• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Principiile supravietuirii

Admin1

Administrator
Joined
Oct 28, 2009
Messages
24,552
Reaction score
0
Salutare si bine v-am regasit.
As dori ca aici sa stam de vorba despre supravietuire si despre principiile ei.
Intreband dex-ul deunazi despre ce inseamna a supravietui, mi-a raspuns foarte sec
SUPRAVIEŢUÍ, supravieţuiesc, vb. IV. Intranz. A rămâne în viaţă după moartea cuiva sau după o catastrofă, un cataclism etc. – Supra- + vieţui (după fr. survivre).
Pana aici toate bune.
Am stat sa ma intreb daca supravietuirea este unul din scopurile vietii noastre ca oameni. Poate ca in conditii normale nici nu ne gandim la supravietuire, dar atunci cand suntem aruncati, de obicei brutal, in afara normalului si a cotidianului, instincte atavice se activeaza in noi, principalele noastre scopuri fiind acelea de a mai trai. Inca o secunda, inca o ora, inca putin, oricat de mult posibil sa fie acel "putin".
Toate bune si frumoase, deocamdata avem dorinta. Ceea ce este cel mai important. Dar nu tine totul numai de vointa. Corpul uman este o masinarie foarte complexa, dar totusi ramane o simpla masina. In anumite conditii se strica si se opreste. De ce avem nevoie pentru a tine masina in functiune?
Si uite asa ajungem la faimoasa "regula lui 3" in supravietuire. Care este aceasta?
Simplu, fara conditii prielnice, omul poate supravietui:
- 3 minute fara aer;
- 3 ore fara protectie la elementele naturii (in caz de vreme rea, bineinteles);
- 3 zile fara apa;
- 3 saptamani fara mancare.
Pornind de la aceste cerinte, in decursul timpului si cu voia voastra, incerc sa-mi impartasesc din ce mai stiu si eu dar va rog si pe voi sa impartasiti din ceea ce stiti. Sau, de ce nu, puteti pune intrebari.
 
Nenea Survi, atunci cum rezista oamenii prinsi sub daramaturi la cutremure, mai mult de o saptamana fara apa ( un exemplu concret e cel al unei chinezoaice de 102 ani care a rezistat 9 zile sub daramturi, fara apa; avea ambele picioare fracturate, dar era constienta ) . Sau , mai e cazul minerului din Statele Unite , care a fost ingropat impreuna cu 12 frati ortaci in adancurile unei mine din Virginia, el fiind singurul supravietuitor , descoperit mai mult mort decat viu dupa aproape 40 de ore petrecute sub pamant, in conditiile in care nivelul de dioxid de carbon din aerul pe care fusese nevoit sa il respire era de sase ori mai ridicat decat cel normal. Io spun ca supravietuirea asta depinde de mai multi factori, de rezistenta organismului, de constitutie, de conditiile de mediu. Totusi, cazul batranei de 102 ani nu cadreaza . Poate ne mai explici matale cum e cu treaba asta. Eu, personal , n-as rezista nici doua zile fara beutura :D. Psihic, nu mai zic. :D
 
sa nu mai vb de celebra profesoara 70 zile fara hrana
 
Abc, sa nu incurcam trebile. Distinsa doamna profa mai baga si neste perfuzii din cand in cand. :D
 
A facut ocolul lumii povestea asta
Omul care NU a mancat nimic de 70 de ani!
In istoria ultimelor secole exista cateva cazuri incredibile, in care unii oameni au pretins ca au trait decenii bune fara sa manance sau sa bea nimic. Cand ne raportam la istorie, nu putem sa nu fim ca Toma necredinciosul. Trebuie sa vedem pentru a credea, pentru ca altii au avut prostul obicei de a scrie gresit istoria
In mod normal, organismul uman rezista aproximativ 40 de zile fara mancare si numai 7 fara apa. Astfel, pe baze rationale, orice marturie referitoare la supravietuiri de luni intregi, ani sau chiar decenii cade rapid in utopic. Ne apropiem ori de sfera paranormalului, ori de cea a pacalelilor. A doua pare mai probabila. Cum Toma a trebuit sa vada, exista in zilele noastre un exemplu care cu siguranta poate fi vazut. El a facut deja inconjurul lumii. Il cheama Prahlad Jani, are 82 de ani si sustine ca nu mai mancat nimic si nu a mai baut apa de fix 70 de ani! Jani nu este omnivor, carnivor, vegetarian sau cum mai vreti. Este aerian de-a dreptul.

In realitate (realitatea indianului, care e cam pusa sub semnul intrebarii), omul spune ca primeste un elixir de la o zeita, acesta fiindu-i servit printr-o gaura din locuinta sa. De altceva nu are nevoie. Este Jani un iluminat? A atins detasarea suprema, hranindu-si ambalajul prin intermediul miezului pur spiritual? Se pare ca nimeni nu stie asta cu exactitate, insa curiosii s-au pus pe fapte mari. L-au bagat pe indian intr-o camera de spital, intr-un test de 15 zile. Este monitorizat nonstop. Au trezut deja sase zile si el nu a pus nimic in gura si nici nu a eliminat scaun sau urina. Nu exista niciun semn de deshidratare, de afectare musculara, neurologica sau cardiaca. Cruciale vor fi urmatoarele zile, in care se va demonstra daca Jani a pus la cale o farsa pentru a fi in centrul atentie sau daca intr-adevar spusele sale cu privire la impresionanta dieta sunt reale.

Daca Jani ar avea dreptate, el ar putea invata lumea despre cum sa consume mai putina hrana in caz de calamitati. Sau cum sa manance mai putin in orice situatie, acum ca hrana devine o problema globala. Apa la fel. Asteptam cu nerabdare vesti si promitem ca vom reveni cu noi detalii.

Daca Jani are internet in salonul de spital, ii transmitem ca si in tara noastra draga sunt multi aerieni. Paradoxal, ei nu se hranesc numai cu aer, ci se indoapa haiduceste. Sunt aerieni insa cand vine vorba de politica...

http://www.yuppy.ro/articol/LifeStyle/3792/Omul-care-NU-a-mancat-nimic-de-70-de-ani.html

Eu nu gasesc nici un fel de info din care sa reiasa rezultatele analizelor.Nu se stie nimic.Multi spun ca ar fi o gogoasa gogonata si nu cred bineanteles.Personal, nu-mi pun problema in acest fel, dar ar fi interesant de vazut concluziile oamenilor de stiinta, daca tot s-au pus pe analizat.

ps:scuze, Survi, poate nu despre asta vroiai sa discuti aici, da mi s-a parut interesant.
 
Survi, mai am o intrebare. Ce stii despre autotrofi? Stiu doar ca nu consuma hrana solida si pot transforma energia solara in hrana, prin fotosinteza. Dar care o fi mecanismul prin care acesti autotrofi supravietuiesc?
 
Sa trecem putin in revista cazurile expuse.
"Regula lui 3" se aplica in general marii majoritati a oamenilor. Totusi, sunt si exceptii de la aceasta.
Cazurile expuse de catre Bodo sunt doar exceptii de la aceasta regula. In plus pot sa pomenesc si eu cazuri (care au ajuns la urechile mele prin zvonuri, dar credibile) de oameni care au supravietuit zile in sir sub daramaturi dupa cutremurul din 77. Dar, din pacate, pentru fiecare exceptie de acest gen, sunt sute, daca nu mii de oameni care au decedat in conditii similare.
Cazul profesoarei care a stat in greva foamei 70 de zile nu este surprinzator, deoarece dupa vreo 2 saptamani a fost internata si s-au bagat in ea perfuzii cu glucoza si altele pana in ziua 70 si dupa.
Cat despre oamenii care nu mananca absolut nimic, trebuie ca acestia sa fie studiati de catre colective impartiale pentru a putea crede asa ceva. Similara este si parerea mea despre asa zisii autotrofi. In biosfera exista autotrofi (majoritatea plantelor) dar acestia extrag chimicale din sol pentru a putea trai. Oamenii in schimb nu sunt construiti pentru asa ceva. Nu neg ca nu pot exista si exceptii, dar pana cand aceste exceptii nu sunt confirmate de catre surse sigure, raman doar subiecte ale tabloidelor si ale televiziunilor gen OTV.

Sa revenim la regula lui 3 si sa trecem in revista cel mai important lucru pentru supravietuire. Aerul.
Corpul uman este construit pentru a rezista intr-o atmosfera normala, formata aproximativ din 78% azot, 20% oxigen, 1% argon, 0.04% dioxid de carbon, restul fiind format din alte gaze si din particole in suspensie. Bineinteles, si apa sub forma de vapori are un procent important din compozitia atmosferei.
Corpul uman este construit sa functioneze intr-o astfel de atmosfera, orice modificare drastica a acesteia ducand la incetarea functionarii acestuia. Astfel, daca concentratia de oxigen scade sub 15% omul isi pierde capacitatea de a gandi logic, sub 10% este risc maxim ca omul sa-si piarda cunostinta iar sub 6% omul isi pierde cunoastinta si moare.
Un alt gaz cu importanta maxima in supravietuire este dioxidul de carbon. In mod normal, concentratia acestuia in atmosfera este de 0.04%, corpul uman supravietuid fara probleme prea mari pana la o concentratie de 3%, peste 3% creste ritmul si amplitudinea respiratiei, pe la 5% apare dispneea, pe la 10% omul este supus unui risc imens de a deceda, iar la 20% concentratie de CO2 omul moare in cateva minute.
Date fiind acestea, putem sa ne imaginam usor ca intr-un spatiu inchis concentratia gazelor este foarte importanta. Un om adult expira circa 15- 20 litri de CO2 pe ora, asa ca intr-un spatiu inchis, trebuie tinut cont de aceasta.
Un fapt important in supravietuire este faptul ca CO2 este un gaz greu, avand tendinta de a se acumula in locurile joase. De aceea, daca suntem pusi in situatia de a sta intr-un spatiu inchis, trebuie sa ne deplasam catre locurile superioare, evitand astfel concentratiile mari de CO2.
In cazul in care suntem siliti de imprejurari sa ramanem in spatii inchise ermetic, trebuie sa ne controlam ritmul si amplitudinea respiratiei. Un ritm alert si o amplitudine mare scad rapid concentratia de oxigen din aer si o cresc pe cea de CO2.
Daca avem posibilitatea, CO2 din aer poate fi redus prin trecerea fluxului de aer din zonele joase prin soda caustica (absoarbe destul de bine CO2 atmosferic) sau prin var stins.
Generarea de oxigen este putin mai complicata decat retentia de CO2, dar, la o adica, putem folosii butelii de oxigen industrial. Desi pe acestea scrie mare "interzis usului medical" acestea pot fi folosite cu incredere daca oxigenul este eliberat in atmosfera si nu este inhalat direct.
Inca un mic amanunt. Daca concentratia de oxigen din atmosfera depaseste 25% suntem supusi unei forme de intoxicare perverse, ce se manifesta prin surescitare si prin accelerarea arderilor interne.

In afara de Oxigen si de CO2, viata noastra poate depinde si de restul de gaze din atmosfera, in principal de gazele toxice. Acestea sunt create pentru a crea stare de sufocare (gazele date de catre jandarmi la manifestatii), pentru a omora (gazele de lupta) sau pentru a paraliza (unele gaze de lupta, gazele folosite de trupele de interventie rapida). O alta categorie de gaze periculoase sunt gazele emise la accidentele chimice.
Pentru a ne proteja de acestea, este obligatorie masca de gaze, CU UN CARTUS FILTRANT CORESPUNZATOR.
Cartusele filtrante au diverse coduri de culori si diverse insemne, in functie de producator, asa ca atunci cand cumparati asa ceva fiti siguri ca intelegeti caror gaze sunt dedicate.
 
Sa trecem la al doilea principiu al "regulii lui 3 in supravietuire".
3 ore fara protectia la elementele naturii.

Foarte probabil, prima reactie pe care mi-o imaginez este "Haide bai Survi, te tii de bancuri? Pai in Romania nu avem fenomene meteo extreme care sa ne puna viata in pericol". La prima vedere, chiar si asa este. Dar sa nu uitam ca un om poate muri din cauza fenomenelor meteo aparent banale. Si nu cred ca este cazul sa va aduc aminte de stiri de genul "un turist ratacit a fost gasit mort din cauza hipotermiei in muntii Bucegi".
Din punctul meu de vedere, la noi in tara, in anumite conditii, o ploaie insotita de temperaturi de sub 10 grade celsius poate provoca hipotermie. Din cauza ca hainele pe care le avem nu sunt proprii conditiilor, din cauza ca nu gasim un adapost, din cauza ca nu putem aprinde un foc.
Si tocmai am enumerat prioritatile pe care le vad eu pentru a supravietui in astfel de conditii:
- hainele;
- adapostul;
- focul (sau alta sursa de caldura).

In mod normal, corpul omenesc isi produce caldura necesara supravietuirii. Dar aceasta caldura trebuie pastrata. In acest scop folosim hainele. Hainele in sine nu sunt isolatoare suficiente. Ceea ce le sporeste capacitatea izolatorie este aerul Ori, in momentul in care hainele sunt ude, aerul din haine si dintre straturile de haine lasa loc apei, apa care este un bun conductor de caldura. Si ajungem ca hainele sa nu mai fie un strat protector in fata intemperiilor.
De aceea, prima mea grija cand plec la drum este sa am o pelerina de ploaie, pelerina care se trage peste haine in caz, pastrandu-le uscate.
In anumite conditii, pelerina este insuficienta, fiind nevoie si de incaltari bune (atentie, pielea netratata permite patrunderea apei) si uneori chiar de pantaloni de protectie.
Acum, in functie de opiniile personale, de zonele in care haladuim si de activitatea fizica depusa, fiecare isi alege hainele.
Eu sunt adeptul principiului ca mai multe straturi de haine, chiar mai subtiri, ofera o protectie termica mai buna decat o singura haina groasa. In plus, este mai practic sa mai dai jos cate o haina sau sa mai pui cate o haina atunci cand conditiile o cer, decat sa dai jos sau sa pui pe tine o haina groasa.
Ca materiale, prefer, atunci cand depun efort fizic intens urmat de o perioada de repaos, ca primul rand de haine de langa piele sa fie material sintetic. Elimina foarte rapid apa de pe piele si asigura protectie termica mai buna decat materialul natural (gen bumbacul, care se uda iar in caz de repaos ramane "rece" pe piele).
La fel, stratul superior il prefer din Goretex. Permite vaporilor de apa sa iasa dar nu lasa ploaia sa intre. Dar si aici este cu dus si intors, pe piata din Romania se gaseste in general goretex facut pe jonca, care nu prea este goretex. La fel, goretex-ul este sensibil la curatare si intretinere. In plus, dupa cativa ani (de pe la 4 in sus) isi pierde treptat treptat proprietatile.

Dupa haine, urmeaza adapostul. Scopul acestuia este sa ne protejeze de fenomenele meteo (ploaie, vant) si sa pastreze cat mai bine in interior caldura.
Adapostul poate fi carat cu noi (cort) sau poate fi construit/improvizat pe loc.
Despre cort vreau sa spun ca, cu cat este mai bun, cu atat mai bine. Nu am incredere in corturile de supermarket pe care dai 15 dolari, dar in caz de nevoie, sunt bune si alea, decat deloc. Mai ales ca un cort poate fi imbunatatit cu diverse materiale (o folie de plastic pusa peste ii asigura impermeabilitatea).
Adapostul improvizat, la noi in taram nu este ceva imposibil de construit. Intr-un topic urmator o sa detaliez pe larg acest aspect, dar vreau sa va spun ca acesta, adapostul, poate fi construit din aproape orice, de la frunze pana la pietre. Si un aspect important, GUNOIUL UNORA POATE FI SALVAREA ALTORA ;) Si credeti-ma, la noi in tara nu ne putem plange de lipsa de gunoaie :D

Focul, cea mai cunoscuta sursa de caldura, si totodata un stimulent psihologic extrem de puternic. Cu voia dumneavoastra o sa detaliez si acest subiect intr-un topic urmator, dar ca principiu focul are nevoie de scanteie, combustibil si aer. Daca avem o sursa de foc, lemne si un curent de aer, putem fi siguri ca vom avea un foc.
Nu vreau sa ma refer aici la metode complicate de a face focul sau la metode diverse de a construi un foc, dar cu o bricheta banala, cateva ramuri subtiri si uscate, apoi multe lemne, vom avea un foc pe cinste.
In cazuri extreme (frig foarte mare, lipsa adapost, etc) eu prefer cantitatea a doua sau mai multe focuri aprinse de jur imprejur intre care sa stai, eventual si sa atipesti cateva minute, decat calitatea unui foc mare care te parjoleste pe o parte, dar pe cealalta te musca frigul.

Cam atat momentan, dar sa stiti ca astept intrebarile si comentariile voastre ;)
 
Survi, fa cate topicuri doresti ;) este bine sa discutam subiectele acestea mai mult decat sa nu le discutam suficient.
 
Dupa o mica pauza, sa continuam cu regulile lui 3 si s-o abordam pe urmatoarea.
3 zile fara apa.

Aproape 72% din masa corpului uman fara grasimi este apa. Pentru o buna functionare, corpul uman necesita intre doi si sapte litri de apa pe zi pentru a evita deshidratarea. Ultimele rapoarte referitoare la regimul alimentar recomanda un consum pentru femei de 2,7 litri de apa în total (incluzand si sursele de apa din alimente) si, respectiv, 3,7 litri pentru barbati.
Lipsa de apa, adica deshidratarea, se manifesta in general prin crampe musculare si prin senzatie de oboseala accentuata.
Acestea fiind spuse, este clar ca apa are o mare importanta in supravietuirea noastra. Dar nu toata apa este buna de baut (potabila). De fapt, este mult mai daunator pentru corpul uman sa bem fel de fel de lichide decat sa nu bem apa.

Inainte de a trece la procurarea apei, cred ca este foarte important sa invatam sa o economisim. Consumul de apa creste in cazul digestiei (dupa ce se consuma alcool si mancare), in cazul transpiratiei (efort fizic mare, efort de a raci corpul) si in cazul in care creste frecventa respiratiei (efort fizic mare). De aceea este bine sa ne abtinem de la mancare daca nu avem apa potabila la indemana, sa ne abtinem in a consuma bauturi alcoolice, sa depunem efort fizic cat mai scazut cu putinta si sa ne asiguram, in caz de calduri mari, un confort termic cat mai bun (stat la umbra, in curent de aer, etc).

Acestea fiind spuse, sa trecem in discutie si procurarea apei.
La noi in tara suntem binecuvantati. Practic, este destul de greu sa mergem la noi in tara jumatate de zi si sa nu gasim o sursa de apa dulce. Cea mai "arida" zona pe care o cunosc este creasta muntilor Fagaras. Daca incercam sa mergem exclusiv pe creasta, timp de 2 zile nu gasim o sursa de apa. Dar in caz de survival, nu cred ca este nimeni destul de nebun sa mearga pe creasta, ci va cobora in prima vale accesibila, unde va gasi negresit apa.
Disponibilitatea apei dulci insa nu este totuna cu disponibilitatea apei potabile. Multe surse de apa sunt poluate sau infestate cu paraziti, de aici aparand necesitatea purificarii sau tratarii apei inainte de consum.
Tratarea apei
Tratarea se face prin fierbere (minim 20 de minute de cand a dat apa in clocot) sau prin intermediul substantelor chimice. La capitolul substante chimice putem enumera o mare varietate de "pastile" disponibile si la noi in tara sau clorul. Din experienta stiu ca apa tratata cu clor sau cu pastile, desi este oarecum libera de microorganisme, are un gust execrabil, eu preferand alte metode.
Purificarea apei
Purificarea se face folosind filtre si purificatoare, dar si prin distilarea apei (metoda mult mai sigura dar care priveaza apa de minerale).
Filtrele si purificatoarele moderne de apa se gasesc relativ usor in piata si isi fac, majoritatea, treaba in mod exceptional.
Intr-un caz de survival, un filtru se poate improviza foarte usor. Se ia un recipient (PET gol) in care punem, pe straturi de jos in sus, o carpa sau vata medicinala, nisip, carbune (cel mai bun este carbunele activ, dar in lipsa lui punem carbune din vatra focului), argila, iar carbune, iar argila, etc, pana cand aproape se umple recipientul. Apoi, turnam apa pe sus si asteptam sa curga pe jos, filtrata. Pentru a fi siguri ca este libera si de microorganisme, dupa filtrare o fierbem.
water_filter.jpg

In mod normal, schemele de filtre improvizate de pe internet nu prea iau in calcul carbunele, dar eu il folosesc deoarece curata chimicalele din apa foarte bine.

Un mod aparte de purificare este distilarea. Probabil va veti spune ca nu s-a dus nimeni in caz de survival cu distilatorul dupa el. Eu as vrea sa va contrazic, cazanul de distilare este in permanenta in jurul nostru, noi trebuie doar sa-l construim.
Cel mai banal cazan de purificare este cazanul solar (il gasim pe internet cautand dupa "solar still").
Acesta consta, la baza, dintr-un recipient mare in care se pune urina sau apa poluata sau noroi sau frunze verzi sau... orice sursa de apa nepotabila, o folie transparenta, un vas mai mic in care se va strange apa de baut si o greutate. Un adaos util este un tub ce va avea un capat in vasul in care se strange apa dulce si un cap liber, in afara cazanului.
SolarStill.jpg

Principiul de functionare este simplu. Sub influenta soarelui apa se evapora, se condenseaza pe folia de plastic (este mai rece decat aerul), picaturile se aduna in partea de jos a foliei si cad in vasul de colectare.
Un cazan solar nu aduna fantastic de multa apa, dar cateva astfel de cazane asigura necesarul cu apa al unui om fara prea multe probleme.

O alta sursa de apa, destul de importanta, sunt anumite alimente. Castravetii, pepenii, tomatele, etc contin foarte multa apa.
Globul ocular (de la animalele vanate, de la peste, etc) contine apa.
 
Si uite cum am ajuns la cel din urma 3.
3 saptamani fara mancare
Foarte probabil asa este, dar la noi in tara nu stiu cat de importanta este aceasta regula. Si asta deoarece, daca mergi intr-o directie jumatate de zi, ajungi la casa de om.
Totusi, suntem binecuvantati de natura cu o tara in care nu prea poti muri de foame. Daca stii ce sa mananci si unde sa cauti, greu sa mori de foame. Avem o flora bogata, ape populate cu peste si destul vanat incat sa nu ne vaitam ca putem muri de foame. Mai departe, depinde doar de noi sa cunoastem plantele comestibile, sa invatam sa pescuim si sa vanam.
In aceasta privinta, nu vreau sa dau sfaturi multe, ci doar cateva:
- nu va apropiati de ciuperci daca sunteti absolut sigur ca stiti ceea ce faceti;
- nu va apucati sa vanati fara acte in regula. Se considera braconaj si este pedepsit de lege. De asemenea, la noi in tara folosirea de capcane este interzisa si se considera infractiune;
- nu mancati daca nu aveti apa de baut;
- nu mancati fructe ale plantelor si tufisurilor daca nu sunteti siguri de ceea ce faceti;
- nu mancati sub nici o forma mancare alterata, oricat de mare ar fi foamea.
 
Cateva sfaturi esentiale pentru supravietuire

Organismul uman poate sa supravietuiasca fara apa timp de 2,5 zile chiar si in arsita cumplita (49 grade Celsius), daca victima isi petrece tot timpul odihnindu-se, la umbra. Organismul rezista doua saptamani sau chiar mai mult fara hrana solida.

Pe baza datelor statistice obtinute de la Trupele de Soc ale SUA pentru Operatiuni de Cautare si Salvare, in caz de avalansa, victima are sanse de supravietuire de 90% daca reuseste sa nu se lase ingropata de zapada si primeste ajutor in decurs de 15 minute. Dupa 30 de minute, rata de supravietuire se reduce cu 50%.

Nu incercati niciodata sa alergati mai rapid decat un urs. Acest animal poate atinge viteze de pana la 50 - 55 km/h, intr-o fractiune de secunda.

O persoana de talie medie, care poarta imbracaminte usoara si are un dispozitiv gonflabil personal, de tipul unei veste de salvare, poate sa supravietuiasca intre 2,5 si 3 ore in apa rece ca gheata, daca ramane nemiscata si isi indoaie genunchii, aducandu-i la piept.

Sansele de supravietuire in cazul unui accident rutier in care masina cade in apa sunt mult mai bune daca victima asteapta inauntru pana cand masina se umple cu apa - si abia dupa aceea incearca sa deschida o portiera sau un geam. In acest fel, presiunea apei care navaleste din exterior nu risca sa doboare victima sau sa o tintuiasca sub bord.

Conform Scolii de Parasutism din Toronto, daca parasut nu se deschide, victima are sanse de supravietuire mai mari daca aterizeaza cu picioarele lipite si genunchii usor indoiti, decat daca incearca sa se indrepte spre o zona impadurita sau sa se rostogoleasca in momentul contactului cu solul.

Supus unor temperaturi extrem de scazute, organismul uman incepe sa isi intrerupa functiile cand ajunge la 32 grade Celsius, provocand pierderea cunostintei si rigiditate musculara. Sansele de supravietuire cresc daca victima reuseste sa evite doua lucruri: sa se ude si sa adoarma.
 
Pe vreme rece, in lipsa unui adapost, cele mai multe sanse de supravietuire le ai daca stai mereu in miscare. Corpul uman poate produce suficienta caldura si are suficiente rezerve s-o faca, chiar daca nu ai mancat.
 
Scoateti banutzul,si pregatiti-va buncarul cu tot ce trebuie :D: sa nu aveti probleme de comunicare ,forumul nu moare nici dupa apocalipsa:p


10 gadgeturi pregătite pentru Apocalipsă .

Cele mai comune gadgeturi sunt fără îndoială cele care ţi se rup în buzunar când te aşezi pe ele, şi la categoria asta ar întra o cameră foto Olympus pe care am distrus-o doar pentru că o purtăm în buzunarul de la spate, dar şi un recorder digital Zoom Hn4, căruia i s-au stricat microfoanele după doar jumătate de metru petrecuţi în mediu newtonian, adică dotat cu gravitaţie. Ca să nu mai vorbesc de laptopuri Dell cu ecrane care crapă la cea mai mică manipulare defectuoasă. Cea de-a două categorie de gadgeturi e preferata mea: unelte digitale pe care poţi fără probleme să le cari la munte, la mare, şi în orice împrejurare "dură". Multe rezistă la incendii de mii de grade şi, în caz de apocalipsă, ne-ar supravieţui cu uşurinţă.

Am alcătuit o listă cu electronicele pregătite să facă faţă celor mai dure teste, variind de la banale radio-uri care pot fi scăpate de pe stânci până la laptopuri care rezistă la greutate de Hummer. Iat-o:

Roberts Terrain
radio-roberts.jpg

Un aparat de radio simpatic, imposibil de lăsat în urmă pentru că este galben, şi în egală măsură rezistent. Având un difuzor de 7 waţi şi capacitatea de a prinde întreg spectrul radio, radio-ul este rezistent la apă şi la multiple aruncări, datorită unei structuri metalice care protejează aparatul. Din păcate poate deveni destul de greu, nefiind alimentabil solar, ci doar cu ajutorul a 6 baterii LR20.

Olympus µ 770 SW

olympus.jpg

Bucurându-se de o rezoluţie de 7.1 megapixeli şi zoom optic 3x, cei de la Olympus au reuşit să facă o cameră mai puţin fragilă decât modelul pe care am reuşit să-l distrug în buzunar. 770 SW-ul rezistă la 10 metri sub apă, totodată reuşind să suporte greutăţi de 100 de kilograme şi aruncări de la un metru şi jumătate. Camera poate fi chiar uitată la munte în afară cortului, temperaturile de până la -10 grade Celsius nefiind o problemă. Cu o carcasă de metal, camera reuşeşte să arate excelent, nu doar să se comporte exemplar în condiţii stresante.

Samsung B2100 Xtreme Edition

samsung-rezistent.jpg

Telefonul acesta, spre deosebire de majoritatea aparatelor din această categorie, rezistă timp de 30 de minute sub apă, e protejat de praf şi nisip şi beneficiază şi de un led care îl transformă în lanternă. Fără să aibă touchscreen sau alte îmbunătăţiri multimedia, telefonul îşi face treaba lui.. de telefon.

LaCie XtremKey


Botezat de producători ca fiind "all-terrain", stick-ul USB de faţă, cu capacităţi de până la 64GB, e protejat de un strat metalic cu o grosime de 2 milimetri, ceea ce îl face să reziste la greutatea unui camion de 10 tone. Îşi păstrează proprietăţile de a fi sigilat perfect şi la 100 de metri sub apă, putând şi aruncat şi de la 5 metri. Viteza de până la 30MB/s la scriere şi 40MB/s la citire îl transformă într-un partener de lucru serios.

G-Form

gform.jpg

Cei de la G-Form s-au decis să folosească întotdeauna cele mai rezistente materiale pentru husele de iPad, smartphone şi laptop pe care le produc, iar Poron XRD este unul dintre ele. Având o structură inteligentă, modulară, care se pliază pentru a atenua şocurile, toate produsele G-Form sunt de avut la îndemână, chiar dacă au forma unui atenuator de şocuri pentru bicicletă sau a unui protector de genunchi pentru amatorii de sporturi extreme.

ioSafe

solopro.jpg

Cei de la ioSafe sunt dedicaţi scopului pe care şi l-au propus: să construiască harduri externe care să reziste la condiţii extreme. Unul dintre ele, SoloPRO, rezistă jumătate de oră la temperaturi mai mari de 850 de grade Celsius, este waterproof şi are şi marele avantaj al conectivităţii pe interfaţa USB 3.0. Capacităţile suportate sunt de până la 3TB, răcirea este exemplară pentru un hardware fără aerisire, unul dintre avantajele care îl diferenţiază net de concurenţă fiind un cec de 2500 de dolari, destinat recuperării de date în cazul în care protecţia de condiţii extreme dă, totuşi, greş.

Panasonic ToughBook 53

panasonic.jpg


Preferatul meu şi totodată cel mai rezistent gadget construit vreodată, în afară de bricegele Swiss Army, evident, este orice laptop din seria Panasonic ToughBook. Dacă Panasonic nu se distinge în peisaj ca mare producător de laptopuri, ei fiind mult în spate în clasamentul de profil, cu ToughBook au creat o adevărată legendă. Apărută în 1998 şi destinat în principal armatei, seria ToughBook e mai mult decât serioasă şi pregătită pentru apocalipsă. Noul model, 53, beneficiază de specificaţii aproape desktop, bazate pe platforma Intel i5, cu 4 GB de RAM, posibilităţi de touchscreen şi toate porturile necesare. Securitatea în caz de dezastre (ecologice sau nu) e oferită de o carcasă de magneziu, tastatură rezistentă la lichide, totul putând fi aruncat de la câţiva metri fără probleme. Iar o maşină, după cum puteţi vedea în clipul următor, nu constituie chiar nicio problemă.



Garmin Oregon 450t
garmin.jpg

Deşi la prima vedere pare un banal GPS, Oregon 450t este un adevărat luptător, dotat cu un touchscreen rezistent, cărţi preîncărcate şi card microSD. Pe lângă faptul că poţi da liniştit cu el de pământ, Oregonul e dotat şi cu un altimetru, compas electronic, gadgetul fiind rezistent şi la apă.

Fisher Price - cameră digitală şi player portabil

kidtough.jpg

Gadgeturile rezistente la intemperii şi şocuri nu sunt utile doar pe munte sau în condiţii extreme.. ci şi în mână celor mici! Fisher Price are două produse extrem de rezistente la izbituri, mai exact o cameră digitală acoperită de un cauciuc rezistent inclusiv la zgârieturi şi un player dotat cu butoane mari şi ecran LCD.

SeaLife - DC1000
sealife.jpg

Cu adevărat specială, camera digitală SeaLife e specializată pe fotografia subacvatică, fiind perfect funcţională la o adâncime de 60 de metri sub nivelul mării. Având un display LCD de 2.7 inci şi un senzor optic de 10 megapixeli, ajutat de un zoom optic de 5x, camera excelează în corecţia de imagine la adâncime, realizând adevărate panorame subacvatice.


http://www.descopera.ro
 
Back
Top