• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Articole cu si despre situatia din Romania

Ce, pe vremea lui Ceasca nu erau diplome false?
Sa fim noi sanatosi si cati au beneficiat de ele, chiar si dupa Revolutie si nu le-a facut nimeni nimic, ba acum se bucura de pensii bune de pe urma lor!
Ar trebui 100 de ani de procese, ca sa le dam de capat!
Asa ajungem circul Europei, putem cu actorii si problemele noastre sa facem si turul lumii!
 
Asta nu e o consolare, ca si inainte erau . E penibil ce se intampla acum. Desfiintezi institutii ale statului care functionau pentru a ascunde mizeria sub pres? Eu cand spuneam ca tampitelul asta de filipinez e un gaozar (ca sa citez un om maret :D), care crede ca tara asta e o jucarie in mainile lui... probabil eram luata de nebuna (chestie pe care nu o exclud 100% :D). In orice caz, vai de noi daca ies astia in toamna! Ce au facut de cand au luat puterea, in afara de aranjamente in favoarea lor, Monitorul Oficial, Curtea Constitutionala, modificarea legii referendumului . Sa devedeti dictatura . O sa-l plangem pe Baselu'!!! Si unde sunt masurile alea martete cu care se laudau si pentru care urlau de le ieseau plamanii? Aveti grija pe cine puneti stamplia!!!
 
Metroul din Drumul Taberei e construit cu "experti straini" - romani emigrati

Forta calificata de munca, plecata din Romania in Spania sau Italia, se intoarce acasa. Dar nu asa cum si-ar dori-o sociologii, piata muncii si bugetele statului.

Specialistii pe utilajul care face tunelul metroului Drumul Taberei - Pantelimon, adusi de firma spaniola care executa proiectul sunt romani. Emigrati, si adusi acum ca specialisti straini.

Vestea proasta e ca nici nu au venit bine si vor sa plece inapoi. Sunt dezamagiti ca Romania nu a ajuns Europa din urma cat timp ei au fost plecati.

Cea mai importanta investitie care se deruleaza in aceasta perioada in Romania pare a fi constructia magistralei 5 de metrou, ce va lega Drumul Taberei de Pantelimon. Un traseu care figura si pe hartile lui Ceausescu, dar care nu a mai apucat sa se faca inainte de 1989, a demarat in urma cu un an. Cel putin jumatate din el (Raul Doamnei-Eroilor) ar trebui sa fie finalizat in 2015.

Lucrarea a fost castigata de asocierea de firme Astaldi (Italia) si FCC (Spania), la care s-au alaturat firmele romanesti Delta ACM si AB Construct. Aproape in aceeasi formula au mai lucrat la Pasajul Basarab, dar metroul din Drumul Taberei este prima constructie subterana pe care o fac in Romania. 15% dintre muncitorii de pe santierul metroului sunt italieni sau spanioli, restul sunt romani.

Citeste mai departe despre Specialistii adusi de firma spaniola care construieste metroul sunt romani. Emigrati. pe cursdeguvernare.ro.



http://www.ziare.com/stiri/metrou/s...care-construieste-metroul-sunt-romani-1191157
 
Rau ,f rau am ajuns si cred ca nu pot fi acuzata de "nostalgie ceausista"cand spun ce scoala aveam :D:


Raport european: EDUCAȚIA din România e PRAF și PULBERE



Doi din cinci copii români de 15 ani nu știu să citească și nici să socotească ca lumea, iar absolvenții cu studii superioare își găsesc cu greu de lucru.


Conform raportului Comisiei Europene dat publicității, marți, la Bruxelles, sistemul educațional din țara noastră rămâne unul dintre cele mai problematice din Europa. Astfel, rata de participare la învăţământul postliceal a fost de 20,4% în 2011, cu peste 14 procente mai mică decât media UE (34,6%), în ciuda unor progrese rapide înregistrate în ultimii cinci ani.

Elevii au mari probleme și în privința unor competențe considerate a fi de bază pentru evoluția ulterioară, precum citirea, matematica sau știința. În plus, a scăzut enorm rata angajării absolvenţilor români. Pentru grupul de vârstă 20-24 de ani, 29,4% dintre absolvenţii învăţământului postliceal au rămas fără un loc de muncă în 2011, în timp ce procentul şomerilor de după absolvirea ciclului secundar a fost de doar 22,9%. Cât despre investițiile în educație, România înregistrează un record negativ, având cea mai scăzută rată din PIB alocată educației din UE.

Comisia Europeană a lansat marţi o strategie denumită 'Reorganizarea învăţământului', menită să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura formarea, în rândul tinerilor, a competenţelor şi aptitudinilor necesare pe piaţa muncii şi pentru a-şi atinge obiectivele în materie de creştere şi de creare de locuri de muncă.



http://www.evz.ro/detalii/stiri/raport-european-educatia-din-romania-e-praf-si-pulbere-1012210.html
 
Vremuri grele pt viiitorii pensionari :D:

14harta_zps18a9e875.jpg



Harta bătrâneţii şi a tinereţii din România



Scăderea natalităţii începută în anii ’90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire. Muntenii şi oltenii sunt cei mai "trecuţi" locuitori, ieşenii, cei mai tineri

În prezent, populaţia peste 65 de ani reprezintă 15% din numărul total de locuitori ai ţării. Un procent enorm, în condiţiile în care specialiştii vorbesc deja de o populaţie îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12%.

Curentul îmbătrânirii a cuprins România după ’90, când „dezlegarea” la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie.

Tendinţa a continuat în anii următori, iar efectele se văd astăzi, o dată cu îmbătrânirea masivă a populaţiei născute în anii ’50-’60, când natalitatea era în floare. Deficitul a fost adâncit şi de migraţia tinerilor în străinătate, adică exact acel segment care ar trebui să asigure creşterea demografică.

Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor ar putea umple acest „gol”, dar cum efectele s-ar vedea abia peste 20 de ani, specialiştii cred că sunt slabe şanse ca problema să fie inclusă pe agenda politică.

Sudul României înaintează în etate

Cea mai îmbătrânită regiune, cu o pondere de 16,8% a vârstnicilor, este Muntenia. Conform ultimului recensământ, în două dintre judeţele acestei regiuni se înregistrează un record naţional de îmbătrânire: Teleorman, unde ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8% şi Giurgiu- 18,6%.

Nici celelalte judeţe din regiune nu stau mai bine la acest capitol: în Călăraşi, ponderea bătrânilor depăşeşte 17%, iar în Ialomiţa- 16%. Surprinzător, în topul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalităţii era ridicată acum cu câţiva ani. În judeţele oltene, ponderea vârstnicilor e peste media naţională: Vâlcea- 17,6%, Olt- 17,3%, Dolj- 16,9% şi Mehedinţi- 16,4%.

La polul opus se află Banatul, Moldova, Transilvania şi Capitala, unde ponderea vârstnicilor, deşi destul de ridicată, e sub media naţională (în jur de 14%). Cele mai „tinere” judeţe sunt Satu- Mare (12,4%), Iaşi (12,6) şi Constanţa (12,6%).

Sociologul Alfred Bulai spune că regiunile ţării au fost destabilizate demografic de migraţia internă, fenomen prezent încă din comunism.

„Oamenii au migrat de la sat la oraş, din zone sărace în zone bogate. Mulţi munteni s-au mutat în Capitală, de altfel, aici, toate proiectele mari din comunism au fost făcute cu oameni din provincie. În anii ’50, Bucureştiul avea un milion de locuitori, iar în ’89, ajunsese la peste 2 milioane”. Sudul ţării a cunoscut însă şi o migraţie externă masivă în ultimii zece ani.

Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor

„Oamenii pleacă din zonele sărace, cum este cea sudică. Puţini pleacă din Banat sau Ardeal. Copiii românilor se nasc în alte ţări şi dobândesc cetăţenie acolo, ceea ce e convenabil, mai ales că ajutoarele sunt consistente acolo. În 2008, aveam trei milioane de români în afară”, atrage atenţia sociologul, care mai spune că şi ţările occidentale s-au confruntat cu acest fenomen. „În anii ’50, vapoare întregi cu italieni şi irlandezi plecau în America.

Ideea e că deficitul demografic nu se poate rezolva doar prin stimularea natalităţii, ale cărei efecte s-ar vedea peste 20 de ani, o dată cu integrarea pe piaţa muncii. Cum nici românii plecaţi în afară nu pot fi aduşi înapoi cu forţa, o soluţie pe termen scurt ar fi să atragem şi noi imigranţi”, conchide Alfred Bulai.

În Teleorman, Giurgiu, Buzău sunt concentraţi cei mai mulţi vârstnici. Judeţe „tinere” sunt Satu Mare şi Constanţa

Îmbătrânirea, pagubă la pensii

Scăderea bruscă a natalităţii după Revoluţie generează un deficit masiv la bugetul de pensii. În prezent, un salariat contribuie pentru 1,23 de pensionari, iar previziunile sunt sumbre. Când decreţeii (născuţi între 1966-1971) se vor retrage din activitate, vor primi o pensie de doar 15% din ultimul salariu, estimează vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ion Giurescu.

Sistemul de contribuţii în conturi individuale e o soluţie fezabilă, susţine acesta. „După 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, vor fi de patru ori mai mari decât contribuţiile”. Regiunile cu cel mai mare număr de pensionari sunt Muntenia (740.230) şi Moldova (703.168).

„După ’89, natalitatea a scăzut la jumătate, iar acela a fost momentul destabilizator, ale cărui efecte le vedem după 20 de ani.”
ALFRED BULAI, sociolog

De ce se nasc mai mulţi copii la ţară

Spre deosebire de ţările occidentale, care au toate un spor natural pozitiv datorită imigranţilor, în România, judeţele unde numărul naşterilor e mai mare decât cel al deceselor se pot număra pe degete: Iaşi (spor pozitiv 458), urmat de Suceava (383), Braşov (348) şi Ilfov (13). La polul opus se află Teleorman, unde în 2011, numărul deceselor a fost cu 4.058 mai mare decât cel al naşterilor, urmat de Dolj, Prahova şi Olt. Spre deosebire de Ilfov, o zonă preponderent rurală, Bucureştiul a avut un spor negativ (-2023).

„În mediul urban, numărul nou-născuţilor e mai mic decât la ţară şi pentru că trebuie să faci atâţia copii cât îţi permite locuinţa. E greu să te muţi dintr- un apartament cu două camere în unul cu mai multe, pe când la ţară e mai uşor să extinzi gospodăria. De asemenea, copiii încep să ajute la treburi de mici, pe când la oraş, aduc bani în casă mult mai târziu”, subliniază Bulai.

Şi gradul mare de ocupaţie al femeilor din oraşe, comparativ cu cel de la sate, explică disponibilitatea mai scăzută a acestora spre maternitate. „Criza presează şi ea natalitatea, cuplurile amână momentul în care vor avea un copil, ceea ce în final conduce la o scădere a fertilităţii”, adaugă sociologul.

De asemenea, speranţa de viaţă diferă de la o zonă la alta. „În mediile izolate, neindustrializate, oamenii trăiesc mai mult. Prin anii ’70-’80, erau cătune în Moldova unde plângea tot satul când un om murea la 40-50 de ani, atât de rare erau acele cazuri. De cealaltă parte, minerii sunt cu zece ani mai bătrâni decât vârsta lor biologică”, exemplifică specialistul.

15grafic_zps9ae59505.jpg



http://www.evz.ro
 
Somajul in randul tinerilor este o realitate ,partea proasta este ca multi dau vina ca nu gasesc locuri de munca in specialitatea in care sunt scoliti,sunt slabi pregatii(vezi diplome si examene cumparate)si destul de multi care nici macar nu se obosesc sa caute de lucru.

"Criza economică ţine un număr alarmant de tineri pe bară. Cei care nici nu învaţă, nici nu muncesc sunt din ce în ce mai mulţi în mai toate ţările europene, iar România nu a făcut excepţie."

grafic_zps91a9c3d6.jpg


Gasiti detaliile cititind articolul "GENERAȚIA PIERDUTĂ a României"



 
Romania zilelor noastre :D: nu stiu de cem dar inclin sa cred ca saracia este cauza comportamentului aberant .


Medicii pediatri au fost socati de ce au gasit sub saltelele din saloanele unde se afla internati persoane de etnie rroma din Ciurea sau Grajduri

De frica farmecelor, femeile rrome care stau in spital alaturi de copil au ajuns sa puna in pericol sanatatea pacientilor din unitatea medicala

Rromii internati cu copiii la Spitalul de copii Sf. Maria din Iasi au adus in unitatea medicala o bacterie care poate provoca boli grave. Medicii au fost socati cand au descoperit ce ascundeau acestia sub saltelele din saloane. Cadrele medicale au fost nevoite sa solicite sprijinul doctorului epidemiolog din unitatea medicala. Mai mult, dupa ce cadrele medicale au descoperit grozavia, personalul a primit sarcina de serviciu ca de 7-8 ori pe zi sa controleze sub saltelele si dulapurile din fiecare salon unde sunt internati rromi. Scutecele de unica folosinta nu erau aruncate, ci dosite sub saltele si in dulapuri. In fiecare dimineata, un membru al familiei lua toate scutecele folosite. Explicatia pe care au primit-o medicii de la acestia a fost aceea ca niciun strain nu are voie sa se atinga de lucrurile copilului, pentru ca ar putea sa-i faca farmece. Rromii care procedeaza astfel provin din comunitatile de la Ciurea si Grajduri. Medicii nu au posibilitatea sa le aplice nicio sanctiune acestor femei care pun in pericol sanatatea celorlalti copii din spital. "Sub salteaua de la pat sau in noptierele din salon, mamele acestor copii care provin din comunitatile de rromi de la Ciurea si Grajduri ascund scutecele pampers folosite. Nu ne-a venit sa credem cand am descoperit aceste scutece murdare. Am primit o explicatie socanta: le este frica sa nu le faca cineva farmece la copil folosind aceste scutece. Si medicul epidemiolog de la spital a discutat cu aceste mame si le-a explicat ca exista un pericol de aparitie a unor infectii. Riscul epidemiologic este mare. De 7-8 ori pe zi, personalul clinicii are obligatia de a controla sub saltele si noptiere ca sa nu fie ascunse scutece murdare", au spus unii dintre doctorii care se confrunta cu astfel de situatii.

O alta problema pe care o intampina medicii pediatri este legata de tinuta de strada pe care tiganii o pastreaza si pe perioada spitalizarii alaturi de copil. Nici una dintre mamele puradeilor din Ciurea sau Grajduri nu accepta sa se dezbrace de fustele traditionale. "Daca insistam sa se schimbe in tinuta de spital, ne ameninta ca pleaca din spital si suntem raspunzatori daca starea de sanatate a copilului se agraveaza. Nu vor sa dezbrace acele fuste pe care le poarta si zi, si noapte. Nu am reusit sa le determinam sa renunte la hainele de strada pe perioada spitalizarii", au spus medicii de la Spitalul Sf. Maria din Iasi.



http://www.bzi.ro/
 
HARTA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA!

RTEmagicC_harta_ropng_zps3657de63.png

Criteriile sărăciei, în cel mai schematic mod posibil, sunt șomajul și salariul mic. Cifrele de la Comisia Națională de Prognoză oferă o imagine clară asupra situației sărăciei din România anului 2013.

Cea mai ridicată rată a şomajului: Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinți

Regiunea Sud-Vest va înregistra în 2013 cea mai ridicată rată a şomajului, de 8,1%, cu 2,9% peste media la nivel naţional, în timp ce rata cea mai scăzută a şomajului se va consemna, așa cum era de așteptat, în Bucureşti-Ilfov - 1,9%.

Mai precis, din această regiune, Dolj și Mehedinți înregistrează cel mai mare șomaj în 2013: 9,5%.

În regiunea Sud, rata şomajului va ajunge anul acesta la 6,9%, în Sud-Est la 6,3%, în Nord-Est şi Centru la 5,7%, în Nord-Vest la 4,1% şi în Vest la 3,8%.

În următorii trei ani, regiunea Sud-Vest va continua să aibă cea mai ridicată rată a şomajului (7,7% în 2014, 7,2% în 2015 şi 7% în 2016) şi Bucureşti-Ilfov cea mai scăzută (1,6% în 2014, 1,4% în 2015 şi 1,3% în 2016).

RTEmagicC_somaj_01JPG_zps59cbe9f9.jpg


Cel mai mai mic salariu mediu lunar net: MOLDOVA

În Bucureşti-Ilfov se va înregistra şi cel mai ridicat nivel al salariului mediu net lunar, de 2.331 lei în 2013, 2.443 lei în 2014, 2.553 lei în 2015 şi 2.651 lei în 2016, iar cel mai mic în Nord-Est, de 1.309 lei în 2013, 1.372 în 2014, 1.428 în 2015 şi 1.467 în 2016.

Pe total economie, CNP estimează un câştig salarial mediu net lunar de 1.615 lei în 2013, 1.698 lei în 2014, 1.773 lei în 2015 şi 1.839 lei în 2016.

Cel mai mic salariul mediu lunar net se va înregistra în regiunea de Nord-Est, unde valoarea acestuia ajunge la un pic peste 1.300 de lei, cu peste 1.000 de lei mai puţin decât în București și cu 300 de lei sub media țării.

Conform estimării CNP, în 2016, Moldova va fi singura regiune unde salariul mediu net va fi mai mic de 1.500 de lei. Mai mic chiar decât cel care era în București în 2008.

O veste încă și mai tristă pentru această regiune a țării: diferența față de media pe țară nu se va recupera, ba dimpotrivă, va crește la aproape 400 de lei.

Prognoza în profil teritorial s-a realizat pe baza prognozei pe termen mediu utilizată la fundamentarea bugetului pe 2013.

RTEmagicC_somaj_01JPG_zps59cbe9f9.jpg


http://www.capital.ro/detalii-artic...or-fi-mereu-cel-mai-prost-platiti-179485.html

 
HARTA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA: Locul în care 30% din tineri sunt şomeri!



Rata şomajului în euroregiunile din România a scăzut anul trecut la 7%, de la 7,4% în 2011, dar nivelul şomajului pe termen lung a ajuns la 45,3%, conform datelor prezentate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Astfel, în Macroregiunea 1, formată din Regiunile Nord-Vest şi Regiunea Centru, rata şomajului a fost de 9,9%, în 2012, în scădere faţă de 7,9% în anul precedent. În Macroregiunea 2, ce reuneşte Regiunile Nord-Est şi Sud-Est, rata şomajului a fost de 6,7% în 2012, în scădere uşoară faţă de 7% în anul precedent.

În ce priveşte Macroregiunea 3, formată din Regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, rata şomajului a urcat la 8,3%, în 2012, faţă de 8,2% în anul precedent, iar în Macroregiunea 4 (Regiunea Sud-Vest Oltenia şi Regiunea Vest) rata şomajului a fost de 6% în 2012, în scădere faţă de 6,4% în anul precedent.


Anul trecut, în România rata şomajului regional pentru categoria de vârstă 15-24 de ani a fost de 22,7% iar nivelul şomajului pe termen lung a ajuns la 45,3%.


Există trei subregiuni în România unde şomajul în rândul tinerilor a sărit de 30%. Este vorba despre Centrul şi Sud-Estul României, dar şi de regiunea Sud-Muntenia .

Cea mai mică rată a şomajului în rândul tinerilor este în Moldova: 12,3% din românii cu vârsta între 15 şi 24 de ani nu au un loc de muncă.





http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/182314.html
 
Competitivitatea României coboară la cea mai mică valoare din ultimul deceniu

România ocupă locul 55 din 60 de state prezente topul competitivității realizat de Institutul Internaţional pentru Managementul Dezvoltării (IMD) din Elveţia. În ultimul an, țara noastră a coborât cu 2 locuri, ajungând la minimumul ultimilor 11 ani.

România a fost inclusă în studiul World Competitiveness Yearbook realizat de IMD în anul 2003, când a consemnat şi cea mai bună clasare de până acum, pe locul 43.

Competitivitatea economică a României s-a înrăutăţit ulterior, dar s-a apropiat din nou de acest nivel în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, când s-a situat pe 44. România a consemnat o cădere majoră în 2009, cu un declin de nouă locuri, până pe 54. La finele lui 2011 România se plasa pe poziţia a 53-a.

Cu un loc înaintea României se află Grecia, profund afectată de criză, care a recuperat, însă, de la locul 58.

Potrivit raportului, problemele României în acest an sunt consolidarea stabilităţii economice, menţinerea atractivităţii pentru investiţii, creşterea potenţialului de inovare al companiilor, în special IMM-uri, îmbunătăţirea ratei de atragere a fondurilor europene, precum şi continuarea restructurării sistemelor de educaţie şi sănătate.

Faţă de anul trecut, în studiu a fost inclusă o singură nouă ţară, Letonia, pe poziţia 41, contribuind astfel la acentuarea declinului României.

Statele Unite au cea mai competitivă economie din lume, urmate de Elveţia, Hong Kong, Suedia, Singapore, Norvegia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Germania şi Qatar.

Pe ultimele cinci poziţii, imediat după România, se află Iordania (56), Bulgaria (57), Croaţia (58), Argentina (59) şi Venezuela (60).

Statele din Europa Centrală şi de Est se află în a doua jumătate a clasamentului.

Cea mai competitivă este Lituania (31), urmată de Polonia (33), Cehia (35), Estonia (36), Letonia (41), Rusia (42), Slovacia (47), Ucraina (49), Ungaria (50), Slovenia (52), Grecia (54), România (55), Bulgaria (57) şi Croaţia (58).

IMD foloseşte la determinarea competitivităţii peste 300 de criterii, privind economia, eficienţa autorităţilor şi mediului de afaceri, precum şi infrastructura. Datele statistice sunt completate anual cu un sondaj la care participă directori de companii din ţările analizate. Pentru ediţia din 2013, au fost consultaţi 4.200 de directori executivi, în medie 70 pentru fiecare din economiile incluse în studiu.



http://cursdeguvernare.ro/competiti...cea-mai-mica-valoare-din-ultimul-deceniu.html
 
Cea mai mare scădere a populaţiei, conform rezultatelor definitive ale recensămîntului, s-a înregistrat în Tulcea, care a pierdut aproape 17% din populaţie în nici 10 ani. La ultimul recensământ, judeţul număra puţin peste 213.000 de oameni, faţă de 256.000, cât era acum cât erau în 2002.

Populaţia stabilă a României a scăzut cu 7,2%, până la 20,12 milioane de persoane, în zece ani, potrivit rezultatelor definitive ale ultimului recensământ, publicate recent de Institutul Naţional pentru Statistică.

Conform economica.net, pe judeţe, cea mai mare scădere s-a înregistrat în Tulcea, care a pierdut aproape 17% din populaţie în nici 10 ani, dat fiind că am comparat rezultatele recensămintelor din 2011 şi 2002. La ultimul recensământ, judeţul număra puţin peste 213.000 de oameni, faţă de 256.000, cât era acum cât erau în 2002.


Pe locul doi în topul scăderii este judeţul Neamţ, cu o scădere de circa 15% în perioada 2002-2011. Populaţia a scăzut de la circa 554.000 de oameni la 470.000. Urmează Brăila, unde populaţia a scăzut cu aproape 14%, de la 373.000 de locuitori la 321.000.

La polul opus, doar în două judeţe din România a crescut populaţia. Este vorba despre Ilfov, care a cunoscut o creştere de aproape 30%, până la 390.000 de persoane, şi de Timiş, unde populaţia a crescut cu 0,8%, până la 683.000 de persoane.

Judeţele cu cea mai mică populaţie sunt Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Sălaj (224,4 mii), Mehedinţi (265,4 mii), Ialomiţa (274,1 mii) şi Giurgiu (281,4 mii).

Judeţele cu cea mai mare populaţie sunt Iaşi (772.300), Prahova (762.900), Cluj (691.100), Constanţa (684.100), Timiş (683.500) şi Dolj (660.500).
 
HARTA celor mai mari şi celor mai mici SALARII din țară. Unde locuiesc și ce joburi au CEI MAI BOGAȚI români



Românii care o duc cel mai bine trăiesc în Bucureşti, Ilfov sau Banat şi muncesc în industria petrolului, tutunului sau IT. La polul opus se află moldovenii şi dobrogenii, care lucrează în industria hotelieră sau agricultură.

În mai, românii au primit în mână un salariu mediu de 1.611 lei, cu 50 de lei mai mic faţă de luna precedentă. Cele mai mari câştiguri s-au înregistrat în industria petrolului, cărbunelui şi alte activităţi extractive, unde salariul mediu a depăşit 4.000 de lei.

Piloţii şi IT-iştii, pe picior mare

Alt domeniu bănos este cel al transporturilor aeriene, fie că vorbim de piloţi, personal de bord sau funcţionari, unde salariul mediu a fost, în luna mai, de 3.813 lei. Şi românii care lucrează în asigurări şi intermedieri financiare au câştigat bine - 3.597 de lei, dar şi cei din telecomunicaţii şi IT (2900-3.449 lei). Salariile în aceste domenii pot ajunge şi la câteva mii de euro.

De cealaltă parte, lucrătorii din industria hotelieră sau restaurante, de la ospătari la menajere, au încasat cele mai mici salarii- 863 de lei. Veniturile acestora se rotunjesc însă cu bacşişul primit de la clienţi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre muncitorii din fabricile de confecţii, al căror salariu mediu a ajuns la 985 de lei, fără posibilitatea de „rotunjire”.

Salarii mici s-au înregistrat şi în sectorul bugetar- în Sănătate, Învăţământ, Asistenţă socială. Profesorii au câştigat cu 2,7% mai bine faţă de luna precedentă, ajungând la un salariu mediu de 1.529 de lei, ca urmare a plăţii cu ora a personalului sau a acordării unor prime în universităţi.

Oltenii vin din spate

În clasamentul pe regiuni, cele mai mari salarii medii au fost, în 2011 (ultimele date), în Bucureşti-Ilfov (peste 2.000 de lei), urmat de Vest şi Oltenia (în jur de 1.300 de lei). La coadă s-a clasat Moldova, cu 1.100 de lei. În ceea ce priveşte potenţialul de creştere economică, lucrurile stau tocmai pe dos.

Anul acesta, regiunile care vor înregistra cel mai mare produs intern brut (2%) vor fi Oltenia şi Regiunea de Sud- Est, arată estimările Comisiei Naţionale de Prognoză. Vin din urmă Muntenia (1,9%), Crişana şi Banatul (1,8%) şi Ardealul (1,7%). Regiunea Bucureşti-Ilfov va înregistra cea mai spectaculoasă scădere, de la un PIB de 3,2%, în 2012, la 1,2%, în 2013.



Cele mai „şomere” judeţe

Bunăstarea populaţiei se măsoară şi în gradul de ocupare, iar, din acest punct de vedere, bănăţenii, bucureştenii şi ilfovenii sunt cei mai liniştiţi. În aceste zone se înregistrează cea mai mică rată a şomajului (între 1,72% şi 2.2%). La polul opus se află „bombele” şomajului: judeţul Vaslui (9,75%), Teleorman (9,28%), Mehedinţi (9,23%), Dolj (8,98%) şi Galaţi (8,51%).

La sfârşitul lunii mai, se înregistrau în ţara noastră aproape jumătate de milion de şomeri (443.985), dintre care aproape 200.000, femei. Cei mai mulţi şomeri indemnizaţi au terminat şcoala generală, liceul sau cel mult o şcoală postliceală (cam 130.000). Numărul celor cu studii universitare ajunge la 20.000.



http://www.evz.ro/
 
„Pentru ce şcoala? Dacă ai cap, te duce mintea. Tre` să ai realizarea bună, şcoala vieţii. Ăla care n-are şcoală poate are mai mult socoteală, ştie cum să învârtă o afacere ca să o facă. Sunt mulţi care are permise şi nu are şcoală, dar ştie să gândească”,


Ti-e si greu sa comentezi,mai bine citit voi :
http://www.evz.ro/detalii/stiri/viata-de-analfabet-in-epoca-facebook-1049459.html
 
Romania ,anul de gratie 2013 si o femeie de 84 de ani care a trait " fără curent, fără frigider, fără radio, fără televizor, fără maşină de spălat. Singurele zgomote din preajma casei sale sunt foşnetul copacilor, zăngănitul clopotelor şi ciripitul păsărilor. Acum nu mai are nicio şansă să trăiască altfel. Şi nici nu vrea."
Chiar ea spune ca " trei lucruri contează în viaţa ei: Dumnezeu, oile şi pământul " chiar daca traieste in singuratate in varf de munte pt cel mai apropiat vecin locuieste la distanta de 1 km.

Sursa
http://www.evz.ro/detalii/stiri/a-coborat-la-oras-dupa-35-de-ani-1049482.html
 
Iliescu, despre Rosia Montana: Baietii din Piata, saracii, nu stiu mare lucru

Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, e in favoarea exploatarii aurului de la Rosia Montana si spune ca protestatarii fata de proiect nici macar nu cunosc bine problema, comparandu-i cu cei din secolul XIX, care se temeau de venirea trenului.

"Baietii aia din piata, saracii, daca o sa stati de vorba cu ei, nu stiu mare lucru, nu au de unde sa stie, sunt oameni de specialitate care cu greu se pronunta intr-o asemenea chestiune. Altminteri, fiestecine de pe strada isi da cu parerea. In democratie, asta inseamna dezbatere deschisa, sa se pronunte cei care stiu despre ce e vorba", a spus Iliescu pentru Ziare.com.

Presedintele de onoare al PSD spune ca aurul nu se poate exploata fara cianura si ca principal problema e lipsa locurilor de munca din zona Rosia Montana.

"Am impresia ca cei mai multi protestatari nici nu stiu despre ce este vorba, e o moda sa iesi in piata. Altminteri, e o problema care sta in dezbatere de ani de zile, dar neadoptarea unei hotarari ne priveaza de o activitate utila, necesara zonei respective, unde nu mai sunt locuri de munca si surse de venituri pentru societate si stat.

Nu sunt foarte in tema cu problemele de fond ale acestei exploatari, se pare ca fara cianura nu se poate realiza extragerea aurului, nu stiu daca e undeva in lume o tehnlogie fara cianuri. Cu cianura se lucreaza demult. Sunt substante chimice care prezinta un anumit grad de pericol, dar exista tehnologia necesara pentru a indeparta pericolele", crede Iliescu.

Fostul sef al statului spune ca nu putem sa stam sa ne uitam la resursele naturale.

"Ar trebui intrebati ce vor, daca stiu ce vor. Sunt niste chestiuni conjuncturale, nu asta e important, ci importanta e decizia care se adopta, sa aiba un temei solid (...) nu exista extragere a aurului fara folosirea acestor substante. Si atunci, ce facem, stam si ne uitam la resurse si nu le folosim?

Va amintiti poetii din secolul XIX, ingroziti de venirea industriei, care pune in pericol lumea, de venirea trenului cu fum si asa mai departe. Asta era reactia sentimentala a anumitor oameni care traiau intr-o anumita istorie, dar industria si-a facut loc si a fost un salt in civilizatie", a conchis Iliescu.

http://www.ziare.com/rosia-montana/...-din-piata-saracii-nu-stiu-mare-lucru-1255979
 
Back
Top