy (Rişti şi câştigi) şi să facă diferite operaţiuni complexe, acestea sunt încă la ani lumină de mintea unui copil de 7 ani, în termeni de viziune, limbaj, intuiţie sau cunoştinţe despre cum funcţionează lumea fizică", spune Davis.

Acesta dă şi un exemplu în acest sens. "O persoană care vede cum cineva scapă o cană de cafea pe jos ştie imediat care va fi rezultatul, în timp ce un robot trebuie să facă mai multe analize, simulări şi măsurători pentru a înţelege rezultatul", conchide Davis.

Joan Slonczewski, microbiolog la un liceu din Statele Unite, trage însă un semnal de alarmă şi avertizează că oamenii au renunţat deja la mai multe sarcini inteligente precum abilitatea de a scrie, de orientare, de memorare sau de a face calcule. "De la inventarea tiparului de către Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg oamenii au învăţat în mod constant diferite lucruri pe care acum le transmitem maşinăriilor. În prezent şi anumite activităţi precum îngrijrea celor bolnavi sunt transferate către roboţi", spune Slonczewski.

Sursa: livescience.com

http://www.capital.ro
 
Ce nu demult era SF vezi mancarea facuta de imprimanta in zilele noastre incepe sa fie realitate. Incep sa cred ca scriitorii sf au acces la bibiloteca AKASHA :P

2020 – anul în care oamenii vor trăi pe Lună

În anii 2020, când astronauţii vor debarca, probabil, pe un asteroid, angajaţi ai unor firme particulare ar putea lucra deja pe Lună, în baze de cercetare permanente, arată un raport elaborat recent de o companie aerospaţială.

Studiul privitor la viitoarele misiuni umane a fost realizat de Bigelow Aerospace şi scoate în evidenţă interesul companiilor private faţă de explorarea spaţială în general, dar mai ales faţă de misiunile pe Lună.

NASA intenţionează să-şi continue programul de explorări spaţiale pregătind o misiune de vizitare a unui asteroid până în 2025 şi a planetei Marte un deceniu mai târziu.

Firmele private, în schimb – inclusiv Bigelow Aerospace - se arată mai interesate de satelitul natural al Pământului.

Este important pentru NASA să ştie că există interes pentru Lună şi pentru misuni pe suprafaţa selenară, a declarat William Gerstenmaier, director al operaţiunilor spaţiale în cadrul NASA.

Agenţia ar putea profita de ceea ce realizează sectorul privat în domenii precum transportul spaţial, sistemele de menţinere a vieţii şi alte tehnologii necesare pentru călătoriile în spaţiu mai departe de orbita terestră, a observat el.

De obicei, NASA realizează planificarea în detaliu a misiunilor înainte de a stabili dacă e posibil un parteneriat cu firme particulare; dar, în momentul de faţă, procedura ar putea fi schimbată: agenţia ar putea întreba companiile ce anume le interesează, unde anume văd posibilă şi necesară prezenţa umană, unde văd existenţa unor potenţiale pieţe comerciale, a explicat William Gerstenmaier.

Este o schimbare care arată cât de important a început să devină rolul firmelor particulare într-un domeniu dominat ani de zile de marile agenţii de cercetare finanţate de stat.

Bigelow Aerospace nu a făcut un secret din ambiţiile sale de a realiza şi amplasa construcţii gonflabile pe orbita terestră şi pe Lună.
Pentru realizarea acestei prime părţi a studiului, Bigelow Aerospace a chestionat aproximativ 20 de companii, precum şi agenţii spaţiale străine şi organizaţii cu profil de cercetare. Un al doilea raport va fi finalizat în toamna acestui an şi va cuprinde detalii despre planficarea misiunilor şi alte aspecte ale potenţialului parteneriat public-privat în domeniul explorărilor spaţiale.

Sursa: Mail Online
http://www.descopera.ro/dnews/10901406-2020-anul-in-care-oamenii-vor-trai-pe-luna
 
" O gaură de vierme - un „pasaj” în spaţiu-timp -ar putea fi utilizat drept maşină a timpului, care să permită călătoriile temporale, crede un astrofizician.


Suna SF " de fapt, în conformitate cu teoria generlaă a relativităţii a lui Einstein, teorie care explică în ce mod funcţionează gravitaţia în Univers, călătoria în timp ar fi posibilă. Iar o nouă teorie, propusă de un astrofizician, susţine că secretul reuşitei ar putea fi „găurile de vierme” – o misterioasă caracteristică a Universului, prezisă de fizica teoretică, dar a căror existenţă nu a fost încă dovedită."

Ce cred astrofizicienii ? Gasiti in acest acest articol.
 
Bine de stiut si de investit in aur .


Predicție-ȘOC pentru prețul aurului. Întrece orice așteptare



De-a lungul istoriei, aurul a luat mințile multor semeni, fie că s-au avântat în căutarea lui, fie că au fost vrăjiți de stralucirea lui, fie că au pariat nebunește pe valoarea acestuia. În ultimii ani însă, febra i-a cuprins pe mulți analiști și investitori, care s-au întrecut în estimări care de care mai șocante. Singurul care până acum a avansat o predicție-șoc și ea s-a împlinit este Jim Rogers. Acum, când aurul a prins ceva putere odată cu războiul din Siria, un analist al Citi Group a îndrăznit să avanseze o estimare care întrece și cele mai fanteziste așteptări.

Mai exact, Tom Fitzpatrick, unul din specialiștii de top pe analiză tehnică ai Citi, estimează că prețul metalului galben ar putea atinge 3.500 dolari/uncia!

„Noi credem că suntem din nou în situația îîn care aurul este o opțiune printre valutele tari și ne așteptăm ca tendința actuală de creștere să accelereze în continuare. Credem că în următorii ani vom vedea prețul aurului în jur de 3.500 dolari”, spune Fitzpatrick.

Analiza sa se bazează pe similaritatea cu evoluții din trecut ale cotației aurului, cum ar fi recuperarea puternică din perioada 1974-1976. Mai exact, el spune că recent prețul aurului a ajuns să se situeze cu 14% sub “media mobilă pe 55 de luni” (un indicator apreciat în analiza tehnică), exact cum s-a întâmplat în 1976, când aurul a crescut puternic din zona minimelor.

De asemenea, Fitzpatrick sugerează că prețul argintului ar putea crește puternic, peste 100 dolari uncia, mergând pe paritatea aur/argint, care a picat aproape de 30.

Totuși, aceasta nu e opinia oficială a Citi. Potrivit Bloomberg, analistul pe metale al Citi David Wilson este mult mai prudent cu prețurile țintă pe fiecare an, cu 1.150 dolari în 2013, 1.145 dolari în 2014 și 1.1250 dolari în 2015.

Când aurul fluctua înjurul a 1.600 dolari/uncie, chiar urcând spre 1.700 sau coborând spre 1.500, cei mai mulți analiști îl vedeau mergând spre 2.000 dolari/uncie, în vreme ce marele investitor Jim Rogers prezicea că aurul va atinge un minim de 1.200 dolari și nimeni nu îl credea. Realitatea ne-a arătat că doar Jim Rogers a avut dreptate, aurul atingând acum câteva luni un minim de 1.200 dolari.

Pe fondul războiului izbucnit recent în Siria, aurului a recuperat până în jur de 1.400 dolari/uncie și această creștere bruscă alimentează avansarea celor mai optimiste estimări. Rămâne de văzut dacă aurul va trece măcar de 2.000 dolari.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/186041.html
 
Uneori Sf , alteori realizabil....traim si vedem,dar ori cum o dai nu se bat campii :P

10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma


Toată lumea ştie că viitorul depinde de ceea ce facem noi acum, în prezent. Şi dacă aşa stau lucrurile, ce-ar fi ca noi astăzi să discutăm despre cum va fi la anul sau peste mai mulţi ani. Să considerăm că facem un exerciţiu de imaginaţie, lunând în considerare predicţiile sau afirmaţiile despre viitor realizate de specialişti în ultimul timp şi să horărâm la ce ne-am putea aştepta sau nu, în anii ce urmează.

În fiecare an, editorii revistei Futurist aleg 10 cele mai interesante predicţii şi afirmaţii pentru anul ce urmează şi chiar şi pentru viitoarele decenii. Recent, aceste predicţii au fost alese, dezbătute şi publicate într-un raport anual numit „Outlook”. Fiecare dintre cele 10 puncte sunt alese din reviste şi publicaţii de specialitate, în funcţie de cât de interesante sunt sau de impactul pe care l-au avut şi îl au asupra cititorilor şi de probabilitatea ca ele să se îndeplinească.

1. Mediul va avea capacitatea de a ne anticipa fiecare mişcare

Predicţia: „Capacitatea de a transmite informaţii este încorporată în mediul fizic, dând naştere la ceea ce numim «internetul lucrurilor». Informaţiile care vin din reţele de senzori, cipuri RFID, camere de supraveghere, vehicule aeriene autonome şi din postări din social media care indică locaţia vor indica unde am fost şi unde vom pleca. În viitor, aceste fluxuri de informaţii vor fi integrate în servicii, platforme şi programe care vor crea o fereastră în vieţile şi viitorul a miliarde de oameni”

Din „Mapping the Future with Big Data,” iulie-august 2013.

De ce este în top 10:

Lumea a ajuns într-un punct important, dar neobservat, între 2008 şi 2009, atunci când numărul dispozitivelor (al senzorilor, telefoanelor şi al computerelor) conectate la internet au depăşit numărul populaţiei. În 2020, când un număr estimat la 7,6 miliarde de oameni vor exista pe Terra, vor fi 500 de miliarde de maşini care vor comunica una cu cealaltă. Ca populaţie, noi generăm anual 1,8 megabytes de informaţii referitoare la ce ascultăm, unde ne aflăm, unde vom merge, ce cumpărăm şi cum ne simţim.

Companiile de brokeraj, precum Acxiom trimit acele informaţii către companiile de marketing şi cele care vor să îşi vândă produsele unui anumit public. Serviciile precum Google Now şi Osito pot furniza trafic şi recomandări pe baza informaţiilor pe care fiecare persoană le dă despre sine.

Alte companii, precum Esri combină toate aceste informaţii în servicii informatice geografice pentru a arăta cum toţi aceşti oameni interacţionează cu lumea fizică. În anii ce vor urma, acest flux de informaţii se va combina formând un mediu care ne va anticipa mişcările mult mai bine.

De ce s-ar putea ca acest lucru să nu se întâmple niciodată?

Atunci când mediul adună informaţii despre tine, el trebuie să împărtăşească aceste informaţii, iar oamenii au început să pună multe întrebări referitoare la acest fenomen. Într-un sondaj realizat de curând, 68% dintre respondenţi au declarat că ei cred că legile actuale care privesc internetul nu protejează suficient intimitatea clientului.

Întregul mod de a vedea „internetul lucrurilor” evoluează cu aceeaşi viteză cu care se formează. Într-un discurs recent, Nicholas Negroponte, fondatorul proiectului One Laptop Per Child (un laptop pentru fiecare copil) a subliniat că versiunea internetului lucrurilor la care el a lucrat foarte mult timp, unul în care obiectele din jurul nostru reacţionează cu inteligenţă a fost dat la o parte. În schimb, el este înlocuit de un ecosistem bazat pe aplicaţii care ne permit să controlăm totul de la distanţă cu ajutorul smartphone-urilor. Aşadar, fie ne transformăm lumea într-un spaţiu viu, inteligent, fie într-o extensie a unui singur dispozitiv pe care nu îl deţine toată lumea.

2. Vom învia specii dispărute

Ce ne rezervă ziua de mâine: 10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma (Foto:Shutterstock.com)Ce ne rezervă ziua de mâine: 10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma

Predicţia: „Porumbelul voiajor (Ectopistes migratorius), de exemplu, ar putea fi înviat după 100 de ani. În numărul nostru din septembrie-octombrie, geneticianul Ben Novak descrie o strategie pentru «dez-extincţia» acestei specii care a dispărut în anul 1914.

Proiectul numit Great Comeback (marea întoarcere), implică cinci paşi de cercetare:

1. Secvenţierea şi analizarea genomului speciei pentru a i se înţelege biologia;

2. Producerea celulelor care ar putea fi utilizate pentru crearea unui porumbel viu;

3. Crearea unui genom din ADN-ul sintetizat al unui porumbel voiajor;

4. Folosirea celulelor modificate pentru crearea himerelor de reproducere [combinaţii de porumbel obişnuit (Columba livia) şi porumbel voiajor] care în cele din urmă vor duce la crearea porumbeilor voiajori puri”;

5. Reintroducerea porumbeilor voiajori în sălbăticie”.

Extras din „The Great Comeback: Bringing a Species Back from Extinction”, de Ben J. Novak.

De ce este în top 10: efectul ultima speranţă

Dacă speciile vor continua să dispară în acelaşi ritm ca acum, vom fi martori la o extincţie în masă care se va desfăşura în următoarele câteva sute de ani, potrivit biologului Anthony D. Barnosky. În această a şasea mare extincţie, mai bine de 75% din organisme ar putea dispărea. Însă, pierderea a doar câteva specii importante, cum sunt păsările care asigură polenizarea sau insectele şi organismele care păstrează bazinele hidrografice în condiţii de siguranţă, ar putea afecta drastic oamenii.

Într-un articol recent apărut în National Geographic, Carl Zimmer explică faptul că ADN-ul dinozaurilor este prea bătrân pentru a-l putea readuce la viaţă pe T-Rex. Mamutul, ar fi un concurent mai bun, dar ar presupune nişte provocări foarte mari. Astfel, cel mai bun candidat pentru dez-extincţie, din motive tehnice, etice şi practice, este o specie dispărută relativ recent, precum porumbelul voiajor american.

De ce s-ar putea să nu se întâmple niciodată?

Ei bine, Ben Novak a explicat, la rândul lui, că „din cele 500 de milioane de secvenţe ADN ale mele, 50% sunt bacterii. O mică parte este de natură umană. Şi o mare parte are origini necunoscute care vor continua să rămână astfel până când vom reuşi să secvenţiem ADN-ul fiecărei forme de viaţă de pe Pământ”. Aceasta este marea problemă. Nu sunt mulţi cei care ştiu cum funcţionează aceste procese, iar cei care ştiu au mult mai multe lucruri importante de făcut decât să se joace de-a dr. Frankenstein cu păsările. În plus, nici cei care militează pentru conservarea speciilor nu sunt tocmai de acord cu această strategie de înviere a animalelor, considerând că ar trebui să ne concentrăm resursele asupra speciilor aflate încă în viaţă şi care au nevoie de salvare.

3. Până în 2020 populaţia se va micşora şi bogăţia se va micşora odată cu ea

Predicţia: „Până în 2020, jumătate din rasa umană va trăi în ţări unde natalitatea va scădea sub rata mortalităţii şi prin urmare populaţia va scădea. Cauza este combinaţia de adulţi care trăiesc mai mult şi naşterea unui număr tot mai mic de copii. Ţările se vor lupta cu taxele tot mai mici şi cu forţa de muncă tot mai scăzută în ciuda numărului mare de pensionari care vor dori securitate socială şi îngrijire medicală. Societatea va supravieţui, dar PIB-urile vor scădea considerabil în întreaga lume şi probabil că nu vor mai creşte niciodată”.

Extras din „In Search of the ‘Better Angels’ of Our Future”, de Kenneth Taylor, noiembrie-decembrie 2012.

De ce a ajuns în top 10?

Povestea legată de creşterea populaţiei nu s-a schimbat mult din 1972, când a apărut Limits to Growth, cartea care analiza această problemă. Povestea sună cam aşa: creşterea populaţiei este nesustenabilă şi va duce la o calamitate ce va presupune epuizarea resurselor înainte de finalul secolului. Cea mai recentă estimare a ONU sugerează că în 2050, populaţia globului va ajunge la 9,6 milioane de locuitori. Iar dacă toţi aceşti oameni vor consuma resursele aşa cum o fac astăzi occidentalii, atunci Pământul nu va face faţă cererii noastre.

Totuşi întrebarea cu adevărat interesantă este: „De ce în unele locuri creşte populaţia şi în altele scade?”.

Iată un răspuns foarte simplu. Pe măsură ce Vestul a trecut de la economia agrară la una industrială şi ulterior la una bazată pe informaţii, copiii nu au mai reprezentat doar un bun economic. Astfel, cu cât o societate se dezvoltă mai mult din punct de vedere tehnologic, cu atât cuplurile vor avea mai puţini copii, cu atât indivizilor le va fi mai uşor să îşi ridice standardele de viaţă şi vor fi mai puţin dornici de a avea o familie numeroasă. Rezultatul este o spirală a declinului unei populaţii moderne tehnologizate.

Situaţia Japoniei explică cel mai bine acest fenomen. În această ţară a tehnologei avansate se întâlneşte una dintre cele mai scăzute rate ale fertilităţii din lume. De asemenea, Japonia este a doua cea mai bătrână naţiune de pe Pământ, din punct de vedere demografic. Mai exact, unul din cinci japonezi are peste 65 de ani.

De ce s-ar putea ca această predicţie să nu se împlinească niciodată?

Se estimează că în 2030 aproximativ 42% din populaţia întregului continent Africa şi 48% din populaţia Africii Subsahariene tot nu vor avea acces la electricitate, potrivit International Energy Agency.

Prin urmare, se pare că tehnologia nu va avea acelaşi efect asupra întregii lumi. Desigur, asta nu înseamnă că previziunea lui Taylor nu se poate aplica la restul lumii dezvoltate.

4. Medicii vor identifica bolile cerebrale cu mult înainte ca ele să apară

Ce ne rezervă ziua de mâine: 10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma (Foto:Shutterstock.com)Ce ne rezervă ziua de mâine: 10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma

Predicţia: „Cu 10-15 ani înainte de apariţia simptomelor fizice, scanările cerebrale îi pot avertiza pe medici dacă un pacient va suferi de Alzheimer, demenţă, Lou Gehrig sau alte boli cerebrale. Cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis învaţă acum să identifice diferiţi biomarkeri chimici în corpul şi funcţiile cerebrale ale pacientului. Apoi, medicii vor putea să încetinească ritmul de dezvoltare a bolii prin administrarea tratamentelor de prevenţie”.

Extras din „The Brain as Health Forecaster”, de Rick Docksai, ianuarie-februarie 2013.

De ce merită un loc în top 10?

Cifrele indică faptul că în 2050, jumătate din segmentul de populaţie cu vârstă peste 85 de ani, adică 13 milioane, va suferi de Alzheimer. Aceasta este una dintre consecinţele clare ale speranţei de viaţă tot mai crescute.

De ce s-ar putea să nu se întâmple?

Dacă vom identifica Alzheimerul cu decenii înainte ca boala să înceapă să se manifeste nu înseamnă că vom reuşi să o şi vindecăm. Deşi unele tratamente experimentale s-au dovedit a fi eficiente în încetinirea evoluţiei acestei boli, vindecarea este cu totul şi cu totul o altă poveste care nu se va realiza prea curând.

5. Cumpărarea şi deţinerea bunurilor nu va mai fi la modă

Predicţia: „Piaţa imobiliară, cea de auto, a cărţilor, muzicii şi a multor alte bunuri urmează un trend comun: consumatorii tineri optează pentru împrumut sau închiriat în detrimentul cumpărării bunurilor. Astfel, închiriatul unei case va fi un obicei mai des întâlnit decât deţinerea uneia, iar cărţile şi bunurile nu se vor mai vinde atât de bine, pentru că se vor împrumuta”.

Din „Consumption 2.0” de Hugo Garcia, ianuarie-februarie, 2013.

De ce este în top 10?

Pentru că aceasta este povestea a două mari fenomene coroborate: un număr mare de tineri, angajaţi în funcţii care nu le pun în valoare capacităţile, care încearcă să folosească tehnologia pentru a crea o nouă „economie a împărtăşirii”.

Una dintre consecinţele principale ale recesiunii este numărul mare de absolvenţi de facultăţi care nu îşi găsesc locuri de muncă. De exemplu, în Spania, aproape jumătate din indivizii cu vârstă sub 25 de ani nu au joburi. Astfel, generaţiile tinere au un venit disponibil mult mai mic decât aveau părinţii lor în tinereţe.

Pe lângă această rată mare a şomajului în rândul tinerilor mai există şi o altă tendinţă: startup-urile care fac ca împărtăşitul să fie mai uşor. Getaround, de exemplu, este o aplicaţie prin care oricine poate închiria o maşină.

De ce s-ar putea ca acest trend să nu ia amploare?

Se presupune că economia îşi revine, lucru care ar trebui să ducă la o creştere a venitului disponibil pentru tineri şi astfel să pună capăt tendinţei de a împărtăşi bunuri. Însă, economiştii prezic că rata şomajului va rămâne peste 6,5% chiar şi în 2015, iar veniturile mici obţinute acum de oamenii tineri vor continua să arate efectele joburilor care nu le pun în valoare capacităţile la mult timp după ce aceşti indiviz nu vor mai putea fi încadraţi în categoria de „oameni tineri”.

6. Computerele cuantice ar putea deschide calea spre adevărata inteligenţă artificială

Predicţia: „Computerele convenţionale nu pot lua decizii aşa cum o fac oamenii, dar computerele cuantice s-ar putea să fie capabile de asta, în cele din urmă, susţine Geordie Rose, creatorul computerului cuantic D-Wave One. Ele folosesc programe bazate pe mecanică cuantică pentru a găsi mai multe rezultate posibile la o problemă dată şi apoi combină informaţii din aceste soluţii pentru a da un răspuns. După aproximativ 10-15 ani de îmbunătăţiri, aceste computere ar putea trece pragul spre adevărata inteligenţă artificială, prezice Rose”.

Pasaj din „Dream, Design, Develop, Deliver: From Great Ideas to Better Outcomes”, noiembrie-decembrie, 2012.

De ce se află în top 10?

Acum nu cunoaştem toate modurile de aplicare ale computingului cuantic. Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare că deşi D-Wave One consumă mult mai puţină energie decât o fermă de servere, el poate face mult mai multe operaţii. În vara acestui an (2013) s-a descoperit că sistemul D-Wave este de 3.600 de ori mai rapid ca un sistem convenţional

De ce s-ar putea ca acest lucru să nu se întâmple?

Deşi se realizează măsurători de performanţă, noi încă nu ştim ce întrebări trebuie să punem pentru a evalua ceea ce se întâmplă exact în computingul cuantic. De exemplu, cu biţii convenţionali, numerele şi valorile sunt reprezentate în formă binară clară. Qbiţii (quantum biţi) pot avea valoarea 1, 0, fie şi una şi alta. Înţelegerea modului în care qbiţii interacţionează unii cu alţii, cu informaţia şi cu universul este o sarcină extraordinar de dificilă

7. Moartea fitoplanctonului va perturba ecosistemele marine

Predicţia: „Micile plante marine sunt sensibile la schimbările de temperatură. Prin urmare, încălzirea globală reprezintă o ameninţare majoră pentru populaţia lor. Un studiu realizat de Universitatea Michigan estimează că 40% din fitoplanctonul din întreaga lumea va dispărea până la sfârşitul acestui secol”

Din “Climate Disruption and Plankton Destruction” de Rick Docksai, martie - aprilie 2013.

De ce ocupă un loc în acest top?

În primul rând, pentru că mulţi oameni nu consideră că acest lucru contează. Fitoplanctonul este un fel de sevă a oceanului, care are rolul de a converti dioxid de carbon în oxigen la scară mare. Aşadar, declinul fitoplanctonului, determinat de încălzirea globală va accentua şi mai mult această tendinţă de creştere a temperaturilor.

Oceanele au absorbit 23% din dioxidul de carbon pe care l-a produs specia noastră. Însă nu putem continua să folosim oceanele ca „gropi de gunoi” pentru carbon, pentru că pe măsură ce apele devin din ce în ce mai calde, capacitatea lor de a converti carbonul scade.

De ce s-ar putea ca acest eveniment să nu aibă loc?

Pentru că oceanele sunt sisteme foarte dinamice, iar noi nu cunoaştem suma totală a efectelor pe care le avem asupra lor. La scurt timp după publicarea acestei predicţii, sateliţii NASA au descoperit zone uriaşe de fitoplancton în oceanul Antarctic. Dar asta nu însemnă că fitoplanctonul nu este importat şi că el nu este extrem de sensibil la schimbările de temperatură, ci doar că în lume există o cantitate mai mare de astfel de plante marine, decât credeam noi.

8. Viitorul ştiinţei este pe mâinile amatorilor care fac strângeri de fonduri

Predicţia: „Aşa-numita «citizen science» care foloseşte reţele de voluntari în cercetări ştiinţifice este pe cale să devină modelul preferat al secolului pentru realizarea studiilor ştiinţifice de mare amploare”

Extras din „The Rise of Citizen Science”, de Kathleen Toerpe, iulie - august 2013.

De ce a obţinut această predicţie un loc în acest clasament?

Pentru că multe organizaţii cu renume mondial folosesc metoda „citizen science” pentru a realiza noi descoperiri. Printre acestea se numără şi NASA, American Gut Project, laboratorul pentru studii de ornitologie de la Universitatea Cornell, United States Rocket Academy etc.

Ce ar putea să meargă prost?

Au existat studii comparative care au indicat că uneori, amatorii se descurcă aproape la fel de bine ca oamenii de ştiinţă. De exemplu, într-o întrecere creată special cu scopul de a vedea cine se descurcă mai bine, experţi şi amatori au fost rugaţi să identifice materialul fizic de la suprafaţa pământului în imagini care cuprindeau 53.000 de locaţii. Rezultatele au indicat că experţii au răspuns cu acurateţe în 69% din cazuri, comparativ cu amatorii, care au răspuns corect în 62% din cazuri.

Ştiinţa a devenit mai interdisciplinară, dar cu toate acestea, domeniile individuale sunt din ce în ce mai specializate. Pe măsură ce disciplinele devin din ce în ce mai complexe, ele necesită şi mai multe cunoştinţe, tocmai de aceea o mână de ajutor venită din partea cetăţenilor, a amatorilor, nu poate strica. În mare, ei pot oferi o nouă informaţie sau perspectivă care nu va fi validată decât de oamenii de ştiinţă. Cu alte cuvinte, oricât de mult va lucra un amator, în studiu nu va apărea numele lui, ci cel al unui cercetător coordonator. Pe de altă parte, nu trebuie să trecem cu vederea nici faptul că un amator nesupravegheat suficient ar putea introduce subiectivism într-un studiu sau l-ar putea limita.

9. Rachetele alimentate de energie prin fuziune ar putea reduce în mod semnificativ timpul şi costurile unei expediţii umane spre Marte

Predicţia: „Explorarea spaţiului este limitată de cât de mult combustibil pot lua cu ele vehiculele, iar combustibilul cântăreşte prea mult pentru a ne permite să ne deplasăm mult. Acest lucru s-ar putea schimba în curând. O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Washington a creat un tip de plasmă prinsă în propriul ei câmp magnetic. Câmpul magnetic determină inelele de metal din jurul plasmei să facă implozie şi să conveargă pentru a crea un scut care declanşează reacţia de fuziune”

Din „Rocketing to Mars with Fusion Power” de Cynthia G. Wagner, iulie - august 2013.

De ce a ajuns această predicţie în top 10:

Un drum Pământ-Marte-Pământ ar dura cel puţin 500 de zile.Cercetătorul John Slough de la Universitatea din Washington susţine că sistemul de propulsie prin fuziune ar putea face ca acest drum să dureze numai 30, maximul 90 de zile. De asemenea, câmpul magnetic ar proteja călătorii din interiorul rachetei de radiaţiile rezultate în urma exploziei.

De ce este posibil ca acest lucru să nu se întâmple?

Deşi acum alimentarea prin fuziune nucleară pare un proiect mai aproape de realitate, comparativ cu deceniile trecute, ea este încă departe de a deveni cu adevărat un lucru real. În primul rând, studiile care analizează acest proces necesită fonduri uriaşe care se strâng destul de greu. În al doilea rând, se pun multe probleme privind siguranţa unei astfel de tehnici.

Cu toate acestea, există studii care susţin că în 2020 s-ar putea să fim capabili să utilizăm magnetismul pentru a ne apăra de niveluri mari de radiaţii din spaţiu.

10. Fabricarea atomică precisă va face ca maşinăriile, infrastructura şi alte sisteme să devină mai productive şi mai ieftine

Predicţia: „Fabricarea tuturor produselor, de la panouri solare la computere, ne va permite să îmbunătăţim toate bunurile”.

Extras din „A Radical Future for Nanotechnology”, de K. Eric Drexler, septembrie - octombrie 2013.

Cum de a ajuns în top 10 predicţii?

„Fabricarea atomică precisă”, cum o numeşte K. Eric Drexler presupune ca fiecare produs, fiecare parte dintr-un produs să fie creată din materiale mai ieftine, mai uşoare, mai rezistente, mai durabile şi mai bune conductoare decât există azi.

Dacă lucrurile chiar ar sta aşa, atunci în viitor am avea maşini mai eficiente şi mai sigure, emisii mai scăzute şi computere mai performante.

De ce s-ar putea să nu devină niciodată realitate?

Pentru că de multe ori, istoria se repetă. Niciun alt domeniu de cercetare nu îi determină pe oameni să aibă atât de multe reacţii ca nanotehnologia. După cum spune Drexler, în anii 90`, a existat o perioadă în care dacă etichetai cercetarea ta drept una în domeniul nanotehnologiei, obţineai fonduri aproape garantat, chiar dacă tu nici măcar nu ştiai ce însemnă asta. Astfel „conceptul a devenit asociat îndeaproape cu promisiuni şi pericole absurde, iar maşinile de fabricaţie foarte precise (care erau văzute toate la fel) au fost văzute ca roboţi ameninţători care jonglau cu atomi”


http://www.descopera.ro
 
Un grup de experţi tehnici care lucrează pentru compania IBM a lansat cinci predicţii legate de cum va arăta lumea, în anul 2018.

Este al optulea an consecutiv în care IBM lansează predicţii despre cum va evolua tehnologia, în următorii cinci ani, scrie venturebeat.com.

Potrivit vicepreşdintelui departamentului de inovaţii al IBM, Bernie Meyerson, cele cinci predicţii pentru anul 2018 sunt următoarele:

1. Sălile de curs vor fi dotate cu tehnologia necesară pentru ca profesorii să poată cunoaşte lucrurile esenţale despre fiecare elev din clasă. Mai exact, profesorii vor folosi o plaformă electronică, ce va utiliza notele la teste, prezenţa la cursuri şi comportamentul studenţilor şi, pe baza acestor date, să poată stabili care sunt elevii care au probleme, care sunt acele probleme şi cum pot fi ele soluţionate.

Meyerson este de părere că acest sistem îi va ajuta pe profesori, deoarece de unii singuri ei nu pot cunoaşte problemele pe care le au toţi elevii unei clase, presupunând faptul că într-o clasă sunt 30 de elevi.

2. Cumpărăturile direct din magazine vor evolua, în sensul că magazinele vor înregistra preferinţele clienţilor şi vor crea, prin intermediul realităţii augmentate, experienţe pe care site-urile de shopping online nu le pot furniza.

Mai exact, clienţii care intră în magazin vor primi pe gadget-urile personale informaţii despre produsele pe care doresc să le cumpere, pentru a le fi mai uşor să se deplaseze în magazin şi să nu mai piardă timpul câutând printre rafturi.

3. Numărul bolnavilor de cancer ar urma să crească, până în anul 2030, cu 75%. Experţii IBM sunt de părere că doctorii vor putea fi ajutaţi de progresul tehnologic pentru a vindeca bolnavii de cancer.

Concret, aceştia vor putea crea tratamente pentru bolnavi pornind de la ADN-ul pacientului. Prin intermediul acestei tehnologii, medicii vor putea hotărî ce medicament este cel mai potrivit pentru fiecare pacient în parte şi vor putea crea un tratament personalizat.

4. Peste cinci ani, oamenii nu se vor mai teme de furtul identităţii online, deoarece nu vor mai fi nevoiţi să utilizeze parole, pentru a se loga pe email sau pe alte site-uri unde aceştia au conturi înregistrate.

Peste cinci ani, utilizatorii vor avea un "gardian digital", care le va "recunoaşte" identitatea, le va recunoaşte comportamentul şi, în cazul în care sesizează nereguli, vor stabili dacă utilizatorul este victima unui furt de identitate.

5. În contextul în care populaţia va creşte considerabil în următorii ani, experţii IBM prezic faptul că oraşele se vor adapta nevoilor oamenilor.

Mai exact, prin intermediul aplicaţiilor de pe telefon, locuitorii unor oraş vor putea, de exemplu, să ia mai uşor legătura cu persoanele din structurile administrative ale oraşului sau vor putea sesiza o problemă şi să primească imediat soluţii.

În Brazilia, de exemplu, inginerii IBM lucrează la un sistem care să ajute persoanele cu dizabilităţi să se deplaseze mai uşor pe străzile oraşelor.

Meyerson a declarat că ideile din acest an se bazează pe faptul că totul se va învăţa: maşinărille vor învăţa comportamentul oamenilor, vor gândi şi vor putea acţiona într-un mod natural şi personalizat, mai scrie venturebeat.com.

În condiţiile în care computerele devin mai "deştepte", ele vor putea evolua în dispozitive care vor ajuta oamenii să facă toate lucrurile de care au nevoie.
 
Editorii jurnalului Science anunţă domeniile pe care le vor urmări cu interes în 2014.


Iată care sunt cele patru predicţii ale lor privitoare la lunile ce urmează:

1. O nouă eră a detectării particulei neutrino

Dacă 2013 a fost anul busonului Higgs, atunci 2014 va fi anul lui neutrino. Particula aproape lipsită de masă nu are sarcină electrică, dar poate fi găsită peste tot, trecând prin corpurile noastre în fiecare secundă.

Deoarece particulele neutrino sunt invizibile şi interacţionează slab cu alte particule, ele sunt dificil de detectat. dar dacă ele ar fi detectate, ar putea servi ca mesageri tăcuţi ai radiaţiilor şi astfel pot fi de ajutor în căutarea radiaţiilor cosmice şi, eventual, în monitorizarea armelor nucleare.

Acul acesta, oamenii de ştiinţă de la IceCube Neutrino Observatory, un telescop subteran din Antarctica, au detectat, pentru prima dată, particule neutrino de dincolo de sistemul nostru solar. realizarea, spun oamenii de ştiinţă, deschide o nouă eră a astronomiei neutrino.

2. O mai bună metodă de studiere şi tratarea a bolilor folosind secvenţierea genomului

În 2014, din ce în ce mai mulţi cercetători şi medici vor folosi secvenţierea genomului pentru a trata pacienţii bolnavi de cancer, bebeluşii cu boli care le pun viaţa în pericol şi mulţi alţi bolnavi.

Avansarea acestei tehnici ne va ajuta să cunoaştem şi să înţelegem genomul, acele lanţuri de ADN care ne instruiesc celulele şi care influenţează totul de la culoarea părului, până la boli. Atunci când genomul unui pacient este analizat, oamenii de ştiinţă pot afla informaţii care să îi ajute să realizeze tratamente medicale personalizate, mai eficiente. Cunoscând schimbările de la nivelul genomului care fac ca celulele să devină canceroase, oncologii vor putea înfrânge tumoarea folosind chimioterapie personalizată.

3. Sfârşitul cercetărilor realizate pe cimpanzei

2013 a fost un anul „emancipării” cimpanzeilor şi se pare că viitorul este sună din ce în ce mai bine pentru ei. În iunie, guvernul SUA a anunţat că va elibera în sanctuare aproape toţi cimpanzeii folosiţi în cercetări, păstrând doar 50 pentru studiu. În aproximativ aceeaşi perioadă, reprezentanţii Fish and Wildlife Service a propus ca cimpanzeii captivi să fie trecuţi pe lista animalelor periclitate. În acest fel, laboratoarelor care vor să facă experimente pe astfel de animale le va fi mult mai greu să obţină aprobare.

Aceste decizii, luate în 2013, reflectă opinia publică care se opune utilizării cimpanzeilor în astfel de experimente.

4. Vom afla noi detalii despre Univers

Cum a luat naştere Universul şi cum a devenit ceea ce este astăzi?

Acestea sunt doar două dinte întrebările la care vor să răspundă specialiştii din spatele observatorului spaţial Planck, al ESA, după mai bine de 4 ani de studii ce s-au axat asupra radiaţiilor produse de Big Bang. Specialiştii au adunat toate aceste informaţii dintr-o imagine care arată Universul aşa cum era el acum 380.000 ani.

Astronomii au publicat cea mai detaliată imagine a universului „în faşă”, în luna martie a acestui an.
Sursa: Business Insider
http://www.descopera.ro/dnews/11803...fice-despre-care-va-vorbi-toata-lumea-in-2014
 
Cand citesti SF-euri le tratezi ca atare ,dar daca privesti inapoi si ananlizezi sa zicem,comunicarea la distanta....realizezi saltul urias pe care l-a facut tehnologia intr-un timp f scurt. Asa ca ,desi pare de domeniul fanteziei ce "profeteste "Ray Kurzweil , nu-i exclus sa realizeze curand.


Abilităţile biologice ale minţii umane se dezvoltă într-un ritm liniar, pe când abilităţile non-biologice ale tehnologiei se dezvoltă exponenţial, motiv pentru care Kurzweil crede că până în 2029 inteligenţa artificială va ajunge să aibă abilităţi similare cu cele ale oamenilor. Asa dar , ce ne pregăteşte viitorul?

Ray Kurzweil este un inventator, futurolog şi specialist în inteligenţă artificială renumit atât pentru invenţiile sale, cât şi pentru numeroasele previziuni pe care le-a făcut în ultimele decenii şi care s-au adeverit. Kurzweil a inventat numeroase tehnologii, cum ar fi scannerul de tip flatbed, tehnologii OCR, sisteme de citire a textelor şi de recunoaştere vocală. Printre predicţiile sale se numără faptul că Internetul va juca un rol central în viaţa oamenilor (lucru pe care îl susţinea în anii ‘80, când Internetul era o reţea cunoscută de puţini oameni), că oamenii vor fi învinşi la şah de computere (cu opt ani înainte ca Garry Kasparov să piardă în faţa lui Deep Blue) şi că Uniunea Sovietică se va prăbuşi.

Astăzi, Kurzweil lucrează pentru Google în rolul de „Director of Engineering”, astfel că el nu se mai limitează doar la a prezice viitorul, ci joacă un rol activ în modelarea sa. Printre proiectele pe care le desfăşoară inventatorul în cadrul Google se numără şi motorul de căutare al viitorului, care va fi capabil să răspundă la întrebări complexe, să înţeleagă informaţii conţinute în documentele pe care le găseşte şi chiar să identifice informaţii care ar putea fi utile oamenilor.


„Google a făcut primii paşi spre înţelegerea sensului informaţiilor pe care le caută şi deja poate înţelege puţin din ceea ce citeşte. La asta lucrez acum, de fapt, încerc să-i permit motorului de căutare chiar să înţeleagă conţinutul paginilor web”, a declarat Kurzweil în cadrul conferinţei CIO Network organizate de Wall Street Journal.

Specialistul crede că în 5-8 ani motoarele de căutare vor deveni mult mai asemănătoare oamenilor. „O să le puteţi pune întrebări complexe, de dimensiunea unui paragraf. Motorul ar putea să intre în dialog cu dumneavoastră pentru a înţelege ce vă trebuie”, a explicat Kurzweil. Vizionarul de la Google crede că noile motoare de căutare vor avea abilităţi greu de imaginat astăzi. „Aţi putea să-i daţi motorului de căutare să rezolve un proiect de cercetare. Spre exemplu, dacă nu găseşte astăzi răspunsul pe care îl căutaţi, ar putea reveni peste două luni dacă descoperă ceva relevant. Acesta va fi viitorul căutării”, spune Kurzweil.

Kurzweil afirmă că aceste reuşite tehnologice vor face parte dintr-un fenomen mai amplu, care are loc într-un ritm accelerat: integrarea inteligenţei umane cu cea artificială. „Vom extinde ceea ce suntem. Vom deveni în mai mare măsură non-biologici”, spune Kurzweil. Abilităţile biologice ale minţii umane se dezvoltă într-un ritm liniar, pe când cele non-biologice ale tehnologiei se dezvoltă exponenţial, motiv pentru care Kurzweil crede că până în 2029 inteligenţa artificială va ajunge să aibă abilităţi similare cu cele ale oamenilor. „Astăzi, un copil din Africa care are un smartphone poate accesa toate cunoştinţele omenirii, lucru care nu îi era disponibil nici preşedintelui SUA acum 15 ani. Acest progres rapid va continua să se manifeste într-un mod exponenţial”, explică specialistul. „Până în 2045, ne vom extinde inteligenţa de un miliard de ori”, prevede Kurzweil.

Dacă aceste afirmaţii vi se par greu de crezut, atunci cu siguranţă veţi fi uimiţi de celelalte predicţii ale futurologului, pe care le-a dezvăluit de curând într-un interviu acordat cotidianului britanic The Times.

Iată ce crede Kurzweil că ne pregăteşte viitorul:

2017 - Automobile care se conduc singure

„Maşinile Google care se conduc singure au parcurs până acum peste 800.000 de kilometri pe şoselele oraşelor fără a fi controlate de şoferi şi fără a provoca vreun accident. În 10 ani vor fi ubicue. Oamenii au un câmp vizual restrâns, pe când aceste maşini au senzori vizuali, laser şi o inteligenţă artificială care le permite să analizeze ce se petrece în mediul lor. În cele din urmă aceste maşini vor comunica una cu cealaltă şi îşi vor coordona mişcările. Nu vom mai avea nevoie să deţinem o maşină, ci vor exista mai multe maşini în circulaţie, iar atunci când vom avea nevoie de una vom putea beneficia de serviciile sale printr-o simplă comandă de pe telefonul mobil”, crede Kurzweil.

2018 - Motoarele de căutare devin asistenţi personali

„În acest moment, căutarea se bazează în cea mai mare parte pe cuvinte cheie”, afirmă Kurzweil. „Acum lucrez la realizarea unui motor de căutare care înţelege sensul acestor miliarde de documente. Va fi mai degrabă asemănător unui asistent uman cu care poţi dialoga, căruia îi poţi expune probleme complicate şi chiar griji personale. Dacă vei purta un sistem de tipul Google Glass, vei putea adnota realitatea. De asemenea, acest motor de căutare ar putea să-ţi asculte conversaţiile şi să-ţi ofere indicii preţioase. Spre exemplu, ţi-ar putea sugera o anecdotă care s-ar potrivi de minune în dialogul pe care îl porţi”, spune vizionarul.

2020 - Ne vom putea dezactiva celulele adipoase

„Acum o mie de ani, era în interesul nostru să stocăm fiecare calorie. Nu existau frigidere, astfel că organismul depozita caloriile în celulele adipoase ale corpului, însă asta a condus azi la o epidemie a obezităţii şi a diabetului de tip 2. Mulţumită Human Genome Project, medicina a devenit informatică, astfel că învăţăm în mod exponenţial cum să reprogramăm acest software învechit cu care este dotat corpul nostru. Oamenii de ştiinţă au reuşit deja în experimentele desfăşurate pe animale bolnave de diabet să dezactiveze gena receptorului pentru insulină. Animalele supuse acestei modificări mâncau cu poftă, dar rămâneau slabe şi nu făceau diabet, trăind cu 20% mai mult. Eu cred că acest lucru va deveni realitate şi în cazul oamenilor în aproximativ 5-10 ani, oferindu-ne abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil.

„În aproximativ 5-10 ani vom avea abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil. (Foto: Shutterstock.com)„În aproximativ 5-10 ani vom avea abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil.

2020 - Cu un simplu click ne vom tipări haine „de marcă” în propria casă

„Momentan există un entuziasm exagerat pentru imprimantele 3-D. De regulă, atunci când oamenii se extaziază prematur, acest fenomen este urmat de deziluzii şi falimente, aşa cum s-a întâmplat la începutul deceniului trecut cu «crash-ul dot.com». Cred că suntem la 5 ani distanţă de modalităţile de utilizare cu adevărat importante ale imprimantelor 3-D. La începutul deceniului 2020-2030 cred că vom înlocui o bună parte din procesele de producţie cu imprimantele 3-D. Vom putea tipări haine şi va exista o piaţă open source cu design-uri gratuite. Vor exista imprimante 3-D personale, dar şi unele folosite în comun, disponibile în coffee shop-ul din cartier”, afirmă futurologul.

2023 - Realităţi virtuale în care ne vom putea pierde cu totul

„Jocurile pe computer au reprezentat pionieratul realităţilor virtuale, iar în maxim 10 ani (dar mai probabil în 5 ani) vom avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile vizual şi auditiv. De asemenea, va exista o cvasi-simulare a simţului tactil. Pentru a stăpâni pe deplin simţul tactil vom avea nevoie să acţionăm asupra sistemului nervos, iar asta va dura vreo 20 de ani. Vom putea să trimitem mici dispozitive, nanoroboţi, în creier şi în vasele capilare, iar aceştia vor oferi semnale senzoriale adiţionale, care vor părea că vin din simţurile noastre reale”, spune Kurzweil.

Care vor fi beneficiile? „Spre exemplu, aţi putea să vă întâlniţi cu un prieten care se află la sute de kilometri distanţă şi să vă plimbaţi împreună pe malul mării Mediterane, ţinându-vă de mână şi simţind cum sunteţi mângâiat pe faţă de aerul umed al valurilor”, exemplifică specialistul.

„În maxim 10 ani vom avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile vizual şi auditiv”, crede Kurzweil (Foto: Shutterstock.com)„În maxim 10 ani vom avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile vizual şi auditiv”, crede Kurzweil

2030 - Ferme verticale de legume şi carne

Kurzweil crede că „va avea loc o nouă revoluţie în agricultură, una verticală, pentru că acum folosim o treime din suprafaţa utilă a Pământului pentru a produce mâncare, ceea ce este foarte ineficient. În schimb vom produce alimente într-o fabrică computerizată verticală, ce va fi controlată de o inteligenţă artificială. Această fabrică va folosi terenul mult mai eficient şi va recicla toate substanţele nutritive, astfel că nu va avea niciun impact asupra mediului. Ea va include plante hidroponice, fructe şi legume şi carne clonată in vitro”.

Eficienţa sporită nu va fi singurul beneficiu al acestui sistem. „Vom putea beneficia de alimente mai sănătoase, spre exemplu carne cu grăsimi Omega-3 în loc de grăsimi saturate”, crede vizionarul de la Google. În plus, carnea va fi obţinută prin clonarea in vitro a ţesutului muscular, eliminând astfel suferinţa animalelor.

2033 - Vom utiliza exclusiv energie solară

„Folosim noi nanotehnologii în conceperea panourilor solare, iar costurile se reduc semnificativ de la o zi la alta. Un raport publicat de curând de Deutsche Bank sublinia că «în India şi Italia costul energiei solare nesubvenţionate este aproape de costul energiei disponibile în reţeaua electrică, iar în 2014 alte 11 ţări vor atinge acest prag de cost». Aşadar, cred că în maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”, afirmă Kurzweil.

„I-am prezentat acestui lucru acum nu foarte mult timp prim-ministrului statului Israel, Benjamin Netanyahu, care mi-a fost coleg de clasă la MIT, la Sloan School of Management, iar el m-a întrebat: «Ray, dar există suficientă energie solară pentru a face acest lucru?». Răspunsul meu a fost «da, există de 10.000 de ori mai multă decât avem nevoie”, a mai spus Kurzweil.

„Cred că în maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”, afirmă Kurzweil. (Foto: Shutterstock.com)„Cred că în maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”, afirmă Kurzweil.

2040 - Vom rămâne tineri pentru totdeauna

Ultima previziune a lui Kurweil este şi cea mai îndrăzneaţă:

„În douăzeci de ani din acest moment vom adăuga mai mulţi ani la speranţa dumneavoastră de viaţă decât anii care se scurg. Speranţa de viaţă a crescut de 4 ori în ultima mie de ani şi s-a dublat în ultimii 200 de ani. Acum putem să reprogramăm sănătatea şi medicina ca pe un software, astfel că acest ritm va continua să se accelereze. Există trei «punţi» care ne vor permite să ne extindem speranţa de viaţă. Prima punte este să luăm decizii agresive care să ne permită să rămânem sănătoşi astăzi. Obiectivul este să ajungem la cea de-a doua punte: revoluţia biotehnologiei, care ne va permite să reprogramăm biologia pentru a evita boala. Cea de-a treia punte este revoluţia nanotehnologiei. Cel mai elocvent exemplu al acesteia îl reprezintă nanoroboţii, care vor fi prezenţi în fluxul nostru sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar. Astfel vom putea crea un sistem imunitar care recunoaşte toate bolile şi care poate fi reprogramat pentru a contracara agenţii patogeni noi”.

„Nanoroboţii vor fi prezenţi în fluxul nostru sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar”, spune Kurzweil (Foto: Shutterstock.com)„Nanoroboţii vor fi prezenţi în fluxul nostru sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar”, spune Kurzweil


http://www.descopera.ro/lumea-digit...ni-ale-vizionarului-ray-kurzweil-de-la-google
 
Potrivit Daily Mailîn emisiunea "Live from Space", Stephen Hawking a spus că oamenii vor avea colonii pe Lună "în următorii 50 de ani" şi că până în anul 2100, oamenii vor trăi pe Marte.


Acum, la 72 de ani ai săi, Stephen Hawking Hawking consideră că omenirea se va confrunta cu riscul unei extincţii iminente, deoarece prea mulţi oameni vor trăi pe Terra.

"Epoca Spaţială"

"Planeta noastră este o lume veche, ameninţată de o populaţie în expansiune şi resurse limitate. Trebuie să anticipăm aceste ameninţări şi să avem un plan B. Dacă vrem ca specia noastră să supravieţuiască în următorii 100 de ani sau în următorii 1.000 de ani, atunci este imperativ să călătorim în negura spaţiului pentru a coloniza lumi noi din cosmos. Dacă vom urma această cale, atunci nu am niciun dubiu că acest secol va rămâne cunoscut în istoria omenirii sub denumirea «Epoca Spaţială»", a explicat celebrul astrofizician.

Stephen Hawking a făcut aceste comentarii în timpul emisiunii "Live from Space: Lap of the Planet", difuzată de postul Channel 4, în timpul căreia astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au apărut în direct de pe orbită.

Viaţa la bordul ISS

ISS ocupă locul al treilea în topul celor mai strălucitoare obiecte de pe cer, după Soare şi Lună, şi poate fi văzută în nopţile senine sub forma unui punct luminos. Emisiunea a prezentat telespectatorilor viaţa şi activitatea de zi cu zi a astronauţilor de la bordul ISS.

Într-una dintre intervenţii, astronautul Rick Mastracchio a dezvăluit faptul că vorbeşte foarte des la telefon cu membrii familiei sale: "Petrec mai mult timp la telefon vorbind cu copiii mei acum, faţă de perioada în care mă aflu jos, acolo".

Ocolul Terrei: 90 minute

Emisiunea a prezentat numeroase imagini spectaculoase cu planeta noastră, realizate de pe ISS, care efectuează un ocol complet în jurul Terrei în doar 90 de minute. Pe baza transmisiunii în direct, National Geographic Channel va realiza un documentar, care va fi difuzat pe 30 martie, transmite Mediafax.
 
Apropo de Isaac Asimov,stiti ca a o mare parte din " predictiile " sale din catile pe cate le-a sris s-au adeverit ?

Ce a preconizat ca se va pertece pana in 2014 ? cititi AICI
 
...Paradoxuri...am putea ramane vesnic tineri, dar deja suprapopulam Terra.
Ce ne-am face? Multi si sa traim si mult...Care sa fie solutia?

Asimov, da. Mai rar ca el.

Mai interesanta mi se pare implementarea pe scara tot mai larga a ARN (retelele neuronale artificiale) tehnologia exista.
 
Suprapopulam Terra?
Sa fim seriosi. Luati in calcul densitatea unei tari cu populatie mare si autosuficienta, apoi extrapolati acea densitate la suprafata totala a Terrei si veti ramane surprinsi la ce ce rezultate ajungeti.
Mie, la niste calcule sumare, mi-a iesit pe langa 100 miliarde populatie suportabila.
Bineinteles ca asta va presupune ca 99% din populatie nu va avea "nivelul de trai" al "greilor" din emisfera vestica, dar populatia suportabila este una, populatia suportata este alta.
 
Nu trebuie sa fortam la limita. Comparam cu un cablu al unei macarale, sau cu un ciclist in cursa...
Cat de mult poate fi intins cablul fata de forta de rupere, sau ciclistul...cat poate forta pe traseu sa ajunga totusi la final, fara sa se opreasca?
Apoi aici ar fi de calculat puterea de regenerare a Terrei, si sa zicem ca se poate!
Poftim, am putea fi 100, 200 miliarde!
La ce bun??? Care ar fi filozofia? Geniile aduc progresul, avem un geniu la nu stiu cati puscariasi...
Da, am avea mai multe genii care ne-ar impinge inainte!
Alt avantaj, nu vad.
 
Cu cat o populatie are mai multi indivizi, cu atat sansele de supravietuire sunt mai mari.
 
Hmmm...depinde...cand colonizam un teritoriu nou, da!
Dar daca acea populatie suprapopuleaza?
Nu se duce naibii totul de rapa?
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top