Angela74
New member
- Joined
- Jan 23, 2011
- Messages
- 1,207
- Reaction score
- 0
Daca este un loc mai potrivit pe forum, rog pe cine poate sa mute subiectul.
Dincolo de povestile cu tunele, lumini si vazutul corpului de undeva din afara lui, au loc fenomene atestate de medici ,pt care nu exista o explicatie plauzibila d,p,d,v stiintific.
Un medic vorbeste despre Near Death Experiences
Spitalul , incredibil de 'rece' si aseptic la prima vedere, dar pacientii si familiile lor stiu ca este un loc plin de emotii, unde se deruleaza drame si viata se poate schimba intr-o secunda.
Sala operatorie este deseori ambientul cel mai dramatic .
Dr Allan Hamilton, neurochirurg de la Harvard, stie bine acest lucru.
Profesez ca si neurochirurg de 25 de ani si de-a lungul carierei mele am avut cateva experiente extraordinare.Lucruri care, pt stiinta medicala, nu ar trebui sa fie posibile.
In cartea sa ....., Allan reveleaza unele din aceste experiente extraordinare.
Unul din aceste cazuri priveste o femeie care a fost supusa unei proceduri speciale.Aceasta consta in faptul de a pune creierul intr-un stat practic mort pe tot timpul operatiei.
Tanara femeie avea o hemoragie la baza creierului. Este un punct extrem de dificil de ajuns, deci strategia pe care am decis sa o adoptam a fost aceea de a conecta femeia la un aparat care ar fi continuat sa 'respire' si sa mentina bataile cardiace in locul ei, racind treptat corpul.
(deci masina era pe post de plamani si inima)
Cand a fost momentul inima sa a fost oprita si pompa activata. Pt o perioada de aproximativ 20 de minute nu exista circulatie sangvina ,iar creierul este oprit din orice activitate electrica.
Era complet moarta conform oricarui parametru.
Intrerupte activitatile cardiace si respiratorii ale femeii, doctorii incep sa repare hemoragia.
Linistiti fiind de bunul mers al operatiei, medicii si asistentele au inceput sa vorbeasca intre ei.
In timpul acelei perioade (20 min) a avut loc o conversatie. Una dintre asistente, de ex, spusese ca se va logodi , ca a primit un inel de logadna.
Dupa operatie , care a reusit perfect, dr Hamilton viziteaza pacienta convalescenta.
In timp ce vorbeam ea (pacienta) ne povesti de conversatia noastra (cea din sala de operatie), repetand-o cuvant dupa cuvant, spunandu-ne chiar si numele magazinului de bijuterii unde a fost cumparat inelul.
Noi ne uitam unii la altii zicandu-ne,- este imposibil, creierul sau nu avea absolut nicio activitate electrica.
Deci, intrebarea este: unde au fost create acele amintiri? Si dupa ce au fost create , cum au facut sa se intoarca?
Ideea 'constiintei' care poate exista si genera amintiri, independenta de creier si minte este o descoperire tulburatoare.
De Hamilton considera ca experientele de acest tip nu sunt izolate. Ciudate episoade ,precum cel anterior, survin in fiecare zi ,in diferite spitale din tara, dar medicilor le este teama sa vorbeasca.
El spera ca noua sa carte sa contribuie la disiparea tacerii.
As vrea ca pacienti si medici sa fie liberi de a accepta aceste lucruri, de a vorbi despre ele, punand sfarsit tacerii. In urgentele sanitare nu trebuie sa ne ocupam (sau preocupam) doar de nevoile fizice, dar si de cele spirituale. Intr-un anumit fel sufletul are nevoie de ingrijire intensiva ca si corpul. Ma gandesc la faptul ca un bun medic trebuie sa utilizeze tot ceea ce are la dispozitie, intelectul, cunostintele sale dar si intuitia sa.
Elevilor mei le spun mereu: cand simtiti parul ca se ridica pe spate, ar fi bine sa luati in considerare si sa ascultati acel avertisment.
Dincolo de povestile cu tunele, lumini si vazutul corpului de undeva din afara lui, au loc fenomene atestate de medici ,pt care nu exista o explicatie plauzibila d,p,d,v stiintific.
Un medic vorbeste despre Near Death Experiences
Spitalul , incredibil de 'rece' si aseptic la prima vedere, dar pacientii si familiile lor stiu ca este un loc plin de emotii, unde se deruleaza drame si viata se poate schimba intr-o secunda.
Sala operatorie este deseori ambientul cel mai dramatic .
Dr Allan Hamilton, neurochirurg de la Harvard, stie bine acest lucru.
Profesez ca si neurochirurg de 25 de ani si de-a lungul carierei mele am avut cateva experiente extraordinare.Lucruri care, pt stiinta medicala, nu ar trebui sa fie posibile.
In cartea sa ....., Allan reveleaza unele din aceste experiente extraordinare.
Unul din aceste cazuri priveste o femeie care a fost supusa unei proceduri speciale.Aceasta consta in faptul de a pune creierul intr-un stat practic mort pe tot timpul operatiei.
Tanara femeie avea o hemoragie la baza creierului. Este un punct extrem de dificil de ajuns, deci strategia pe care am decis sa o adoptam a fost aceea de a conecta femeia la un aparat care ar fi continuat sa 'respire' si sa mentina bataile cardiace in locul ei, racind treptat corpul.
(deci masina era pe post de plamani si inima)
Cand a fost momentul inima sa a fost oprita si pompa activata. Pt o perioada de aproximativ 20 de minute nu exista circulatie sangvina ,iar creierul este oprit din orice activitate electrica.
Era complet moarta conform oricarui parametru.
Intrerupte activitatile cardiace si respiratorii ale femeii, doctorii incep sa repare hemoragia.
Linistiti fiind de bunul mers al operatiei, medicii si asistentele au inceput sa vorbeasca intre ei.
In timpul acelei perioade (20 min) a avut loc o conversatie. Una dintre asistente, de ex, spusese ca se va logodi , ca a primit un inel de logadna.
Dupa operatie , care a reusit perfect, dr Hamilton viziteaza pacienta convalescenta.
In timp ce vorbeam ea (pacienta) ne povesti de conversatia noastra (cea din sala de operatie), repetand-o cuvant dupa cuvant, spunandu-ne chiar si numele magazinului de bijuterii unde a fost cumparat inelul.
Noi ne uitam unii la altii zicandu-ne,- este imposibil, creierul sau nu avea absolut nicio activitate electrica.
Deci, intrebarea este: unde au fost create acele amintiri? Si dupa ce au fost create , cum au facut sa se intoarca?
Ideea 'constiintei' care poate exista si genera amintiri, independenta de creier si minte este o descoperire tulburatoare.
De Hamilton considera ca experientele de acest tip nu sunt izolate. Ciudate episoade ,precum cel anterior, survin in fiecare zi ,in diferite spitale din tara, dar medicilor le este teama sa vorbeasca.
El spera ca noua sa carte sa contribuie la disiparea tacerii.
As vrea ca pacienti si medici sa fie liberi de a accepta aceste lucruri, de a vorbi despre ele, punand sfarsit tacerii. In urgentele sanitare nu trebuie sa ne ocupam (sau preocupam) doar de nevoile fizice, dar si de cele spirituale. Intr-un anumit fel sufletul are nevoie de ingrijire intensiva ca si corpul. Ma gandesc la faptul ca un bun medic trebuie sa utilizeze tot ceea ce are la dispozitie, intelectul, cunostintele sale dar si intuitia sa.
Elevilor mei le spun mereu: cand simtiti parul ca se ridica pe spate, ar fi bine sa luati in considerare si sa ascultati acel avertisment.