Va spusesem ca am ramas impresionata de felul in care cele doua pasari incercau sa deruteze pisica pt a-si apara puiul,am consoderat ca ele gandesc si nu m-am inselat,s-a dovedit asta ,citit aici .....
O minte sclipitoare în lumea animalelor: Corbul de Noua Caledonie.
Inteligenţa legendară a corbilor a fost recunoscută încă din antichitate, când Esop descria într-una din fabulele sale cum o astfel de pasăre arunca pietre într-un ulcior pentru a ridica nivelul apei, astfel încât să o poată bea.
Acum câţiva ani, cercetătorii au reuşit să reproducă în laborator comportamentul descris de Esop, 4 ciori folosind pietre pentru a ridica nivelul apei dintr-un recipient de plastic.
Cercetătorii care au efectuat studii pe corbi au descoperit că aceştia pot recunoaşte oamenii după figură, ei reţinând chipurile persoanelor timp de ani buni.
O altă dovadă a inteligenţei corbilor a fost descoperită de un cercetător israelian în urmă cu câţiva ani. Aflat într-un parc în Ramat-Gan, Oren Hasson a observat o cioară grivă (Corvus corone cornix) aterizând pe o lampă aflată în mijlocul unei fântâni din parc. Cioara avea în gură o bucată de pâine, pe care a fărâmiţat-o, aruncând firimiturile în apă şi apoi mâncându-le. O oră mai târziu, pasărea s-a întors şi a repetat comportamentul. La un moment dat, după ce a aruncat o firimitură în apă, cioara a introdus capul în apă şi a scos un peşte din familia cichlidelor.
Pentru a verifica dacă această tehnică de pescuit este cunoscută de mai multe exemplare din respectiva specie de corbi, Hasson a aruncat mai multe bucăţi de pâine în jurul acelei fântâni, sperând să surprindă cu camera video ineditul comportament. Efortul a meritat: 10 corbi au încercat să pescuiască folosind pâinea drept momeală, iar 4 dintre ei au reuşit. Iată unul dintre corbii care au reuşit să prindă un peşte:
Acesta este doar unul dintre felurile în care corbii se folosesc de diferite instrumente pentru a se hrăni, iar faptul că mâncarea sub formă de pâine a fost folosită ca mijloc pentru a obţine o alta cu caracteristici superioare (peştele) este uimitor.
Folosirea instrumentelor - un semn al inteligenţei
Oamenii utilizează două mijloace pentru a rezolva probleme: limbajul (pentru a-i convinge pe alţii să acţioneze în conformitate cu dorinţele proprii) şi instrumentele (atunci când rezultatul dorit nu poate fi obţinut doar cu ajutorul mâinilor).
Multă vreme, oamenii au considerat conceperea şi utilizarea de instrumente drept însuşiri specifice omului. Între timp, studiul lumii înconjurătoare a relevat faptul că împărtăşim această abilitate cu alte câteva specii. Complexitatea instrumentelor folosite şi cea a limbajului sunt elementele considerate de către oameni a fi indicatori ai inteligenţei unei specii.
În ceea ce priveşte folosirea instrumentelor, oamenii reprezintă specia cea mai abilă, cu realizări neegalate, de la piramide la acceleratoare de particule. Următoarea poziţie în clasamentul complexităţii instrumentelor folosite este ocupată de două specii extrem de diferite: cimpanzeii şi corbii din Noua Caledonie.
Dacă în cazul cimpanzeilor capacitatea de a folosi şi concepe instrumente nu este o surpriză, dat fiind că această specie este despărţită de oameni de doar 250.000 de generaţii (adică 6 milioane de ani), faptul că o specie de păsări împarte această poziţie în clasament cu cimpanzeii este surprinzător. Cel mai recent strămoş comun al păsărilor şi al oamenilor a trăit acum mai bine de 310 de milioane de ani, adică acum aproximativ 170 de milioane de generaţii.
Ca şi cimpanzeii, corbii de Noua Caledonie au abilităţi nemaiîntâlnite la alte specii: îşi construiesc propriile instrumente, le folosesc frecvent, utilizează mai multe tipuri în funcţie de scopul pe care doresc să îl atingă şi pot concepe alte tipuri de instrumente atunci când au nevoie de ele.
Noua Caledonie, un loc cu o biodiversitate unică.
Noua Caledonie este un arhipelag situat în Oceanul Pacific, la aproximativ 1.200 kilometri de coasta de est a Australiei. Ansamblul de insule şi arhipelaguri ce formează Noua Caledonie este dominat de Grande Terre, insula principală a teritoriului, ce are o suprafaţă de 16.372 de km².
Acest grup de insule a făcut parte din Gondwana, super-continentul ce a existat acum câteva sute de milioane de ani. În zilele noastre, aici se regăsesc numeroase specii de plante şi animale ce nu trăiesc decât în acest arhipelag. Patrimoniul mondial UNESCO include dubla barieră de corali a Noii Caledonii, care este cea de-a doua din lume ca lungime, după Marea Barieră de Corali a Australiei.
Una dintre speciile unice acestui arhipelag este corbul de Noua Caledonie (Corvus moneduloides). Acesta trăieşte atât pe insula Grande Terre, cât şi pe Maré, o insulă aflată în apropiere, unde se crede că a fost naturalizat de om. Dacă la aspect şi stil de viaţă se aseamănă cu corbii pe care îi putem în vedea şi în România, capacitatea sofisticată de a folosi instrumentele distinge această specie de toate celelelalte specii de păsări, dar şi de majoritatea primatelor!
Corbii de Noua Caledonie folosesc instrumente pentru a căuta melci, insecte şi alte nevertebrate printre plantele de pe sol şi prin copaci. Cercetătorii au descoperit că aceşti corbi folosesc mai multe tipuri de instrumente, transformând frunzele în fâşii scurte, în fâşii late sau în fâşii late la un capăt şi subţiri la celălalt.
Cel mai complex instrument întâlnit până acum în lumea animală este creat de aceşti corbi. Instrumentul, ce are o formă complexă, este fabricat din frunzele copacilor Pandanus, iar pentru a-l realiza este nevoie de mai mulţi paşi, printre care selectarea materialului potrivit, decuparea pregătitoare, ca apoi frunza să fie sculptată migălos, în toate cele trei dimensiuni.
Forma acestui instrument variază în funcţie de regiune, unii cercetători sugerând că diferenţa rezultă din transmiterea culturală a designului instrumentului, corbii învăţând să-l construiască de la membrii grupului social. Corbii de Noua Caledonie trăiesc în familii nucleare, petrecând tot anul în compania femelei. Puii petrec chiar şi doi ani alături de părinţii lor, mergând alături de aceştia în căutarea hranei şi încercând să construiască instrumente din frunze de Pandanus.
S-ar părea că aceşti corbi posedă, la fel ca şi oamenii, o cultură pe care o transmit mai departe - în cazul acesta, cultura tehnologiei instrumentelor!
Aleg corbii instrumentele la întâmplare sau îşi pun inteligenţa la lucru?
Pentru a testa dacă folosirea de instrumente este cu adevărat un semn al inteligenţei şi nu un comportament instinctiv, aşa cum este construirea de pânze în cazul păianjenilor, cercetătorii au efectuat o serie experimente în laborator în care corbii au fost puşi în situaţii noi, pe care nu le-ar fi putut întâlni în sălbăticie.
Într-unul din experimente, cercetătorii au poziţionat mâncarea în tuburi transparente, la distanţe diferite, punându-le la dispoziţie corbilor mai multe beţe de dimensiuni diferite. În majoritatea cazurilor, corbii au ales beţele care erau suficient de lungi pentru a ajunge la hrana din tuburi.
În alt experiment, pentru a avea acces la mâncare, corbii erau nevoiţi să o împingă printr-o gaură cu un băţ. Având la dispoziţie o creangă de stejar cu frunze, corbii au conceput de cele mai multe ori instrumente cu o grosime ce le permitea accesul în gaura în care se afla mâncarea, întâmplându-se extrem de rar ca aceştia să rupă un băţ mai gros decât diametrul acelei găuri.
Corbii au demonstrat într-un alt experiment că sunt capabili nu doar să aleagă instrumentul potrivit, ci şi felul în care acesta funcţionează. În cadrul acestui experiment, o găletuşă ce conţinea carne se afla la fundul unui tub transparent. Corbilor li s-au pus la dispoziţie două instrumente fabricate dintr-un material neobişnuit pentru ei: un fir şi un cârlig, ambele din aluminiu. Găletuşa putea fi accesată doar cu ajutorul cârligului. Momentul inedit a apărut atunci când unul dintre corbi a luat cârligul, lasându-i celuilalt corb doar firul metalic. După ce acesta a încercat, fără reuşită, să-l folosească pentru a obţine găletuşa, celălalt corb a introdus firul sub o bucată de bandă adezivă şi a tras de celălalt capăt cu ciocul, creând un cârlig, pe care apoi l-a folosit pentru a ridica găletuşa.
Acest experiment a fost primul în care un animal a fost observat construind un instrument nou pentru o problemă bine definită, fără o perioadă lungă de încercări nereuşite. Astfel, corbul a lăsat impresia că a înţeles atât faptul că are nevoie de un cârlig pentru a ridica găletuşa, cât şi felul în care poate obţine un cârlig dintr-un material nou (aluminiul), necunoscut lui până atunci.
Toate aceste cercetări par să demonstreze că aceste păsări nu aleg instrumentele la întâmplare, ci examinează mai întâi problema întâlnită şi apoi aleg instrumentul potrivit pentru rezolvarea sa, ceea ce reprezintă un semn clar al inteligenţei.
Ingeniozitatea corbilor - surprinsă în mediul lor natural
Unul din studiile realizate de ornitologi în insula Noua Caledonie a relevat faptul că hrana preferată a acestor corbi o reprezintă larvele unui gândac de copac. Consumând doar 3 astfel de larve, corbii îşi asigură cantitatea de lipide şi proteine necesară de-a lungul unei zile întregi. Ca urmare a acestui fapt, corbii au elaborat o metodă ingenioasă pentru a ajunge la aceste larve, ce se găsesc în copaci.
Corbul prinde în cioc un băţ, pe care îl foloseşte pentru a lovi în copacul în care se găseşte larva vânată. După câteva lovituri repetate, larvele devin iritate de factorul de stres şi îşi deschid mandibulele, iar corbul introduce băţul în scorbura în care acestea se găsesc. Larva "muşcă" băţul, iar corbul o scoate din ascunziş şi o consumă. Iată cum arată întregul proces:
http://www.sciencefriday.com/videos/watch/10327
O altă cercetare recentă a uimit ornitologii, care au descoperit că aceşti corbi folosesc beţele nu doar pentru a obţine hrana, ci şi pentru a investiga obiectele nefamiliare, potenţial periculoase. Nicio altă pasăre nu foloseşte instrumentele în mai multe scopuri, iar faptul că aceşti corbi au demonstrat că pot face acest lucru indică o capacitate cognitivă mai complexă decât se credea.
Unde va ajunge inteligenţa corbilor?
Cel mai impresionant experiment în care au fost implicaţi corbii din Noua Caledonie a fost efectuat anul trecut de o echipă de cercetători de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă. În cadrul unui experiment complex, corbii au reuşit să desprindă un băţ mic ce atârna de un fir, folosindu-l pentru a ajunge la un băţ mai lung aflat într-o cuşcă. Reuşind să scoată băţul lung din cuşcă, corbii l-au folosit pentru a extrage hrana aflată într-un recipient adânc.
Prin această reuşită, corbii au arătat că pot gândi secvenţial (ceea ce câinii, de exemplu, nu pot face) şi că pot folosi instrumente multiple pentru a îşi atinge scopul, demonstrând o capacitate de a inova care i-a surprins pe oamenii de ştiinţă.
Cercetătorii consideră dezvoltarea capacităţii de a folosi instrumente multiple un punct esenţial ce a permis omului o evoluţie rapidă şi o dezvoltare cognitivă fără precedent. Aşadar, este posibil ca în viitor să fim martorii unui proces evolutiv spectaculos, în care corbul de Noua Caledonie dezvoltă aceleaşi abilităţi care i-au permis omului să domine această planetă.
Chiar dacă acest animal extrem de inteligent nu va ajunge la acest nivel, corbul de Noua Caledonie merită tratat cu respectul cuvenit unei specii ce poate, peste milioane de ani, va ajunge să domine planeta aşa cum o făceau strămoşii săi, dinozaurii, acum zeci de milioane de ani...
http://www.descopera.ro
:
