Angela74
New member
- Joined
- Jan 23, 2011
- Messages
- 1,207
- Reaction score
- 0
Fii la moda … si totusi cand a aparut moda?
Semnificatia practica a imbracamintii
Istoria hainelor dateaza din neolitic, atunci cand oamenii au inceput sa poarte pielea si blanurile animalelor, ca sa se protejeze de frigul iernii. In scopuri ceremoniale, ei foloseau diverse bijuterii si amulete speciale, combinate in special cu machiajul fetei si al mainilor. Fiecare element al tinutei lor isi avea functia sa, indeplinind un anumit rol. Imbracamintea transmitea, de asemenea, infomatii importante, despre cel care o purta, cum ar fi statutul sau social sau situatia sa economica. La dezvoltarea formelor de imbracaminte au contrubuit in principal schimbarile culturale, climatice, geografice, precum si contactul cu alte civilizatii. Odata cu intensificarea contactului cu lumea exterioara, omul si-a dezvoltat propria sa constiinta despre modul in care arata, despre infatisarea sa.
In aproape fiecare cultura a existat un canon specific de frumusete, marcand infatisarea ideala a femeii si a barbatului, deopotriva, pe care ei s-au straduit intotdeauna sa o atinga. Se presupune, ca urmarirea continua a perfectiunii, prin modelarea propriului aspectul fizic, cu scopul de a imita un ideal de frumusete, unilateral acceptat de noi si de cei din jurul nostru, a dus la nasterea fenomenului de moda.
Moda a reprezentat un factor social la fel de important precum valoare proprietatii si importanta familiei. Prin urmare, in functie de statutul pe care il aveau, libere, casatorite sau vaduve, femeile se imbracau diferit. Inca din antichitate, moda a regulat codul de imbracaminte la curtile regale, facand distinctia intre regi, supusi si sclavi.
In Grecia Antica, hainele oamenilor de rang inalt se deosebeau de cele ale oamenilor de rand, prin calitatea materialului, broderiile si culorile folosite. In timp ce oamenii de rang inalt foloseau lana, pentru cei saraci era rezervat parul de capra. In Grecia antica predominante erau trei tipuri de imbracaminte: tunica, mantia si hlamida. Ele constau dintr-o bucata de stofa stransa cu o centura in jurul corpului si unita peste umar printr-un nod sau o agrafa. Hainele femeilor se deosebeau de cele ale barbatilor prin calitatea materialelor, transparenta tesaturiloe si culorile mai vii, imbinate cu o ajustare mai cocheta pe corp. Femeile foloseau ca accesorii umbrele, posete, palarii sau panglici.
In Egipt, cel mai important era costumul faraonului, alcatuit din cele mai fine materiale si impodobit cu aur si margele. Supusii purtau o versiune mai simpla a tinutei regale, in functie de rang.
Hainele sofisticate ale Evului Mediu si dezvoltarea lor in epoca moderna
In Evul Mediu, a inceput treptat sa se dezvolte conceptul de moda, pe care noi il intelegem in ziua de azi. Femeile, dorind sa se faca remarcate prin imbracamintea purtata, copiau nerabdare elemente ale tinutei, una de la alta. Tinutele au fost puternic influentate de motivele, materialele si culorile venite din Imperiul Bizantin. Tesaturi cu modele florale imense, palarii fantezie sau articole de imbracaminte inspirate din tinuta regala, impletite cu fire de aur, impresiona prin maiestrie si bogatie europenii.
Influentele modei estice, a deranjat insa biserica crestina, hainele cu decolteuri exuberante, fiind puternic criticate de clerici, printre care si francezul Bernard de Clairvaux, care pleda adesea pentru abandonarea acestui stil bizar de moda, ce ameninta societatea cu coruptia morala. Acest lucru a dus la emiterea unor reglementari legale ale modei, ce de exemplu impuneau, in Franta secolului al XIII-lea, un numar limitat de rochii pe care femeile le puteau poseda si interziceau purtarea de bijuterii, din aur sau pietre pretioase, in locurile publice. Insa protestele si religia, nu au fost in stare sa schimbe dorinta umana pentru lux si nici sa impiedice oamenii, in a atrage atentia asupra lor, prin transmiterea unui stil personalizat si sofisticat in imbracaminte.
Odata cu aparitia umanismului, in Italia secolului al XIV, imbracamintea se diversifica, punandu-se in principal accentul pe partea decorativa, ce trebuia sa aiba in primul rand un croi original, construit din cele mai bune materiale.
In aceasta perioada incepe sa prinda contur croitoria, cu diverse ateliere specializate in imbracaminte, ce se diferentiau in funtie de calitatea si stilul produselor. Se naste astfel marca, in functie de stilul abordat si reputatia croitorului, mersul la croitor, devinind un factor important, din punct de vedere social.
Din epoca Renasterii, dezvoltarea modei s-a bucurat de o popularitate imbatabila, jucand un rol semnificativ in conturarea pietei si influientand pozitiv reanvigorarea comertului international cu materiale. Pe langa hainele cusute la comanda, croitorii, si-au diversificat munca, producand si vanzand elemente de imbracaminte gata facute.
Odata cu schimbarile sociale din secolul al XVII-lea, clasa de mijloc, in special cea din Tarile de Jos, se remarca prin dorinta acerba de a se imbraca la moda, similar cu curtea regala, dezvoltarea comertului liber si industrializarea, contrubuind la imbogatirea ei.
Revolutia modei
In secolul al XVIII-lea, rolul dominant in industria textila este jucat de Franta si Anglia, prin introducerea technicilor inovative si utilizarea motoarelor cu aburi in productia textila, ducand astfel la cresterea numarului de articole de imbracaminte de pe piata.
Cumpararea hainelor, gata de purtat, produse in fabrici, in detrimentul mersului la croitor, a inceput sa schimbe ireversibil functionarea comertului cu imbracaminte, din care cusutul la comanda a disparut treptat.
Jurnalele de moda, erau deja la ordinea zilei, remarcandu-se printre altele “Le Journal du Gout”, publicat intre anii 1768 si 1770, Harper’s Bazaar si spectaculoasa “Vogue”, ce se naste in secolul al XIX-lea, la New York.
Intrand in secolul XX, observam ca moda isi pune tot mai puternic amprenta asupra societatii, facandu-si loc in viata de zi cu zi a oamenilor, din toate sferele sociale. Moda care ne inconjoara in prezent, s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, la inceput raspunzand nevoilor practice, mai apoi celor estetice, raspandindu-se initial exclusivist, la curtile regale si in mediile nobiliare, ca mai apoi sa se extinda asupra tuturor iubitorilor de frumos.
De la inceputurile sale, pana in prezent, imbracamintea si-a schimbat treptat scopurile, ajungand in ziua de azi sa urmareasca conceptul exclusiv de „a fi la moda”.
http://www.supermoda.ro/istoria-modei/istoria-imbracamintii
Semnificatia practica a imbracamintii
Istoria hainelor dateaza din neolitic, atunci cand oamenii au inceput sa poarte pielea si blanurile animalelor, ca sa se protejeze de frigul iernii. In scopuri ceremoniale, ei foloseau diverse bijuterii si amulete speciale, combinate in special cu machiajul fetei si al mainilor. Fiecare element al tinutei lor isi avea functia sa, indeplinind un anumit rol. Imbracamintea transmitea, de asemenea, infomatii importante, despre cel care o purta, cum ar fi statutul sau social sau situatia sa economica. La dezvoltarea formelor de imbracaminte au contrubuit in principal schimbarile culturale, climatice, geografice, precum si contactul cu alte civilizatii. Odata cu intensificarea contactului cu lumea exterioara, omul si-a dezvoltat propria sa constiinta despre modul in care arata, despre infatisarea sa.
In aproape fiecare cultura a existat un canon specific de frumusete, marcand infatisarea ideala a femeii si a barbatului, deopotriva, pe care ei s-au straduit intotdeauna sa o atinga. Se presupune, ca urmarirea continua a perfectiunii, prin modelarea propriului aspectul fizic, cu scopul de a imita un ideal de frumusete, unilateral acceptat de noi si de cei din jurul nostru, a dus la nasterea fenomenului de moda.
Moda a reprezentat un factor social la fel de important precum valoare proprietatii si importanta familiei. Prin urmare, in functie de statutul pe care il aveau, libere, casatorite sau vaduve, femeile se imbracau diferit. Inca din antichitate, moda a regulat codul de imbracaminte la curtile regale, facand distinctia intre regi, supusi si sclavi.
In Grecia Antica, hainele oamenilor de rang inalt se deosebeau de cele ale oamenilor de rand, prin calitatea materialului, broderiile si culorile folosite. In timp ce oamenii de rang inalt foloseau lana, pentru cei saraci era rezervat parul de capra. In Grecia antica predominante erau trei tipuri de imbracaminte: tunica, mantia si hlamida. Ele constau dintr-o bucata de stofa stransa cu o centura in jurul corpului si unita peste umar printr-un nod sau o agrafa. Hainele femeilor se deosebeau de cele ale barbatilor prin calitatea materialelor, transparenta tesaturiloe si culorile mai vii, imbinate cu o ajustare mai cocheta pe corp. Femeile foloseau ca accesorii umbrele, posete, palarii sau panglici.
In Egipt, cel mai important era costumul faraonului, alcatuit din cele mai fine materiale si impodobit cu aur si margele. Supusii purtau o versiune mai simpla a tinutei regale, in functie de rang.
Hainele sofisticate ale Evului Mediu si dezvoltarea lor in epoca moderna
In Evul Mediu, a inceput treptat sa se dezvolte conceptul de moda, pe care noi il intelegem in ziua de azi. Femeile, dorind sa se faca remarcate prin imbracamintea purtata, copiau nerabdare elemente ale tinutei, una de la alta. Tinutele au fost puternic influentate de motivele, materialele si culorile venite din Imperiul Bizantin. Tesaturi cu modele florale imense, palarii fantezie sau articole de imbracaminte inspirate din tinuta regala, impletite cu fire de aur, impresiona prin maiestrie si bogatie europenii.
Influentele modei estice, a deranjat insa biserica crestina, hainele cu decolteuri exuberante, fiind puternic criticate de clerici, printre care si francezul Bernard de Clairvaux, care pleda adesea pentru abandonarea acestui stil bizar de moda, ce ameninta societatea cu coruptia morala. Acest lucru a dus la emiterea unor reglementari legale ale modei, ce de exemplu impuneau, in Franta secolului al XIII-lea, un numar limitat de rochii pe care femeile le puteau poseda si interziceau purtarea de bijuterii, din aur sau pietre pretioase, in locurile publice. Insa protestele si religia, nu au fost in stare sa schimbe dorinta umana pentru lux si nici sa impiedice oamenii, in a atrage atentia asupra lor, prin transmiterea unui stil personalizat si sofisticat in imbracaminte.
Odata cu aparitia umanismului, in Italia secolului al XIV, imbracamintea se diversifica, punandu-se in principal accentul pe partea decorativa, ce trebuia sa aiba in primul rand un croi original, construit din cele mai bune materiale.
In aceasta perioada incepe sa prinda contur croitoria, cu diverse ateliere specializate in imbracaminte, ce se diferentiau in funtie de calitatea si stilul produselor. Se naste astfel marca, in functie de stilul abordat si reputatia croitorului, mersul la croitor, devinind un factor important, din punct de vedere social.
Din epoca Renasterii, dezvoltarea modei s-a bucurat de o popularitate imbatabila, jucand un rol semnificativ in conturarea pietei si influientand pozitiv reanvigorarea comertului international cu materiale. Pe langa hainele cusute la comanda, croitorii, si-au diversificat munca, producand si vanzand elemente de imbracaminte gata facute.
Odata cu schimbarile sociale din secolul al XVII-lea, clasa de mijloc, in special cea din Tarile de Jos, se remarca prin dorinta acerba de a se imbraca la moda, similar cu curtea regala, dezvoltarea comertului liber si industrializarea, contrubuind la imbogatirea ei.
Revolutia modei
In secolul al XVIII-lea, rolul dominant in industria textila este jucat de Franta si Anglia, prin introducerea technicilor inovative si utilizarea motoarelor cu aburi in productia textila, ducand astfel la cresterea numarului de articole de imbracaminte de pe piata.
Cumpararea hainelor, gata de purtat, produse in fabrici, in detrimentul mersului la croitor, a inceput sa schimbe ireversibil functionarea comertului cu imbracaminte, din care cusutul la comanda a disparut treptat.
Jurnalele de moda, erau deja la ordinea zilei, remarcandu-se printre altele “Le Journal du Gout”, publicat intre anii 1768 si 1770, Harper’s Bazaar si spectaculoasa “Vogue”, ce se naste in secolul al XIX-lea, la New York.
Intrand in secolul XX, observam ca moda isi pune tot mai puternic amprenta asupra societatii, facandu-si loc in viata de zi cu zi a oamenilor, din toate sferele sociale. Moda care ne inconjoara in prezent, s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, la inceput raspunzand nevoilor practice, mai apoi celor estetice, raspandindu-se initial exclusivist, la curtile regale si in mediile nobiliare, ca mai apoi sa se extinda asupra tuturor iubitorilor de frumos.
De la inceputurile sale, pana in prezent, imbracamintea si-a schimbat treptat scopurile, ajungand in ziua de azi sa urmareasca conceptul exclusiv de „a fi la moda”.
http://www.supermoda.ro/istoria-modei/istoria-imbracamintii