• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Politica europeana

Nu e sfârşitul lumii, nici al euro, ci începutul unei noi Europe


De la debutul crizei datoriilor suverane încoace, corul celor care cântă prohodul Uniunii Europene, dar şi al monedei unice şi-a îngroşat rândurile. Şi cântă pe voci. În funcţie de interese, economice sau geostrategice. Nu în ultimul rând, avem şi tagma prorocilor de dragul prorocirii, nu mai puţin numeroasă. Frecvenţa cu care se pomeneşte de destrămarea UE începe să semene cu cea a sfârşitului lumii, de altminteri, dacă nu mă-nşel, şi acesta urmează să survină undeva în cursul zilei de azi, cum prevesteşte pentru a doua oară în acest an, un american. Ar fi păcat să se-ntâmple aşa înainte să vedem rezultatul summitului european din acest weekend şi el creditat ca moment crucial pentru a spune dacă UE mai are vreun viitor.

De pildă, prestigioasa agentie de globall intelligence Stratfor consideră că nu există un scenariu câştigător pentru Uniune aceasta având în fapt de ales între catastrofă sau criză bancară. Primul scenariu este cel în care grecii vor beneficia de o ştergere parţială a datoriei. Odată creat acest precedent, acelaşi lucru ar urma să solicite şi Italia, Portugalia, Spania, Franţa, Belgia, Irlanda. Aceasta ar fi echivalent cu o suprasolicitare a mecanismului european de bailout şi ar conduce la criză a sistemului bancar european. În situaţia în care Europa nu va accepta o restructurare a datoriei Greciei şi va continua să impună restrângerea de cheltuieli Atenei, Grecia va da faliment iar consecinţa va fi aceeaşi, o criză bancară europeană. Finalmente, dacă Grecia va fi lăsată de capul ei, pierderea de credibilitate va fi masivă, iar criza bancară care va apărea oricum, catastrofală.

Ce va decide Europa, sau mai potrivit spus, Germania şi Franţa, în această situaţie, ar fi răspunsul la soarta Uniunii. Redusă la interesele nemţeşti, problema se reduce la o analiză cost-beneficiu a motorului economiei europene. Or, dacă este adevărat că în orice scenariu, Grecia nu-şi va putea vreodată plăti imensa datorie în raport cu PIB-ul său, este tot atât de adevărat că Germania nu are absolut nici un interes, nimic de câştigat, ci doar de pierdut dintr-un efect de domino care ar duce la dispariţia monedei unice, scenariul catastrofal preferat de cei mai mulţi cavaleri ai apocalipsei economice. Lăsând de-o parte orice fel de aspecte tehnice, ar fi de-a dreptul caraghios, iar eurozona chiar ar trebui să dispară dacă nu poate susţine un membru al cărei PIB reprezintă sub 1% din cel european. Însă bătălia Europei, aşa cum arată şi scenariile Stratfor nu este una cu problema grecească, ci aceea că multe state mult mai mari şi importante din eurozonă se confruntă cu datorii publice imense capabile să zădărnicească orice mecanism de bailout inchipuit la nivel european.

În fine, privit dintr-un alt unghi, războiul pentru Europa se dă între statele membre ale eurozonei şi zisele „pieţe” etern nemulţumite şi agitate de lipsa de reacţie rapidă a politicienilor. În paranteză fie spus, niciodată şi în nicio circumstanţă, viteza de reacţie a politicului nu va fi pe măsura celei a pieţelor, iar acestea fac de regulă bani frumoşi pe această cale. De alminteri, într-un anume fel, pieţele au o atitudine caragielească în ce priveşte rezolvarea crizei, deoarece cer să se revizuiască câte ceva, în punctele esenţiale, dar n-ar dori să se schibe nimic în ce priveşte reglementarea lor. Va dispărea euro sau eurozona? Răspunsul este categoric nu, iar motivaţia este foarte simplă: aceleaşi pieţe ce par să-i ameninţe existenţa nu vor permite una ca asta. Dar, cum ceva tot trebuie să se-ntâmple, se va întâmpla. Acest lucru este o mai mare integrare europeană, o transformare radicală a Uniunii Europene. Este ceea ce politicienii vor face începînd cu un Guvern economic european. Nu neapărat pentru că şi-o doresc, ci pentru că n-au încotro. În context, sunt uimit că în acest timp în care se reaşează continentul există concetăţeni care cred, ameţiţi de aberaţii precum cele ale lui Dinu Patriciu, că România ar trebui să rămână în afara zonei euro. Ca să facă ce?

http://www.ghidolt.ro/
 
Uniunea Eurasiatică, proiectul lui Putin după modelul UE! Îi iese mai bine?


După întâlnirea premierilor din Comunitatea Economică Eurasiatică, Vladimir Putin și-a prezentat planurile cu privire la Spaţiului Economic Comun (SEC). Deocamdată, acesta este compus din Rusia, Belarus şi Kazah¬stan, dar, în scurt timp, noi state sunt așteptate să adere, primele pe listă fiind Kîrgîzstanul şi Tadjikistanul. Împreună, aceste țări urmează să formeze Uniunea Eurasiatică.

“Spațiul Economic Comun va începe să funcționeze din 1 ianuarie 2012. Va deschide noi piețe pentru companiile rusești, stabilind un mediu de reglementare unic, convenabil în toate țările noastre. Mecanismele spațiului economic comun vor necesita desigur o dezvoltare suplimentară și de aceea trebuie să ne asigurăm, mai întâi de toate, că structurile supranaționale funcționează eficient. Comisia Uniunii Vamale va fi printre primele structuri de modernizat. În cadrul comisiei va trebui format un consiliu, deoarece competențele acesteia vor crește semnificativ. Consiliul va fi o agenție permanentă, căreia țările noastre îi vor delega o parte a autorității lor în domeniul sferei macroeconomice, al reglementărilor tarifare, al subvențiilor pentru industrie și al monopolurilor naturale”, a declarat Putin.


Uniunea Eurasiatică, proiectul lui Putin după modelul UE:
video : http://www.capital.ro/detalii-artic...-dupa-modelul-ue-ii-iese-mai-bine-155060.html
 
Ce decizii au de luat liderii UE la Bruxelles. Vezi care sunt cele trei soluţii cruciale pentru salvarea monedei euro

4.jpg


Şefii de stat şi de guvern se vor întâlni la Bruxelles duminica pentru a discuta despre eforturile de a rezolva criza datoriilor din zona euro. Această reuniune este considerată crucială pentru soarta Greciei şi pentru decizii care să prevină contagiunea în zona euro. Băncile trebuie recapitalizate, dar Franţa şi Germania nu se înţeleg pe modul în care acest lucru ar urma să fie făcut. Fondul de salvare al UE ar trebui şi el mărit, dar din nou, cei doi lideri au păreri diferite în legătură cu modul în care să fie folosit. Aceste divergenţe majore au determinat liderii UE să anunţe întâlnirea de duminică şi încă un Euro summit săptămâna viitoare.

UE are nevoie de aceste soluţii care ameninţă tot mai puternic moneda comună până la reuniunea G20 care începe pe 3 noiembrie la Cannes (Franţa) şi la care participă liderii mondiali. Europa trebuie să bină în faţa competitorilor internaţionali cu un răspuns consistent şi ferm la criza datoriilor.

Care sunt cele mai importante decizii aşteptate de la Consiliul European şi Euro summitul din Bruxelles:

1. Recapitalizarea băncilor europene

Oficialii Uniunii Europene au declarat joi, pentru Reuters, că toate statele membre ale UE sunt acum de acord că 100 de miliarde de euro, este suma necesară consolidarea băncilor europene, protejarea lor împotriva datoriilor Greciei şi a contagiunii. FMI a estimat că e nevoie de două ori mai mult. Vezi detalii aici

Investitorii privaţi vor fi responsabili de primele fonduri pentru recapitalizare iar dacă acest lucru dar dacă acest lucru se dovedeşte insuficient, guvernele naţionale vor putea să sprijine băncile. Numai în ultimă instanţă fondul de salvare, cunoscut sub numele de Fondul European de stabilitate financiară (FESF), va putea fi folosit pentru a furniza fonduri necesare băncilor.

4.jpg

Banca franco belgiană Dexia (foto sus) a fost prima victimă a crizei datoriilor, acţiunile sale s-au prăbuşit în două zile. Banca a fost ajutată prin intervenţia statului belgian. Vezi detalii aici

Summit-ul de duminică începe cu o întâlnire a tuturor celor 27 de lideri UE, urmată de o reuniune a celor 17 lideri din zona euro care este de aşteptat să ajungă la un acord cu privire la modul în care se va face recapitalizarea inclusive asupra unei cifre mai exacte de care băncile au nevoie ori cât timp vor fi obligate să menţină aceste fonduri.

2. Cât de mare să fie Fondul de salvare

Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), înfiinţat anul trecut şi folosit până în present pentru a salva Portugalia şi Irlanda, este de 440 miliarde euro, se bazează pe garanţii de la toate statele membre din zona euro şi are capital de pe pieţele internaţionale de capital prin emiterea de obligaţiuni. Este triplu-A evaluat.

Pieţele financiare nu sunt convinse însă că valoarea EFSF este suffcient de mare pentru a face faţă problemele serioase cu care se confruntă alte două state din zona euro: Italia şi Spania.

Ameninţarea contagiunii: Italia şi Spania au avut săptămâna aceasta probleme cu ratingurile. Vezi ce s-a întâmplat

Liderii din zona euro încearcă acum să vină cu modalităţi de a mări valoarea fondului, fără a creşte însă garanţiile pe care guvernele déjà le-au făcut.

Franţa doreşte ca EFSF să se transforme într-o bancă astfel încât să poată împrumuta bani de la Banca Centrală Europeană (BCE), la rate ale dobânzii scăzute şi să împrumute ţările cu probleme. Germania şi BCE se opun acestei variante.

Citeşte şi: De câţi bani are nevoie fondul de salvare UE pentru a ajuta ţările cu probleme

3. GRECIA împrumutată şi/sau iertată de datorii

Liderii europeni vor încerca, de asemenea, să ajungă la un acord privind un nou pachet de ajutor pentru Grecia, care beneficiază deja de 110 miliarde de euro împrumuturi de la UE şi Fondul Monetar Internaţional. Un al doilea pachet de salvare, iniţial estimat la 109 miliarde de euro, este acum probabil să crească au indicat oficialii UE, deşi nu este clar cât de mult.

4.jpg

restul puteti citi aici : http://www.adevarul.ro/adevarul_eur...ul_European-Bruxelles-Grecia_0_576542909.html
 
UE: România şi Bulgaria vor adera la Spaţiul Schengen în 2012

România şi Bulgaria vor adera la Spaţiul Schengen anul viitor. În sfârşit, statele Uniunii Europene au dat, duminică, undă verde aderării celor două ţări la Schengen, deşi în urmă cu numai o lună, Finlanda şi Olanda se împotriveau aderării noastre.

Acest lucru însă se va face în două etape. Mai exact, România şi Bulgaria vor fi primite, în martie 2012, doar cu spaţiul aerian şi cel maritim, urmând ca în iulie să fie acceptate şi cu graniţele terestre.

Nu este însă pentru prima dată când la nivel european se recurge la o astfel de soluţie de compromis, pentru a primi un stat în grupul ţărilor membre Schengen. Numai că în cazul acelor state, Consiliul European a optat mai întâi pentru aderarea cu spaţiul terestru şi, ulterior, cu cel maritim şi aerian.

Decizia de duminică a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vine după o serie de momente tensionate pentru autorităţile de la Bucureşti şi Sofia pe tema Schengen.

Şi asta deoarece, la ultimul Consiliu European al miniştrilor de Interne, celor două state li s-a reproşat lipsa reformelor pe parte politică şi pe parte de justiţie, corelându-se astfel forţat aderarea la Schengen de eforturile făcute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

http://www.antena3.ro/externe/ue-ro...adera-la-spatiul-schengen-in-2012-141207.html
 
Mai sa fie !


Ideile de la Bucureşti adoptate în zona euro
Propunerea făcută de ţara noastră a folosit tuturor statelor UE


Liderii zonei euro s-au întâlnit ieri pentru a finaliza un plan cu ajutorul că­ruia să se pună capăt crizei şi să fie salvată moneda comună, în contextul neliniştii crescânde în privinţa Italei, transmite AFP. Ideea centrală a fost ca băncile creditoare să accepte ştergerea unei părţi a datoriilor, în valoare de aproximativ 100 de mi­liarde de euro şi, în contrapartidă, să fie recapitalizate instituţiile financiare care au nevoie de o astfel de mă­sură. Cea mai mare expunere pe datoria suverană a Greciei o au băncile franceze (37 de miliarde de euro), nemţeşti (25 de miliarde de euro) şi britanice (9 miliarde de euro), conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.

Expunerea totală (privată şi suverană) a băncilor europene pe Grecia este de 165 de miliarde de euro, în trimestrul al treilea din 2010, băncile franceze având cea mai mare parte, cu 68 de miliarde de euro, urmate de cele germane, cu 50 de miliarde de euro. Negocierile cu băncile creditoare ale Greciei urmau să fie purtate ieri noapte de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez, Nicolas Sarko­zy. Acestea s-au opus anterior să accepte pier­deri mai mari de 50% din ex­pu­neri. În acest context, Merkel, a cerut ieri in­­ves­titorilor privaţi o contribuţie mai mare în finanţarea celui de-al doi­lea plan de asistenţă financiară pentru Atena, decât s-a stabilit anterior.

De altfel, liderii UE au căzut de acord să ceară băncilor să nu reducă excesiv creditarea, deoarece o astfel de politică ar putea compromite redresarea economică, după cum s-a menţionat în declaraţia liderilor UE. Autorităţile naţionale de reglemen­tare trebuie să se asigure că planurile băncilor pentru consolidarea capitalului nu vor conduce la restrângerea exagerată a împrumuturilor, iar instituţiile de credit trebuie să menţină fluxurile de finanţare către economia reală, s-a menţionat chiar în proiectul de declaraţie a liderilor UE reuniţi ieri la Bruxelles. Unii bancheri au afirmat că Autoritatea Bancară Europeană (EBA), care supervizează plan de majorare a capi­talului băncilor sau autorităţile naţionale de reglementare vor putea respinge orice fel de majorare a capi­talului băncilor prin reducerea balanţei contabile, în următoarele opt luni, iar alţii au fost de părere că „politicienii merg în două direcţii, dorind o reducere a expunerii la credite, dar aceasta să nu fie prea rapidă, ca să nu afecteze economiile na­ţionale”.

Liderii UE urmau să anun­ţe ieri seară că băncile au nevoie de suplimentarea capitalului cu 100-110 miliarde de euro, astfel încât rata ca­pitalului de rangul întâi să fie de peste 9%, chiar şi după reevaluarea în scădere a obligaţiunilor elene la preţul pieţei.

La începutul reuniunii, Merkel abandonase tonul preventiv şi sfătos în favoarea unuia hotărât, avertizând că dacă proiectul de redresare şi salvare a zonei euro va eşua, există chiar şi riscul de război în Europa. „Nimeni nu ar trebui să mizeze pe încă 50 de ani de pace şi prosperitate în Europa. De aceea spun eu că, dacă euro eşuează, şi Europa va eşua (...) şi se va putea spune în viitor că generaţia politică ce a condus Europa în cel de-al doilea deceniu al secolului XXI a eşuat în faţa istoriei”, a avertizat Merkel. Cancelarul german s-a bucurat şi de susţinerea Bundestag-ului, care aprobase cu largă majoritate (503 voturi pentru, 89 contra şi 4 abţineri) măsura suplimentării fondului de împrumutu european pentru stabilitate financiară EFSF pentru a împiedica extinderea crizei datoriilor suverane şi la alte ţări ca Italia sau chiar Franţa, scrie euobser­ver.com.

Cât priveşte încrederea acordată Greciei pentru aplicarea măsurilor de austeritate ce i s-au cerut în schimbul salvării de la faliment, Merkel are încă rezerve. Dacă despre Irlanda – o altă ţară aflată în dificultate – a spus că „este pe calea cea bună”, iar despre Portugalia, că a demonstrat că poate să aplice reformele ce i s-au cerut, despre Grecia, cancelarul german a spus categoric că va trebui să fie „permanent supravegheată”, pentru că „se află la începutul unui drum lung”, drum de la care tinde să se abată, părând prea puţin dispusă să strângă cureaua, dar forţând în schimb mâna Europei.

României îi vine inima la loc

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, la Bruxelles, că decizia Consiliului European privind soluţiile de capitalizare a băncilor înseamnă că toate statele din UE au garanţia că subsidiarele băncilor-mamă nu vor avea probleme legate de fluxurile de capital. „A fost adoptată declaraţia de recapitalizare a băncilor. Acest document vizează finanţarea băncilor pe termen mediu, ca să se asigure fluxurile de cre­ditare pe termen mediu a economiei reale”, a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că declaraţia vizează asigurarea cantităţii şi calităţii capitalului, pentru că, de fapt, se vizează introducerea în sistemul bancar a unui capital de primă clasă, respectiv lichiditate în bani. Prin această decizie, nu numai România, ci şi toate statele au garanţia că subsidiarele aparţinând băncilor-mamă din alte state vor avea nivelul de capital menţinut şi pentru anii următori. „Deci ceea ce a însemnat îngrijorarea noastră a primit un răspuns din parea statelor membre. Propunerea noastră a fost materializată printr-un text care vizează toate statele UE”, a spus şeful statului. Băsescu a subliniat că obiectivul pe care iniţial l-a prezentat ca fiind un interes al României a fost generalizat pentru toate statele UE. „Acest lucru va permite României atât creditatea economiei, cât şi achiziţia de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat. Altfel spus, va permite României să-şi menţină nivelul actual de pe piaţa da­toriilor suverane”,a precizat preşedintele.

http://www.jurnalul.ro
 
Am primit un e-mail cu urmatorul continut:


"Betreff: Pensiile in UE ... pentru luare la cunostintza, de ce le merge grecilor rau !!

Valoarea medie a pensiilor în Europa (in Euro).

Luxemburg (3.000 Euro)
Norvegia (1760)
Grecia (1620)
Danemarca (1411)
Elvetia (1393)
Italia (1141)
Franta (1108)
Islanda (1046)
Suedia (1060)
Finlanda (1050)
Austria (1026)
Spania (877)
Belgia (847)
Germania (791)
Malta (615)
Slovenia (604)
M. Britanie (460)
Polonia (437)
Cehia (390)
Portugalia (354)
Ungaria (332)
Croatia (321)
Estonia (288)
Letonia (258)
Lituania (220)
ROMANIA (177)
Bosnia (171)
Bulgaria (145)
Albania (55)

Te mai miri ca nemtii sunt suparati pe greci, care au o pensie medie peste cea a elvetienilor, de doua ori mai mare decat a germanilor, sau de peste trei ori mai mare decat a britanicilor, etc?!"


Ca o "premonitie.ro" as spune ca treptat, treptat, pensiile vor deveni o problema in UE. Cel putin alea publice. Adik vom cotiza mai mult pentru ele, la final vom primi o pensie mai mica decat primesc actualii pensionari, la care se va adauga si varsta inaintata la care te poti pensiona. Ceea ce se va schimba radical in Europa, in urma acestei crize, va fi ca sistemul social protectionist (sanatate, pensii, ajutoare sociale) implementat prin anii '70, se va duce dreaq, lasand loc unui sistem in care implicarea statului se va reduce fantastic de mult, iar sectorului privat va lua avant si va face jocurile. Adik dragii mei, ceea ce pana acum iti dadea "impresia" de siguranta sociala (vezi cartea de munca) in viitorul apropiat va deveni apa de ploaie, caci asiguratul ce se bazeaza doar pe protectia statului va beneficia de foarte putine servicii, serviciile "adevarate" fiind obtinute doar prin asigurari private (sanatate, pensii, etc).
Concluzia e simpla: cine va avea bani va trai, cine nu, va supravietui.
 
Euro, la ceas aniversar: 10 ani de existenţă. Câţi mai urmează?


Moneda euro s-a impus, în ultimii zece ani, în buzunarele a milioane de europeni. Chiar şi aşa, moneda unică nu a reuşit să cucerească simpatia prea multora dintre ei, pornind de la oameni simpli şi terminând cu pieţele financiare. Astfel, imediat ce s-a ivit ocazia, scepticii reduşi la tăcere în ultimii ani de avansul euro au prins din nou curajul de a-şi susţine opinia: moneda europeană face mai mult rău. Concret, care este istoria euro, beneficiile şi neajunsurile acestuia, aflaţi în materialul de mai jos.

Primele tranzacţii cu euro s-au făcut încă din 1999, pe pieţele financiare, dar moneda unică a fost lansată abia trei ani mai târziu, la 1 ianuarie 2002, în 12 state europene. Acesta este momentul în care valute cheie precum francii sau mărcile germane şi-au încetat existenţa. Acum, 10 ani mai târziu, cifrele sunt grăitoare:

- Zona euro cuprinde 332 milioane de persoane şi 17 ţări
- La jumătatea acestui an, erau în circulaţie 14,2 miliarde de bancnote şi 95,5 miliarde de monede
-Valoarea totală a acestora era de 870 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Centrale Europene

Părerile despre moneda unică au fost întotdeauna controversate. Atât opiniile pro cât şi cele contra sunt susţinute virulent, de voci puternice, de la analişti economici la politicieni din toată lumea. Avantajele ei se reduc întotdeauna la stabilitate.

„Mai multe oportunităţi, preţuri stabile pentru consumatori, mai multă siguranţă pentru companii şi pieţe, un semn tangibil al identităţii europene", se arată pe site-ul Comisiei Europene.

Circulaţia liberă este de asemenea un avantaj, resimţit mai ales de industriile gigant ale lumii. Industria auto din Germania, de exemplu, economiseşte, de la introducerea monedei unice 300-500 milioane de euro pe an, în privinţa costurilor tranzacţiilor, a declarat Jurgen Pieper, analist la banca germană Metzler, citat de Mediafax.

Euro este un ţap ispăşitor pentru deficienţele instituţionale europene

Dezavantajele însă, au ajuns să completeze liste lungi, mai ales după declanşarea crizei datoriilor din Grecia, în 2010. Euroscepticii sunt din nou la modă, iar neîncrederea între ţările nordice şi cele sudice nu a fost niciodată mai mare. La fel, a revenit şi nemulţumirea consumatorilor, care au asociat întotdeauna trecerea la euro similară cu creşterea semnificativă a preţurilor. Într-un moment în care identitatea europeană ar fi trebuit cimentată prin euro, aceasta a primit o lovitură serioasă prin criza datoriilor şi negocierile interminabile pentru găsirea soluţiilor.

„Criza datoriilor a scos în evidenţă deficienţele instituţionale din zona euro", a declarat Philip Whyte, analist la Centrul pentru Reforme Europene din Londra.

Absenţa integrării bugetare şi a supravegherii bancare a condus la importante dezechilibre financiare. Statele din zona euro s-au pus de acord în decembrie să întărească disciplina bugetară, prin amendarea Constituţiei. Euro nu este însă decât unul dintre vectorii economiei europene, deja integrată în mare parte, în urma Tratatului de la Maastricht şi deschiderea frontierelor în spaţiul Schengen, în 1993, extinderea UE către Europa de Est din 2004 şi procesul de mondializare, arată specialiştii.

Dispare sau nu euro?

Nimeni nu se gândeşte serios la revenirea la vechile monede naţionale, chiar dacă nostalgia câştigă teren, în special între germani. Aceştia au fost foarte ataşaţi de marcă, sinonimă cu un miracol economic după Al Doilea Război Mondial. Dar privind ansamblul, sfârşitul euro ar însemna un risc pe care nu va fi deloc uşor să ni-l asumăm. Dispariţia euro ar fi o catastrofă pentru băncile europene, din cauza deprecierii previzibile a monedelor din sudul Europei, cu datorii mari, potrivit analiştilor. Germania, a cărei monedă s-ar aprecia considerabil, ar avea de suferit din cauza scăderii competitivităţii exporturilor. Circulaţia liberă va deveni istorie, iar companii de peste tot din lume vor avea iar de pierdut procente bune din câştiguri doar din preţurile de tranzacţie. Iar acestea sunt doar câteva argumente pentru care întreaga lume luptă acum pentru consolidarea euro.


http://media.imopedia.ro
 
http://www.antikitera.net/news.asp?ID=9846&T=3

Asa zisulmecanism european de stabilitate nu este altceva decat o entitate financiara supranationala nu doar a statelor dar si a UE, iar banca centrala va fi un instrument al acestui 'super guvern'. E bv de un guvern al creditorilor asupra statelor debitoare care va impune rigoare si austeritate, pt a se asigura ca vom continua sa fim aserviti datoriilor.
Mecanismul va avea puterea sa usuce resursele statelor in detrimentul serviciilor, sanatate, invatamant, valori individuale, pt ca sa-si asigure banii dati cu atata ''generozitate''. In cazul unui default totul leaca de la zero, lumea sufera dar ramane suverana peste propriile legi.
Grecia a fost obligata sa cumpere armament de la Gernania si Franta pt a primi bani, salvarea nu are alt scop decat salvarea intereselor financiare , iar in schimbul banilor au supunere neconditionata, devin vasali in propria tara. La fel se va intampla cu alte state, lumea incepe sa inteleaga si sa se revolte, numai ca masa e condusa de televizor si il vad pe Monti salvatorul patriei. Asta pana nu se trezesc vasalii Germaniei, ma refer la Italia.
 
Sigur, suntem tentati sa credem in toate teoriile conspirationiste care ni se vara sub nas, masonii "e" la putere, bla, bla. Io nu cred in ele. Pot insa sa cred in manipularea oamenilor de catre cei bogati. In fiecare zi datoriile tarilor cresc , toate statele lumii sunt datoare, Dar care e creditorul ala caruia trebuie sa-i returneze datoriile? Ete, spre exemplu, America, cea mai mare datoare a lumii, cu o datorie de vreo 15 trilioane de dolari, stim ca are de dat Chunei vreo 1,5. Da restu', restu' cui ii e datoare? Interesant e ca sunt si tari cu populatie mica, teritorii mici, n-au nici cine stie ce resurse , dar totusi au datorii uriase. Uitandu-ma pe un top al datoriilor UE, noi stam chiar bine. Cica datoriile tuturor tarilor lumii s-ar ridica undeva la 80 de trilioane de euro. Acum nuj daca suma e chiar izacta, dar daca e, cui s-au imprumutat ? Io cred ca adevaratii creditori suntem chiar noi, cu banii din fondurile de pensii, cu banii dati pe titlurile de stat cumparate, etc. Iar sistemele astea nu mai functioneaza. Tocmai de-aia se incearca unificarea asta a sistemelor fiscale. Nu stiu cat de bine sau de rau e, probabil ca va fi un soi de dictatura fiscala, insa cine credeti ca va fi creditorul principal? Tot noi. Dar creditorul creditorilor? Aici e buba. Posibil BRIC-ul, naiba stie. Insa e cert, colosii sfarsesc prin a fi sfaramati de alti colosi. Asta e capitalismul. Si poate ca asa e si firesc sa fie. Pana la urma, asta inseamna evolutie.
 
Atunci noi suntem creditorii dar mai ales debitori, care platesc frumusete de interese, dar care nu ajung la noi ca si creditori. Frumos, mai ales ca organismele astea internationale de ultima generatie isi aroga drepturi incompatibile cu democratia. Democratie care e de fatada, dar se duc razboaie ca sa fie implementata prin alte parti, care pot oferi resurse, doar nu din bunatate. E he, om trai si om vedea .
 
Eu nu'sh ce sa mai inteleg. Toata criza e o facatura artificiala. O confirma situatia de ieri, bursele lasa pe teren mai mult de 3 la suta, spread-ul creste din nou, depasind cota 400 in Italia si mult peste 400 in Spania. Motivul? Cica situatia politica din Franta si Olanda. Adica un avertisment mafios in toata regula. Daca va apropiati de stanga sau de cine nu e de acord cu regimul totalitarist de la Bruxelles, dam la capatina cu partea financiara. Si e totul iluzoriu, ei joaca titlurile de stat, fac bisnita si speciuleaza, tot ei sunt acoperiti de derivate bancare ,in caz de faliment, si incearca sa scoata bani din nimic. In acest timp populatia e subjugata de taxe, politicii nu tae nimic din avantaje, bancile tin banii pt specula in loc sa-i bage in economia reala care se sufoca. Situatia e din ce in ce mai nasoala, sper sa nu fie similara cu marea criza din 29-39 ,adica sa se termine cu un razboi.
 
Poi eu cred ca aceasta criza se va termina cu un razboi .... Sa vedem ce o sa fie la anu' , ca anul asta in unele tari importante sunt alegeri in care se alege presedintele: a fost Rusia , acum Franta si in toamna SUA .
'
 
Incep sa cred ca politica a devenit catelusul alora cu finantele. In Portugalia unde guverneaza dreapta, austeritatea duce la o criza din ce in ce mai profunda.Nu ca stanga ar fi mai buni, ar trebui ''altceva''. Lumea se gandeste la alternative, numai sa fie o alternativa. Din pacate au oarece succes extremistii. Daca le-ar pune botulpe labe bancherilor n-ar fi rau, dar nu apuca sa castige alegerile. Recent, in It ,un partid de dreapta, nitel mai nationalist, anti UE a intrat intr-un scandal monstru, multi oameni care credeau in ei au ramas deziluzionati. Sa vedem ce face Holland in Franta. S-ar putea sa fie ca un tzunami pt Europa. Asta daca mai exista o farama de democratie, ceea ce incep sa ma cam indoiesc.
 
Un mesaj plin de adevar si sensibilitate.... imi dau macrimile pentru ca e atat de adevarat...
 
Multe stiri pesimiste referitoare la euro,la Europa,dar uite ca sunt oameni care cred ca nu-i dracu asa de negru percum cred unii sau s-ar dori sa credem .


Cel mai bogat om din lume pariază pe revenirea Europei

Carlos Slim, cel mai bogat om din lume, va cumpăra aproape o treime din cea mai mare companie de telefonie din Olanda, investiţie ce ar putea anunţa o expansiune agresivă a mexicanului pe pieţele europene.

Industria europeană de telefonie a avut parte de o surpriză după ce America Movil, compania mexicană de telefonie mobilă controlată de Carlos Slim, a oferit 2,6 miliarde de euro pentru a deţine 28% din Royal KPN. Miliardarul în vârstă de 72 de ani, care şi-a acumulat o mare parte din averea de 76 de miliarde de dolari pe piaţa de telefonie mobilă din America Latină, a mai încercat şi înainte să intre pe piaţa europeană. Crescându-şi participaţia, de la sub 5%, la aproape 30%, Slim se expune nu numai riscurilor din Olanda, dar şi celor existente pe piaţa din Germania, unde compania olandeză deţine unul din cei patru mari operatori de telefonie.

De aceea, investiţia este descrisă de presa străină ca fiind una îndrăzneaţă, în contextul în care criza datoriilor europene, ce durează de mai bine de doi ani, ameninţă să se aprofundeze pe fondul alegerilor din Franţa şi Grecia. Analiştii citaţi de Daily Telegraph sunt de părere că această investiţie poate marca începutul unei expansiuni a lui Slim în regiunea în care criza a scăzut valoarea acţiunilor celor mai multe companii.

Carlos Garcia-Moreno, directorul de finanţe de la America Movil, a declarat că regiunea, despre care se preconizează că-şi va petrece o mare parte din acest an în recesiune, "ar trebui să revină la scenariul de creştere în viitorul nu prea îndepărtat".

Portofoliul lui Carlos Slim s-a extins dincolo de graniţele Mexicului în ultimii doi ani, după ce l-a întrecut pe fondatorul Mircosoft Bill Gates în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, întocmit de Forbes. Mexicanul s-a menţinut pentru al treilea an consecutiv pe prima poziţie în topul miliardarilor lumii. Deşi a obţinut o mare parte a averii din afaceri în sectorul telecomunicaţiilor, câştigă bani şi din retail, finanţe, materii prime şi energie.

Între timp, grupurile de imigranţi mexicani din SUA ameninţă să boicoteze companiile de telefonie deţinute de Slim, în semn de protest faţă de ceea ce ei numesc taxe abuzive.

http://www.capital.ro

 
Desi se spune ca tot romanul se pricepe la fotbal si politica recunosc ca nu ma pricep la nici una din ele :D: asa ca iau de buna ce spune cancelarul Merkel, care respinge ”ideea creşterii bazate pe noi datorii”.

Angela Merkel nu acceptă niciun fel de modificare a pactului fiscal al UE



Cancelarul german, Angela Merkel, respinge orice modificare sau renegociere a pactului privind o mai mare disciplină bugetară semnat de 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Într-o declaraţie publicată, azi, de ”Passauer Neuen Zeitung”, Angela Merkel aminteşte că pactul a fost ratificat deja de trei ţări şi este în curs de ratificare în altele.

Pentru creşterea economică este nevoie de ”un întreg pachet de măsuri, nu de un munte de noi datorii”, afirmă cancelarul Merkel, care respinge ”ideea creşterii bazate pe noi datorii”.

Potrivit cancelarului german, ”sunt deja bani în cadrul sistemului Uniunii Europene şi s-a convenit, deja, folosirea cu mai multă precizie a fondurilor structurale”

”Europa continuă să fie o chestiune de război şi pace. Nu există alternativă la Europa”, afirmă, la rândul său, fostul cancelar german Helmut Kohl, într-o declaraţie publicată, azi, de ”Bild”. ”De aceea trebuie să rămânem uniţi în această gravă, dar controlabilă, criză”, subliniază Helmut Kohl.



http://www.evz.ro
 
Era vremea si pt vesti mai bune :P Bine ca macar grecii au votat rational.


EUFORIE și DELIR la greci: BURSA crește până-n cer



Bursa de la Atena a crescut în deschidere cu aproape 7%, trasă puternic de acțiunile băncilor grecești, care primesc cu bucurie rezultatele scrutinului de ieri.

Astfel, acțiunile Piraues Bank înregistrează cea mai mare creștere în deschidere, de 21,99%, în timp ce EFG Eurobank are o creștere de 17,14%.

Acțiunile Alpha Bank cresc în deschidere cu 14,81%, iar National Bank of Greece au o creștere, de asemenea, de peste 14%.

Și celelalte burse europene au deschis în creștere, inclusiv Bursa de la București.

Conform sondajelor realizate în timpul scrutinului de astăzi, câștigătorul alegerilor din Grecia este partidul Noua Democrație (dreapta conservatoare), care a obţinut 29,66 % din voturi la alegerile de duminică, respectiv 129 de mandate în Parlament, din totalul de 300.


Până în prezent au fost numărate 99,84 % din buletinele de vot, potrivit informaţiilor date publicităţii de Ministerul elen de Interne, relatează AFP. Dreapta conservatoare s-a distanţat cu aproape trei procente de stânga radicală, care doreşte ieşirea din zona euro.

Pe locul al doilea se află stânga radicală Syriza, cu 26,89 % din voturi, respectiv 71 de mandate, iar pe locul al treilea Mişcarea Socialistă Panelenă PASOK, cu 12,28 % respectiv 33 de mandate.


Pe locurile următoare se situează formaţiunile politice Grecii Independenţi (dreapta naţionalistă), cu 7,51 % din voturi, respectiv 20 de mandate, Zori Aurii (neonazistă), cu 6,92 %, 18 mandate, Stânga Democratică (Dimar), cu 6,25 %/, 17 mandate, KKE (comuniştii), cu 4,5 %, 12 mandate.



http://www.capital.ro/detalii-artic...-la-greci-bursa-creste-pana-n-cer-167914.html
 
E o veste buna....dar sa vedem in urmatoarele 72 de ore ce se intampla. Daca cei care au castigat nu fac guvernul ....e randul partidului care vrea sa scoata Grecia din zona euro sa-si incerce norocul :)
 
Dupa parerea mea nu este deloc o veste buna.In Europ nu mai este democratie. Votul grecilor a fost cam asa:

Syriza 26,89% Indipendenti greci 7,51% Alba Dorata 6,92% Sinistra democratica 6,26% Partito comunista 4,50% -- Quelli che seguono non hanno superato la soglia per ottenere seggi in Parlamento --Laos 1,58% Verdi 0,88% Movimento "Io non pago" 0,39% Partito anticapitalista 0,33% Koinonia (ortodossi) 0,29% Partito marxista-leninista 0,20%

--> Totale anti-memorandum: 55,75%

Nea Democratia - 30% , cu premiul de majoranta

Cei mici nu au locuri in parlment, votul este fragmentat.
S-a facut jocul bancilor si a puterilor europene. (vezi germania)
Oricum ,problem e departe de a fi rezolvta, pana ce tarile indatorate nu-si redobandesc suveranitatea monetara nu are cum sa scada datoria, si ai mai mari de la finante stiu asta. Austeritatea nu ajuta cu nimic, duce la depresie economica.
Voi stiti ca ,cu toata austeritatea din IT, cresterea taxelor &shit, nu u scazut cheltuielile statului, iar intrarile s-au diminuat. Acolitii puterii financiare mondiale au intrat prin guverne si vor sa aduca lumea la sapa de lemn pt a crea statele unite ale europei, pt ca in final sa-si duca la indeplinire planurile diabolice pe care le au.
Occidentul este putred pana in maduva oaselor, sistemul e de rahat, marirea taxelor nu va avea ca efect mai multi bani in visteria statului (si asta economistii o stiu bine) dtoriile sunt jafuri legalizate, iar lumea se multumeste cu circul si minciunile de la televizor.
 
Back
Top