bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
--------------------------------------------------------------------------------
Incursiune într-o lume potrivnică femeilor. Despre misogini si misoginism
Misoginism şi misogini – ce zice DEXul?
MISOGINÍSM n. livr. Lipsă de încredere faţă de calităţile morale ale femeilor; atitudine negativă faţă de femei. /misogin + suf. ~ism
MISOGÍN, -Ă, misogini, -e, s.m., adj. (Livr.) 1. S.m., adj. (Bărbat) care urăşte femeile. 2. Adj. Care manifestă, exprimă ură faţă de femei. [Var.: misoghín, -ă s.m., adj.] – Din fr. misogyne, germ. Misogyn.
MISOGÍN, -Ă adj., s.m. 1. (Suferind) de misoginie, relativ la misoginie. 2. (Bărbat) care evită societatea, cercurile, compania femeilor. [Var. misoghin s.m. / < fr. misogyne, cf. gr. misein – a urî, gyne – femeie].
MISOGÍN, -Ă adj., s. m. f. (bărbat) care manifestă repulsie faţă de femei. (< fr. misogyne)
Potrivit lui Marcus Tulius, filosofii greci considerau misoginismul a fi cauzat de genofobie, o teamă morbidă faţă de activitatea sexuală. La sfârşitul secolului al 20-lea, teoreticienii feminişti au ajuns la concluzia că misoginismul este un rezultat al structurilor sociale patriarhale.
Misoginii în viziunea feministelor
Teoriile feministe propun mai multe forme de misoginie. În accepţiunea cea mai largă a expresiei, misoginul urăşte femeile doar pentru că ele nu s-au născut bărbaţi.
Alte forme de misoginie pot fi mult mai făţise: unii dintre misogini pot avea prejudecăţi în ceea ce priveşte femeile, pe când alţii pot urî femeile care nu se încadrează în categorii considerate de ei ca fiind acceptabile.
Frecvent, termenul de misogin este folosit cu un sens mult mai diluat ca cel propus de dicţionar, descriind orice individ care vede într-o femeie un stereotip. Cu toate acestea, individul care tratează femeile la nivel de grup, şi nu de persoană, poate avea o relaţie perfectă cu o anume femeie.
Misoginismul în mitologie
J Holland ţine o evidenţă a misoginismului în mitologie:
În mitologia greacă de exemplu, rasa umană exista dinaintea creării femeii, ca o lume paşnică şi autonomă, menită să le ţină de urât zeilor.
Când Prometeu se decide să fure secretul focului de la zei, Zeus pedepseşte umanitatea cu „un lucru rău pentru încântarea lor”. Astfel îşi face apariţia Pandora, prima femeie, care purta cu ea tot timpul un borcan, despre care i s-a zis că nu trebuie să-l deschidă niciodată, însă pe care, din curiozitate, îl deschide şi aduce astfel în lume munca, boala, bătrâneţea şi moartea.
Tot J Holland vede o dovadă de misoginism înIzgonirea din Rai, din Cartea Facerii. Eva este prezentată ca o persoană mai slabă de fire decât Adam, lăsându-se ademenită de şarpele cel rău, care le promite că vor fi asemenea lui Dumnezeu. Ea acceptă, însă nu se opreşte aici şi-l convinge şi pe seamănul ei să o urmeze în păcat. Dragilor, avem de-a face cu primul exemplu de ce se intâmplă cu un bărbat când ascultă de femeia sa – este izgonit din Rai.
Misoginismul în religie
Creştinism
Scriitoarea Katherine M. Rogers susţine că epistolele lui Pavel din Noul Testament conţin pasaje misogine care au fost folosite de nenumăraţi scriitori ai timpului, ba mai mult, că el ar fi impus prin scrierile sale o anume viziunea asupra femeii.
Conform scriitoarei, Sfântul Pavel insistă în scrierile sale asupra vinei pe care o poartă femeia în ademenirea bărbatului spre păcate carnale şi îi îndeamnă pe reprezentanţii sexului masculin să-şi subjuge poftele trupeşti.
Islamism
Taj Hashmi vorbeşte despre misoginismul în cultura musulmană, cu studiu de caz asupra Bangladeşului, în cartea sa „Popular Islam and Misogyny: A Case Study of Bangladesh”.
Din cauza interpretării subiective a Coranului, în mare parte aparţinând bărbaţilor, legile islamului sunt privite de creştini ca fiind cea mai puternică formă de exprimare a misoginismului.
Misoginismul în culturile popoarelor
Unele culturi pot fi considerate ca fiind misogine, dacă e să vedem modul în care sunt tratate femeile în societăţile respective ca fiind dăunător.
De exemplu, în Arabia Saudită, femeilor le este interzis să conducă autovehicule şi chiar să se plimbe cu bicicleta.
În mai multe ţări din Orientul Mijlociu, în timp ce soţii pot divorţa de nevestele lor chiar şi pe cale verbală, accesul femeilor la formele de divorţ este de cele mai multe ori imposibil.
În Liban, femeile nu pot intenta divorţ pe motiv de abuz, dacă nu au un martor ocular care să depună mărturie. Asta chiar şi în cazul în care ele prezintă instanţei un certificat medico-legal.
În mai multe zone ale Afganistanului, fetele sunt restrase de la şcoală când ajung la vârsta pubertăţii.
Soţii din Egipt şi Bahrain pot completa o cerere specială la aeroport pentru a le interzice soţiilor să părăsescă ţara.
În Irak, Libia, Iordania, Maroc, Oman şi Yemen, femeile căsătorite trebuie să aibă acceptul scris al soţilor pentru a putea călători în străinătate.
În Arabia Saudită, femeile trebuie să obţină permisiunea soţilor în scris pentru a putea călători cu mijloace de transport în comun, în cadrul regatului.
În Egipt însă, dacă vor să divorţeze, femeile trebuie să-şi plătească dreptul la libertate, renunţând la finanţele obţinute în timpul căsătoriei.
Politica Chinei, care prevede ca fiecare femeie să nască doar un copil, a dus la omorârea multor fetiţe, născute sau fetus. Ca rezultat, la 100 de fetiţe în vârstă de 4 ani, sunt acum 114 băieţi. Rata naturală ar trebuie să fie de 105 băieţi la 100 de fete.
În aceeaşi situaţie se află şi India, unde la 1000 de băieţi sunt 300 de fete, înloc de 950, câte ar trebui să fie.
Misoginismul în filosofie
Schopenhauer
Arthur Schopenhauer a fost acuzat de misoginism în eseul său „Despre femei”, lucrare în care îşi exprimă opoziţia fară de ceea ce numeşte el „prostie teutonico-creştină”, susţinând că femeile sunt făcute să se supună bărbatului.
El adresează totuşi aparent două complimente femeilor: că sunt mai sobre în gândire decât bărbaţii şi că sunt mai atente la suferinţele altora. Cel din urmă compliment este tratat de el ca fiind o slăbiciune şi nu o virtute.
Nietzsche
Friedrich Nietzsche susţine în scrierile sale că cele mai înalte forme de civilizaţie implică un control strict asupra femei şi le insultă în repetate rânduri.
Weininger
Filosoful Otto Weininger a fost acuzat de misoginism pentru cartea sa din 1903, „Sex şi caracter”, în care caracterizează partea feminină din fiecare ca fiind în esenţă un nimic. El spune: „niciun bărbat care a analizat femeile cu adevărat nu are o părere bună despre acestea; bărbaţii ori urăsc femeile, ori nu le-au dat vreodată prea multă atenţie”.
Misoginismul în Internet
Poate că cea mai crudă si reală formă de misoginism este cea manifestată în lumea virtuală, unde frustrările, complexele şi plăcerile bolnave ale unor bărbaţi (sau cine ştie, poate chiar femei) se ascund sub denumirea de “anonim” şi sub ipul mascat.
În 2006, Universitatea din Maryland a realizat un studiu, conform căruia este probabil ca pseudonimele feminine să fie hărţuite de 25 de ori mai mult decât cele masculine sau decât cele ambigui.
Şi, potrivit haltabuse.org, 70% dintre victimele hărţuirii în mediul virtual sunt femei.
Misoginismul în corporaţii
În Uniunea Europeană, femeile câştigă în medie cu 17% mai puţin decât bărbaţii. În plus, în prezent, femeile încă mai lucrează cu jumătate de normă mai frecvent decât bărbaţii.
Angajaţii de sex feminin predomină în sectoarele în care salariile sunt mai scăzute.
Peste 40% dintre femei lucrează în domeniul sănătăţii, educaţiei şi administraţiei publice.
Femeile încă nu sunt egale ca număr în ceea ce priveşte deţinerea posturilor de conducere. În întreprinderile mari, bărbaţii reprezintă aproape 90% din membrii consiliilor de administraţie. Ca urmare a reducerii câştigurilor de-a lungul vieţii şi a pensiilor mai mici, 21% dintre femeile în vârstă de 65 de ani sunt expuse riscului de sărăcie, în timp ce numai 16% dintre bărbaţi se află în această situaţie.
Incursiune într-o lume potrivnică femeilor. Despre misogini si misoginism
Misoginism şi misogini – ce zice DEXul?
MISOGINÍSM n. livr. Lipsă de încredere faţă de calităţile morale ale femeilor; atitudine negativă faţă de femei. /misogin + suf. ~ism
MISOGÍN, -Ă, misogini, -e, s.m., adj. (Livr.) 1. S.m., adj. (Bărbat) care urăşte femeile. 2. Adj. Care manifestă, exprimă ură faţă de femei. [Var.: misoghín, -ă s.m., adj.] – Din fr. misogyne, germ. Misogyn.
MISOGÍN, -Ă adj., s.m. 1. (Suferind) de misoginie, relativ la misoginie. 2. (Bărbat) care evită societatea, cercurile, compania femeilor. [Var. misoghin s.m. / < fr. misogyne, cf. gr. misein – a urî, gyne – femeie].
MISOGÍN, -Ă adj., s. m. f. (bărbat) care manifestă repulsie faţă de femei. (< fr. misogyne)
Potrivit lui Marcus Tulius, filosofii greci considerau misoginismul a fi cauzat de genofobie, o teamă morbidă faţă de activitatea sexuală. La sfârşitul secolului al 20-lea, teoreticienii feminişti au ajuns la concluzia că misoginismul este un rezultat al structurilor sociale patriarhale.
Misoginii în viziunea feministelor
Teoriile feministe propun mai multe forme de misoginie. În accepţiunea cea mai largă a expresiei, misoginul urăşte femeile doar pentru că ele nu s-au născut bărbaţi.
Alte forme de misoginie pot fi mult mai făţise: unii dintre misogini pot avea prejudecăţi în ceea ce priveşte femeile, pe când alţii pot urî femeile care nu se încadrează în categorii considerate de ei ca fiind acceptabile.
Frecvent, termenul de misogin este folosit cu un sens mult mai diluat ca cel propus de dicţionar, descriind orice individ care vede într-o femeie un stereotip. Cu toate acestea, individul care tratează femeile la nivel de grup, şi nu de persoană, poate avea o relaţie perfectă cu o anume femeie.
Misoginismul în mitologie
J Holland ţine o evidenţă a misoginismului în mitologie:
În mitologia greacă de exemplu, rasa umană exista dinaintea creării femeii, ca o lume paşnică şi autonomă, menită să le ţină de urât zeilor.
Când Prometeu se decide să fure secretul focului de la zei, Zeus pedepseşte umanitatea cu „un lucru rău pentru încântarea lor”. Astfel îşi face apariţia Pandora, prima femeie, care purta cu ea tot timpul un borcan, despre care i s-a zis că nu trebuie să-l deschidă niciodată, însă pe care, din curiozitate, îl deschide şi aduce astfel în lume munca, boala, bătrâneţea şi moartea.
Tot J Holland vede o dovadă de misoginism înIzgonirea din Rai, din Cartea Facerii. Eva este prezentată ca o persoană mai slabă de fire decât Adam, lăsându-se ademenită de şarpele cel rău, care le promite că vor fi asemenea lui Dumnezeu. Ea acceptă, însă nu se opreşte aici şi-l convinge şi pe seamănul ei să o urmeze în păcat. Dragilor, avem de-a face cu primul exemplu de ce se intâmplă cu un bărbat când ascultă de femeia sa – este izgonit din Rai.
Misoginismul în religie
Creştinism
Scriitoarea Katherine M. Rogers susţine că epistolele lui Pavel din Noul Testament conţin pasaje misogine care au fost folosite de nenumăraţi scriitori ai timpului, ba mai mult, că el ar fi impus prin scrierile sale o anume viziunea asupra femeii.
Conform scriitoarei, Sfântul Pavel insistă în scrierile sale asupra vinei pe care o poartă femeia în ademenirea bărbatului spre păcate carnale şi îi îndeamnă pe reprezentanţii sexului masculin să-şi subjuge poftele trupeşti.
Islamism
Taj Hashmi vorbeşte despre misoginismul în cultura musulmană, cu studiu de caz asupra Bangladeşului, în cartea sa „Popular Islam and Misogyny: A Case Study of Bangladesh”.
Din cauza interpretării subiective a Coranului, în mare parte aparţinând bărbaţilor, legile islamului sunt privite de creştini ca fiind cea mai puternică formă de exprimare a misoginismului.
Misoginismul în culturile popoarelor
Unele culturi pot fi considerate ca fiind misogine, dacă e să vedem modul în care sunt tratate femeile în societăţile respective ca fiind dăunător.
De exemplu, în Arabia Saudită, femeilor le este interzis să conducă autovehicule şi chiar să se plimbe cu bicicleta.
În mai multe ţări din Orientul Mijlociu, în timp ce soţii pot divorţa de nevestele lor chiar şi pe cale verbală, accesul femeilor la formele de divorţ este de cele mai multe ori imposibil.
În Liban, femeile nu pot intenta divorţ pe motiv de abuz, dacă nu au un martor ocular care să depună mărturie. Asta chiar şi în cazul în care ele prezintă instanţei un certificat medico-legal.
În mai multe zone ale Afganistanului, fetele sunt restrase de la şcoală când ajung la vârsta pubertăţii.
Soţii din Egipt şi Bahrain pot completa o cerere specială la aeroport pentru a le interzice soţiilor să părăsescă ţara.
În Irak, Libia, Iordania, Maroc, Oman şi Yemen, femeile căsătorite trebuie să aibă acceptul scris al soţilor pentru a putea călători în străinătate.
În Arabia Saudită, femeile trebuie să obţină permisiunea soţilor în scris pentru a putea călători cu mijloace de transport în comun, în cadrul regatului.
În Egipt însă, dacă vor să divorţeze, femeile trebuie să-şi plătească dreptul la libertate, renunţând la finanţele obţinute în timpul căsătoriei.
Politica Chinei, care prevede ca fiecare femeie să nască doar un copil, a dus la omorârea multor fetiţe, născute sau fetus. Ca rezultat, la 100 de fetiţe în vârstă de 4 ani, sunt acum 114 băieţi. Rata naturală ar trebuie să fie de 105 băieţi la 100 de fete.
În aceeaşi situaţie se află şi India, unde la 1000 de băieţi sunt 300 de fete, înloc de 950, câte ar trebui să fie.
Misoginismul în filosofie
Schopenhauer
Arthur Schopenhauer a fost acuzat de misoginism în eseul său „Despre femei”, lucrare în care îşi exprimă opoziţia fară de ceea ce numeşte el „prostie teutonico-creştină”, susţinând că femeile sunt făcute să se supună bărbatului.
El adresează totuşi aparent două complimente femeilor: că sunt mai sobre în gândire decât bărbaţii şi că sunt mai atente la suferinţele altora. Cel din urmă compliment este tratat de el ca fiind o slăbiciune şi nu o virtute.
Nietzsche
Friedrich Nietzsche susţine în scrierile sale că cele mai înalte forme de civilizaţie implică un control strict asupra femei şi le insultă în repetate rânduri.
Weininger
Filosoful Otto Weininger a fost acuzat de misoginism pentru cartea sa din 1903, „Sex şi caracter”, în care caracterizează partea feminină din fiecare ca fiind în esenţă un nimic. El spune: „niciun bărbat care a analizat femeile cu adevărat nu are o părere bună despre acestea; bărbaţii ori urăsc femeile, ori nu le-au dat vreodată prea multă atenţie”.
Misoginismul în Internet
Poate că cea mai crudă si reală formă de misoginism este cea manifestată în lumea virtuală, unde frustrările, complexele şi plăcerile bolnave ale unor bărbaţi (sau cine ştie, poate chiar femei) se ascund sub denumirea de “anonim” şi sub ipul mascat.
În 2006, Universitatea din Maryland a realizat un studiu, conform căruia este probabil ca pseudonimele feminine să fie hărţuite de 25 de ori mai mult decât cele masculine sau decât cele ambigui.
Şi, potrivit haltabuse.org, 70% dintre victimele hărţuirii în mediul virtual sunt femei.
Misoginismul în corporaţii
În Uniunea Europeană, femeile câştigă în medie cu 17% mai puţin decât bărbaţii. În plus, în prezent, femeile încă mai lucrează cu jumătate de normă mai frecvent decât bărbaţii.
Angajaţii de sex feminin predomină în sectoarele în care salariile sunt mai scăzute.
Peste 40% dintre femei lucrează în domeniul sănătăţii, educaţiei şi administraţiei publice.
Femeile încă nu sunt egale ca număr în ceea ce priveşte deţinerea posturilor de conducere. În întreprinderile mari, bărbaţii reprezintă aproape 90% din membrii consiliilor de administraţie. Ca urmare a reducerii câştigurilor de-a lungul vieţii şi a pensiilor mai mici, 21% dintre femeile în vârstă de 65 de ani sunt expuse riscului de sărăcie, în timp ce numai 16% dintre bărbaţi se află în această situaţie.
: )
