RETETE DIN PLANTE

[anuk]

SA incercam sa folosim plantele din jurul nostru pentru a ne insanatosi.


Plante si buruieni de leac

Hreanul

Se foloseste cu bune rezultate in tratamentul unor boli astfel:

l 250 g de hrean ras, 5 g scortisoara, amestecate intr-o jumatate litru de vin, trateaza scrofuloza. Amestecul se fierbe, apoi se lasa sa se limpezeasca, dupa care se stoarce si se amesteca cu 500 g sirop de zahar. Se iau doua lingurite pe zi, intre mese;

Extern: hreanul ras se amesteca cu putina faina, iar aluatul se pune intre doua cirpe subtiri, se aplica pe locul dureros si se tine timp de 10-15 minute.

l Zeama de frunze si flori de hrean este un bun curatitor al singelui, este un bun depurativ;

l Ceaiul din frunze de hrean este un bun diuretic si totodata eficient pentru a se face gargara;

l Hreanul ras amestecat cu miere de albine se intrebuinteaza contra limbricilor din stomac;

Patrunjelul

Acest modest, dar bogat condiment este eficient in elemente pretioase astfel: contine la 100 g urmatoarele: vitamina C: 100-100 mg (lamiia contine 100 mg); provitamina A: 60 mg (morcovul contine 2-14 mg); calciu: 240 mg; fier: 19,2 mg.

Patrunjelul este un excelent antiseptic al singelui si al intestinului si previne cancerul, iar prin calciul pe care-l contine este un bun echilibrant si in consecinta este foarte indicat in cazurile de rahitism sau tuberculoza. Este un bun remediu in afectiunile oculare, prin aportul de provitamina A, cit si un excelent factor antianemic, prin fierul pe care-l contine in compozitia sa. De asemenea, patrunjelul intirzie imbatrinirea, folosit simplu, in salate, diverse mincaruri, cu lamiie sau consumat sub forma de suc (acest suc se mai foloseste cu bune rezultate prin tamponare pe fata si corp pentru tratamentul petelor maronii, cit si pentru pistrui).

Griul germinat si germenii de griu

Germenul de griu contine substantele cele mai pretioase si mai vitalizante ale grauntelui de griu: produsi fosfati, usor asimilabili, saruri minerale abundente (saruri de fier, de magneziu gasite in doze foarte ridicate de 40 mg pentru 100 g de germeni) proteine complete continind toti acizii indispensabili vietii, oligoelemente (cupru, zinc, magneziu etc.) si numeroase vitamine cum ar fi: A, B1, B2, C, E, PP etc. Compozitia germenului de griu constituie una dintre cele mai bune surse naturale de: fier, magneziu, proteine rare, vitamine B si E. Mai contine si vitamina C in cantitati insemnate, fiind totodata si un aliment echilibrant pe care ar trebui sa-l consumam in fiecare zi, caci este un regenerator nemedicamentos de forte.

Efecte terapeutice:

Poate fi indicat cu succes in stari depresive, surmenaje, favorizeaza regularizarea digestiei, cit si a functiilor intestinale. Actioneaza ca tonic nervos si stimuleaza nutritia, iar unica lor contraindicatie este hipertensiunea arteriala. Proprietatile tonice si vitaminizante sint crescute in griul germinat, caci germinatia mareste puterea vitaminica a germenilor. Reumaticii, gutosi, artriticii grav atinsi, care nu tolereaza piinea integrala, nu au nici un inconvenient consumind griu germinat.

Mod de preparare:

Se pun graunte de griu intr-o farfurie si se acopera cu apa pentru a se umfla, iar dupa acest procedeu (vara dupa 24 de ore, iar iarna dupa 36 de ore) se spala in mai multe ape. In zilele urmatoare, griul se umezeste usor, avind grija sa nu ramina apa deasupra grauntelor de griu, pentru a nu se mucegai sau putrezi, fiind astfel in exces de lichid.

Mod de administrare:

Adultii pot lua trei linguri pe zi, cite una ca adjuvant la fiecare masa, iar copiii si batrinii pot lua trei lingurite pe zi, cite una la fiecare masa, dupa virsta, astfel: o lingurita pentru 3 ani, iar sugarii de la 6 luni pina la 1 an: o lingurita mica in 2-3 reprize pe zi.

Griul germinat se consuma la inceputul mesei, iar inainte de a fi inghitite, semintele se mesteca indelung, chiar si de 100 de ori, pina la aparitia unui gust dulceag, produs de zaharificarea partiala a amidonului.

Pentru persoanele cu dantura deficitara sau defectuoasa, se piseaza griul germinat si se mesteca indelung, iar pentru bolnavi, sugari si copii mici, se face un piure in care se incorporeaza miere de albine.

Este prudent ca, inainte de a fi pus la incoltit, griul din comert achizitionat sa fie spalat foarte bine si in cit mai multe ape, caci adesea acesta este tratat cu antiseptice si insecticide de diverse categorii, fiind indicat sau preparat ca griul sa fie procurat direct de la taranul producator, ca o siguranta deplina si reusita in efectuarea tratamentului.

Ceai de flori de morcov

Se infuzeaza seara doua lingurite cu virf de flori de morcov tocate sau netocate, cu 0,5 l apa fierbinte, inainte sa dea in clocot. Jumatate din aceasta cantitate de ceai se consuma seara, iar cealalta cantitate de ceai se bea dimineata. Este bine ca ceaiul sa fie cald si neindulcit sau usor indulcit cu putina miere de albine. Se bea zilnic pe o perioada de timp de 2-4 saptamini, seara si dimineata, cu cel putin 15 minute inainte de masa, cite o cana de 250 ml din acest ceai. Concomitent se consuma si macerat din radacini de telina si seminte de ovaz, iar acest tratament este util cu bune rezultate in oboseala, stres, nevroze, astenie, sistemul nervos si vindecare a unor afectiuni sexuale provocate de bolile mai sus precizate.

Macerat din radacini de telina si seminte de ovaz

Se curata radacinile de telina (cantitatea lor trebuie sa ocupe o treime dintr-un borcan), se spala cu apa rece, se taie in felii mici, apoi se dau prin masina de tocat carne si se introduc intr-un borcan, iar in alt borcan de aceeasi capacitate se pun seminte de ovaz nedecorticate, iar cantitatea lor trebuie sa ocupe o treime din borcan. Peste ele se pune apa rece pina se umple borcanul, apoi se amesteca cu o lingura de lemn.

Semintele de ovaz se dau prin masina de macinat cafea, dar prin rotirea rotorului numai de 2-3 ori, ca sa nu se transforme in faina. Atit radacinile de telina, cit si semintele de ovaz se lasa la macerat timp de 24 de ore, dupa care fiecare macerat se strecoara separat printr-un tifon, apoi se amesteca in parti egale. Amestecul trebuie consumat in timp de doua zile, dupa care se prepara noi cantitati dupa acelasi procedeu si se consuma 1-1,5 l de macerat pe zi.

Recomandari:

Este bine ca acest tratament sa se repete de mai multe ori in decursul unui an, cu pauze de 1-2 luni. Acest tratament cu radacini de telina si seminte de ovaz are eficiente rezultate si in urmatoarele afectiuni ale organismului: digestie deficitara, surmenaj, inapetenta, insuficienta suparenala, colici renale, reumatism, litiaza renala si vezicala, guta, afectiuni pulmonare, hepatice, splenice, demineralizare, diabet zaharat, obezitate, insomnie, sterilitate, insuficienta tiroidiana, astenie fizica si nervoasa, diferite forme de cancer, circulatia proasta a singelui, detoxifiere, regenerare sangvina, gripe, raceli, bronsite, eliminarea gazelor intestinale, drenarea bilei, hipertensiune arteriala, normalizarea ciclului menstrual, eliminarea viermilor intestinali, hidropizie, retentie urinara, ulcer gastric, ulcer duodenal, gastrita acuta, gastrita cronica, afectiuni cardiace, stres, oboseala, afectiuni sexuale, dureri abdominale, prurit etc.

http://www.nutritie-sanatoasa.ro/ar...rapii,-cure/1228/Plante-si-buruieni-de---leac

 

[anuk]

Alifii Acnee, rani, arsuri


Se iau următoarele plante : gălbenele 1parte, pătlagină 1parte, pelin alb ½ parte, rădăcină de tătăneasă ½ parte.
Se amestecă bine, se iau 113gr de amestec care se fierb în untură curată de porc, până când plantele devin ca jumările [să nu se ardă].
Lăsăm să stea o zi preparatul, după care îl încălzim la bain-marie şi îl strecurăm.
1parte =14gr. 50gr seu de oaie se fierbe în 100ml lapte dulce.
Se pune la răcit, până când seul se ridică deasupra. Se ia cu o strecurătoare şi se amesteca bine cu 50gr ceară de albine topită, 25gr unt, 3 linguri de ulei de floarea soarelui şi puţină colonie. Se păstrează la rece în cutii închise.

---

Reteta Lichior de gutui

Recomandat pentru indigestie, arsuri, balonări.

Amestecaţi 1/2 litri ţuică bună [de prună] sau alcool de cereale cu 1şi 1/2 zeamă de gutui pe care o obţineţi cu ajutorul mixerului.
Adăugaţi 2gr scorţişoară, 80gr cuişoare, 50gr migdale amare şi puţină nucuşoară [pudră].
Lăsaţi-o să se macereze 2 luni.
Preparaţi un sirop de zahar şi turnaţi-l peste lichior.
Filtraţi si puneţi-l la sticle
Acest lichior este recomandat in caz de: indigestie, arsuri, balonări.
Beţi un păhărel după mese.

 

[anuk]

Retete diverse cu miere

1. Diuretic preparat din ceapa si miere

Se iau 1-2 cepe (cam 100 g), 50 g miere si 200 ml apa. Ceapa curatata si spalata se taie in citeva bucati (in 4) si se pune la fiert, timp de 15 minute, intr-un vas acoperit, la foc domol. Dupa ce se racoreste putin, ceapa se stoarce, se strecoara, iar in lichidul obtinut se adauga mierea. Se amesteca bine, pina la omogenizare.

Preparatul se bea caldut, toata cantitatea, seara la culcare. Leacul se prepara de cite ori este nevoie.

Actiunea terapeutica: este un preparat diuretic, contraindicat insa bolnavilor de diabet, ulcer gastric sau duodenal, sau celor cu alergie sau intoleranta (la miere, ceapa).

2. Tonic din aloe cu miere

Se iau 750 g frunze proaspete de aloe, 1.250 g miere si 500 ml suc de lamiie (se pot reduce cantitatile, proportional). Frunzele se iau de la un aloe de peste 3 ani, care nu s-a udat 5 zile. Se spala bine, se toaca marunt si se pun intr-un vas de sticla sau ceramica smaltuita. Se adauga peste frunze mierea si se omogenizeaza bine, apoi se adauga sucul de lamiie si se amesteca din nou. Vasul se acopera si se lasa la macerat timp de 5 zile, in frigider (sau alt loc uscat, intunecos si rece).

Preparatul este un excelent tonic. Medicina populara din Rusia si celelalte tari vecine recomanda acest leac in boli nervoase, astenii, in tulburari de crestere la copii, in convalescenta dupa boli infectioase, in ulcere gastrice si duodenale sau in astm bronsic.

Se poate pastra cel mult doua saptamini, de aceea este mai bine sa se prepare cit se poate consuma in acest interval. Leacul se administreaza numai copiilor peste 3 ani cite o lingurita dimineata. Copiilor de 6-9 ani li se da cite o lingurita dimineata si seara, de 3 ori pe zi, dupa mese, timp de o luna. Apoi, dupa o luna pauza, se poate repeta cura inca o luna.

Adultii vor lua cite o lingura de 3 ori pe zi, inaintea meselor, in cure de cite o luna intre ele.

3. Unt cu miere

Intr-un vas de sticla sau portelan se amesteca 100 g unt cu 100 g miere. Se freaca bine pina se omogenizeaza ca o crema.

Este un leac pentru fixarea calciului, indicat in spasmofilii, crize tetanice, la copiii cu debilitate, cu lipsa a poftei de mincare, slabiciune, pierderi de greutate sub valoarea normala, in convalescenta si in graviditate si lehuzie.

Contraindicat alergicilor la unt si miere, precum si bolnavilor de diabet, celor cu afectiuni renale, colibaciloza, obezitate sau icter si alte boli de ficat.

Copiilor intre 6 luni si 3 ani li se va da cite o lingura pe zi. Copiilor de peste 3 ani si adultilor li se vor administra de la 2 la 6 lingurite zilnic, in functie de virsta si greutate corporala.

Se poate pastra cel mult 12 ore la frigider.

4. Suc de ceapa cu miere

Se prepara dintr-un kilogram ceapa rosie si 300 g miere de munte (din flora montana). Ceapa se curata, se spala, se taie nu foarte marunt si se zdrobeste (in robot, storcator de fructe si legume sau chiar in masina de tocat). Trebuie sa rezulte 600 ml suc limpede de ceapa (pulpa se stoarce printr-o bucata de pinza). Se transfera sucul intr-o sticla curata, apoi se adauga si cele 300 g miere. Se amesteca bine, se inchide si se pastreaza la frigider.

Zilnic se iau cite 150 ml din acest amestec - cit 50 g inaintea sau in timpul celor trei mese principale. Cura dureaza o luna, cu o saptamina pauza, apoi se poate repeta, la nevoie.

Leacul este recomandat pentru compensarea si disparitia varicelor, caci actioneaza favorabil asupra circulatiei mai ales periferice venoase. Este util si in alte probleme de circulatie, in congestie cerebrala, arterioscleroza cerebrala sau generala, astenii.

Este contraindicat pentru diabetici, pentru cei ce sufera de gastrite, duodenite, ulcere gastrice si duodenale sau pentru alergii la una din componente.

Se poate pastra la frigider timp de o saptamina.

5. Valeriana (odolean) cu miere

Din radacina uscata de odolean (valeriana), pisata in piulita, se ia o lingurita care se pune intr-un pahar. Se adauga o lingura de miere si se amesteca bine, pina la omogenizare.

Toata cantitatea preparata se consuma dintr-o data la o singura priza. Este un leac recomandat in crize de nervi, agitatie, dureri de cap, in momentul crizei. Aceeasi doza se poate da seara la culcare, cu o ceasca de ceai de tei, celor ce sufera de insomnie. Este un foarte bun calmant.

Nu se recomanda alergicilor, conducatorilor auto, iar la copii - cu avizul medicului. Este un preparat ce nu poate fi pastrat. Trebuie consumat imediat dupa preparare, caci daca se tine o ora la temperatura camerei devine toxic.

6. Siropul de propolis

Acest sirop se prepara din 50 g propolis, 200 ml apa si 50 g miere. Propolisul, bine curatat, se pune intr-o cratita smaltuita cu cele 200 ml apa. Se fierbe acoperit, la foc moale, pina scade la jumatate. Lichidul cald se strecoara prin tifon, se transfera intr-o sticla si se adauga mierea. Se omogenizeaza preparatul cit este caldut.

Preparatul este cu atit mai activ cu cit este mai proaspat. Se pastreaza la frigider cel mult doua saptamini. Siropul acesta are actiune bactericida, bacteriostatica, este usor antibiotic, dezinfectant, antitusic. De aceea, este indicat in toate bolile inflamatorii acute sau cronice ale cailor respiratorii - bronsite, traheobronsite, tuse spastica, bronsite astmatiforme, astm bronsic.

Nu se administreaza copiilor sub 2 ani, de asemenea persoanelor cu hepatite cronice, alergii la propolis sau miere (si la polen), precum si in diabet.

7. Baie tonifianta cu plante si miere

La aceasta baie se folosesc frunze de izma (menta), frunze de nuc, miere si apa.

Intr-un recipient se pun 100 g frunze de izma verzi sau uscate si 100 g frunze de nuc. Peste frunze se toarna 3 litri apa clocotita si se lasa sa se raceasca la temperatura miinii. Apoi se adauga 100 g miere si se amesteca bine, pina se topeste toata mierea.

Picioarele sau miinile obosite se spala cu apa calduta si sapun, apoi se introduc in aceasta apa calduta. Se mentin cel putin 30 de minute. Procedura se poate repeta ori de cite ori este nevoie.

Baia aceasta este un remediu faimos in medicina populara impotriva oboselii miinilor si picioarelor. Nu se recomanda persoanelor alergice la una din componente.



http://www.nutritie-sanatoasa.ro/ar...Alte-afectiuni/1274/Retete---diverse-cu-miere

 

[anuk]

Masti cu faina de ovaz pentru tenul gras sau uscat

Masti cu faina de ovaz pentru tenul gras sau uscat
Pentru pielea uscata este recomandata masca din doua linguri de pepene care se amesteca cu o lingura de faina de ovaz, se adauga trei-patru picaturi de ulei de sunatoare (20 de grame de flori si frunze proaspete de sunatoare, taiate marunt se pun in 100 de mililitri de ulei vegetal si se lasa la macerat trei saptamini). Cel mai bine este ca aceasta masca sa fie facuta seara, pentru ca soarele si sunatoarea pot da o pigmentatie nedorita.
Pentru tenul gras se pregateste o masca dintr-un albus de ou, suc de lamiie si tarite de ovaz: se bate spuma albusul, apoi se adauga treptat o lingurita de suc de lamiie si doua lingurite de tarite de ovaz. Se amesteca totul bine, iar pasta obtinuta se intinde pe fata. Dupa 10 minute masca se inmoaie cu o compresa calduta, apoi se spala cu apa rece. Este foarte indicata si in cazul pielii cu pori sau ridate.
Pentru tenul gras este recomandata si o masca cu albus, miere si ovaz: doua albusuri de ou nebatute, 30 de grame de miere, o lingura de ulei de migdale se amesteca bine pina se obtine o pasta omogena; dupa aceea se adauga doua linguri de faina de ovaz si se intinde pe fata; se spala dupa 20 de minute, la inceput cu o compresa calduta, iar dupa aceea cu una rece. Aceasta masca are o actiune tonificatoare asupra pielii.
Pentru pielea uscata este indicata o masca din lapte acru si faina de ovaz: se amesteca o jumatate de pahar de lapte acru cu o lingura de faina de ovaz; pasta obtinuta se pune intre doua straturi de tifon si se aplica pe fata 15-20 de minute. Aceasta masca se foloseste pentru eliminarea cearcanelor si a petelor pigmentate de pe tenul uscat si normal. Pentru tenul uscat este recomandata si masca din rosii proaspete si faina de ovaz: doua linguri de suc proaspat de rosii se amesteca cu una-doua linguri de faina sau tarite de ovaz; pasta obtinuta se intinde pe fata pentru 20 de minute, apoi se spala cu apa rece.
Pentru tenul gras puteti pregati o masca din faina de ovaz, smintina si coada-calului: doua linguri de smintina se amesteca cu doua linguri de faina de ovaz si doua lingurite de decoct de coada-calului; masca se intinde pe fata pentru 15-20 de minute, apoi se spala cu decoct de coada-calului sau cu apa minerala. Decoctul de coada-calului se pregateste in felul urmator: o lingura de frunze de coada-calului se pune in cinci linguri de apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara.
Tot pentru tenul gras este indicata o masca din faina de ovaz si un amestec de plante: trei linguri de faina de ovaz, cite o lingurita de petale de galbenele, salvie si albastrele. Amestecul de plante se pune in 200 de mililitri de apa fierbinte, se acopera vasul si se lasa la infuzat. Infuzia calduta se strecoara si se pune peste faina. Masca se aplica pe fata pentru 15-20 de minute, apoi se spala cu infuzia ramasa; dupa aceasta procedura limpeziti-va fata cu apa rece.
Foarte recomandata pentru tenul gras este masca din suc de pepene si faina de ovaz. Faina de ovaz (doua linguri) se amesteca cu o lingura de suc de pepene; se aplica masca pe fata pentru 15-20 de minute, apoi se spala cu apa rece si calda, alternativ.

http://www.nutritie-sanatoasa.ro/ar...-cu-faina-de-ovaz-pentru-tenul-gras-sau-uscat

 

[anuk]

Levanda - Mireasma care vindeca



"Spaima moliilor", imbatatoarea floare de levantica este totodata un remediu de sanatate, prea putin cunoscut

Lavanda este prin excelenta o planta europeana, originara din zona Alpilor, unde creste spontan, pe pajisti intinse de la poalele muntilor si pana la altitudini de 1700 de metri, imbalsamand aerul cu un miros de neconfundat. Raspandirea acestei plante in intreaga Europa s-a facut cu sute de ani in urma, cand a patruns, prin Marea Britanie, pana in zonele indepartate ale Rusiei orientale. Mai mult, aceasta iarba aromata a intrat rapid in medicina populara a tuturor popoarelor europene, fiind adoptata si indragita imediat pentru virtutile sale terapeutice.


Retete pe baza de lavanda

Pulberea de lavanda

Planta se macina fin cu rasnita electrica de cafea sau in piua, dupa care se pune intr-un borcan de sticla inchis ermetic, care se pastreaza la intuneric si racoare. Se ia o lingurita de pulbere de 3-4 ori pe zi. Planta se tine sub limba vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa. In ciuda parfumului sau dulce, veti remarca faptul ca are un gust surprinzator de amar, motiv pentru care adesea este preferata tinctura.

Tinctura de lavanda

Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, cu rasnita electrica de cafea, dupa care pulberea obtinuta se pune intr-un borcan care va fi umplut pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta, borcanul se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutul pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.


Uleiul volatil de lavanda

Este preparatul cel mai puternic din lavanda, ce nu poate fi insa obtinut casnic, ci numai prin procedee industriale (de obicei prin distilare cu aburi). Il gasim in magazinele si farmaciile naturiste. Intern: se iau amestecate cu miere sau pe o bucatica de zahar 2-3 picaturi de trei ori pe zi. Extern: uleiul se foloseste amestecat in unguente, adaugat la apa de baie, pentru aromatizarea aerului incaperilor.

Atentie: inainte de a folosi un ulei volatil pentru uz intern, cititi cu atentie eticheta si prospectul. Exista si uleiuri volatile numai pentru uz extern, care sunt semisintetice si foarte daunatoare organismului, administrate intern. In cazul in care in timpul tratamentului apar simptome cum ar fi ameteala, durerea de cap, greata, usturimea la urinare, se intrerupe administrarea.


Otetul aromatic de lavanda

Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.


Uleiul gras de lavanda

La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza.
Uleiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru masaje si frictionari.


Baia cu lavanda

Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.


UTILIZARI INTERNE ALE LAVANDEI

Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de cap - Se ia lavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori pe zi. Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand digestia.

Depresia, anxietatea - In cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice, estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata.

Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres - Lavanda este prin excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata, amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa.

Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia - Se combina in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament este eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile alopate, a caror eficienta o mareste.

Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia - Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.

Dureri de cap, migrena, ameteala - Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol.

Reumatism - Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale.

Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii.


FOLOSIREA EXTERNA A LAVANDEI
Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica - La 4 linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora.

Contra paduchilor si a altor insecte parazite - 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata), apoi capul se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.

Pentru cresterea parului - Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus.

Intretinerea pielii uscate - Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea, facandu-se in acelasi timp un masaj usor.

Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri - Se aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.

Ilie TUDOR



http://www.nutritie-sanatoasa.ro/ar...ctiuni/1206/Levanda---Mireasma---care-vindeca

http://www.nutritie-sanatoasa.ro/ar...ctiuni/1206/Levanda---Mireasma---care-vindeca