Sunt datoare cu o precizare, pana pe 23 Aprilie am postat harta indcelui de racire, adica cum simte organismul uman temperaturile reci,de atunci postez harta ITU , Indicele de confort termic .
Indicele de confort termic « exprimat » in grade
Formula de calcul a indicelui de confort termic exprimat in grade este:
ITU =T +0.5555(6.11e 5417.7530((1/273.16)-(1/TD)-10)) unde : T = temperatura aerului la 2m
TD = temperatura punctului de roua exprimat in grade Kelvin
Diagrama indicelui de confort termic
Formula de calcul a indicelui de confort termic in grade Celsius a fost elaborata si implementata de J.M.Masterton and F.A.Richardson, la Serviciul Meteorologic al Canadei in colaborare cu Ministerul Sanatatii al aceleiasi tari in anul 1979.
Incepand cu vara anului 2000, ANM Bucuresti emite avertizari meteorlogice unde este mentionata atingerea sau depasirea pragului critic al indicelui de confort termic. Aceste avertizari sunt difuzate prefecturilor si mass-mediei pentru a se putea lua masurile de protectie necesare conform Ordonantei 99/2000.
Ca urmare a proceselor metabolice din organism, acesta produce – ca urmare a proceselor metabolice – căldură. Însă căldura produsă trebuie să fie şi eliminată, pentru că altfel organismul s-ar supraîncălzi. Corpul omenesc elimină căldura prin conducţie (direct prin contact cu corpuri mai reci), prin convecţie (curenţi de aer), prin radierea căldurii şi prin transpiraţie.
Pentru a putea elimina surplusul de energie termică este nevoie ca, în mediul înconjurător, temperatura să fie mai mică decât temperatura corpului, adică sub 37 de grade Celsius. Dacă nu ar exista aceste modalităţi de eliminare a căldurii, organismul s‑ar putea supraîncălzi, temperatura internă ar creşte, iar la peste 42 de grade C, toate proteinele din interiorul corpului omenesc s‑ar coagula şi în final s-ar produce moartea prin ceea ce medicii numesc şoc termic.
Cei mai afectaţi, astmaticii Între temperatura din mediu şi senzaţia noastră subiectivă de căldură nu există o corelaţie strictă şi clară. S-a constatat că, de exemplu, la 40-50 de grade Celsius, în deşert, oamenii se simt relativ bine, însă la 20-24 de grade într-o zonă umedă se simt foarte rău. Acelaşi lucru este valabil şi când este foarte frig afară: poţi suporta un ger de -25 de grade Celsius, dacă vremea este uscată, dar la -2 grade Celsius, dacă vremea este umedă, cu ceaţă, simţi că îţi intră frigul în oase.În consecinţă, precizează dr. Dumitraşcu,medic specialist la Spitalul Judeţean Sibiu, când umiditatea atmosferică este foarte mare, pierdem mai greu căldura, iar temperatura ridicată este mai greu de suportat. Aerul ni se pare irespirabil. Indicele de confort termic se referă şi la percepţia subiectivă a căldurii şi are o bază obiectivă – cuantificabilă şi măsurabilă – în gradul de umiditate din mediu.
Unii oameni suportă mai bine umiditatea din atmosferă, în vreme ce alţii mai puţin, la fel cum se întâmplă şi cu durerea. În mod special, câteva categorii de bolnavi sunt foarte afectaţi de un indice de umiditate ridicat. Este vorba de astmatici (care au nevoie de condiţii de aer uscat), de cardiaci, hipertensivi, de cei cu boli endocrine (hipertiroidienii, hipotiroidienii sau cei cu afecţiuni ale suprarenalei). De asemenea, persoanele obeze sunt foarte afectate de umiditatea crescută din aer.
În consecinţă, când umiditatea atmosferică este foarte mare, pierdem mai greu căldura, iar temperatura ridicată este mai greu suportată. Formula pentru indicele de confort termic, sau indicele temperatura-umiditate, este: ITU=0,81*T+0,01*U*(0,99*T-14,3)+46,3 unde: T este temperatura in °C U este umiditatea relativa in %.
http://www.rotarex.ro/tehnologia/indicele-confort-termic/