Vremuri grele pt viiitorii pensionari
:
Harta bătrâneţii şi a tinereţii din România
Scăderea natalităţii începută în anii ’90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire. Muntenii şi oltenii sunt cei mai "trecuţi" locuitori, ieşenii, cei mai tineri
În prezent, populaţia peste 65 de ani reprezintă 15% din numărul total de locuitori ai ţării. Un procent enorm, în condiţiile în care specialiştii vorbesc deja de o populaţie îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12%.
Curentul îmbătrânirii a cuprins România după ’90, când „dezlegarea” la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie.
Tendinţa a continuat în anii următori, iar efectele se văd astăzi, o dată cu îmbătrânirea masivă a populaţiei născute în anii ’50-’60, când natalitatea era în floare. Deficitul a fost adâncit şi de migraţia tinerilor în străinătate, adică exact acel segment care ar trebui să asigure creşterea demografică.
Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor ar putea umple acest „gol”, dar cum efectele s-ar vedea abia peste 20 de ani, specialiştii cred că sunt slabe şanse ca problema să fie inclusă pe agenda politică.
Sudul României înaintează în etate
Cea mai îmbătrânită regiune, cu o pondere de 16,8% a vârstnicilor, este Muntenia. Conform ultimului recensământ, în două dintre judeţele acestei regiuni se înregistrează un record naţional de îmbătrânire: Teleorman, unde ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8% şi Giurgiu- 18,6%.
Nici celelalte judeţe din regiune nu stau mai bine la acest capitol: în Călăraşi, ponderea bătrânilor depăşeşte 17%, iar în Ialomiţa- 16%. Surprinzător, în topul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalităţii era ridicată acum cu câţiva ani. În judeţele oltene, ponderea vârstnicilor e peste media naţională: Vâlcea- 17,6%, Olt- 17,3%, Dolj- 16,9% şi Mehedinţi- 16,4%.
La polul opus se află Banatul, Moldova, Transilvania şi Capitala, unde ponderea vârstnicilor, deşi destul de ridicată, e sub media naţională (în jur de 14%). Cele mai „tinere” judeţe sunt Satu- Mare (12,4%), Iaşi (12,6) şi Constanţa (12,6%).
Sociologul Alfred Bulai spune că regiunile ţării au fost destabilizate demografic de migraţia internă, fenomen prezent încă din comunism.
„Oamenii au migrat de la sat la oraş, din zone sărace în zone bogate. Mulţi munteni s-au mutat în Capitală, de altfel, aici, toate proiectele mari din comunism au fost făcute cu oameni din provincie. În anii ’50, Bucureştiul avea un milion de locuitori, iar în ’89, ajunsese la peste 2 milioane”. Sudul ţării a cunoscut însă şi o migraţie externă masivă în ultimii zece ani.
Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor
„Oamenii pleacă din zonele sărace, cum este cea sudică. Puţini pleacă din Banat sau Ardeal. Copiii românilor se nasc în alte ţări şi dobândesc cetăţenie acolo, ceea ce e convenabil, mai ales că ajutoarele sunt consistente acolo. În 2008, aveam trei milioane de români în afară”, atrage atenţia sociologul, care mai spune că şi ţările occidentale s-au confruntat cu acest fenomen. „În anii ’50, vapoare întregi cu italieni şi irlandezi plecau în America.
Ideea e că deficitul demografic nu se poate rezolva doar prin stimularea natalităţii, ale cărei efecte s-ar vedea peste 20 de ani, o dată cu integrarea pe piaţa muncii. Cum nici românii plecaţi în afară nu pot fi aduşi înapoi cu forţa, o soluţie pe termen scurt ar fi să atragem şi noi imigranţi”, conchide Alfred Bulai.
În Teleorman, Giurgiu, Buzău sunt concentraţi cei mai mulţi vârstnici. Judeţe „tinere” sunt Satu Mare şi Constanţa
Îmbătrânirea, pagubă la pensii
Scăderea bruscă a natalităţii după Revoluţie generează un deficit masiv la bugetul de pensii. În prezent, un salariat contribuie pentru 1,23 de pensionari, iar previziunile sunt sumbre. Când decreţeii (născuţi între 1966-1971) se vor retrage din activitate, vor primi o pensie de doar 15% din ultimul salariu, estimează vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ion Giurescu.
Sistemul de contribuţii în conturi individuale e o soluţie fezabilă, susţine acesta. „După 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, vor fi de patru ori mai mari decât contribuţiile”. Regiunile cu cel mai mare număr de pensionari sunt Muntenia (740.230) şi Moldova (703.168).
„După ’89, natalitatea a scăzut la jumătate, iar acela a fost momentul destabilizator, ale cărui efecte le vedem după 20 de ani.”
ALFRED BULAI, sociolog
De ce se nasc mai mulţi copii la ţară
Spre deosebire de ţările occidentale, care au toate un spor natural pozitiv datorită imigranţilor, în România, judeţele unde numărul naşterilor e mai mare decât cel al deceselor se pot număra pe degete: Iaşi (spor pozitiv 458), urmat de Suceava (383), Braşov (348) şi Ilfov (13). La polul opus se află Teleorman, unde în 2011, numărul deceselor a fost cu 4.058 mai mare decât cel al naşterilor, urmat de Dolj, Prahova şi Olt. Spre deosebire de Ilfov, o zonă preponderent rurală, Bucureştiul a avut un spor negativ (-2023).
„În mediul urban, numărul nou-născuţilor e mai mic decât la ţară şi pentru că trebuie să faci atâţia copii cât îţi permite locuinţa. E greu să te muţi dintr- un apartament cu două camere în unul cu mai multe, pe când la ţară e mai uşor să extinzi gospodăria. De asemenea, copiii încep să ajute la treburi de mici, pe când la oraş, aduc bani în casă mult mai târziu”, subliniază Bulai.
Şi gradul mare de ocupaţie al femeilor din oraşe, comparativ cu cel de la sate, explică disponibilitatea mai scăzută a acestora spre maternitate. „Criza presează şi ea natalitatea, cuplurile amână momentul în care vor avea un copil, ceea ce în final conduce la o scădere a fertilităţii”, adaugă sociologul.
De asemenea, speranţa de viaţă diferă de la o zonă la alta. „În mediile izolate, neindustrializate, oamenii trăiesc mai mult. Prin anii ’70-’80, erau cătune în Moldova unde plângea tot satul când un om murea la 40-50 de ani, atât de rare erau acele cazuri. De cealaltă parte, minerii sunt cu zece ani mai bătrâni decât vârsta lor biologică”, exemplifică specialistul.
http://www.evz.ro
