Inainte de a merge mai departe, trebuie sa spunem clar ca in caz de explozie atomica sau nucleara nu o sa dispara viata de pe pamant si ca exista posibilitati de a ne maximiza sansele de supravietuire.
Daca nu ma credeti, tineti cont ca la Hirosima si Nagasaki doar circa jumatate din populatie a murit (la explozie si in primul an de dupa explozie), iar dintre morti foarte multi aveau sanse maxime de supravietuire daca aveau un buncar atomic.
Buncar atomic sau bunker atomic sau adapost atomic sau buncar nuclear sau bunker nuclear sau adapost nuclear sau cum vrem noi sa-i spunem sau cum il mai gasim in literatura, este un adapost ce ne permite sa supravietuim in cazul unui razboi nuclear.
Totusi, nu trebuie sa uitam ca un buncar nuclear ne poate ajuta sa supravietuim si in caz de alte catastrofe, nu numai in caz de catastrofa nucleara.
Inainte de a vedea ce presupune un astfel de buncar, sa trecem repede in revista riscurile de care acest adapost de protejeaza.
Efectele armei atomice
Din totalul energiei unei bombe atomice sau bombe nucleare, circa 50% se va manifesta sub forma unei unde de soc, 35% se va manifesta sub forma energiei termale iar restul de 15% se va manifesta ca si radiatie atomica
De aici deducem ca buncarul atomic trebuie sa fie rezistent (sa reziste la unda de soc), sa fie ignifug (sa reziste la energia termala) si sa ofere protectie la radiatie.
Daca rezistenta si ignifugarea sunt concepte oarecum des intalnite, protectia la radiatie este mai necunoscuta.
Protectia la radiatii se realizeaza cu ajutorul a 3 factori: timp, distanta, masa.
Timpul influenteaza direct proportional, astfel cu cat mai mult timp a trecut de la explozie, cu atat radiatia in zona este mai mica. Ca sa calculam cat de mult scade radiatia intr-o zona dupa o explozie atomica folosim regula lui 7/10.
Conform acesteia,
- la 7 ore de la explozie (sau de la varful radiatiei incasate indirect) radiatia scade la o zecime din radiatia initiala;
- la 49 (7x7) de ore de la explozie (sau de la varful radiatiei incasate indirect), radiatia scade la o sutime din radiatia initiala (10x10);
- la 343 (7x7x7) de ore de la explozie, radiatia scade la o miime din radiatia initiala (10x10x10).
Si regula continua la infinit.
Distanta influenteaza direct proportional, astfel, cu cat suntem mai departe, cu atat radiatia este mai mica.
Masa influenteaza direct proportional. Astfel, cu cat intre noi si sursa de radiatii este mai multa masa, cu atat radiatia ajunsa la noi este mai mica.
Am tot citit prin diverse locuri faptul ca plumbul este obligatoriu pentru protectia la radiatii, lucru care oarecum fals. Intradevar, plumbul se comporta bine, dar nu este obligatoriu sa avem un bunker din plumb pentru a ne proteja, cum la fel nu este obligatoriu ca un costum din plumb subtire sa ne protejeze de radiatii.
De fapt, ca sa intelegem mai bine, trebuie sa introducem in discutie si termenul de factor de protectie.
Acesta semnifica protectia pe care ne-o ofera un anumit material.
Si sa exemplificam. Astfel, 1 cm de plumb are un factor de protectie 2. Aceasta inseamna ca daca avemun perete de plumb de 1 cm grosime si de o parte a lui avem o sursa de radiatii de 100 de R, de cealalta parte avem doar 50R (100/2). Daca avem un perete de 2 cm, radiatia ajunsa in cealalta parte va fi doar de 25R (100/(2*2)). Si tot asa.
Spuneam ca plumbul nu este necesar. Intradevar, acelasi factor de protectie cu un centimetru de plumb (factor de protectie 2) mai au si:
- 6 cm beton;
- 2,5 cm otel;
- 9 cm de pamant;
- 18 cm de apa;
- 29 cm de lemn.
Acestea fiind spuse, putem usor sa ne calculam din ce construim buncarul. Nu de altceva, dar un buncar ce are peretii de 12 cm din beton (factor 2 la puterea 2) acoperit cu 90 cm de pamant (2 la puterea 10) are un factor de protectie de 2 la puterea 12, similar cu un buncar cu peretii de 12cm de plumb.
Va urma.
Daca nu ma credeti, tineti cont ca la Hirosima si Nagasaki doar circa jumatate din populatie a murit (la explozie si in primul an de dupa explozie), iar dintre morti foarte multi aveau sanse maxime de supravietuire daca aveau un buncar atomic.
Buncar atomic sau bunker atomic sau adapost atomic sau buncar nuclear sau bunker nuclear sau adapost nuclear sau cum vrem noi sa-i spunem sau cum il mai gasim in literatura, este un adapost ce ne permite sa supravietuim in cazul unui razboi nuclear.
Totusi, nu trebuie sa uitam ca un buncar nuclear ne poate ajuta sa supravietuim si in caz de alte catastrofe, nu numai in caz de catastrofa nucleara.
Inainte de a vedea ce presupune un astfel de buncar, sa trecem repede in revista riscurile de care acest adapost de protejeaza.
Efectele armei atomice
Din totalul energiei unei bombe atomice sau bombe nucleare, circa 50% se va manifesta sub forma unei unde de soc, 35% se va manifesta sub forma energiei termale iar restul de 15% se va manifesta ca si radiatie atomica
De aici deducem ca buncarul atomic trebuie sa fie rezistent (sa reziste la unda de soc), sa fie ignifug (sa reziste la energia termala) si sa ofere protectie la radiatie.
Daca rezistenta si ignifugarea sunt concepte oarecum des intalnite, protectia la radiatie este mai necunoscuta.
Protectia la radiatii se realizeaza cu ajutorul a 3 factori: timp, distanta, masa.
Timpul influenteaza direct proportional, astfel cu cat mai mult timp a trecut de la explozie, cu atat radiatia in zona este mai mica. Ca sa calculam cat de mult scade radiatia intr-o zona dupa o explozie atomica folosim regula lui 7/10.
Conform acesteia,
- la 7 ore de la explozie (sau de la varful radiatiei incasate indirect) radiatia scade la o zecime din radiatia initiala;
- la 49 (7x7) de ore de la explozie (sau de la varful radiatiei incasate indirect), radiatia scade la o sutime din radiatia initiala (10x10);
- la 343 (7x7x7) de ore de la explozie, radiatia scade la o miime din radiatia initiala (10x10x10).
Si regula continua la infinit.
Distanta influenteaza direct proportional, astfel, cu cat suntem mai departe, cu atat radiatia este mai mica.
Masa influenteaza direct proportional. Astfel, cu cat intre noi si sursa de radiatii este mai multa masa, cu atat radiatia ajunsa la noi este mai mica.
Am tot citit prin diverse locuri faptul ca plumbul este obligatoriu pentru protectia la radiatii, lucru care oarecum fals. Intradevar, plumbul se comporta bine, dar nu este obligatoriu sa avem un bunker din plumb pentru a ne proteja, cum la fel nu este obligatoriu ca un costum din plumb subtire sa ne protejeze de radiatii.
De fapt, ca sa intelegem mai bine, trebuie sa introducem in discutie si termenul de factor de protectie.
Acesta semnifica protectia pe care ne-o ofera un anumit material.
Si sa exemplificam. Astfel, 1 cm de plumb are un factor de protectie 2. Aceasta inseamna ca daca avemun perete de plumb de 1 cm grosime si de o parte a lui avem o sursa de radiatii de 100 de R, de cealalta parte avem doar 50R (100/2). Daca avem un perete de 2 cm, radiatia ajunsa in cealalta parte va fi doar de 25R (100/(2*2)). Si tot asa.
Spuneam ca plumbul nu este necesar. Intradevar, acelasi factor de protectie cu un centimetru de plumb (factor de protectie 2) mai au si:
- 6 cm beton;
- 2,5 cm otel;
- 9 cm de pamant;
- 18 cm de apa;
- 29 cm de lemn.
Acestea fiind spuse, putem usor sa ne calculam din ce construim buncarul. Nu de altceva, dar un buncar ce are peretii de 12 cm din beton (factor 2 la puterea 2) acoperit cu 90 cm de pamant (2 la puterea 10) are un factor de protectie de 2 la puterea 12, similar cu un buncar cu peretii de 12cm de plumb.
Va urma.
: 
