In mod normal mi-ar fi frica de moarte, dar daca stiu ca oricum nu ar fi scapare, ca ar fi ceva inevitabil si mai ales daca s-ar intampla repede, fara chin, ar fi ok.
Da, ideal ar fi sa lupti si, daca exista o cat de mica sansa de scapare, sa o exploatezi la maxim.
In ceea ce priveste numarul de cupluri (perechi) necesare unei colonizari de succes, imi aduc aminte de unele carti in care se spunea despre colonizarea insulelor din Pacific.
(A se vedea intre altele si cartea celebra "Expeditia Kon-Tiki")
Nu despre timp ar fi vorba, decat daca resursele de hrana ar fi limitate, sau spatiul locuibil, habitatul.
In unele insule nu a mers, populatia depasind capacitatea insulei de a asigura resurse.
In altele bolile prin slabirea sistemului imunitar au dus la esec, in urma pornirii de la numai cateva cupluri.
Chiar a fost un documentar in care era vorba de o populatie de lei ce vor avea probleme, fiind izolati intr-un crater si ramanand putine perechi in urma bolilor, sau interventiei oamenilor.
In acest sens s-au facut si studii privind ipotetica colonizare a planetei Marte.
Nu cred ca ar fi posibila o colonizare de succes plecand de la on singur cuplu, oricat ar fi da tanar, da fertil sau sanatos.
Practic in asta sta selectia naturala, rolul reproducerii sexuate, pentru a exista concurenta, pentru a invinge si a reusi reproducerea cei mai dotati, detinatorii celor mai bune gene.
Ah, si ar putea interveni un factor imprevizibil, numit hazard!
Desi s-au emis ipoteze privind modul in care o femeie ar putea influenta cumva daca doreste baietel sau fetita (prin controlarea mediului acid sau bazic intravaginal in momentul actului sexual) metoda poate fi nesigura.
Dar, pornind de la un singur cuplu, se poate intampla ca acel cuplu sa aiba ori numai baietei, ori numai fetite.
In cazuri ipotetice extreme de perpetuare a speciei, incrucisarile ar putea continua, insa stiinta nu da mari sanse din punct de vedere strict medical, genetic.
Curand numarul de nasteri cu malformatii sau mutatii genetice ar creste si...