Uite cam ce poti pati cand apelezi la clarvazatoare.
Parapsihologi, Paranormali, Şarlatani
Ceea ce este construit din dragoste adevarată, nu poate dărma sau fura nimeni, niciodată! Am să vă spun o poveste de viaţă. O istorie care m-a urmărit timp de 9 ani.
Am cunoscut-o în anul 2001. Era clarvăzătoare. Un anunţ publicitar suna cam aşa: „Ofer şedinţe de clarviziune. Nu eşti mulţumit, nu plăteşti!” Vă mărturisesc că, după moartea clinică, eram foarte curioasă şi vulnerabilă să întâlnesc oameni care au trăit experienţe similare sau care se regăseau în zona aceea de paranormal autentic.
Anunţul acela de ziar a fost biletul meu de călătorie pentru a întâlni: Discordia, Minciuna, Lacomia, Invidia...
Toate, îmbrăcate într-un înveliş de bunăvoinţă şi serviabilitate. Experimentăm cel puţin o întâlnire cu diavolul, de-a lungul existenţei noastre. Îndoielile mele cu privire la întâlnirea cu Dumnezeu, m-au proiectat exact acolo unde meritam...
Avea 32 de ani dar m-a minţit ca avea 36. Probabil, pentru un plus de credibilitate. Era o fiinţă obeză; trupul îi oglindea perfect lăcomia, frica şi toate celelalte „atribute” sufleteşti. Era doar un maldăr de carne, fără însufleţire Singurii care erau încă vii, erau ochii acestei femei. De un verde aprins, poate prea viu şi prea aprins pentru un simplu pământean. M-a izbit frontal magnetismul ei energetic. M-a vrajit, la propriu. Simteam ca nu ma pot impotrivi. Energetic, era mult mai puternica. Ezitarile si dubiile cu privire la ceea ce traisem ma faceau vulnerabila...in fata ei . Simteam ca imi "fura" ceva, dar nu stiam foarte bine ce; oricum "furtul" se petrecea cumva, cu acrodul meu. Este greu de inteles si de acceptat. Chiar si pentru mine. O sa incerc totusi: dupa fiecare intalnire cu ea, viata mea se innegura tot mai mult. Simteam ca are un soi de "putere asupra mea. Dupa 3 luni, am incetat sa ma vad cu ea. O simteam distructiva. Suna, devenea insistenta, se folosea de toata puterea ei de convingere si ma determina sa ne vedem din nou. Evident, dupa intrevedere, viata mea intra, aproape inexplicabil, in colaps. Si iarasi fugeam, mancand pamantul . Imi reveneam la viata...pana la urmatoarea intalnire - nedorita, dar implicita. DUpa ce plecam de la ea incepea dezastrul. M-a "fugarit" prin viata mea, timp de 9 ani. De exemplu- locuiam cu chirie intr-o casa, la curte. A facut tot posibilul si s-a mutat in locul meu. Se furisa ca un hot pe urmele mele si ma pandea stoic, cu o determinare neomeneasca. Ei ii mergea bine, iar mie - din ce in ce mai rau. In 2008, dupa inmormantarea mamei sale, am hotarat sa rup orice legatura cu ea. Mama ei (pe care a chinuit-o cumplit) ma placea mult si suferea pentru felul in care ajunsese copilul ei.
Plecand de la cimitir, masina mea s-a blocat si am ramas in camp. Era o masina proasta, dacie albastra, veche. O masina luata la disperare, cu bani putini. Pentru ca am uitat sa va spun, in anul acela, am fost nevoita sa-m incep viata de la zero
Ramasa in camp, la o distanta considerabila e cimitir, in mintea mea s-a derulat urmatorul film: ajunsesem in urma cu sapte ani in apartamentul sordid al acestei femei. Aveam un iubit, aveam o casa aveam un job si coboram dintr-o masina luxoasa, insotita de unul dintre cei trei soferi ai iubitului meu. Ea avea o dacie amarata, aceeasi marca si aceeasi culoare cu cea in care ma gaseam eu, in camp, langa cimitir. Numai ca dupa sapte ani, ea se afla intr-o masina de teren, de aceeasi culoare si aproximativ acelasi pret cu masina din care coborasem eu, in fata apartamentului sau mizer(la porpiu). Apoi, au trecut aproape 2 ani. Doi ani in care biserica a devenit nelispita din viata mea si diavolul m-a ispitit pentru ultima data, m-a contactat in saptamana mare. Cu acelasi glas mieros, ma ruga sa o ajut. Era disperata. I-am deschis usa casei mele inca o data- a incercat sa ma alunge din viata mea si sa se instaleze comod, in locul meu. Dar , de aceasta data, nu i-a mai iesit! A"furat din viata mea exact ceea ce rezona cu vibratia ei. Cum am biruit-o?
Avea oroare de biserici. Nu ma intrebati cum, greu de tot, am reusit s-o conving sa intre cu mine intr-o biserica. I s-a facut rau, gafaia; pentru o secunda am crezut ca va muri langa mine. A doua zi a disparut pentru totdeauna. A luat cu "japca" si o bucata din viata mea. Dar mi-a parut rau. Ceea ce a luat era lipsit de iubire si de Dumnezeu.
A vrut din nou, sa ma "fure"...
Nu a mai putut, pentru ca nimic nu-i mai trainic decat o dragoste curata, intr-o inima curata! Iar in inima mea locuia deja Dumnezeu, indestructibila reduta
A putut fura doar ce nu era cladit pe dragoste; nu am regrete.
Au mai trecut 2 ani de atunci. Am observat-o de la distanta. Absolut toti oamenii care interectioneaza cu ea, trec prin necazuri si incercai incredibile. Am exemple multe, unele rasunatoare. Din pacate, nu le pot publica. Ar afecta grav vietile celor implicati. In mod cert, le si merita. Cum si eu am meritat absolut tot ceea ce mi s-a intamplat de cand am lasat-o sa intre in viata mea. Stiti de ce ? Credinta mea a fost mai putina decat necredinta ei.
Repet, fiecare om atrage in viata ce merita. Sunt 100% responsabila pentru cei noua ani in care n-am stiut sa pun deoparte de mine: Discordia, Minciuna, Lacomia, Lasitatea...
Articolul e luat din revista "normal despre paranormal"
texte cifrate despre care care se spune ca au profetit x sau y eveniment.Despre "postmonitiile "domnului Istrate, nu comentez.
: