Julian Assange a fost arestat..

[Luna]

La stirile de dimineata au anuntat ca Julian Assange trebuie sa se prezinte la sediul politiei pt o declaratie.
Acum au anuntat ca l-au arestat pentru tentativa de viol.
Regret,pentru ca sigur ii vor acuza de tradare, si pedeapsa va fi inchisoare pe viata; fara el nu am fi aflat niciodata de politica murdara a marilor puteri.

O intrebare: daca ar fi sunat la usa unuia dintre voi si ar fi cerut sa-l gazduiti ce i-ati fi raspuns??

-Nu pot sa te ajut pentru ca esti cautat de Interpol ?

sau

-Intra, nu te voi trada!

 

[anuk]

Cine este Julian Assange ?

Românii, mari specialişti în conspiraţii mondiale, habar n-au cine este acest straniu Julian Paul Assange.





Cine ar merita mai mult Nobelul pentru pace, Julian Assange sau Barack Obama? De ce a trecut presa americană, britanică şi mondială atît de uşor peste gravele minciuni ale lui George W. Bush şi Tony Blair despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein şi ale nefericitului Irak? De ce a trecut atît de uşor şi iresponsabil la subiectul (story) următor care se vinde bine? Românii, mari specialişti în conspiraţii mondiale, habar n-au cine este acest straniu Julian Paul Assange. Nu prea citesc în limbi de circulaţie, iar puţina presă scrisă şi prea multa televiziune „cu rating" - de fapt, ţopească - nu se obosesc să-l facă cunoscut.

Julian Assange pare să nu fi urmat deloc cursuri şcolare obişnuite - mama sa nu dorea să-l „înregimenteze". Aceeaşi mamă New Age şi-a dus cu ea fiul într-un zig-zag existenţial în care se ascundea de soţ şi-şi prezerva independenţa. Assange s-a însurat şi a devenit tată la 18 ani - nevasta lui avea 16. La 20 de ani era unul dintre cei mai „căutaţi" hackeri din Australia. A avut şi un proces de mare răsunet, din care a ieşit... achitat. E azi, la 39 de ani, unul dintre papii hackerismului mondial - un bun camarad de-al său lucreză acum pentru Pentagon. Scriitorii lui preferaţi sînt Kafka, Koestler şi Soljeniţîn. Wikileaks are 4 ani de la înfiinţare, presa mondială se interesează de faptele de vitejie ale organizaţiei de doi ani, de cînd ea a intrat în competiţie cu marile trusturi de presă şi ocupă primele pagini ale ziarelor. Presa românească, în schimb, o ignoră, căci ea - cu Udrea, Boc şi Băsescu, plus cei vreo 20 de comentatori-jumări - vegetează încă fără griji în copilăria democraţiei dacice.

Julian Assange este apostolul noului jurnalism, zis „ştiinţific", „de expertiză". După această corecţie severă aplicată jurnalismului comercial, „tradiţional", care mănîncă la masa politicienilor, cunoscătorii spun că presa de tip vechi care se aliniază noilor standarde pierde foarte mult, iar cea care ignora noile standarde dispare pur şi simplu. Veselă perspectivă! Important nu e să punem ştampile pe ce face Wikileaks, ci să înţelegem revoluţia în curs. Noul jurnalism are două principii sănătoase: documentele acceptate de organizaţie nu trebuie să fie fabricate de cel ce i le propune şi ele trebuie să fie autentice, verificate fiind de cei care le editează, Wikileaks. Deocamdată, cea mai interesantă observaţie îmi pare a fi cea a lui Jay Rosen, de pe blogul lui „The Guardian", la 2 decembrie 2010 („The watchdog press died; we have this instead."), aceea că jurnalismul lui Wikileaks este unul nonstatal, născut din noua cultură globală a Internetului. Filmuleţele despre abuzurile comise de militari americani împotriva unor civili, printre care şi jurnalişti de la Reuters, au făcut turul mediei mondiale în această vară. La noi - nişte aliaţi dubios de zeloşi ai americanilor -, ele au trecut aproape neobservate. Războiul din ultimele şapte zile purtat de Wikileaks contra guvernului SUA şi a establishmentului politic mondial a fost cîştigat pe toată linia, practic fără nici o replică serioasă. Iranul însă s-a pus urgent la masa tratativelor. În ultima săptămînă, tirajul presei de peste tot a crescut brusc, ca şi frecventarea site-urilor de ştiri, iar interesul pentru discuţiile deontologice despre meseriile de diplomat, politician şi jurnalist atinge cote ameţitoare. Următorul obiectiv al Wikileaks - care e o echipă, şi nicidecum nu se confundă cu Julian Assange - a fost deja anunţat: o mare bancă americană (Bank of America, Goldman Sachs sau Citigroup?). Wall Street-ul ia foarte în serios această ameninţare. Citiţi mai mult în „Forbes" (interviul dat de Julian Assange lui Andy Greenberg la 29 noiembrie) sau în „The New Yorker" (portretul dezvoltat pe care i-l face Raffi Khatchadourian lui Assange în 7 iunie a.c.).

În aşteptarea telegramelor Ambasadei americane de la Bucureşti din noiembrie-decembrie 2009 şi ale Departamentului de Stat către Ambasada americană de la Bucureşti, care ne vor lămuri who is who and what for, merită să aflăm mai mult despre omul şi organizaţia care vor schimba nu doar rolul şi locul SUA în lume, ci chiar şi micuţa noastră democraţie prea de tot originală.

(Preluat de pe blogul Editurii Compania)

http://www.cotidianul.ro/131343-Arhanghelul-Julian-Assange

 

[Admin1]

Am modificat poll-ul pentru a avea o idee mai cuprinzatoare.
Una din ideile Cotidianului, preluat de Anuk mai sus sugereaza ca romanii nu prea au habar de cine este Jullian Assange sau Wikileaks, asa ca doresc sa arat inca un lucru Sper ca rezultatele poll-ului sa-l confirme

 

[ramanya]

WikiLeaks, o otravă oferită publicului de guvernul SUA şi de către Israel

WikiLeaks este “site-ul momentului” în lume, pentru dezvăluirea a zeci de mii de documente care ar pune Statele Unite într-o umbră foarte nefastă (e vorba de celebrele documente secrete de război din Afghanistan şi Iraq). Politicienii din Statele Unite au vorbit de WikiLeaks ca fiind o ameninţare la “siguranţa naţională” a Americii şi acum se simt frustraţi că există în Constituţia SUA prevederi care garantează libertatea cuvântului, neputând face nimic în legătură cu acest site.
Dar, sunt observatori care spun că site-ul WikiLeaks este doar unul propagandistic şi că fondatorul lui, Julian Assange, n-ar trebui luat prea mult în seamă. De ce? Pentru unele afirmaţii ale lui Julian Assange care te pot pune pe gânduri. Astfel, fondatorul WikiLeaks a declarat nu mai mult şi mai puţin că nu există nicio conspiraţie legată de evenimentele din 11 septembrie 2001! Pe naiba…tot mai mulţi specialişti spun că turnurile gemene din New York s-au prăbuşit ca urmare a detonării lor din interior şi nu datorită lovirii de către cele două avioane.
Într-o altă declaraţie, Julian Assange susţine că Osama bin Laden e în viaţă şi încă se află la conducerea Al-Qaeda. Pe naiba…Preşedintele Pakistanului, preşedintele Afghanistanului, precum şi alţi oameni politici importanţi care cunosc multe lucruri secrete, susţin că Osama bin Laden e mort de ani de zile. Probabil că dl Assange încă n-a citit aceste declaraţii… Într-o altă încercare propagandistică, WikiLeaks pretinde că în Iraq au fost găsite arme de distrugere în masă. Se ştie că aceste arme au fost motivul pentru războiul din Iraq declanşat de America în anul 2003. Dar toată lumea ştie, şi o recunosc, mai mult sau mai puţin voalat chiar şi oficiali americani, că în Iraq, în anul 2003, n-au fost găsite arme de distrugere în masă. Cât despre documentele “senzaţionale” puse la dispoziţie de WikiLeaks nu-i nimic nou sub soare. E vorba de nişte întâmplări care au apărut în presă şi pe Internet de câţiva ani de zile, ce erau cunoscute în mediile diplomatice, nefiind nimic surprinzător în ele.

Atunci care e scopul şaradei făcute de Assange? Propagandă. Propaganda e ca o otravă de şobolani. 95% din ea e hrană gustoasă şi sănătoasă. Dar scopul ei e acela de a înghiţi otrava, care constituie 5%. La fel e şi cu documentele WikiLeaks. Momeala o reprezintă nişte poveşti vechi, care deja erau cunoscute, pentru a convinge multimea că ceea ce oferă acest site e o “mâncare sănătoasă”. Numai că nu-i aşa. În această mâncare sănătoasă se află urme de otravă implantate de către guvernul SUA. WikiLeaks nu e un site ostil guvernului SUA! Să fim serioşi…De unde ar avea Assante acces la zeci de mii de documente secrete!? Nu uitaţi că în SUA sunt numai puţin de 14 servicii secrete…Credeţi că acestea au acceptat pur şi simplu furtul a zeci de mii de documente secrete fără să facă nimic!? O poveste de adormit copiii…
Să vedem ce otravă ne pregăteşte site-ul WikiLeaks:

1. Iran-ul este o ţară atât de rea, încât doreşte să-i ucidă pe toţi oamenii. Aşa că un război al SUA şi Israelului contra Iranului ar fi “total justificat”…

2. Coreea de Nord e şi ea o ţară rea, căci ea a furnizat Iran-ului rachete cu rază lungă de acţiune. Aşa că şi ea ar trebui eliminată de pe harta lumii.

3. China e şi ea pe lista neagră, căci are de-a face cu pirateria de software.

Aaa…da, să nu uităm un lucru! Israelul e un stat mai mult decât OK. Assange şi WikiLeaks n-au găsit nimic compromiţător la adresa Israelului. Asta dă o idee pentru cine lucrează cu adevărat Julian Assange…

sursa : http://www.lovendal.net/wp52/wikile...ublicului-de-guvernul-sua-si-de-catre-israel/

 

[bodo]

Interesant e si cine-l propune pentru Nobel ....

Oficial rus: Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, ar trebui nominalizat pentru premiul Nobel.

Fondatorul WikiLeaks Julian Assange ar trebui nominalizat pentru un premiu Nobel, a declarat un oficial de la Kremlin, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, pentru RIA Novosti.

"Asociatiile non-guvernamentale si guvernamentale ar trebui sa se gandeasca la modalitati de a-l ajuta. Poate ar trebui sa i se acorde un Premiu Nobel", a declarat sursa citata.

Fondatorul controversatului site a fost arestat in Londra marti, la solicitarea Suediei, unde este cautat sub acuzatia de agresiuni sexuale.

Un mandat de arestare pe numele lui Assange a fost emis de procurorii suedezi saptamana trecuta, la cateva zile dupa ce WikiLeaks a publicat prima transa din cele peste 250.000 de telegrame diplomatice confidentiale.

Publicarea acestor documente a starnit reactii controversate, mai multi lideri si diplomati minimizand impactul acestora, dar ridicand semne de intrebare asupra scopurilor acestei actiuni si afirmand ca o serie de informatii ar putea pune in pericol viata mai multor surse.

Australianul in varsta de 39 de ani se afla pe primul loc in sondajul online pentru desemnarea titlului Personalitatea anului 2010, decernat de Times. Castigatorul va fi anuntat miercurea viitoare.

http://www.hotnews.ro/stiri-interna...e-trebui-nominalizat-pentru-premiul-nobel.htm

 

[anuk]

Wikileaks şi Julian Assange sunt pionii lui George Soros şi ai CIA



Julian Assange, nu reprezintă decât o “operaţiune” pusă la cale de serviciile secrete din SUA şi Israel. Acest site este folosit ca mecanism de propagandă în folosul Americii şi Israelului, chiar dacă unele dezvăluiri ar pune în umbră administraţia de Washington. Însă dezvăluirile lui Assange nu reprezintă chiar o noutate, mass-media cunoscând demult unele din documentele scoase la lumină de WikiLeaks.

Unul din argumentele forte ale faptului că există legături subterane dintre WikiLeaks şi serviciile secrete din SUA o reprezintă imposibilitatea furtului a sute de mii de documente, fără cunoştinţa autorităţilor competente în comtraspionaj. În acest articol, vom prezenta şi dovezile care demonstrează, fără tăgadă, că Julian Assange şi WikiLeaks reprezintă marioneta CIA-ului. Şi asta mulţumită lui Wayne Madsen, care a scris un articol excepţional pe site-ul effedieffe.com.

WikiLeaks, apărătorul dizidenţilor, jurnaliştilor şi informatorilor?

WikiLeaks pretinde că este o organizaţie multi-jurisdicţională care are ca scop protejarea dizidenţilor interni, informatorilor din organizaţii/companii, jurnaliştilor şi bloggerilor care se confruntă cu ameninţări legale sau nu în a publica diferite informaţii care vor să dezvăluie comportamentul imoral al guvernelor şi corporaţiilor. WikiLeaks spune că “urmăreşte un impact politic maxim” şi că, până în prezent, a recepţionat peste 1,2 milioane de documente din diverse surse anonime.

WikiLeaks, legături cu Mossad-ul?

În schimb, în China, WikiLeaks este suspectat în a avea legături cu Mossad-ul (serviciul secret israelian). Această scurgere de informaţie a venit de la o persoană infiltrată în organizaţia Al Shabbab din Somalia, un grup insurgent musulman care e posibil să aibă legături cu celebra organizaţie teroristă Al Qaeda, ne anunta lovendal.net


http://www.agentia.org/teoria-consp...nt-pionii-lui-george-soros-i-ai-cia-7584.html

 

[Luna]

.... Si informatiile cerute despre Romania..




S E C R E T STATE 062395

NOFORN

EO 12958 DECL: 06/16/2034
TAGS PINR, KSPR, ECON, RO
SUBJECT: (S) REPORTING AND COLLECTION NEEDS: ROMANIA

REF: STATE 18770

Classified By: SUZANNE MCCORMICK, DIRECTOR, INR/OPS. REASON: 1.4(C)

¶1. (S/NF) This cable provides the full text of the new National HUMINT Collection Directive (NHCD) on Romania (paragraph 3-end) as well as a request for continued DOS reporting of biographic information relating to Romania (paragraph 2).
¶A. (S/NF) The NHCD below supercedes the NHCD contained in Ref C and reflects the results of a recent Washington review of reporting and collection needs focused on Romania and sets forth a list of priorities (paragraph 3) and reporting and collection needs (paragraph 4) intended to guide participating USG agencies as they allocate resources and update plans to collect information on Romania. The priorities may also serve as a useful tool to help the Embassy manage reporting and collection, including formulation of Mission Strategic Plans (MSPs).
¶B. (S/NF) This NHCD is compliant with the National Intelligence Priorities Framework (NIPF), which was established in response to NSPD-26 of February 24, 2003. If needed, GRPO can provide further background on the NIPF and the use of NIPF abbreviations (shown in parentheses following each sub-issue below) in NHCDs.
¶C. (S/NF) Important information responsive to the NHCD often is available to non-State members of the Country Team whose agencies participated in the review leading to the NHCD,s issuance. COMs, DCMs, and State reporting officers can assist by coordinating with other Country Team members to encourage relevant reporting through their own or State Department channels.

¶2. (S/NF) State biographic reporting ) including on Romania:
¶A. (S/NF) The intelligence community relies on State reporting officers for much of the biographical information collected worldwide. Informal biographic reporting via email and other means is vital to the community’s collection efforts and can be sent to the INR/B (Biographic) office for dissemination to the IC. State reporting officers are encouraged to report on noteworthy Palestinians as information becomes available.
¶B. (S/NF) Reporting officers should include as much of the following information as possible when they have information relating to persons linked to Romania: office and organizational titles; names, position titles and other information on business cards; numbers of telephones, cell phones, pagers and faxes; compendia of contact information, such as telephone directories (in compact disc or electronic format if available) and e-mail listings; internet and intranet “handles”, internet e-mail addresses, web site identification-URLs; credit card account numbers; frequent flyer account numbers; work schedules, and other relevant biographical information.

¶3. (S/NF) Romanian NHCD - priority issues:
¶A. National Leadership and Governance 1) Rule of Law, Corruption, and Crime (CRIM-4) 2) National Leadership (LEAD-3H) 3) Political Evolution and Democratic Reform (DEPS-4H) B. Financial Stability, Energy Security, and Societal Challenges 1) Financial Stability and Economic Development (ECFS-5) 2) Energy Security (ESEC-3H) 3) Money Laundering (MONY-5H) 4) Demographics, Minorities, and Human Rights (DEMG-5H) C. Foreign Relations 1) Black Sea, Balkans, and Other Regional Neighbors (FPOL-4H) 2) Russia (FPOL-4H) 3) European Union (FPOL-4H) 4) The United States (FPOL-4H) 5) International Organizations and Other Foreign Relations (FPOL-4H) D. National Security 1) GRPO can provide text of this issue. 2) North Atlantic Treaty Organization (FMCC-4H) 3) Force Structure, Modernization, and Readiness (FMCC-4H) 4) Proliferation and Counterproliferation (ACWP-4H) 5) Counterterrorism and Terrorism (TERR-4H) 6) Information to Support US Military Operational Planning (INFR-5H) E. Telecommunications Infrastructure and Information Systems (INFR-5H)

¶4. (S/NF) Reporting and collection needs:

¶A. National Leadership and Governance
1) Rule of Law, Corruption, and Crime (CRIM-4). Policies, plans, and efforts to develop, protect, and strengthen independent and effective judiciary, including advocates, opponents, obstacles, and progress. Government, non-public and public views about, and indications of, impact of corruption and crime on governance, internal development, financial stability, intelligence and security services, weapons security, military readiness, and foreign investment. Details about organized crime groups, including leadership, links to government and foreign entities, drug and human trafficking, money laundering, credit card fraud, and computer-related crimes, including child pornography. Details about cyber crime. Government plans and efforts to combat cyber crime. Details about drug trafficking, including trends, types of drugs, production, identification of trafficking groups and individuals, money laundering, and smuggling methods and routes. Government counter-drug control and enforcement plans, organizations, capabilities, and activities. Government efforts to cooperate with international partners to control illicit drug trade. Illegal acquisition of government documents, such as passports and driver licenses. Links between organized crime groups, cyber criminals, and terrorists. Details about law enforcement organizations and capabilities, including procedures, capabilities, challenges, and plans to remedy obstacles to swift and equal justice. Plans and efforts of law enforcement organizations to use biometric systems.
2) National Leadership (LEAD-3H). Objectives, strategies, efforts, authorities, and responsibilities of national leaders. Philosophies and motives behind leadership objectives, strategies, and efforts. Identities, motives, influence, and relations among principal advisors, supporters, and opponents. Decisionmaking procedures, including differences under varying circumstances. Relations among national government entities, including president, premier, ministers, national security and defense council, intelligence and security services, legislature, prosecutor general, and judiciary. Corruption among senior officials, including off-budget financial flows in support of senior leaders. Sources of funding for political candidates, and government plans and efforts to ensure funding transparency. Public support for or opposition to administration, as well as government strategies and tactics to increase, maintain, and exercise authority. Assessment, vulnerability, personality, financial, health, and biometric information about current and emerging leaders and advisors.
3) Political Evolution and Democratic Reform (DEPS-4H). Government and public commitment to, and plans and efforts to protect and strengthen, representative government, rule of law, freedom of press, religious freedom, private ownership, and individual liberties. Policies and efforts regarding political, judicial, economic, social, and educational reform. Plans and programs to manage perceptions, including through media manipulation. Popular attitudes about Romania,s evolving political, philosophical, and regional identity. Identification, roles, goals, and composition of significant societal groups, such as nongovernmental organizations (NGOs). Developments within political parties and blocs. Details about internal workings of major political parties. Strength and vitality of political parties. Information about opposition and extremist groups, including domestic and foreign support.

¶B. Financial Stability, Energy Security, and Societal Challenges
1) Financial Stability and Economic Development (ECFS-5). Plans and efforts to respond to global financial crisis. Public response to financial challenges. Leadership concerns about, and efforts to avoid, economic collapse. Opposition, extremist, and fringe group plans and efforts to exploit financial crisis to achieve objectives. Plans and efforts regarding economic cooperation with the US, EU, Group of Eight, and international financial institutions, including World Bank, International Monetary Fund (IMF), European Bank for Reconstruction and Development, and Paris Club. Plans and efforts to pursue economic reform, including among monetary and fiscal policies. Plans and efforts to develop national infrastructure, and private sector and market institutions, including financial system. Plans and efforts to adopt international investment norms, protect intellectual property, and support entrepreneurs, especially in small and medium businesses. Plans and efforts to attract and retain foreign investment. Plans and efforts to protect foreign investors from government corruption and inefficiencies. National and regional economic conditions, including real output, domestic and foreign investment, foreign trade, capital flight, monetization, and gray economy. Plans and efforts to limit capital flight and barter. Economic policy decisionmaker identities, philosophies, roles, interrelations, and decisionmaking processes. Role of private businessmen in economic planning. Published and non-published national budget, including oversight and associated banks and financial institutions. Details about major financial institutions. Plans and efforts to comply with IMF agreements. Plans and efforts regarding Euro adoption.
2) Energy Security (ESEC-3H). Policies, plans, and efforts to diversify energy sources and develop, rehabilitate, or expand energy infrastructure, including investment in capacity, efficiency, storage, nuclear power, flex-fuel, or other sources of alternative energy. Details about financing strategies, and openness to foreign investment. Willingness, plans, and efforts to develop and implement unified Europe energy security strategy. Declared and secret energy agreements with Russia, Iran, other Caspian basin countries, and others. Details about national energy policymakers, key commercial figures in the sector, and their relations with other national leaders. Views about and responses to Russian plans and efforts regarding Romanian dependence on Russian energy. Factors, including corruption and foreign influence, affecting government decisionmaking on key energy issues. Energy imports, including sufficiency, impact on economy, and influence on bilateral relations. Organized crime involvement in energy sector.
3) Money Laundering (MONY-5H). Government plans and efforts to implement anti-money laundering legislation, enforcement, and prosecution. Money laundering, including methods, techniques, transactions, locations, and associated individuals, organizations, and institutions. Use of shell corporations and non-financial intermediaries, such as lawyers, accountants, and casinos, as well as related bank accounts to launder criminal proceeds. Links between money laundering groups and terrorists. Drug traffic involvement in money laundering. Use of money laundering as an influence-gaining measure.
4) Demographics, Minorities, and Human Rights (DEMG-5H). Information about, and government policies and efforts regarding, religious and ethnic minorities, especially Hungarians, Roma, and Turks. Public attitudes toward minorities. Indications of human rights abuses. Details about demography, including birth rate, fertility rate, mortality rate, incidence of infectious diseases, and migration. Plans and efforts to respond to declining birth rates, including through promotion of immigration.

¶C. Foreign Relations
1) Black Sea, Balkans, and Other Regional Neighbors (FPOL-4H). Plans and efforts regarding relations with Black Sea and other regional neighbors. Plans and efforts to jointly respond to challenges regarding counterterrorism, counterproliferation, counternarcotics, and illegal migration. Plans and efforts regarding cooperative agreements, especially Black Sea FOR, Harmony, Enhanced Black Sea Security Proposal, and Black Sea Economic Cooperation Zone. Romanian participation in US-sponsored programs designed to promote regional security cooperation, healthy civil-military relations, and effective management of military resources. Plans and efforts regarding Russian influence in the region, especially on politics, energy, and other domestic issues. Plans and efforts to cooperate with regional neighbors on energy security. Details about disputes and rivalries with neighbors. Policies, plans, and efforts regarding Romanian minorities in neighboring countries. Relations with, and military deployments in, the Balkans. Plans and efforts to promote democracy in Eastern Europe and the Balkans, especially Macedonia. Plans and efforts regarding Moldova and Kosovo. Policies, plans, and efforts regarding Ballistic Missile Defense.
2) Russia (FPOL-4H). Policies, plans, and efforts regarding relations with Russia, especially on strategic issues, such as energy, security, transportation, and trade. Details about personal relations between Romanian leaders and Russian officials or businessmen. Senior leadership, intelligence officials, and ministerial-level vulnerabilities to Russian influence. Efforts to cooperate with or oppose Russia in support of, or opposition to, US policies. Leadership and public views about relations with Russia. Government and public attitudes about Russia,s strategic objectives in the region, and Romania,s vulnerability to Russian coercion and influence.
3) European Union (FPOL-4H). Philosophies and motives behind leadership objectives, strategies, and efforts regarding the European Union (EU). Evidence of, and thoughts about, increasing reliance upon EU, and diminishing reliance upon US, regional leadership. Leadership and public views about levels of influence among European states, including relations between states and EU institutions as well as emergence of a preeminent state or a core alliance in Europe. Evidence of Romanian mismanagement of EU funding, and government efforts to ensure transparent management of foreign aid. Details about formal and informal alliances between Romania and other EU states, including plans and efforts to cooperate on issues of mutual concern. Plans and efforts to cooperate with regional neighbors, EU members, and non-state actors to influence EU policies. Plans and efforts, including investment strategies, regarding European Security and Defense Policy (ESDP). Plans and efforts regarding EU expansion. Plans and efforts regarding specific EU policies and decisions.
4) The United States (FPOL-4H). Policies, strategies, and efforts concerning relations with the US. Expectations regarding diplomatic, security, and economic relations with the US. Leadership and public perceptions about US regional policies, presence, and activities. Plans and efforts to support or oppose US positions in international fora.
5) International Organizations and Other Foreign Relations (FPOL-4H). Plans and efforts to pursue national objectives in international fora, such as the United Nations and the Organization for Security and Cooperation in Europe. Plans and efforts regarding leadership opportunities in international organizations. Details about relations with China and nations that are hostile to US interests.

¶D. National Security
1) GRPO can provide text of this issue and related requirements.
2) North Atlantic Treaty Organization (FMCC-4H). Plans, efforts, and ability to maintain defense spending for force modernization, North Atlantic Treaty Organization (NATO) interoperability, meeting NATO-required spending levels and force goals, and defense capability initiative implementation. Strategy and efforts to win public support for such spending. Plans and efforts to fulfill commitments to NATO, including manpower and equipment for out-of-area operations. Actions to accommodate NATO procedures and methods. Government and public confidence in NATO Article 5 security guarantees. Attitudes toward stationing or long-term deployment of NATO or US forces on Romanian soil, NATO commands in Romania, and out-of-country deployments of Romanian forces. Plans and efforts regarding NATO enlargement, including strategic concepts and future roles of the alliance. Government, including military, intelligence, and security service willingness, ability, and efforts to protect US and NATO classified information. Awareness of and concern about foreign penetration. Implementation and strengthening of personnel-vetting procedures. Policies, plans, and efforts regarding EU defense and security cooperation, including ESDP; views and intentions regarding any conflict between ESDP and NATO obligations.
3) Force Structure, Modernization, and Readiness (FMCC-4H). Details about threat assessment, including agreement and disagreement among civilian and military leaders. Perceptions about, and response to, cyber warfare threat. Plans and efforts to support or oppose US objectives in Afghanistan, Iraq, and elsewhere. Willingness and capability to participate in NATO, EU, and other multilateral relationships, including out-of-area operations, multinational peacekeeping force in Southeast Europe, and humanitarian and peacekeeping operations. Policies and efforts regarding access, overflight, and transit of US military forces and equipment. Disposition, readiness, and mission of military forces. Plans and efforts regarding force structure, military reform, and modernization, including future roles, strengths, and compositions of military services. Details about military cooperation with other nations. Details about defense industry, including plans and efforts to cooperate with foreign nations and actors. Weapon system development programs, firms, and facilities. Types, production rates, and factory markings of major weapon systems. Decisionmaking regarding acquisition of US or other nation weapon systems. Military and paramilitary manpower, structure, budget and expenditure by service and function, mission, doctrine, tactics, order of battle, command and control, equipment, maintenance, training, exercise participation, support for international peacekeeping operations, professionalism, non-commissioned officer development, health care, pay, housing, loyalty, and morale. Civil-military relations. Perceptions about, and commitment to, intelligence sharing agreements with the US. Indications of national-level denial and deception program, including doctrine, targets, goals, organizations, and activities. Location, mission, organization, associated personnel, funding, development, and use of underground facilities and other hardened structures, including for protection of command and control networks, civil and military leaders, and critical resources. Details about, and transfer of, advanced engineering techniques to harden key facilities, including by use of specialty concretes. Details about dual use of underground civil infrastructure. Plans and efforts to help other states develop underground facilities and other hardened structures.
4) Proliferation and Counterproliferation (ACWP-4H). Commitment, plans, efforts, and ability to manage a secure military export regime, including details about monitoring end user activities and imposing penalties for violations. Organizational readiness and capability of border police and customs officials to control borders. Plans and efforts to adhere to international control regimes. Plans and efforts to implement legislation and enforce effective export licensing regimes. Willingness and efforts to cooperate with the US to prevent proliferation. Foreign use of Romania as weapons transshipment point. Details about weapons transportation, including associated firms, agents, modes, methods, routes, nodes, schedules, and communications. Details about organizations, groups, and individuals engage in sales of weapons or technologies to states that are hostile to US interests or non-state entities. Plans and efforts to circumvent antiproliferation treaties and arrangements.
5) Counterterrorism and Terrorism (TERR-4H). Government counterterrorism policies, plans, capabilities, and efforts. Government and public support for or opposition to US efforts, including military operations, in the war on international terrorism. Government willingness, capability, and effort to establish and protect legislative framework to combat terrorists; control borders; detain terrorists; seize terrorist-associated bank accounts; share intelligence; and protect weapons, associated facilities, and energy and other critical infrastructure against terrorist attack and intrusion. Terrorist plans to attack US and other persons, facilities, or interests. Terrorist plans and efforts to acquire or transship chemical, biological, radiological, or nuclear weapons. Terrorist identities, motives, objectives, strategies, locations, facilities, command structures, links to other groups or states, associations with humanitarian or medical groups, use of forged and/or modified travel documents, telecommunication methods and modes, transportation, funding, finance and business operations, security, recruitment, and training. Indications of foreign entity, public, or local support for terrorists. Details about terrorist involvement in illicit drug and other criminal trade.
6) Information to Support US Military Operational Planning (INFR-5H). Information to support US contingency planning, including for noncombatant evacuation, and humanitarian and medical relief operations. Current status, vulnerability of, and plans to modify, critical infrastructures, especially transportation, energy, and communications. Civilian and military medical and life science capabilities and infrastructures. Military medical research and development, including new vaccines, therapeutics, and chemical, biological, radiological, and nuclear medical defense. Information, including statistics, about infectious diseases, such as avian influenza, tuberculosis, human immunodeficiency virus/acquired immune deficiency syndrome, hepatitis A, and tickborne encephalitis. Locations and levels of chemical and radiological contamination of food, water, air, and soil. Locations and types of industrial facilities with chemicals stored onsite. Descriptions and locations of potential evacuation sites, police and fire stations, hospitals, hotels, and diplomatic facilities. Plans and capabilities of government and NGOs to support, including provision of security for, relief operations. Policies, plans, and efforts regarding detained, captured, and arrested US persons, including prisoners of war and missing in action.
¶E. Telecommunications Infrastructure and Information Systems (INFR-5H). Current specifications, vulnerabilities, and capabilities of, and planned upgrades to, national telecommunications infrastructure and information systems, networks, and technologies used by civilian and military government authorities, including intelligence and security services. Plans and efforts to acquire US export-controlled telecommunications equipment and technology. Official and personal phone numbers, fax numbers, and e-mail addresses of principal civilian and military leaders.
CLINTON

 

[anuk]

Fără secrete: Totul despre Julian Assange, fondatorul WikiLeaks




Nomad şi secretos, dar cu o inteligenţă sclipitoare şi cu un scop nobil, de dezvăluire a diverselor “adevăruri ascunse”, a devenit în câteva luni una dintre cele mai controversate persoane din lume şi singura faţă cunoscută de la Wikileaks. Deşi în apariţiile publice pare rece şi aproape inuman, Julian Assange este un individ normal, însă cu o viaţă neobişnuită şi capacităţi extraordinare, potrivit revistei The New Yorker.

Assange este un fel de traficant internaţional de informaţii. El şi colegii săi colectează documente şi imagini pe care guvernele şi alte instituţii le consideră confidenţiale, apoi le publică pe site-ul web numit WikiLeaks.org. Încă de când a apărut în spaţiul online, acum patru ani, site-ul a găzduit o gamă largă de materiale secrete, de la procedurile standard din tabăra Delta, Guantanamo Bay, la e-mailurile „Climategate” de la Universitatea din Anglia de Est, până la conţinutul personal al contului de Yahoo! al lui Sarah Palin.

WikiLeaks primeşte în jur de 30 de documente secrete în fiecare zi, dar sunt publicate doar cele care par credibile în forma originală, needitată, alături de comentariile aferente. “Vreau să inventez un nou standard: jurnalismul ştiinţific, unde oamenii vor citi, vor da mai departe şi vor verifica informaţiile”, a spus Assange. “De-a lungul timpului, am primit peste un million de documente din 13 ţări”, a adăugat el.

Această colecţie de documente este remarcabilă în primul rând pentru că WikiLeaks nu este o organizaţie, ci mai degrabă o insurgenţă mass-media. Nu are personal plătit, birouri, sediu sau alte lucruri asemănătoare. Assange nici măcar nu are un cămin. Călătoreşte din ţară în ţară, fiind găzduit de adepţi ai site-ului, de prieteni sau de prieteni ai acestora. El este pionul principal al WikiLeaks, dar sute de voluntari din toată lumea îl ajută la menţinerea infrastructurii complicate a paginii Web.

Membrii-cheie sunt cunoscuţi doar prin iniţialele lor, chiar şi în spatele operaţiunilor WikiLeaks, unde comunicarea se face criptat, prin chat. Această discreţie uneori exagerată vine din credinţa că o astfel de operaţiune populistă de informare, fără resurse, creată să facă publice date pe care instituţii puternice le vor bine ascunse, va avea întotdeauna duşmani serioşi.

WikiLeaks îşi păstrează însă conţinutul pe mai mult de 20 de servere din toată lumea şi pe sute de nume de domenii, cheltuielile fiind acoperite de donaţii şi de câteva persoane care rulează “site-uri oglindă” pentru a sprijini proiectul. Concret, odată ce un document este postat pe WikiLeaks, nu mai poate fi îndepărtat din spaţial virtual. Assange îşi descrie site-ul ca fiind „un sistem necenzurabil pentru scurgeri de documente care vor fi expuse analizei publice”, iar un guvern sau o companie care doresc să şteargă documentul ar trebui să distrugă practic tot Internetul. Până acum, deşi site-ul a primit sute de ameninţări cu judecata, nici una dintre ele nu a fost pusă în practică.

Dacă în apariţiile publice, din cauza părului alb, tenului palid şi privirii reci, poate părea un extraterestru venit pe Pământ să dezvăluie tot felul de adevăruri ascunse, în privat, Assange este de cele mai multe ori foarte energic şi entuziast. Se poate concentra intens, ore în şir, dar este exact genul de persoană care uită tot felul de lucruri mărunte. De exemplu, poate să uite să îşi rezerve bilet de avion sau, dacă îşi aminteşte totuşi acest lucru, să uite să îl plătească. Acest comportament îi face pe oamenii din jur să îi poarte permanent de grijă, să se asigure că este tot timpul în locul în care trebuie, că are haine curate sau mâncare în frigider.

Copilăria lui Assange

Numele Assange provine, cel mai probabil, de la Ah Sang, un emigrant chinez care s-a stabilit pe Insula Thursday, în largul coastei australiene, la începutul anilor 1800, şi ai cărui descendenţi s-au mutat mai târziu pe continent. Strămoşii pe cale maternală ai lui Assange au ajuns în Australia la mijlocul secolului 19, din Scoţia şi Irlanda, în căutare de pământ, iar Assange suspectează, pe jumătate în glumă, că înclinaţia sa către hoinăreală este genetică. Îşi schimbă foarte des numerele de telefon şi adresele de e-mail şi efectiv poate să înnebunească oamenii cu stilul
său evaziv şi tendinţa de a ascunde detalii din viaţa sa.

Assange s-a născut în 1971, în oraşul Townsville, de pe coasta nord-estică a Australiei. La scurt timp după prima sa aniversare, mama sa, s-o numim Claire, s-a măritat cu un director de teatru. Claire era de părere că educaţia formală le-ar inocula copiilor ei un respect nesănătos faţă de autorităţi şi că le va diminua dorinţa de a învăţa. “Nu am vrut să le stric personalitatea”, a spus ea. Până când Assange a împlinit 14 ani, s-a mutat împreună cu familia de 37 de ori, iar acest lucru a făcut educaţia constantă imposibilă.

Uneori era educat acasă sau urma cursuri prin corespondenţă. În plus, studia informal cu profesori universitari. În cea mai mare parte a timpului însă, citea o mulţime de cărţi, de unul singur. “Mi-am petrecut mult timp în biblioteci, sărind de la un subiect la altul, căutând cărţi de care am auzit sau am citit în altele, şi tot aşa”, îşi aminteşte el. A absorbit un vocabular vast, dar abia mai târziu a învăţat cum să pronunţe toate cuvintele pe care le învăţase. “În plus
, mare parte din copilăria mea m-am simţit precum Tom Sawyer. Aveam propriul meu cal, mi-am construit singur o plută, mergeam la pescuit sau exploram mine şi tuneluri”, a spus Assange.

Cum a început pasiunea pentru hacking

În timpul peregrinărilor frecvente, Claire a închiriat o casă peste drum de un magazin de electronice. Assange mergea acolo pentru a scrie programe pe un Commodore 64, pe care în cele din urmă mama sa i l-a cumpărat, după ce s-au mutat într-o locuinţă mai ieftină, pentru a strânge bani. În scurt timp, putea să intre în programe cunoscute, unde găsea mesaje ascunse, lăsate de creatorii lor. “M-a atras austeritatea interacţiunii unei persoane cu un computer. Este precum şahul: jocul este foarte auster, în sensul că nu ai multe reguli, nu e vorba de noroc, iar problema este foarte grea”, a spus Assange.

Când Assange a împlinit 16 ani, a primit un modem, iar calculatorul său s-a transformat într-un portal. Site-urile web nu existau încă- era abia anul 1987- dar reţelele de computere şi sistemele telecom erau suficient de bine conectate între ele încât să formeze un peisaj electronic ascuns pe care adolescenţii cu aptitudini tehnice îl puteau explora.

Assange şi-a luat numele Mendax şi şi-a construit o reputaţie de programator sofisticat care putea sparge cele mai sigure reţele. S-a aliat cu doi hackeri şi au format un grup care a devenit cunoscut sub numele de „Subversivii internaţionali”, apoi au spart sisteme de computere din Europa şi America Nord, inclusive reţele aparţinând Departamentului de Apărare din SUA şi al Laboratorului Naţional din Los Alamos. Într-o carte numită „Underground”, la care a colaborat cu scriitoarea Suelette Dreyfus, a subliniat regulile de aur ale hackerilor: “Nu provoca daune sistemelelor pe care le spargi, nu schimba informaţiile găsite, cu excepţia jurnalelor pe care trebuie să le modifici ca să îţi ştergi urmele şi împărtăşeşte informaţiile cu ceilalţi”.

La ceva timp, Assange s-a îndrăgostit de o adolescentă de 16 ani şi s-a mutat la scurtă vreme de acasă pentru a sta cu ea. “După două zile a apărut poliţia şi mi-a confiscat computerul şi toate componentele”, îşi aduce aminte Assange. Raidul a fost organizat de poliţia de stat şi „a fost întemeiat pe faptul că nişte indivizi au presupus că noi am fi furat cinci sute de mii de dolari
de la o bancă”. Assange nu a fost însă acuzat, iar echimpamentele i-au fost returnate. “În acel moment, m-am decis că ar fi înţelept să fiu puţin mai discret”, a spus el. Assange şi tânăra s-au alăturat unui grup de hackeri din Melbourne, asta până când fata a aflat că era însărcinată şi au fost nevoiţi să se mute mai aproape de Claire. Când Assange avea 18 ani, cei doi s-au căsătorit într-o ceremonie neoficială, şi la scurt timp după aceea, au avut un fiu.

Hackingul a rămas constant în viaţa sa, iar fiorii daţi de explorarea digitală erau amplificaţi de faptul că “Subversivii internaţionali” aflaseră că autorităţile erau interesate de activităţile lor. Poliţia Federală australiană a pus la cale o investigaţie a grupului, numită Operaţiunea Weather, pe care hackerii s-au străduit să o monitorizeze.

Proces cu 31 de capete de acuzare

În semptembrie 1991, la 20 de ani, Assange şi amicii săi au spart terminalul principal pe care Nortel, compania canadiană de telecom, îl avea în Melbourbe, şi au început să îl cerceteze. Tinerii au vizitat frecvent terminalul. În mod normal, Assange spărgea un sistem noaptea, când nu prea era activitate, dar în acel moment, unul dintre administratorii Nortel era logat în aplicaţie. Simţind că ar fi putut fi prins, Assange l-a abordat cu umor. “Am preluat controlul”, i-a scris, fără să îşi dea numele. “Ani buni m-am luptat să ies din umbră. Acum am văzut în sfârşit lumina”. Administratorul nu a răspuns, aşa că Assange a trimis un alt mesaj: “A fost drăguţ să mă joc cu sistemul vostru. Nu i-am făcut nimic rău, ba chiar am îmbunătăţit unele lucruri. Va rog, nu sunaţi la poliţie”.

Incursiunea “Subversivilor internaţionali” în sistemul Nortel s-a dovedit a fi foarte importantă pentru Operaţiunea Weather. Anchetatorii federali au supravegheat liniile telefonice, pentru a vedea pe care le folosesc hackerii. “Julian deţinea cele mai multe informaţii, dar era şi cel mai secretos din grup”, a spus Ken Day, liderul anchetei. “Avea însă unele motive altruiste. Cred că a făcut asta din convingerea că toată lumea ar trebui să aibă acces la orice fel de date”.

“Underground” descrie teama din ce în ce mai mare a lui Assange de arest. „Mendax visa tot timpul razii ale poliţiei. Auzea paşi, i se părea ca vede umbre în semi-întuneric sau o puşcă ţâşnind în casa sa la cinci dimineaţa”. În octombrie, era deja într-o stare deplorabilă. Soţia îl părăsise, luând cu ea şi copilul. Casa era un dezastru. Abia dacă mânca sau dormea. În noaptea în care a venit poliţia, şi-a legat telefonul la boxe şi a ascultat tonul de ocupat până la 23:30, când Ken Day a ciocănit la uşa sa şi i-a spus: “Cred că mă aşteptai”.

Assange a fost dat în judecată pentru 31 de capete de acuzare de hacking şi infracţiuni corelate. În timp ce aştepta procesul, a căzut în depresie şi s-a internat în spital. A încercat să locuiască cu mama sa, dar după câteva zile a plecat şi a dormit prin parcuri. A mai hoinărit şi prin pădurile dese de eucalipt din Parcul Naţional Dandenong Ranges, pline de ţânţari care i-au lăsat urme pe toată faţa. “Nu îţi mai auzi vocea interioară. Dialogul intern este stimulat de o dorinţă de a vorbi, dar nu este util de fapt dacă nu este nici o persoană în jurul tău. Nu vreau să par prea budist, dar pur şi simplu viziunea ta de sine dispare”.

A durat mai mult de trei ani până ca autorităţile să înceapă procesul împotriva lui Assange şi „Subversivilor internaţionali”. În cele din urmă, Assange a pledat vinovat la 25 dintre capetele de acuzare, iar şase au fost retrase. La sentinţa finală însă, judecătorul a spus: “Nu există nici o dovadă care să arate că a fost ceva mai mult decât simplă curiozitate inteligentă şi plăcerea de a fi capabil sa navighezi prin toate aceste computere”. În final, singura pedeapsă pe care a primit-o Assange a fost să plătească statului australian o mică sumă pentru daune.

După proces, Assange a început o altă luptă, pentru custodia fiului său, care a fost din multe puncte de vedere, mai chinuitoare decât procesul precedent. În 1999, după mai mult de 30 de audieri şi apeluri, Assange a ajuns la o înţelegere privind custodia cu soţia sa. “Am avut nervii întinşi la maxim. După ce s-a terminat totul m-am ales cu stres post-traumatic. Era ca şi cum m-aş fi întors din război. Cred că şi Julian are această afecţiune şi nu se tratează. La puţin timp după toate procesele, părul lui Assange, care era castaniu închis, a albit”, a spus Claire.

Cum a început WikiLeaks

După aceea, hackerul a avut diferite locuri de muncă şi chiar a fost un timp consultant în securitate informatică, sprijinindu-şi fiul pe cât de mult posibil. A studiat fizica la Universitatea din Melbourne, crezând că dacă încearcă să decripteze legile secrete care guvernează universul, va fi stimulat intelectual şi nu va mai fi tentat de hacking. Nu a fost însă aşa.

A ajuns să înţeleagă luptele omeneşti nu ca stânga contra dreapta sau credinţă contra raţiune, ci ca individ versus instituţie. Assange a crezut că adevărul, creativitatea, iubirea şi compasiunea sunt deteriorate de ierarhiile instituţionale şi de “reţelele de patronaj” care contorsionează spiritul uman. A schiţat un manifest, numit “Conspiraţia ca guvernare”, care a încercat să aplice teoria în politică. Assange a scris că guvernarea ilegitimă este prin definiţie conspiraţională. A argumentat că, atunci când liniile de comunicare internă ale unui regim de comunicare internă sunt perturbate, fluxul informaţional dintre conspiratori trebuie să scadă, şi, pe măsură ce fluxul se apropie de zero, conspiraţia dispare. Scurgerile de informaţii erau un instrument al războiului informatic.

Aceste idei au evoluat la scurt timp în WikiLeaks. În 2006, Assange s-a baricadat într-o casă de lângă universitate şi a început să lucreze. În accese de creativitate, scria diagrame de flux pentru sistem pe pereţi şi pe uşi, ca să nu le uite. Îşi pusese un pat în bucătărie şi invita toţi excursioniştii care treceau prin campus să doarmă la el, în schimbul ajutorului la construcţia site-ului. “Nu dormea şi nu mânca deloc”, a spus una dintre persoanele care i-au trecut pragul.

Regula de bază WikiLeaks: discreţia

Aşa cum funcţionează acum, site-ul este în principal găzduit de un furnizor suedez de servicii de internet, numit PRQ.se, care a fost creat pentru a rezista atât presiunilor juridice, cât şi atacurilor cibernetice, care păstrează cu înverşunare anonimitatea clienţilor săi. Fişierele sunt prima dată trimise prin PRQ către un server WikiLeaks din Belgia, apoi către “altă ţară care are unele legi permisive”, după spusele lui Assange, iar în cele din urmă sunt stocate în altă parte.

De mentenanţă se ocupă tehnicieni extrem de secretoşi, una dintre regulile de bază în Wikileaks. Unii dintre membri nu au acces la unele părţi din sistem, din motive de securitate. Întreaga reţea, dar şi fişierele introduse sunt criptate, iar traficul este menţinut anonim. Mai mult, computerele WikiLeaks pot genera în orice moment mii de intrări false, tocmai pentru a proteja documentele reale. Assange a spus ca încă există puncte vulnerabile în sistem, dar că “în principiu, este mai sigur decât orice reţea bancară”.

În decembrie 2006, WikiLeaks a postat primul document: o “decizie secretă” semnată de Sheikh Hassan Dahir Aweys, un lider somalez rebel al Uniunii Judecătoriilor Islamice. Actul cerea execuţia oficialilor guvernamentali de către criminali plătiţi. Assange şi alţi membri nu erau siguri de autenticitatea informaţiilor, dar au fost de părere că cititorii, folosind opţiunile asemănătoare site-ului Wikipedia, vor ajuta la analizarea lor.

Au publicat decizia, împreună cu un comentariu amplu, în care era pusă întrebarea: “Este acesta un manifest îndrăzneţ al unui militant islamic entuziast, având legături cu Bin Laden? Sau este doar o clevetire a serviciilor de informaţii americane, create să discrediteze Uniunea, să rupă alianţele somaleze şi să manipuleze China?”

Autenticitatea documentului nu a fost niciodată dovedită, dar ştirile despre WikiLeaks au înlocuit rapid scurgerea în sine. În 2007, a publicat mii de pagini de informaţii militare secrete privind un număr mare de achiziţii ale armatei în Irak şi Afganistan. Baza de date conţinea fiecare obiect care a fost comandat: mitraliere, maşini Humvee, aparate de numărare a banilor, telefoane prin satelit. Assange a sperat că jurnaliştii vor cerceta cu atenţie informaţiile, dar acest lucru nu s-a întâmplat. “Sunt atât de supărat. A fost o scurgere absolute incredibilă: toată structura armatei din Afganistan şi Irak, până la ultimul scaun, şi nimic”, a spus Assange.

Sprijin pentru jurnalişti

Odată cu lansarea filmului „Crime colaterale”, despre agresiunile făcute de soldaţii americani în Irak, WikiLeaks a primit mai mult de două sute de mii de dolari în donaţii, iar Assange a scris pe Twitter: “Iată un nou model de finanţare pentru jurnalişti: încercaţi să schimbaţi ceva”. Iarna trecută, Assange lăsase site-ul într-o stare semi-latentă pentru că nu avea suficienţi bani să îl ruleze, dar şi pentru că părţile tehnice aveau nevoie de ajustări.

Unul dintre scopurile declarate ale WikiLeaks este să reprezinte o sursă din care reporterii să facă rost de informaţii în deplină siguranţă. Mai exact, să funcţioneze ca un cont bancar elveţian, în care informaţiile ar putea fi împărtăşite în mod anonim. Sistemul ar putea chiar să permită generarea unui deadline pentru reporter, după care documentul ar fi automat postat pe WikiLeaks.

Assange a mai cochetat şi cu alte idei. Pe principiul că oamenii nu ar aprecia ceva atât de valoros decât dacă ar fi nevoiţi să plătească pentru asta, a încercat să vândă documentele la licitaţie către agenţiile de ştiri; în 2008, a încercat acest lucru cu şapte mii de e-mailuri trimise de pe contul unui fost scriitor de discursuri ale lui Hugo Chavez. O altă variantă a fost un sistem de abonamente, în care membrii care plătesc o taxă mai mare ar avea acces mai rapid la “scurgerile” informaţionale.

Încercările legate de prezentarea site-ului şi de opţiunile tehnice nu vor răspunde însă la o întrebare mai profundă la care WikiLeaks ar trebui să răspundă: “Despre ce este vorba? Punctele tari ale site-ului- rezistenţă aproape totală la procese şi hârţuire guvernamentală- îl fac să fie un instrument al binelui în societăţile în care justiţia este nedreaptă.

Spre deosebire însă de regimurile autoritare, guvernele democratice ţin anumite secrete în mare parte pentru că cetăţenii sunt de acord cu asta, şi pentru a proteja politica de legitimitate. În societăţile liberale, punctele tari ale site-ului sunt de fapt slăbiciunile sale. Procesele, dacă sunt drepte, sunt o formă de descurajare a abuzurilor. Destul de curând, Assange va trebui să se confrunte cu paradoxul creaţiei sale: lucrul pe care se pare că îl detestă cel mai tare- puterea fără responsabilitate, va deveni din ce în ce mai pronunţată pe măsură de WikiLeaks se va transforma într-o instituţie reală.



http://www.romanialibera.ro/actuali...lian-assange-fondatorul-wikileaks-211767.html