• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Beneficiile unui animal de companie

Povestea lui Trakr, un Ciobanesc German erou!


James Symington incearca din greu sa-si invete noii caini cateva trucuri vechi. Fostul politist din Canada are cinci caini ciobanesti, clone ale defunctului sau partener, Trakr. Acesta a fost un caine deosebit care a salvat sute de oameni, a gasit bunuri in valoare de 1 milion de dolari si l-a descoperit pe ultimul supravietuitor din tragedia din 11 septembrie 2001. Afla povestea impresionanta a lui Trakr si a clonelor sale!

Symington antreneaza dublurile genetice ale frumosului Ciobanesc German: Trustt, Solace, Prodigy si Dejavu. Cainii sunt antrenati pentru munca de cautare si salvare si formeaza o echipa de elita care va furniza servicii gratuite tuturor celor aflati in situatii de urgenta, in dezastre si in locurile unde oamenii sunt blocati sau disparuti.
Un ciobanesc german erou!



In fiecare an au loc 321 de catastrofe in toata lumea. Dupa tragedia din 11 septembrie 2001, dupa ce pompierii si politistii au depus eforturi uriase in a gasi supravietuitorii prinsi sub daramaturi, cainii au fost cei care au facut diferenta. Ciobanescul German Trakr a fost cel care a gasit ultimul supravietuitor din molozul ce ocupa locul fostelor turnuri gemene. Alaturi de dresorul sau, canadianul James Symington, Trakr a reusit sa schimbe vietile a sute sau mii de oameni, ajutandu-i la nevoie.

Dupa ce eroul canin a murit, Symington a castigat un concurs in 2008, concurs sponsorizat de BioArts International, care i-a permis sa-l cloneze pe Trakr. Cei cinci puiuti reprezinta acum echipa de elita Trakr, nume primit in memoria curajosului animal.

De altfel, acesta nu este singurul gest extraordinar pe care Symington l-a facut. In 2001, atunci cand Trakr a fost "pensionat", dresorul sau si-a luat concediu medical pentru a-si proteja cainele in cazul in care departamentul de politie ar fi ordonat eutanasierea patrupedului. Frumosul caine a trait pana la varsta de 16 ani, zilele sale fiindu-i numarate dupa ce a fost diagnosticat cu mielopatia degenerativa in 2009.
Clonarea lui Trakr si Echipa de Elita Trakr



O mostra a ADN-ului a fost expediata laboratorului BioArt's din Korea de Sud unde, dupa sase luni, s-a nascut Trustt. La cateva luni dupa aceasta s-au nascut inca patru pui ciobanesti negri si vargati.

Oamenii de stiinta au folosit aceeasi metoda care a dus la clonarea oii Dolly, primul mamifer clonat vreodata.

Symington nu-si mai incapea in piele de fericire cand a aflat ca va avea nu unul, ci 5 puiuti de Ciobanesc German care-i seamana lui Trakr leit.

Antrenamentul celor cinci pui energici a inceput deja de ceva timp. Symington se ocupa in special de exercitiile de obedienta si dezvoltarea instinctului de joaca si supravietuire. Acestea sunt elementele de baza pentru orice dresaj de succes. Per total, catelusii au nevoie de 600 de ore de antrenment de baza si specializat pentru a forma o adevarata echipa de salvare.

In vremurile sale bune, Trakr era un specialist in depistarea persoanelor disparute si cand le simtea mirosul latra, isi indrepta coada iar nasul era tintit spre acestea. Pentru a ajuta alte echipe de salvare, Symington a creat Fundatia Team Trakr care sustne organizatiile in dresarea cainilor pentru astfel de servicii vitale.

http://www.animalutul.ro/animalutul...tea-lui-trakr-un-ciobanesc-german-erou-/1798/
 
Cum te ajuta animalele de companie?


Stresul este o problema ce nu poate fi tratata, ci doar diminuata, in ciuda tuturor descoperirilor din domeniul medicinei moderne. Te afecteaza nu numai psihic - ducand la stari de anxietate sau apatie – ci si fizic, crescandu-ti tensiunea sau provocandu-ti dureri de cap. Multi oameni se simt singuri, izolati sau vulnerabili. Insa un animal de companie te poate ajuta sa micsorezi nivelul de stres si multe alte probleme. Citeste mai multe!

Studiile arata ca oamenii care au un animal de companie sunt mai sanatosi si mai stabili din punct de vedere psihic si fizic. Mangaindu-ti animalul, ritmul cardiac se tempereaza, tensiunea se regleaza, omul isi gaseste linistea. La fel se intampla atunci cand calaresti sau cand privesti pestii dintr-un acvariu. De altfel, unii medici au acvarii in salile de asteptare din cabinetele lor, tocmai pentru ca stiu ca acestea ii calmeaza pe pacienti. In plus, studiile mai recente arata ca persoanele care au ocazia sa lucreze alaturi de animalele lor nu sunt atat de stresate si sunt mai productive. Sa nu uitam ca pisicile, cainii si caii sunt animale folosite cu succes in zooterapie!


Animalele ne ajuta sa uitam de probleme si sa ne relaxam. Daca esti deprimat sau daca vrei sa te intinzi in pat si sa ramai acolo, singur, animalutul tau va incerca sa te invioreze, fie si pentru cateva minute.

Tot te vei ridica sa il hranesti sau sa-l plimbi, iar asta conteaza mult. Nu te poti detasa de lume atunci cand ai un catel sau o pisica. Trebuie sa te implici.

Pentru persoanele care au nevoie de afectiune, animalele de companie sunt solutia perfecta. Te simti mai bine atunci cand ai alaturi o fiinta vie care te iubeste neconditionat si care are nevoie de tine, ca sa o ingrijesti.


Iata cum te poate ajuta un animal de companie:


Vindeca singuratatea

Cand ai un animal de companie, nu te mai simti singur si izolat, stii ca cineva are nevoie de tine. Toate acestea se vad cel mai bine la oamenii varstnici sau la persoanele care traiesc singure. Animalele ne dau un sens vietii pentru ca te fac sa te simti important. Au nevoie sa le hranesti, sa le plimbi, sa vorbesti cu ele, sa le alinti si, mai important, sunt recunoscatoare pentru efortul pe care-l depui.

In plus, atunci cand iti duci cainele la plimbare, pe strada sau in parc, mai mult ca sigur cineva va intra in vorba cu tine, il va admira sau va dori sa-l mangaie. Persoanele care au caini intra mereu in contact cu oameni noi si isi fac prieteni mult mai usor.


Cand te intorci de la lucru sau de la cumparaturi, ai pe cineva care sa te inveseleasca. Animalutul tau abia asteapta sa te revada si mai mult ca sigur te bucuri cand te intampina cu bucurie. Daca ai un animal de companie, niciodata nu te vei simti singur.


Ofera dragoste si afectiune

Daca iti iubesti animalul, el iti va intoarce sentimentul de zece ori. Mai mult decat atat, este o iubire neconditionata si de durata. Relatia pe care o ai cu animalutul tau nu este complicata si nu aduce dezamagiri.

Nu conteaza ca ai probleme cu greutatea, ca ai parul blond sau brunet, ca ai masina sau bicicleta ca ti-ai pierdut locul de munca sau ca urla vecinii la tine din cine stie ce motive.

Pentru animalul tau, nimic din aceste lucruri nu conteaza. El te iubeste si atunci cand esti prost dispus, te iarta daca il certi si te iubeste in continuare.

Contactul fizic cu animalul tau este foarte important pentru ca reuseste sa-ti impuna o stare de bine la nivel de subconstient. Cand iti iei pisica in brate, o auzi cum toarce, cum se freaca de tine, cand catelul tau sare pe tine, te linge sau cand il mangai, automat uiti de problemele pe care le ai la serviciu, de certurile cu seful, partenerul de viata sau cu parintii.

Te asculta

Oricine stie ca te ajuta sa discuti despre problemele tale, sa te descarci. Indiferent ce ai de zis, cand ceva macina, animalutul tau te va asculta si nu te va intrerupe. Nu te judeca si nu te critica, ci doar asculta si te consoleaza, asa cum poate. Discutand, nu numai ca te descarci, ci gasesti solutii la problemele tale, de unul singur.

Te fac sa te simti in siguranta

Unele animale te fac sa te simti mai in siguranta. Cainele latra atunci cand cineva e la usa. La nevoie, ataca dusmanul sau te apara, intr-un fel sau altul. Pisicile isi trezesc stapanii, atunci cand e fum in casa si sunt alerte de fiecare data cand e cineva la usa. Nu conteaza ce fel de animal ai, de multe ori ajunge sa ai pe cineva alaturi ca sa te simti mai in siguranta.

Te motiveaza si mobilizeaza

Animalele de companie trebuie hranite, plimbate si ingrijite in fiecare zi, fie ca ai sau nu chef de asta. Asta inseamna ca te obliga sa faci putina miscare, chiar si atunci cand ti-e lene sa te ridici din pat. In plus, atunci cand iti plimbi cainele, te relaxezi si uiti de stresul acumulat de-a lungul zilei, respiri putin aer curat si faci un pic de miscare. Animalele te pot face sa apreciezi natura si iesirile in aer liber.

Desi uneori e greu sa ingrijesti un animal de companie, legatura stransa care se formeaza intre tine si acesta este departe de a fi un mit. Bucuria de a avea un animal poate fi o experienta deosebit de placuta.
Editor Animalutul.ro
 
Cât costă să-ţi faci un prieten

Autor: Ionuţ Fantaziu

Pentru cei care cred că o pisică sau un căţel le-ar da prea multe bătăi de cap, hamsterii, peruşii sau broscuţele ţestoase sunt câteva variante ieftine, iar toată afacerea costă între 200 şi 460 de lei.

Avantajul micilor prieteni de apartament e că ocupă puţin spaţiu. În plus, nu mănâncă mult şi nu trebuie să-i scoţi afară. Necesită însă o îngrijire specială.

Hamsterul. Trăieşte în general până la 3 ani, dar trece şi de 4 ani. Aveţi grijă să nu fie mai mic de 3 săptămâni, pentru că nu se poate hrăni singur. "Poate suferi de stres, aşa că până se obişnuieşte cu oamenii din casă e bine să stea într-o cameră mai liniştită. Aveţi grijă ca talajul să nu miroasă a mucegai. Pentru tocirea dinţişorilor e bine să-i puneţi în cuşcă şi o bucăţică de lemn să roadă", ne-a explicat Cristina Antonescu, reprezentantă a cabinetului veterinar Flamingo Vet.

* Costuri: hamster - 30 lei; cuşcă - 135 lei; adaptori apă - 10 lei; hrană - 18 lei; hrănitoare - 5 lei; aşternut - 14 lei; beţe dentiţie - 10 lei; carusel - 35 lei; căsuţă - 13 lei. Total: 270 lei.

Porcuşorul de Guineea. De mic e bine să-l învăţaţi cu mai multe tipuri de legume pentru a se obişnui cu o hrană diversificată. Au nevoie de locuri în care să se ascundă, de aceea e bine să-i puneţi şi o căsuţă în cuşcă. Purceluşii de Guineea, spre deosebire de hamsteri, nu evadează. Pentru a fi cât mai aerisit, e bine să folosiţi o cuşcă cu gratii şi nu una tip vivariu.

* Costuri: Porcuşorul - 50 lei; cuşca - 130 lei; căsuţă - 30 lei; hrănitoare - 5 lei; hrană - 25 lei; aşternut - 14 lei; adaptor apă - 8 lei. Total: 262 lei.

Acvariu cu peşti - gupi şi scalari. Acvariul să nu fie foarte populat, peştii au tendinţa de a se dezvolta atât cât consideră că le permite spaţiul. E bine să le daţi hrană care stă la suprafaţă, pe care vin ei şi şi-o iau singuri.

Apa se schimbă la aproximativ 2 săptămâni, dacă nu e murdară o puteţi împrospăta golind un sfert din cantitate. Dacă folosiţi apă de la robinet, trebuie să stea câteva zile pentru a dispărea clorul.

* Costuri: 2 peşti - 50 lei; acvariu (10 litri) - 127 lei; pietriş - 10 lei; soluţii de tratarea apei - 15 lei; filtru pentru apă - 40 lei; încălzitor - 40 lei; hrană - 12 lei; Plante de acvariu - 25 lei. Total: 460 lei.

Broasca ţestoasă. Porţiunea de apă din acvariu trebuie să fie de aproximativ 5 ori mai mare decât diametrul carapacei. Terariul trebuie să aibă temperatură constantă, între 25 şi 29 de grade Celsius.

Din cauza curentului pot face conjunctivită şi li se inflamează pleoapele. Aceste probleme se pot trata cu antibiotice. De asemenea, au nevoie de vitaminele E şi A. Există picături care se pun în apă imediat după ce aceasta se schimbă.

* Costuri: broscuţa - 40 lei; terariu (sunt incluse şi accesoriile) - 50 lei; meniu - 30 lei; pompă pentru cascade şi fluxuri continue de apă - 30 lei; încălzitor - 50 lei. Total: 200 lei.

Peruşul. Trebuie să aibă o colivie mare cât să-şi poată întinde aripile, fără a ajunge la gratii. Să fie de minimum 60 cm lăţime şi 45 cm înălţime. Puneţi în cuşcă 2-3 stinghii, pot fi şi din lemn natural, însă evitaţi crengile de cireş, pentru că sunt toxice. Îi place să facă o baie, aşa că o dată la 2-3 zile puneţi-i într-o cădiţă un pic de apă.

Colivia se curăţă cam o dată la 2-3 zile, iar o dată pe lună e bine să o dezinfectaţi. Îi puteţi da grâu, mei, floarea-soarelui, orz, ovăz sau porumb. În colivie să aibă şi o piatră ponce pentru a-şi toci ciocul şi ghearele. Altfel cresc, nu mai poate mânca şi trebuie să intervină un medic veterinar pentru a-i tăia ciocul.

* Costuri: Peruş - 30 lei; colivie - 100 lei; hrănitoare - 3 lei; adaptor apă - 4 lei; piatră ponce - 4 lei; jucărie leagăn - 6 lei; meniu mâncare şi vitamine - 20 lei. Total: 167 lei.


SUGESTIE

Alexander, papagalul vorbitor


Foto: Răzvan Vălcăneanţu

O specie foarte populară, iubită mai ales de copii, este papagalul Micul Alexander. Avantajul faţă de un peruş este că trăieşte peste 15 ani. În plus, îl puteţi învăţa să vorbească. Pentru asta trebuie să-l luaţi de pui şi să-l feriţi de alte păsări pentru a auzi doar vorbele stăpânului.

Se hrănesc cu seminţe, fructe, muguri şi nectar. Le puteţi da şi bucăţele de ou fiert, orez brun fiert, grâu, ovăz. Nu-i daţi niciodată carne, lapte, dulciuri, avocado, ceapă, seminţe de măr sau piersică. Papagalul e sănătos atunci când are ochii uscaţi şi limpezi.

Micul Alexander costă aproximativ 400 de lei. Are nevoie de o colivie mai mare, minimum 60X45X90. Una costă în jur de 500 de lei. Unora le place şinşila, iar un pui costă în jur de 200 de lei.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cat-costa-sa-ti-faci-un-prieten-922422.html
 
Ce ai de invatat despre comunicare, fericire si implinire de la cainele tau

Ce-ai-de-invatat-despre-comunicare--fericire-si-implinire-de-la-cainele-tau.jpg


Probabil orice persoana care are un caine a gasit macar o data pantofii rosi, si, desi s-a enervat pe moment, a simtit ulterior si cat de usor a disparut furia, mai ales dupa privirea "vinovata" a catelului dojenit. De fapt, privirea lui din astfel de situatii nu are nimic de-a face cu remuscarea, fiind vorba doar o modalitate de a evita un conflict - cainii sunt experti in comunicare.

Potrivit lui Ryan O'Meara, autorul unei carti mai putin obisnuite in care sugereaza ca aceste animale de companie ne pot invata mai multe despre atingerea fericirii si a implinirii, cainii simt ca viata este prea pretioasa pentru a o irosi cu conflicte, spre deosebire de oameni, care se cearta adesea pe nimicuri.

Si, dupa cum arata Daily Mail, care citeaza pasaje din cartea respectiva, exista mai multe lucruri pe care le-am putea invata de la cainele nostru, nu degeaba numit si "cel mai bun prieten al omului".

1. Despre aratarea afectiunii

Conform mai multor sondaje, persoanele care au caini apreciaza cel mai mult la acestia faptul ca animalele sunt intotdeauna incantate si isi manifesta aceasta incantare cand stapanii vin acasa. Cainii sunt bucurosi cand isi vad stapanii, iar aceasta bucurie este transmisa imediat celui care intra pe usa.

Insa, oamenii uita adesea sa isi manifeste afectiunea fata de semenii lor. "Desigur, este greu sa rivalizezi cu datul din coada al cainelui, cu privirea dornica si latratul bucuros atunci cand vine vorba de exprimarea afectiunii, insa chiar si un zambet care spune: 'Imi placi, ma faci fericit', poate face diferenta", a declarat O'Meara.

2. Despre alegerea prietenilor

Cainii au fost inca din vremuri antice prieteni de nadejde ai unor conducatori si chiar un ajutor in diverse situatii, precum si animale de companie favorite. Au existat chiar cazuri in care un caine a salvat viata stapanului sau. Multi presedinti detin caini, ca si multe vedete nationale si internationale. Iar O'Meara este de parere ca exista un motiv intemeiat pentru care cainii au fost dintotdeauna apropiati ai unor figuri importante din societate.

"Aceste persoane sunt adesea incapabile sa distinga adevaratii prieteni de cei care se folosesc de ele, dar in caini gasim adevarati si credinciosi companioni, care te iubesc fie ca esti cel mai sarac, fie ca esti cel mai bogat om", a spus O'Meara. Potrivit lui, ca oameni ar trebui sa ne alegem prieteni care ne plac intr-adevar si intotdeauna sa ne purtam intr-un mod onest cu ei, asa cum fac cainii.

3. Despre increderea in instincte

Cainii sunt exceptional de buni in a lua rapid decizii bune, bazate pe instinctele lor. "In timpul tsunamiului din 2004 care a avut loc in sudul Asiei, cainii care locuiau pe plajele din zona afectata au inceput sa se departeze de ele cu mult inainte ca primul val sa loveasca", spune O'Meara.

"Vedem acelasi lucru si la cainii politisti, care indica celor care ii insotesc o urma de droguri sau explozibili atunci cand gasesc. Cu siguranta ei nu stau sa se intrebe ce le spune nasul lor", a mai adaugat acesta.

Oamenii au de asemenea o intuitie buna. Adesea stii raspunsul la o intrebare imediat cum o auzi, insa in scurt timp mai apar cateva variante de raspuns care te fac apoi sa te indoiesti de raspunsul initial.

4. Despre cum sa traiesti in prezent si mai optimist

Una dintre cele mai impresionante si remarcabile povesti legate de supravietuitorii cutremurului recent din Japonia face referire la un grup de copii care a rezistat cateva zile sub daramaturile unei cladiri apeland la diverse jocuri ce ii tineau preocupati de prezent, mai departe de teama provocata de ce li se intamplase si ce va urma.

"Este exact modul in care cainii abordeaza viata. Odata am vazut un ogar care se putea sprijini doar pe trei picioare, mergand alaturi de stapanul sau. Ce m-a surprins a fost ca nu parea sa aiba vreo grija. Urechile lui erau pe spate si dadea din coada", a spus O'Meara.

Aceasta abordare este in contrast puternic cu tendinta oamenilor de a fi preocupati de trecut si de a-si face griji pentru viitor. Daca vrem sa fim mai fericiti, O'Meara sugereaza sa ne straduim sa traim in prezent si sa fim mai optimisti.

sursa
 
Animalul de casa - Efecte terapeutice.

Adulti fiind, poate am uitat cat de mult ne doream un animal in copilarie. Prinsi in iuresul responsabilitatilor de adult, nici nu banuim cat de mult poate insemna pentru un copil prezenta unui animal. Cat de fermecat este un copil de compania unui animal, cata afectiune ii poate arata! Intre cele doua fapturi se infiripa o legatura emotionala ce devine treptat foarte puternica si constructiva in dezvoltarea psihica a copilului.
Animalul, fie el caine, pisica, iepuras, ponei etc, devine prietenul, confidentul, alinatorul micutului, cel cu care isi imparte bucuria si amaraciunea, langa care invata sa isi exprime sentimentele, sperantele, dezamagirile, furiile, ranchiuna...

In primul rand, daca sunteti luati prin surprindere de cererea copilului, nu il refuzati categoric si nici nu acceptati imediat.
Nu trebuie sa cedati insistentelor daca aceasta decizie contravine obiceiurilor si dorintelor dvs. Spuneti copilului ca e nevoie de o perioada (cateva zile) sa reflectati asupra problemei si apoi sa o discutati impreuna. Tineti apoi un "consiliu de familie" si expuneti-va argumentele pro si contra si faceti-l sa inteleaga ca acceptarea prezentei animalului implica nu numai "joaca" ci si responsabilitati din partea lui (chiar daca in cea mai mare parte va vor reveni dumneavoastra ulterior), un anumit program si sarcini clare legate de ingrijirea lui.
In cazul in care sunteti de acord cu cererea micutului, ar fi bine sa-I cumparati copilului un animal abia dupa ce implineste varsta de 3 ani. Avand un registru afectiv mai putin nuantat si o experienta emotionala limitata, copilul se poate comporta tiranic cu animalele (fara sa constientizeze) si sa le manevreze asemenea unor obiecte. Totodata, inainte de venirea noului "membru al familiei" in casa, stabiliti impreuna responsabilitatile care revin copilului si fiti consecventi atunci cand ii cereti sa si le indeplineasca.
Aveti dreptul sa amanati decizia (fara sa va simtiti vinovati si fara ca micutul sa aiba sentimentul ca i s-a facut o nedreptate). Important este sa-i dati posibilitatea sa-si expuna argumentele si sa-l faceti sa le inteleaga pe ale dvs. Este o ocazie pentru a aduce aminte copilului ca intre dorinta si realitate este o cale de mijloc; ca trebuie sa stie sa astepte, dar ca negocierea ramane deschisa.
Aveti dreptul sa refuzati copilului cumpararea unui animal, explicandu-i insa care sunt motivele (argumentele) deciziei dvs.Important este sa-i comunicati decizia fara sa va simtiti vinovat. Copilul va intelege si va accepta in final.

Este absolut necesar ca un copil sa aiba un animal de casa? Nu este absolut necesar ca un copil sa aiba un animal de casa. De regula, copiii singuri la parinti insista pentru a avea un animal de casa. Ca parinti aveti insa dreptul de a lua decizia finala.

Care sunt efectele terapeutice pe care le aduce prezenta unui animal?

1. Prezenta animalului are rol de tranchilizant in momentele dificile.

"Am observat ca fetita mea de 4 ani (spune o mamica), se retrage in camera ei cand se supara pe noi si, plangand, povesteste pisicii ceea ce i s-a intamplat si cat de nedreptatita a fost. In prezenta acestui prieten necuvantator isi traieste frustrarea, nelinistea, tristetea, "dramele" vietii ei de copil. Dupa putin timp se linisteste si cand o intreb de ce face asta, raspunsul este foarte categoric: "Sacha (pisica) ma intelege intotdeauna."
Sacha este ascultatorul tacut, aprobator, bland, supus, nerevendicativ, fidel si constant in afectiunea sa. Prezenta sa are rol terapeutic; este linistitoare si confera echilibru afectiv.

2. Copilul dobandeste abilitatea comunicarii fara cuvinte si traieste bucuria intelegerii acestei comunicari nonverbale.

Studiile arata ca pisicile si cainii sunt capabile sa inteleaga emotiile unui copil si sa se adapteze fara agresivitate. La randul sau, copilul invata sa inteleaga semnalele emise de cainele sau pisica sa (latratul, mieunatul, torsul, miscarile, privirile).

3. Copilul invata sa-si asume responsabilitati.

Copilul isi doreste un animal si pentru ca in relatia cu el, se simte asemenea unui parinte ce are de acum o responsabilitate, dar si control, devenind micul stapan al necuvantatorului. Aceasta relationare speciala este izvor de implinire, satisfactie si creste copilului sentimentul increderii si al stimei de sine, ca si simtul responsabilitatii.
"Cand baietelul meu (6 ani) mi-a spus ca isi doreste un caine, am refuzat, gandindu-ma ca vom avea o grija in plus, cu atat mai mult cu cat locuim intr-un apartament - spune tatal lui Alexandru. A insistat si dupa cateva saptamani, am inceput sa ma gandesc daca ar fi bine sa accept. Sotia s-a gandit ca ar fi bine sa tinem un consiliu de familie, sa discutam argumentele pro si contra si sa ajungem la un acord; nu respingea ideea acceptarii unui caine de talie mica, cu o singura conditie pe care urma sa o aducem la cunostinta copilului: aceea a implicarii lui in cresterea si ingrijirea cainelui. Recunosc ca nu mi-am dat seama cat de importanta poate fi aceasta responsabilizare in formarea copilului. Daca as fi stiut, n-as fi ezitat atat. Copilul s-a bucurat enorm, a acceptat sa-si asume anumite responsabilitati: sa-i dea sa manance si sa-l imbaieze. Am fost surprins sa constat ca este deosebit de grijuliu si afectuos fata de aceasta fiinta."
Copilul si-a descoperit rezerve de afectiune si de tandrete; s-a simtit valorizat pentru capacitatea sa de a avea grija de o fiinta vie si rasplatit afectiv, cainele fiind un animal deosebit de prietenos, jucaus si loial. Este o experienta cu rol pozitiv in dezvoltarea sa psiho-emotionala.

4. Prezenta unui animal sensibilizeaza copilul in ceea ce priveste intelegerea misterelor vietii.

Copilul are ocazia de a-si vedea amicul trecand prin diferite etape ale ciclului vietii (nastere, sexualitate, reproducere, batranete, moarte). Moartea este un aspect al vietii ce nu trebuie ascuns. Copilul trebuie se stie ca micul sau prieten nu ii va supravietui.
In cazul in care copilul vrea un animal si insista, daca va hotarati sa-i impliniti dorinta, la un moment dat va fi nevoie de o explicatie simpla si linistitoare: "Stii, imi pare rau, dar trebuie sa-ti spun ca intr-o zi, animalul nu va mai fi aici. El va muri. Nu se va mai misca, nu va mai respira, nu se va mai trezi niciodata. Tot ce este viu moare intr-o zi. Mor plantele, florile, copacii, animalele, oamenii. Este o lege a firii, si nu avem puterea sa o schimbam."
Daca micutul continua sa va puna intrebari, raspundeti simplu, fara sa va aratati tulburati si fara sa intrati in detalii.
Cand o fiinta moare, e important sa se vorbeasca despre aceea pierdere, chiar daca e dureros. Infruntarea durerii ne ajuta sa ne revenim si sa acceptam aceea pierdere.

Sfat pentru parinti! Nu va grabiti sa luati imediat copilului un alt animal, care sa-l inlocuiasca pe cel disparut. E nevoie sa asteptati o perioada; altfel copilul poate gandi ca si el poate fi inlocuit la fel de usor. Copilul va va spune daca isi doreste un alt animal.

5. Prezenta unui animal este sursa de echilibru si satisfactie mai ales pentru copiii deosebit de sensibili, timizi (fragili emotional), marcati de psihotraume (boala, handicap, divortul parintilor).

Necuvantatorul devine confidentul, cel caruia copilul i se confeseaza, caruia ii spune toate durerile, nelinistile, temerile, neimplinirile, alaturi de care se simte in siguranta, are sentimentul ca este ascultat, inteles si aprobat in tacere. Prezenta unui animal in astfel de momente are un rol terapeutic extraordinar! Copilul are nevoie sa simta ca are aliati; ca exista cineva care are timp pentru el, il asculta, il intelege si ii ofera afectiune neconditionat; el invatand sa primeasca si sa daruiasca afectiune la randul sau.

De la animale vom avea totdeauna de invatat... Invatam lectii de iubire, sacrificiu, loialitate, optimism... ne lecuim de egoism si rautate, devenind mai sensibili si receptivi fata de ceea ce este in jurul nostru.

http://www.despresuflet.ro/
 
Despre faptul ca un copil nu face alergii avand un animal in casa nu pot garanta dar cu siguranta ,din punct de vedere comportamental ....fara comentarii,il face mai responsabil, creste fara sa-i fie frica de animale,este milos etc,etc.



Copiii care trăiesc lângă un animal de casă au un risc mai mic de a dezvolta alergii.

Mulţi părinţi se tem de creşterea unui câine sau a unei pisici în casă, deoarece cred că acest lucru ar putea creşte şansele ca un copil să dezvolte mai multe alergii. Dar dovezile ştiinţifice demonstrează contrariul.

Majoritatea studiilor actuale demonstrează că cei care au fost expuşi în primul an de viaţă la un animal de companie au prezentat un risc mai mic de a dezvolta alergii la câini sau pisici mai târziu în viaţă.

Într-un ultim studiu apărut luna aceasta în jurnalul Clinical & Experimental Allergy, cercetătorii de la Spitalul Henry Ford din Detroit au urmărit 566 de băieţi şi fete de la naştere până la vârsta de 18 ani, colectând cu regularitate date de la copiii din familiile care creşteau animale de companie în casă. La sfârşitul studiului, cercetătorii au luat mostre de sânge de la copii şi au testat subiecţii pentru alergii la câini sau pisici.

Copiii care au crescut alături de pisici în primul an de viaţă prezentau un risc de două ori mai scăzut la dezvoltarea unei alergii la pisici decât cei care nu au avut animale de companie. Un risc scăzut a fost descoperit şi la băieţii care au trăit de mici cu câini în casă, deşi efectul nu a fost la fel de puternic ca şi în cazul fetelor.

Cercetătorii au concluzionat că expunerea la vârste înaintate nu face mare diferenţă. "Primul an de viaţă este o perioadă critică din copilărie, în care expunerea la câini sau pisici influenţează sensibilizarea la animale", concluzionează autorii studiului.

Un alt studiu publicat în The Journal of American Medical Association în anul 2002, a ajuns la concluzia că "majoritatea copiilor expuşi la doi sau mai mulţi câini, sau pisici, în primul an de viaţă, au avut un risc scăzut de a dezvolta alergii la acarieni, rugină şi păr de animale".

Cercetătorii sugerează că expunerea la un câine sau la o pisică în primul an de viaţă poate reduce riscul de a deveni alergici la animale.

Sursa: New York Times
 
De ce ne fac câinii fericiţi? De ce ne fac câinii fericiţi?

De mult timp specialiştii afirmă că adoptarea unui câine poate fi benefică pentru sănătatea omului. Acum, însă, oamenii de ştiinţă încep să desluşească şi motivul pentru care ne simţim mai bine atunci când primim în viaţa noastră un astfel de animal.

Simplul act de îngrijire a unui câine poate declanşa o serie de activităţi la nivel neuronal. Instantaneu, neurotransmiţătorii din creier încep să "zburde". Este un act involuntar care ne face să ne simţim bine. Mai mult, atunci când zâmbim, o cantitate mai mare de neurotransmiţători este secretată, dându-ne o stare de bine.

Totodată, mai multe studii au demonstrat că, atunci când îngrijim un câine, nivelul hormonului oxitocină creşte. Oxitocina ajută la reducerea tensiunii arteriale şi a nivelului de cortizol, un hormon eliberat ca răspuns la stres şi nervozitate.

Acesta este motivul pentru care unii doctori susţin că adoptarea unui câine, ca animal de companie, poate fi un substitut al tratamentului medicamentos împotriva anxietăţii.

Studii recente sugerează că oamenii care au un nivel ridicat de oxitocină se pot vindeca mai repede decât restul persoanelor. De aceea, specialiştii cred că proprietăţile vindecătoare ale oxitocinei pot explica, parţial, beneficiile aduse de terapia canină. De multă vreme, câinii sunt aduşi în spitale pentru a ajuta pacienţii să se vindece, iar în ultimii ani, oamenii de ştiinţă din domeniul medical au începu să studieze relaţia dintre câine şi om, pentru a vedea dacă beneficiile aduse de aceste animale sunt reale.

Concluzia a fost că până şi simplul fapt de a plimba un câine îi avantajează pe oameni. Pe de-o parte, este vorba de mişcare şi beneficiul cardiovascular adus de aceasta. Pe de altă parte, câinii pot fi un "lubrifiant social", cum îi numesc oamenii de ştiinţă. Este mult mai probabil ca, plimbând câinele, oamenii să se oprească să vorbească cu tine, sau măcar să îţi zâmbească, ceea ce înseamnă că această activitate ne ajută să devenim mai sociabili şi mai binedispuşi.

http://www.descopera.ro/
 
Mare prietenie, chiar nu stiam unde s-o pun, important e ca o avem. Eu i-as vedea pe cei doi acceptati intr-un azil mereu impreuna.
 
Asa ar trebui.Stii ? Se potriveste de minune "Din bucata mea de paine,am hranit un om si-un caine "
 
O fetiţă de trei ani este dependentă de câinele ei. Vezi aici de ce

fetiţă de 3 ani este nedespărţită de căţelul ei. Însă motivul nu este numai prietenia dintre cei doi. Patrupedul îi este vital micuţei. El duce rezervoarele de oxigen de care fata are nevoie pentru a trăi.

Alida se poate bucura de viaţă datorită prietenului ei cel mai bun, câinele pe care l-a numit domnul Gibbs. Fetiţa a fost diagnosticată cu o boală rară, de care suferă numai 800 de oameni din întreaga lume.

Pentru a avea destul oxigen în sânge, astfel încât să nu-şi forţeze inima, fetiţa are nevoie de un rezervor de oxigen. Echipamentul este însă prea greu ca să îl poată duce singură, cu atât mai mult pentru a se putea juca.

Părinţii fetiţei au găsit o soluţie pentru a-i uşura viaţa - domnul Gibbs. Şi-au părăsit casa şi s-au mutat la peste trei mii de kilometri distanţă pentru ca Alida şi patrupedul să poată fi împreună. Câinele este antrenat special pentru a o însoţi pe Alida pe oriunde merge şi, cel mai important, pentru a duce în spate rezervoarele de oxigen de care aceasta are nevoie.

Părinţii fetei sunt convinşi însă că e doar o chestiune de timp până când fetiţa lor şi cel mai nou membru al familiei se vor înţelege doar din priviri.

http://www.antena3.ro/externe/o-fet...nta-de-cainele-ei-vezi-aici-de-ce-159845.html

mai multe poze :
http://www.tgcom24.mediaset.it/anim...il-cane-che-tiene-in-vita-la-padroncina.shtml
 
Un studiu nou arată faptul că patrupedele protejează copiii de boli respiratorii şi infecţii ale urechilor.

Familiile tinere preferă cățeii, în defavoarea pisicilor.

În plus, micuţii care au câini sau pisici au mai rar nevoie de antibiotice. Studiul a fost făcut pe 400 de copii, iar părinţii au fost puşi să ţină un jurnal medical al micuţilor.


 
Stiu ca sunt caini " specializati " in depistarea cancerului asa ca...nu cred ca acest material este o fantezie .


Modul în care această femeie a aflat că are cancer la sân e ULUITOR



Îngerul păzitor al unei femei de 43 de ani nu a venit din ceruri, ci chiar din propria ei casă.


Sharon Rawlinson a mers la medic pentru control după ce luni zile căţeluşa ei, Penny, nu îi mai dădea pace mârâind şi apropiindu-se insistent de zona unde creştea o tumoră agresivă.

Tomografia a confirmat suspiciunile căţeluşei, iar femeia a fost diagnosticată cu cancer la sân, a început deja şedinţele de chimioterapie, urmând ca în curând să fie operată pentru înlăturarea tumorii.

„La început, punea lăbuţa încet pe zona cu tumora şi parcă ar fi încercat să o scoată. Apoi, când s-a aşezat pe mine în mijlocul nopţii şi nu a mai vrut să se dea jos, am simţit o durere ca şi cum o mie de ace m-ar fi înţepat. Când m-am verificat ziua următoare am remarcat că am un nodul însă l-am ignorat", îşi aminteşte Sharon. În cele din urmă, insistența cățelușei a făcut-o să meargă la medicul de familie pentru un control.

După ce femeia a început tratamentul, căţeluşa nu s-a mai purtat cum o făcuse. "Dacă nu ar fi fost insistenţa ei, nu aş fi mers la control așa de repede. Penny e un înger păzitor pentru mine", spune femeia despre salvatoarea ei.


http://www.evz.ro/
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top