O seara buna sa aveti!
Iarna
de Ion Pillat
Ţi-aduc omătul liniştit ce-apasă,
Cu fulg uşure, ca o piatră grea
Pe ţarină, pe suflet şi pe casă
Ţi-l las pe geamuri preschimbat în stea.
De-acum câmpia va fi foaia nouă,
Pe care sănii-nseamnă stranii dungi,
Şi-n tine, călătorule-o să plouă
Cu zurgălăi, cu amintiri, cu doruri lungi
Copil de-odinioară
Prin iarnă din cămara zăvorâtă
Se furişează cald miros de mere,
Readucând în vremea viscolită
Iar toamna cu trecuta mângâiere,
Când sufletul împovărat venise,
Cu târna lui pe poame şi de vise,
În casa amintirilor închise.
Şi-n inimi amorţite de-a lor strajă,
Străbat adânc, îmbălsămând gândirea,
Cu seva lor fierbând din nou sub coajă,
Copilărescul dor şi amăgirea…
Şi-n inimi, viu ca şi întâia oară.
Te scoli din somn, tu, cel de-odinioară,
Din somnul tău, copil de-odinioară
Ion Pillat