• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Romania, invadata de secte religioase.

anuk

Moderator
Joined
Oct 28, 2009
Messages
59,925
Reaction score
0
Interzise pe vremea regimului comunist, sectele religioase s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie o data cu schimbarea sistemului politic. Termenul nu este insa foarte bine stapinit de multi romani, care confunda culte recunoscute de lege, asemeni Bisericii Baptiste sau celei Adventiste, cu secte obscure sau interzise din cauza practicilor pe care le impun. Daca in democratie fiecare este liber sa creada in orice, atita vreme cit nu-si lezeaza semenii, permisivitatea legii romanesti a cultelor a permis aparitia pe strazi a unei puzderii de sarlatani care pozeaza in profeti. Saracia generalizata din Romania face din tara noastra un teren din cale afara de fertil pentru secte, tot mai multi romani, ametiti de speranta mintuirii sufletului, de avantajele materiale pe care le ofera in prima faza sectantii, sint racolati de tot soiul de organizatii dubioase. Despre acest subiect s-a discutat inca din 1990, pina la saturatie, insa concluziile dezbaterilor s-au batut de fiecare data cap in cap. Departe de a incerca sa judecam macar in vreun fel convingerile, ideile si obiceiurile sectelor care si-au facut aparitia in ultimul timp in Romania, am selectat citeva dintre cele mai stranii asa-numite culte care isi desfasoara activitatea in tara noastra. Am pornit de la o idee unanim acceptata: sperantele oamenilor nu sint ceva cu care semenii lor au voie sa se joace. Iar cea in viata de apoi e una dintre cele mai delicate. Tocmai din aceasta cauza, vinzatorii de iluzii din acest domeniu reprezinta un pericol pentru potentialele lor victime. A afla, deci, din timp, despre “ispravile” unora dintre organizatiile care promit mintuirea sufletului nu poate fi decit benefica, pentru ca astfel se pot preveni adevarate tragedii.

“Fiii luminii”
De aproape sase ani, pestera de la Roscani a devenit una dintre curiozitatile judetului Hunedoara. Acolo traiesc patru credinciosi ai unei religii nerecunoscute de statul roman, intemeiata de Francisc Horvath Maitreya si numita “Fiii luminii”. Maitreya pretinde ca este fiul lui Iisus si ca a fost inzestrat cu darul vindecarii. De citeva ori pe an, oameni din toata tara se aduna in fata pesterii pentru a beneficia de ajutorul lui.

Ciudatii din pestera
Intr-o zona calcaroasa, cu aproape sase ani in urma, in pestera de la Roscani, citiva oameni si-au gasit adapost. Venisera aici pentru a-l urma pe invatatorul lor, Francisc Maitreya, si pentru credinta intemeiata de acesta, “Noua invatatura”. Si-au parasit familiile si au renuntat la viata lumeasca pentru a trai in post si rugaciune, asa cum le cere mentorul lor. Au primit intelegere din partea autoritatilor locale si a Directiei Silvice Deva si, intr-un timp scurt, au ridicat un schit, pe care l-au numit “Schitul luminii si iubirii”. Iar ei, pustnicii din pestera de la Roscani, s-au autointitulat “Crestinii noii ere” sau “Fiii luminii”. Noua invatatura, credinta imbratisata de “fiii luminii” din pestera de la Roscani, a stirnit, pe de-o parte, valuri de protest si de neincredere din partea satenilor de aici, iar pe de alta parte, a atras adepti si discipoli de pretutindeni, din tara si din strainatate. Credinta este un amestec cel putin ciudat intre ortodoxism imbinat cu cutume din religiile orientale, hinduism si budism. Adeptii lui Maitreya fac cruce ca ortodocsii, ii slavesc pe Iisus Hristos si pe Maica Domnului, dar cred in reincarnare, fac exercitii de yoga si meditatii. Pustnicii din pestera de la Roscani nu maninca deloc carne si, de cele mai multe ori, nici oua, lapte si brinza. Locul de rugaciune, altarul din pestera, unde n-ai voie sa intri incaltat, este o incapere mica, circulara, tapisata cu stofa rosie. Simbolurile credintei “Noii invataturi” sint aplicate pe unul din peretii altarului: o cruce din lemn, o candela, trei imagini reprezentind calea initiata de invatator si fotografia acestuia, in timpul unei meditatii. Atit drumul pina la altar, cit si locul de rugaciuni sint luminate feeric de luminari. In rugaciuni, invatatorul Maitreya, maestrul spiritual, este invocat de multe ori si preaslavit. “In numele Tatalui, al Fiilor si-al sfintului Soare” este inceputul unei rugaciuni a discipolilor lui Maitreya. Invatatorul este cel de-al saptelea avatar, adica fiu al lui Dumnezeu, primii sase fiind Krishna, Rama, Buda, Mahomed, Zamolxes si Iisus, afirma discipolii lui Maitreya. Credinciosii de la schitul din Roscani sustin ca invatatorul lor a vindecat sute de persoane, din tara si din strainatate. “A vindecat oameni bolnavi de cancer si a extirpat tumori de pe creier”, spun discipolii.

Lasata sa moara
Unul dintre evenimentele care au socat opinia publica din intreaga tara s-a petrecut in urma cu patru ani. In aprilie 1997, Ofelia, o tinara de 26 de ani din Oradea, judetul Bihor, asistenta medicala, bolnava de diabet si dependenta de insulina, indrumata de discipolii lui Maitreya, a ajuns la Roscani. Aici, cu acordul ei, Ofelia a acceptat tratamentul naturist cu ceaiuri din plante si ierburi facut de pustnici. La citeva zile dupa ce a ajuns in pestera, tinara a intrat in coma diabetica si, la putin timp, a murit. Parintii fetei i-au dat in judecata pe Ionel Pirvan, “fratele Ionel”, si pe Ana Biro, asistenta medicala la dispensarul din Dobra, pentru ca n-a acordat ingrijirile medicale. Asistenta a fost achitata, insa Ionel Pirvan a primit un an cu suspendare si obligatia de a plati familiei daune de 17 milioane de lei. Profesor de desen, transformat in guru Francisc Horvath are 50 de ani si s-a nascut in Deva. Copilaria si-a petrecut-o la Cristur, pina la 15 ani. A urmat Liceul de arte plastice, lucrind mai apoi la Elba Timisoara, ca tehnician, apoi designer si profesor de desen in Vaslui. Despre Francisc Horvath, care dupa 1990 si-a schimbat numele in Maitreya (existind chiar in buletin), se poate spune ca la ora actuala este unul dintre cele mai controversate personaje. Unii il cred vindecator sadea, daruit cu puteri divine miraculoase. Cert este insa ca el este departe de a putea fi considerat un om obisnuit. Membrii sectei infiintate fara nici un cadru juridic il considera al doilea fiu al lui Dumnezeu, desi mai multi specialisti l-au caracterizat drept un om bolnav. Adeptii lui Francisc se imbraca in togi albe, cu briu verde si desagi rosii, si fac dese pelerinaje prin tara. Adeptii consuma “bauturi sfinte”, in realitate euforizante.

“Copiii Domnului” - prostitutie si santaj
Numele oficial al sectei este “Copiii Domnului” si a fost infiintata in 1968, in California. In Romania functioneaza sub denumirea de Fundatia Romana Familia, inregistrata prin Hotarirea nr. 5680 din 1 iulie 1994 a Judecatoriei Sectorului 6, Bucuresti. In mai multe tari precum Australia, Spania, Argentina, secta a fost acuzata de proxenetism, prostitutie, crima, trafic cu droguri, iar fondatorul sau, David Moses Berg, era cautat, la un moment dat, de Interpol. In afara de evanghelizarea sexuala, aceasta secta a mai fost acuzata si de “pescuitul cu ochi dulci” - o specie mai aparte de santaj. Persoane influente erau filmate in timp ce intretineau raporturi sexuale cu prostituate care lucrau in intelegere cu cei care santajau. Doctrina sectei “Copiii Domnului” este cunoscuta drept “Legea Iubirii”, si potrivit acesteia, relatiile de dragoste heterosexuale intre adultii care fac parte din “Familie” nu sint considerate un pacat. Multi dintre membri acestei secte renunta la familie, refuza recunoasterea institutiilor statului, traiesc in colonii independente si practica casatoriile colective. “Copiii Domnului” urmaresc instaurarea “Legii Iubirii”, prin “Revolutia lui Iisus”. O alta fundatie sub care se ascunde secta este “Farmecul cerului”. Cel mai socant caz a avut loc la Zagujeni, judetul Caras-Severin. Familia Hasak a refuzat sa o ingroape pe bunica Tuser, cu toate ca aceasta se afla intr-o avansata stare de putrefactie. Cei doi nepoti erau convinsi ca femeia va invia intr-o buna zi din morti, asa cum li se aratase intr-o revelatie. Alarmata de absenta femeii, politia din localitate a demarat o ancheta. Acum doi ani, o alta batrina a fost ascunsa de o familie din Resita, fiind mumificata sub o patura.

“Apostolii” sau sexul ca religie
Aceasta secta este relativ recenta, fiind infiintata in 1992. Este nonviolenta si propaga libertatea sexuala. La fel ca si alte grupari religioase, refuza orice inscriere sau legitimitate juridica, considerind ca tot ce este pamintesc este trecator. Intreaga ideologie se bazeaza pe raporturile sexuale, acuplarea fiind considerata singura cale de eliberare si fericire a omului. Membrii sectei practica sexul in grup, indiferent de gradul de rudenie dintre ei. Biblia este interpretata intr-un mod aparte si cu totul curios, “Apostolii” considerind ca ea a fost amputata de Biserica crestina traditionala, din cauza puritanismului existent in trecut. In realitate, sustin ei, Iisus Hristos ar fi intretinut relatii sexuale si chiar si-a indemnat apostolii sa procedeze la fel, de unde si denumirea sectei. Raporturile sexuale practicate sint si de natura homosexuala, “doar placerea contind”. “Sedintele” de spiritualizare au loc la domiciliile membrilor, iar numarul adeptilor nu depaseste, deocamdata, citeva sute.

Sectele “internationale”au si la noi filiale

Adeptii lui Moon - sectanti sau spioni?
Dintre toate sectele care au avut adepti in tara noastra, cea a lui Moon este poate cea mai ciudata si cea mai viu “colorata” grupare religioasa care si-a gasit adepti aici. Membrii sectei au avut mai intii activitati in Republica Moldova, unde erau veniti pe filiera rusa. Imediat, ei si-au extins “tentaculele” si au ajuns si in Romania. Membrii sectei Moon s-au manifestat pentru prima oara in tara noastra in Bucuresti, in 1996, unde Federatia Familiilor pentru Pacea Lumii din Romania si-a facut inaugurarea. La aceasta manifestare au participat mai multi lideri ai sectei Moon care au facut donatii. Participantii au semnat o clauza in formularul de inscriere prin care treceau de la religia ortodoxa la secta Moon. Baha’i: secta care accepta toate religiile Una dintre sectele cele mai bine organizate la nivel mondial, care si-a trimis emisarii si la noi in tara, este Baha’i. Izvorita dintr-un mediu islamic, ea promoveaza idei revolutionare despre unitatea tuturor religiilor. In Romania, secta s-a dezvoltat rapid, in momentul de fata numarind sase centre teritoriale si unul la Bucuresti. Pina acum, nu au existat manifestari care sa scoata mult in evidenta secta, principala campanie de racolare a membrilor desfasurin- du-se la inceputul anilor '90.


Mormonii, membrii unei organizatii religioase care a isterizat Statele Unite la sfirsitul secolului trecut, au ajuns si in tara noastra si si-au dezvoltat o “filiala” destul de mare. Religia mormona, care a permis la inceputurile ei bigamia, s-a facut cunoscuta peste tot in lume pentru predilectia membrilor cultului de a inmagazina date despre arborele genealogic al membrilor. In Romania, adeptii lui Mormon au intrat sub forma Asociatiei religioase Liahona. Desi in toate statele din Europa mormonii au acces la arhive pentru a alcatui aceasta baza de date, la noi ei nu au primit aprobare in ciuda faptului ca ofereau sume importante de bani Ministerului de Interne pentru a realiza aceste copii. Mai mult decit atit, ei au socat, la mijlocul anilor Ô90, opinia publica din tara prin dorinta de a boteza mortii dupa religia mormona. Acest lucru a stirnit numeroase critici din partea bisericilor crestine. Intentia mormonilor de a fotocopia documentele inaintasilor membrilor lor a fost oprita de autoritatile de la Bucuresti, dar campania lor de recrutare de noi membri a continuat. Aceasta campanie are la baza tinerii misionari care pot fi vazuti de multe ori pe strazile din Bucuresti imbracati in costume impecabile si cu biblia lui Mormon in mina.

“Aum Shinrikyo” - Adevarul Suprem
Secta este cunoscuta romanilor prin atentatele pe care le-a produs in Japonia, soldate cu mai multe mii de morti. Liderul sectei, in prezent in inchisoare, se considera Iisus Hristos, dar si reincarnarea lui Buda. La scurt timp dupa intrarea in secta, candidatii racolati devin fanatici, refuzind absolut orice institutie a statului. Mai multi membri sau adepti ai acestei secte extrem de periculoase au activitati si in Romania, in mod ilegal. Sub masca unor dezbateri privind stiintele oculte si prin distribuirea de carti sint atrasi din ce in ce mai multi membri. Deocamdata secta cauta sa-si mareasca numarul de membri, si nu functioneaza legal, desi s-a incercat infiintarea unei fundatii cu aceasta denumire. Influenta se face simtita mai ales in zona Moldovei, cu un centru in Bacau si altul linga muntele Ceahlau. Membrii AUM sint sprijiniti fianciar si logistic din Rusia, unde secta are zeci de mii de membri.

Visarion, un Mesia cinefil
Recent, in Romania, a aparut o noua secta, extrem de periculoasa, sosita din Rusia via Republica Moldova, unde are multi adepti. Proaspatul Mesia este Visarion. Pe numele sau adevarat Nikolai Anatolievici Torop, s-a nascut in 1961, la Krasnodar. Fost lacatus, mai tirziu militian, Nikolai a fost concediat pentru betie si cind a avut, in 1990, prima “viziune”, nu avea ocupatie stabila. “Viziunea” coincide ciudat de exact cu aparitia pe ecranele sovietice a filmului lui Zeffirelli, “Iisus din Nazaret”. Asemanarea fizica a lui Nikolai Anatolievici cu actorul care interpreta rolul lui Iisus a nascut in mintea primului ideea identificarii sale cu Mintuitorul. Nikolai, “Fiul lui Dumnezeu”, a infiintat rapid “Biserica ultimului Testament”. Visarion propovaduieste sfirsitul lumii, care va veni foarte curind, in 2012. Numai membrii “Bisericii ultimului Testament” au sansa de a supravietui urmatorilor cinci ani, perioada in care li se va schimba codul genetic si se va naste o noua rasa de oameni. Admiratorii lui Visarion construiesc in Siberia un oras in care vor infrunta iminentul potop. Orasul se numeste “Cuvintul”, sau “Orasul Soarelui”, si are o populatie de aproximativ 5.000 de locuitori. Acesta este construit in intregime din lemn, pentru a evita poluarea. In centrul orasului se afla un templu de 45 metri, construit special pentru Visarion si familia acestuia.

http://2012en.blogspot.com/2010/07/romania-invadata-de-secte-religioase.html
 
Martorii lui Iehova.
Martor actual: “Am riscat, dar sunt fericit”
Fost martor: “Credeam că mor la Armaghedon, am trăit cu acest şoc”


“Întreaga noastră învăţătură se bazează pe Biblie. Noi ne străduim – nici noi nu suntem oameni perfecţi – să înţelegem adevăratul sens al textului biblic, este o analiză profundă a acestuia. Însă nivelul teoretic nu e de ajuns. Astfel încât ne străduim din răsputeri să le spunem tuturor ceea ce aflăm”. Totodată, “este o credinţă trăită, una vie: ceea ce spun, e important să şi aplic; dacă doar spun, mai bine tac din gură”. Cuvintele îi aparţin lui Gabriel Negroiu, membru al cultului Martorii lui Iehova încă din 1979. Fraza de mai sus sintetizează activitatea unui martor: el studiază Biblia, îşi însuşeşte învăţătura, învaţă să predice şi porneşte, de cele mai multe ori din uşă în uşă, să prezinte textul Biblic.

După ce, ieri, VerticalNews.ro v-a prezentat modul în care Organizaţia Martorii lui Iehova s-a dezvoltat în ţara noastră şi în lume, ajungând la 100.000 de membri români şi 7,5 milioane de membri internaţionali, astăzi prezentăm două mărturii distincte: una a unui actual martor, care spune că a găsit fericirea odată cu aderarea la noul cult, iar a doua a unui fost martor, care a regretat timpul petrecut alături de Martorii lui Iehova.

În centrul universului, martorii îl aşază pe Iehova (Dumnezeu), iar ei se consideră mesageri. Termenul “lucrare” defineşte misiunea fiecăruia dintre martori. “Autorul lucrării este Dumnezeu. Noi, în calitate de continuatori, o ducem mai departe”, spune el. Martorii lui Iehova susţin că acest cult este, de fapt, o întoarcere la creştinismul din secolul I d.Hr, atunci când apostolii duceau mai departe cuvântul Domnului.

Martor dat afară de la serviciu, în comunism

În 1979, Negroiu devenea martor, fiind convins de sora cumnatei sale. În schimb, fratele său nu a fost convertit la noul cult. “E alegerea fiecăruia, din nefericire el nu a vrut”, comentează scurt martorul. În acel an, lucra la Editura Didactică şi Pedagogică, la departamentul de Traduceri. “Indiferent de forma de guvernare, noi ne făceam lucrarea. În comunism, toată lucrarea se făcea în interdicţie. Dar, cum martorii şi-au făcut lucrarea chiar şi în lagărele naziste, şi-au făcut-o şi în comunism”, arată el. Subliniază că, şi atunci, şi acum, această lucrare nu este o obligaţie, ci “datoria conştientă a fiecărui creştin (martorii se consideră creştini adevăraţi – n.r.). Pe cont propriu, pe timp propriu”. Pentru el, este elementul care îi aduce fericire.

Trecerea la Martorii lui Iehova, printr-un botez specific, a lăsat însă urme adânci în viaţa lui Negroiu. Dacă spiritual spune că a progresat enorm, material a întâmpinat probleme. “Am fost dat afară de la Editură. Mi-am asumat un risc. O vreme am lucrat ca apicultor, nu erai privit cu ochi buni dacă nu făceai ceva în acea vreme, trebuia să dovedeşti că întreprinzi un soi de muncă. Apoi, m-am dedicat în totalitate acestei activităţi (cea de martor – n.r.), desfăşurate în subteran, pentru a face lucruri viabile, de care fraţii din ţară aveau mare nevoie”, explică Negroiu.

Când s-a sfârşit comunismul, numărul martorilor a crescut rapid. Erau deja 17.000 în 1989, dar până în 2000 organizaţia a strâns 80.000 de membri în România (împreună cu românii din diaspora, sunt 100.000 de membri români). În ‘90, un membru şi-a oferit casa pentru a găzdui întâlniri ale fraţilor. “Era o casă pe Parfumului 22 (o stradă din Bucureşti, desprinsă din Bulevardul Unirii). Era un spaţiu mic, dar lucrurile s-au mişcat repede”. În 1998, a fost inaugurat Betel-ul (Casa lui Dumnezeu), care a fost ulterior extinsă, astfel încât ocupă astăzi un teren uriaş (peste un hectar) în zona Piaţa Alba Iulia, din Capitală, acolo unde un metru pătrat costă şi acum peste o mie de euro! Totodată, în România sunt 300 de Săli de întâlniri şi 500 de congregaţii (numere aproximative, la nivelul anului 2011).

Prima soţie şi copilul nu sunt martori ai lui Iehova

Această dezvoltare de care s-a bucurat cultul din care face parte l-a făcut fericit pe Negroiu. Însă viaţa sa de familie nu a avut numai ascensiuni, aşa cum s-a întâmplat în plan religios. A divorţat de prima soţie, cu care are un copil. Atât soţia, cât şi copilul, nu sunt în Martorii lui Iehova. La fel, “a fost decizia lor, din nefericire”, comentează Negroiu, care lasă să se înţeleagă că religia a fost unul dintre motivele rupturii. Acum, este căsătorit şi are o fată. Atât soţia, cât şi fiica, sunt martori ai lui Iehova şi locuiesc, împreună cu Gabriel Negroiu, în Betel. Cei care sunt invitaţi să stea aici sunt membri cu experienţă. Cei mai mulţi se ocupă cu coordonarea activităţii în teritoriu. Ei primesc cazare şi mese gratuite, precum şi o sumă de bani, pentru mici cheltuieli. Vorbind despre copiii săi, cu soţii diferite, Negroiu spune cu satisfacţie că “între fiica şi fiul meu s-a stabilit o legătură aparte”, semn că fiica sa de acum şi-a propus să îl îndrume pe fratele său vitreg spre Martorii lui Iehova.

În timpul discuţiei cu VerticalNews.ro, Negroiu a citat, la fiecare câteva minute, pasaje din Biblie. “Nu mă pot abţine”, se scuza el de fiecare dată. Cunoaşte mesajul transmis în fiecare dintre versete. Îl întrebăm dacă, în afară de Biblie, citeşte, de exemplu, beletristică. “Cu siguranţă, ar fi un mare păcat să nu fac asta”. Televizor? “Desigur că ne uităm. Dacă mergem pe teren şi ne întreabă cineva “Aţi văzut ce s-a întâmplat ieri?” pe nu ştiu unde, eu ce îi răspund?”, explică Negroiu. Aşadar, viaţa unui martor nu diferă esenţial, crede Negroiu, de cea a unui alt creştin, să zicem ortodox. Iată însă câteva puncte diferite. Membrii se întâlnesc, săptămânal, la cinci întâlniri. Cumulat, sunt vreo 10 ore. În plus, este acea activitate de predicare de care vorbeam mai sus, căreia fiecăruia îi dedică cât de mult timp poate.

Îl întrebăm pe Negroiu, care este vicepreşedinte al Organizaţiei Martorii lui Iehova din România, care este relaţia sa cu statul român, cunoscut fiind faptul că martorii aleg să nu voteze şi nu salută tricolorul. “Noi suntem slujitori în Regatul lui Dumnezeu, eu mi-am dedicat loialitate Lui. Dar asta nu înseamnă că nu respect statul: plătesc impozitele, respect legile, am drepturi şi obligaţii pe care le respect. Eu nu fac altceva decât să urmez porunca de a da Cezarului ce-i al Cezarului (biruri, taxe, impozite)”, explică el. Îl mai întrebăm dacă, în calitate de martor, plăteşti bisericii o parte din veniturile tale, cum se întâmplă la alte culte. “Nu există, donaţiile sunt singura formă prin care organizaţia primeşte bani”.

Aceasta este mărturia unui martor.

VerticalNews.ro vă prezintă în continuare povestea americancei Linda, care a hotărât să părăsească organizaţia în urmă cu câţiva ani, în 1993. Ea a acceptat un scurt dialog cu noi, prin e-mail, cu condiţia să nu îi dezvăluim decât prenumele. Motivul ei: “mama mea este încă într-o congregaţie şi nu vreau să sufere”.

Ea a început să aibă dubii în ceea ce priveşte organizaţia atunci când s-a măritat cu “un om de lume”, adică un bărbat care nu era martor al lui Iehova. Linda spune că “prietenia dintre un martor şi ne-martori nu este încurajată”, iar o căsnicie cu atât mai puţin.

“Când cel mai mic dintre copiii mei avea cinci ani, m-am măritat cu un om de lume. Acesta este un lucru condamnat atunci când eşti martor al lui Iehova. În prezent, sunt tot împreună cu el. Este un om iubitor, sincer, dar care s-a întâmplat să nu fie un membru al acestei religii. Şi, pentru că eram căsătorită cu un bărbat de lume, ceilalţi martori nu se comportau normal cu mine. Copiii mei erau trataţi la fel, deoarece se credea că nu suntem o adevărată familie teocratică”, comentează ea primele momente de nelinişte.

Îndoielile: medicamentul interzis şi fiul nedreptăţit

Această atitudine a făcut-o să dea o mai mare importanţă unor întâmplări din trecut. “Dacă stau să mă gândesc, au fost câteva seminţe ale îndoielii şi în trecut. De exemplu, în 1972, când s-a născut al doilea fiu al meu. Eu am RH negativ. După ce copilul s-a născut, asistenta m-a întrebat dacă îmi doresc un tratament cu Rhogam, pentru a mă proteja în eventualitatea în care, pe viitor, mi-aş dori un nou copil. Am spus “nu”, deoarece la acea vreme Martorii lui Iehova nu permiteau medicamentul, întrucât se considera că acesta conţine sânge. Câţiva ani mai târziu, am aflat din Turnul de Veghe, revistă a Martorilor, că putem lua medicamentul. Asta m-a deranjat, dar m-am gândit că Iehova le rânduieşte pe toate, iar asta e ceva minor”.

Însă lucrurile aveau să fie mai grave. “Când unul dintre fiii mei a împlinit 16 ani el a fost adus în faţa unui comitet de trei bătrâni, deoarece nu a raportat un comportament necuviincios al unui prieten, la rându-i martor al lui Iehova, care înfăptuise un păcat trupesc. Eu şi soţul meu am asistat la întâlnire alături de alţi părinţi şi copii. Unul dintre bătrâni ţipa pur şi simplu la noi. Îmi amintesc că îmi spunea că nu are ce să facă, că soţul şi copilul meu vor muri la Armaghedon. Dar, întrucât am fost educată să cred că Iehova lucrează direct prin aceşti oameni, nu am reacţionat în niciun moment. În orice caz, fiul meu a fost “disassociated” (termenul ar fi “exclus”, dar este o traducere aproximativă – n.r.), iar numele său a fost anunţat, în faţa întregii congregaţii, la următoarea şedinţă. Din acel moment, toţi prietenii şi rudele care nu locuiesc în aceeaşi casă cu cel “disassociated” nu au dreptul să îi vorbească. În fapt, este lăsat singur, deoarece, cât a fost Martor, nu era încurajat să îşi facă prieteni apropiaţi din afara organizaţiei. Băiatul care înfăptuise păcatul a fost însă iertat, întrucât s-a căit pentru asta. Ulterior, fiul meu a fost reprimit în organizaţie, iar toţi cei care nu vorbeau cu el odinioară îi vorbeau acum ca unui prieten drag, de care nu s-au despărţit niciodată”.

Ruptura: “Sentimentul de vină era de insuportabil”

Ruptura a intervenit la mult timp după acesta episoade. “În 1993, m-am mutat din California în Idaho. Viaţa mea s-a schimbat din acel moment. Când m-am mutat, m-am gândit că trebuie să particip din nou la întâlniri, dar avem o reţinere. Eram rănită de cele întâmplate în trecut, dar ştiam că voi muri la Armaghedon, iar fiul meu de asemenea. Sentimentul de vină era insuportabil, ca o tortură. Cu greu, am mers la o bibliotecă şi am găsit o carte scrisă de un fost martor. Când am deschis-o, m-am îmbolnăvit instantaneu. Simţeam aceleaşi lucruri care erau descrise în carte. Şi am aflat că sunt zeci de cărţi scrise de foşti martori. Până atunci, credeam că sunt singurul martor cu astfel de gânduri”. Cartea care a inspirat-o cel mai mult a fost “Crisis of Conscience” (Criză de conştiinţă), de Raymond Franz.

Peste câteva luni, a ieşit din organizaţie. Ea descrie acel moment: “În loc să privesc oamenii drept potenţiali martori sau persoane care vor muri la Armaghedon, îi priveam pur şi simplu ca oameni. Puteam vedea bunătatea din ei. Inima mea nu a mai simţit vină de atunci”.

Din spusele lui Gabriel Negroiu, un adept al Martorilor nu are de suferit dacă cineva din familie nu aderă la acest cult, chiar dacă descrie situaţia drept una “nefericită”. Negroiu spune că, în cazul său, organizaţia nu i-a reproşat că prima soţie nu a fost martor. Totuşi, a divorţat de aceasta. Spune însă că organizaţia nu l-a forţat să facă asta, ci a fost o decizie personală.

Dan Micu




http://verticalnews.ro
 
As adauga si cateva comentarii facute de terte persoane, la articolul de mai sus:

#
Mircea Mester spune:

la Martori ma deranjeaza un singur lucru: NUMAI si NUMAI ei au dreptate! Spun ca se ghideaza numai dupa Cuvantul biblic, pe care insa si ei il INTERPRETEAZA, doar (evident) ca unele lucruri nu le poti lua ad-literam. De ce ar fi interpretarile lor corecte, iar ale non-martorilor nu? :) )))
........

# 10 March 2011 at 08:37


#
vladcalugaru spune:

“lucrarea” lor este prozelitismul.Au mare agresivitate in racolarea de noi adepti.Apar pe la usile oamenilor in special in ajunul Craciunului si Pastelui.Repeta ca niste papagali texte din biblie si atat.Nu cred in sfanta treime, nu merg la biserica, au un dispret iesit din comun pentru morti chiar rude fiindu-le,cred ca la Armaghedon vor invia doar ei iehovistii……ce mai, o secta ca multe altele din miile de secte.


Deci:
"Au mare agresivitate in racolarea de noi adepti" ......

Asta cam asa este. E problema lor in ce cred, ce carticica citesc, dar corect ar fi sa nu mai insiste daca observa ca lumea nu e interesata de gogritzele lor. Mai ales ca exista mii de argumente care pot demola "Turnul de nisip" in care s-au inchis. E ca la homosexuali: stim ca exista, ii acceptam tacit, dar sa nu insiste prea mult sa ne atraga atentia, ca nu da bine.

Concluzia:
Daca tot esti mai "special", tine pt. tine asta, nu incerca sa ma faci si pe mine partas la chestia asta. Te accept asa cum esti, dar sezi cuminte, nu te da la beregata mea ca musc si eu.
 
Prezentăm viaţa de martor povestită de Gabriel Negroiu, membru în Martorii lui Iehova din 1979, şi o altă poveste, a unui martor care a ales să părăsească organizaţia. Două poveşti care prezintă cultul din două perspective total diferite.

Martorii lui Iehova susţin că practicile lor reprezintă o întoarcere la obiceiurile creştine din secolul I d.Hr. Cu toate acestea, primii iehovişti moderni au apărut în anul 1870, când, în Pennsylvania (SUA), apărea un grup de „studenţi ai Bibliei”. Aceasta a fost şi prima lor denumire, pentru ca, din 1931, să preia denumirea de „martorii lui Iehova”. Crezul lor este relativ simplu: afli cuvântul Domnului, îţi construieşti viaţa în funcţie de acesta şi apoi îl prezinţi altora, arată Gabriel Negroiu, vicepreşedinte al Organizaţiei Martorii lui Iehova. Astfel, ajungem la o imagine familiară multora dintre noi: persoanele care ne bat în uşă şi se oferă să ne prezinte adevăratele înţelesuri ale Bibliei. Totodată, oferă reviste ca „Turnul de Veghe” sau „Treziţi-vă!”.

VerticalNews.ro a analizat istoria formaţiunii Martorii lui Iehova în România şi modul în care funcţionează acest cult, recunoscut oficial în ţara noastră. Am analizat date statistice, hotărâri judecătoreşti în câteva cazuri controversate care au implicat martori ai lui Iehova din România şi am discutat cu un membru al cultului, Gabriel Negroiu (64 de ani, botezat în noua confesiune din 1979).

În comunism, predicau prin trenuri şi cimitire

Martorii lui Iehova au început să activeze în România în 1911, dar primul birou de coordonare a fost deschis, la Cluj, abia în 1920, atunci când un membru şi-a oferit casa drept centru. Activitatea la Cluj s-a dezvoltat rapid, iar, peste câţiva ani, biroul de aici coordona activitatea din România, dar şi din Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia şi Albania. S-a deschis o tipografie, necesară pentru a tipări cărţile, broşurile şi revistele Martorilor luiIehova. Filiala a fost mutată la Bucureşti în 1930, dar a fost închisă de guvern opt ani mai târziu. Filiala îşi relua activitatea în 1945, dar avea să dispară, din nou, în august 1949. Regimul comunist a interzis activitatea Martorilor lui Iehova. Dar, deşi ilegal, numărul membrilor acrescut.

De exemplu, Gabriel Negroiu a primit botezul şi a intrat oficial în Martorii lui Iehova în iulie 1979. Întâlnirile membrilor erau secrete, iar, pentru a predica, mergeau în spaţii unde puteau fi mai greu prinşi de autorităţi. „Parcuri, străzi, gări, autogări. Sau făceam călătorii cu trenul şi ne angajam în dicuţii cu tematică biblică, atrăgând atenţia celor din compartiment. Un alt loc erau cimitirele. În general, oriunde putem să ne realizăm lucrarea”, spune Negroiu. Pentru Martori, lucrarea reprezintă misiunea lor, aceea de a prezenta înţelegerea lor a Bibliei cât mai multor persoane. Numele uneia dintre publicaţii, „Treziţi-vă!”, vorbeşte de la sine.

Un alt episod interesant din comunism este modul în care se traduceau revistele. „Ele se traduceau în România, din limba engleză, apoi materialele ajungeau în Austria, unde se tipăreau. Şi, apoi, ajungeau din nou în România, unde noi le distribuiam”, explică Negroiu. În decembrie 1989, numărul Martorilor lui Iehova din România era de 17.000.

După 1990: galopul spre 100.000 de membri şi un episod controversat

„Imediat după Revoluţie, în primele zile după ce cultul a fost recunoscut (se întâmpla în 1990 – n.n.), au fost două congrese – unul la Braşov, altul la Cluj – cu ocazia cărora au fost botezaţi 1.500 de noi martori”, arată Negroiu. Cum, spre deosebire de perioada comunistă, martorii puteau face nestingheriţi vizite la domiciliu, numărul membrilor a crescut rapid. Astfel, în 2000, la zece ani de la intrarea în legalitate, erau peste 40.000 de martori ai lui Iehova în ţara noastră. După alţi zece ani, adică în prezent, sunt aproximativ 80.000 de români din România şi alţi „20.000 de români din alte ţări, ca Italia, Marea Britanie, Republica Moldova”, adaugă Negroiu.

Însă, în mijlocul acestei dezvoltări, găsim şi un episod ciudat. Se întâmpla în anul 2006, când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) accepta o înţelegere amiabilă între statul român şi Organizaţia Martorilor lui Iehova din România. Înţelegerea punea punct în 15 cazuri, pe care martori ai lui Iehova şi statul român le disputau în instanţă. 14 dintre cazuri aveau aceeaşi temă: martori ai lui Iehova care au refuzat efectuarea stagiului militar, obligatoriu în România până în 2006. Un alt caz, oarecum complementar, viza lipsa „libertăţii religioase, a dreptului la un proces liber”, deşi aceste drepturi le fuseseră garantate în 1990.

Sub presiunea CEDO, România a acceptat următorele:
1. Să renunţe la toate apelurile în instanţă împotriva celor 14 martori;
2. Să garanteze libertatea religioasă şi să oprească discriminarea martorilor (aceştia s-au plâns că autorităţile locale le puneau beţe în roate atunci când doreau să construiască Săli ale Regatului, locurile de întâlnire ale membrilor cultului) şi, poate cel mai mare preţ al înţelegerii amiabile,
3. garantarea dreptului ca martori să meargă în închisori, pentru a prezenta învăţăturile deţinuţilor. Din 2006, a început şi predica în penitenciare.

Mod de organizare: 300 de Săli ale Regatului, 500 de congregaţii

„În România, sunt peste 300 de Săli ale Regatului şi 500 de congregaţii”, spune Negroiu. Ideea este că mai multe congregaţii folosesc aceeaşi Sala a Regatului. VerticalNews.ro a vizitat o astfel de sală (Bucureşti, Drumul Sării), rezervată pentru activitatea a trei congregaţii, din zonele apropiate centrului.

În exteriorul clădirii, apare înscrisul „Sala Regatului a Martorilor lui Iehova”. La subsolul clădirii, o persoană aflată pe un mică scenă vorbea unui grup de circa 10 persoane, cele mai multe femei mature (40-50 de ani). La etajul 1, se găseşte o sală de întâlnire, cu peste 100 de locuri, acolo unde martorii din diverse congregaţii se strâng de cinci ori pe săptămână. Într-un colţ al sălii se află un pupitru electronic, de unde se proiectează materiale video şi se asigură acustica în incintă. Cele peste 100 de scaune se află în faţa unei scene, pe care se află două pupitre şi două microfoane. Deasupra scenei, pe un perete, este postat mesajul biblic:
„Să ne refugiem la numele lui Iehova (Ţefania 3:12)”.
Clădirea mai are un etaj, la care sunt grupurile sanitare.

Astfel de Săli ale Regatului sunt în întreaga ţară. Ele sunt deschise permanent vizitelor, atât membrilor, cât şi celor care au alte convingeri religioase. Negroiu spune că cei mai mulţi membri sunt din Maramureş şi din părţile Ardealului, punând acest detaliu pe seama apropierii de Vest a acestor regiuni româneşti.

„Sunt cinci întâlniri săptămânale, trei în zilele de luni-vineri, iar două fie sâmbăta, fie duminica”, explică Negroiu.
Aceste întâlniri sunt: Serviciul Teocratic, Întrunirea de Serviciu, Studiul Turnului de Veghe, Cuvântarea publică, Studiul Bibliei în congregaţie. În afara acestor întâlniri, martorii lui Iehova merg pe teren, pentru a răspândi învăţătura, „în funcţie de timpul de care dispune fiecare”, spune Negroiu.

România are propria „Casă a lui Dumnezeu” pe un teren extrem de valoros

În întreaga lume, sunt aproximativ 7,5 milioane de martori ai lui Iehova, reuniţi în circa 107.000 de congregaţii. Deşi nu există un cler, membrii numindu-se între ei frate/soră, din motive de ordin mai mult administrativ există, la New York, “Corpul de Guvernare”, un grup de “bătrâni” cu experienţă care supraveghează congregaţia mondială.

Atunci când activitatea într-o ţară se dezvoltă, iar ţara prezintă un avantaj poziţional pentru răspândirea religiei, acolo se construieşte un Betel. Acest cuvânt semnifică “Casa lui Dumnezeu”. Nu toate ţările au Betel-ul lor. Spre exemplu, Austria şi Elveţia depind de Betel-ul din Germania. România are însă un Betel al ei, un complex extrem de luxos, situat în Bucureşti, într-o zonă bunăa Capitalei (strada Orzari se află la câţiva paşi de Piaţa Alba Iulia).

Sediul seamănă unui campus universitar modern şi se întinde pe un teren imens (peste un hectar, în condiţiile în care metrul pătrat de teren în această zonă costă între 1.000 şi 2.000 de dolari!). Clădirea este compusă din trei corpuri, în care se găsesc Săli ale Regatului, dar şi locuri unde stau membrii “familiei Betel”. Negroiu este unul dintre martorii lui Iehova care locuieşte în Betel.

În fiecare dimineaţă, membrii familiei Betel studiază şi discută Biblia, la o bibliotecă în care se găsesc publicaţiile Martorilor lui Iehova, respectiv într-o sală de întâlnire. Celor din Betel li se asigură, gratuit, “cazare, masă şi un mic subsidiu lunar pentru cheltuieli curente”. Pe lângă activitatea din Betel, personalul filialei ia parte la lucrarea de predicare a Regatului şi de facere de discipoli.

În cadrul unui Betel, găsim următoarele birouri: Departamentul pentru serviciu (aici se planifică toate congresele, se ţine evidenţa teritoriului repartizat congregaţiilor, se centralizează rapoarte, se asigură corespondenţa cu supraveghetorii itineranţi, bătrânii de congregaţie, pionieri – oameni care călătoresc în alte oraşe şi uneori în alte ţări -, vestitori; Departamentul juridic (consiliere legală pentru martorii care întâmpină probleme ca discriminarea); Departamentul de traducere (se traduc, din engleză, publicaţii ca Turnul de Veghe sau Treziţi-vă!; Departamentul de tehnoredactare (traducerile sunt aşezate în pagină şi trimise spre tipărire); Biroul de informaţii sanitare (consiliere despre tehnicile medicale fără sânge, vezi mai jos despre ce e vorba); Biroul pentru Construirea de Săli ale Regatului (de aici sunt coordonate echipele care proiectează, obţin documente şi construiesc Sălile din întreaga Românie); Departamentul de Calculatoare; Studioul de Înregistrări (formatul audio al revistelor, pentru nevăzători – de exemplu, coloane sonore pentru programele video); Întreţinere şi atelierul auto (membri-voluntari care prestează servicii de electricieni, mecanici, instalatori, zugravi, tâmplari); Departamentul de expediţie (sunt onorate comenzile de literatură). Un depozit de literatură specific Martorilor lui Iehova se află la marginea Bucureştilor, în Dragomireşti-Deal.

DIFERENŢE

Martorii lui Iehova NU acceptă

Transfuziile. Aici Martorii lui Iehova invocă porunca biblică şi se cere abţinerea de la sânge, consemnată în Faptele Apostolilor. Spre deosebire de ortodocşi, de pildă, Martorii extrapolează această poruncă şi înţeleg prin ea şi interdicţia de a introduce sânge în corp. În aceste condiţii, transfuzia este considerată un păcat, înfăptuit de cel care primeşte sânge.

În aceste condiţii, Martorii susţin că ei nu îşi pun vieţile (sau vieţile copiilor, rudelor) în pericol, ci doar optează pentru un altfel de medicină, „fără sânge”. Există un întreg domeniu rezervat medicinei şi chirurgiei fără sânge. Specialişti în medicină care sunt membri ai cultului Martorii lui Iehova au redactat 3.000 de articole despre medicina şi chirurgia fără transfuzii şi au pus la punct 1.400 de Centre de Asistenţă Medicală de profil.

Printre practicile care se folosesc pentru a evita transfuziile se regăsesc următoarele: „aparate de recuperare (sângele pierdut în timpul intervenţiei chirurgicale este curăţat şi ajunge din nou la pacient, printr-un circuit închis); instrumente chirurgicale performante (acestea taie vasele sanguine şi le închid aproape instantaneu); medicamente (proteine care stimulează producerea de hematii, de tromobocite şi leucocite, medicamente care reduc cantitatea de sânge – aprotinina, antifibrinoliticele)

Exprimarea dreptului de vot. Deoarece se numesc susţinători şi slujitori ai Regatului lui Dumnezeu, Martorii lui Iehova refuză să îşi exercite dreptul de vot, întrucât exprimarea acestuia i-ar transforma în susţinători ai unui sistem politic, economic ori social. Totodată, ei refuză să salute drapelul naţional.

Serviciul militar. Întrucât crima de orice natură este o încălcare a legilor Bibliei (porunca “să nu ucizi”, Matei 22:39), Martorii lui Iehova refuză să facă stagiul militar. În România, mulţi dintre martori au fost obligaţi să facă stagiul militar, dar au refuzat, unele cazuri ajungând la CEDO (vezi mai sus), care a dat decizii împotriva statului român. Cum, din 2006, armata nu mai este obligatorie în România, aceste situaţii sunt acum evitate.

Sărbătorirea zilei de naştere. Martorii spun că, în Biblie, singurele referiri la astfel de evenimente sunt legate de persoane care nu îl slăveau pe Iehova.

Sărbătorirea Crăciunului şi Paştelui. Martorii lui Iehova spun că singura sărbătoare menţionată în Biblie este cea a morţii lui Iisus. Eu nu neagă naşterea sau învierea Domnului, dar spun că Biblia nu menţionează sărbătorirea acestor momente. În plus, socotesc că naşterea lui Iisus nu a avut loc la data de 25 decembrie, ci „undeva în jurul datei de 1 octombrie”.

Icoanele. În Sălile Regatului nu se găsesc obiecte de cult. Martorii lui Iehova spun că nicăieri în Biblie nu apar referiri la astfel de obiecte.


Dan Micu


http://verticalnews.ro/
 
Da de unde au astia atatia bani? Ca asta e cheia intregii gogoritze..... Ca peste tot de altfel. Banul tata, asta e sefu'... Nu Biblia, nu armaghedonul.... astea-s povesti pt. cei slabi, care mai pot fi inca convinsi cu vorbe din astea "grele" .... care le chinuie existenta si le bantuie visele. Va spun sincer, fie-miu, pe la 4 ani, nu mai putea fi vrajit cu astfel de povesti. De aia ma mir cum de prind ele la oameni in toata firea ... Probabil asa cum unii cred in mesajele bunelului si nu mai pun geana pe geana, asa unii cred in armaghedon.... Treaba lor in ce cred, dar sa nu mai insiste sa ne convinga si pe noi sa credem in acelasi lucru, ca nu tine.
 
Iata ce poate genera aderarea la o secta ( si o sa va dati seama de ce prin asa bine , pentru ca baietii sunt asi in manipulare)


Patologiile manipularii sectare

Fenomenul de alienare mentala, generat de punerea in practica a diverselor tehnici de manipulare, da nastere la o serie de semne semiologice, pe care specialistii le-au grupat in doua categorii: individuale si de grup.

A. Patologii individuale.

La orice fel de practici s-ar recurge (fizice sau psihice), manipularea genereaza sau uneori semnaleaza o serie de boli psihice, care intra in sfera de activitate a psihiatriei, necesitand, de cele mai multe ori, un tratament de lunga durata.

Aceste patologii sunt de trei tipuri:

1. Fenomene depresive.

Depresia este o boala nervoasa morbida caracterizata printr-o modificare profunda a trairilor afective, a umorului in sensul tristetii, o stare de tristete morala si incetineala psiho-motorie, intretinand la subiect o dureroasa impresie de neputinta globala de fatalitate disperata.

Fenomenele depresive pot avea o dubla origine: pe de o parte sunt generate de capacitatea adeptului de a se supune constrangerilor sectei si de imposibilitatea de a satisface dubla legatura, reprezentata de integrarea sociala si de apartenenta la secta; pe de alta parte, aceste fenomene sunt generate la ex-adept de rezultatul carentelor afective induse de ruptura cu secta si de absenta oricarui sistem de referinta, odata ce renuntase, ca urmare a manipularii la sistemul axiologic comun (al societatii) si, pe deasupra, acum abandoneaza si inlocuitorul, ideologia sectei.

Manifestarile anxio-depresive pot imbraca forme variate mergand de la banala depresie psihica si melancolie pana la accese de panica si tentative de sinucidere.

a. Anxietatea sau nelinistea generalizata.

Anxietatea este o stare afectiva grava de neliniste, caracterizata prin insecuritate, tulburare difuza psihica si fizica, de asteptare a unui pericol iminent si indeterminat in fata caruia esti neputincios, care uneori este insotita de dureri fizice.

Cand paraseste secta, ex-adeptul nu reuseste, pentru un timp sa-si revina din starea de tensiune generala. El este permanent in asteptarea pedepsei pentru "tradarea" sa, care nu este lipsita de fundament, si se gaseste intr-un dezechilibru ametitor, intre vechea si noua situatie. Astfel, el constata cu neliniste, ca perioada petrecuta in mijlocul sectei s-a soldat cu extrema deteriorare a legaturilor familiale si sociale si chiar cu consecinte in propriul sau psihic, de care se simte responsabil, intoarcerea la realitate este insotita de o problematizare a tuturor "adevarurilor" in care a fost initiat de-a lungul anilor petrecuti in sanul sectei.

Ex-adeptul se loveste de o dubla incapacitate: de a admite ca procesul sectar i-a daunat si ca lucrurile de folos invatate, puteau fi dobandite si fara a suporta suferintele impuse de secta. El este intr-o teribila asteptare a unei noi suferinte si vigilenta il indeamna sa se indoiasca de oricare alternativa ii este propusa si de orice tentativa de a-i castiga increderea, in timp ce el insusi se indoieste de capacitatea de a se reintegra in realitate.

b. Accesele de panica.

Panica este o criza acuta de angoasa, generata de evenimente care afecteaza grav existenta, confortul si starile afective si care uneori poate atinge grade extreme de gravitate, astfel ca cel lovit de panica traieste, efectiv, in imaginarul creat de secta.

Amintirea situatiilor traite in secta si izbirea brutala cu realitatea, pot provoca veritabile accese de panica, in care ex-adeptul este convins de neputinta de a lupta contra sechelelor exixtentei sale. Persoana in cauza ajunge sa se teama ca va innebuni, ca va fi agresat sau ca nu va putea reintra in contact cu realitatea. Aceste senzatii sunt deseori insotite de tulburari somatice: transpiratie, palpitatii etc.

c. Starea permanenta de stres.

Stresul este o stare a organismului de suferinta, uzura, zgomot, permanent, temperaturi excesive, infectii, provocata de conditiile neprielnice, nocive, agresive, carora individul trebuie sa le faca fata. Aceasta stare este direct legata, la adeptul sectar, de agresiunile provocate de secta (inainte sau dupa parasirea ei), care au lasat o puternica amprenta asupra subiectului si este declansata de diversele situatii agresive ale cotidianului, invadand complet individul (in special prin vise repetate-cosmare).

Toate acestea determina o reducere a interesului pentru lumea exterioara si pentru alte persoane, altfel spus o repliere in sine, si o severa restrictionare a sentimentelor, persoana intampinand grave dificultati in a face fata unor situatii din cele mai banale. Acest tip de patologie se intalneste si la adeptii activi, fiind generata de obligativitatea de a ingera sisteme diferite: al sectei si al societatii, antagonism agravat de conflictele familiale, profesionale si sociale, situatii care supun la o extrema incordare nervii individului.

Secta nu face nimic pentru a ajuta adeptul sa depaseasca aceste stari ba, din contra, o favorizeaza pentru a accentua ruptura cu mediul de viata anterior, ceea ce potenteaza manipularea.

2. Conduitele nevrotice.

Pe masura ce adeptul progreseaza in insusirea ideologiei sectei si mai ales in punerea ei in practica, printr-o revalorizare generala, el dezvolta adevarate tulburari mentale de al caror caracter nefast adeptul isi da seama, dar pe care nu le poate stapani, tulburari numite in psihologie nevroze. Este vorba de ritualuri (ticuri) obsesive si comportamente fobice, izvorate din preceptele sectei, care se rasfrang asupra intregii sfere de activitati a adeptului.

In functie de gravitatea lor, ex-adeptul poate dezvolta veritabile handicapuri, care impieteaza asupra reinsertiei sociale, adeptul fiind constrans sa excluda din existenta sa anumite comportamente care "franeaza progresul". Aceste fobii sunt temeri obsesive si nejustificate, ce nu pot fi controlate si anulate, chiar daca persoana in cauza stie ca sunt nefondate si nerationale.

Ideologia sectara se bazeaza pe dihotomia interior-exterior si pe maniheismul bine-rau, intretinand la adept o frica continua de lume, discursul sectei alimentand si etaland contradictiile sociale. Confruntarea brusca cu realitatea poate provoca accese anxioase, care pot avea o mare anvergura, insotindu-se si de manifestari somatice. Astfel, medicii care au tratat copii care au supravietuit dramei de la Waco au constatat la acestia tulburari somatice masive, in special cardiace si intestinale, a caror evolutie a condus la ipoteza ca aveau cauze psihice. Manifestari asemanatoare s-au mai intalnit la persoane crescute exclusiv in mediul sectar, insa intr-un grad mai redus de gravitate.

Fobiile sunt indreptate intr-o diversitate de directii: persoane (in special reprezentanti ai institutiilor statului, psihiatri, clerici), institutii (armata, Biserica), manifestari culturale, practici medicale, diverse alimente, obiecte (in special noile produse ale tehnicii moderne, produse vestimentare). Aceste fobii se pot indrepta si impotriva unor etnii, rase, natiuni, insa acele grupuri care adopta asemenea atitudini se autoizoleaza si nu au prea mare importanta din punctul de vedere al impactului social.

Persistenta inconstienta(-zata) a celor mentionate mai sus plaseaza subiectul intr-un spatiu extrem de restrans, intre prescriptiile sectare si imperativele sociale si pentru a diminua disonanta cognitiva care apare, este nevoit sa adere la una din ele. Odata dobandite aceste stereotipii, renuntarea la ele devine extrem de dificila. Ex-adeptul, chiar daca este deplin constient de caracterul lor aberant are mari dificultati in a le depasi si domina, si se lasa antrenat intr-o multitudine de comportamente, pe care le condamna rational, dar de la care nu se poate sustrage decat in urma unor eforturi indelungate si dureroase.

Aceste tulburari pot atinge stadii mai grave: adeptul sau ex-adeptul, penduland permanent intre cele doua lumi (a realitatii si a irealitatii, a societatii si a sectei), poate pierde contactul cu realitatea (lucru care se poate intampla inainte si dupa parasirea sectei), se percepe pe sine drept produsul unei mutatii existentiale, are experiente pseudo-mistice (dialogand cu fortele cosmice, divinul, extraterestrii, etc), ajunge sa traiasca permanent in oniric. Totusi situatii de acest tip sunt rare in opinia specialistilor, in marea parte a cazurilor rezultatul final al fobiilor in plan psihic, fiind amnezii lacunare, precum reactiile de respingere a contradictiilor flagrante dintre imaginatie si realitate , insotite de dureri care nu au totusi nici un suport psihic.

3. Tullburarile psihotice.

Acest tip de afectiuni au gravitatea cea mai ridicata, caci marcheaza momentul in care adeptul pierde complet contactul cu realitatea, necesitand tratament specializat. Psihoza este o boala psihica, care atinge grav personalitatea subiectului, manifestandu-se in special prin tulburari ale sferei cognitive (perceptie, judecata, ratiune) si afective (umor, emotii) si necesita neaparat internarea. Totusi, aceasta grava disfunctionalitate psihica se altoieste pe o structura psihica anterioara fragila si cu inclinatii psihopatologice.

Tulburarile psihotice, determinate de aplicarea unor tehnici de manipulare in sanul unei secte, se desfasoara conform unei progresii in etape, pe care specialistii au schematizat-o astfel:

Stadiul I - repliere moderata asupra sinelui; pierderea contactului cu societatea; inclinatii spre superstitie; pretentii de detinere a unor capacitati paranormale (clarviziune, telepatie, al saselea simt, s.a.); izolare sociala; iluzii recurente (senzatii de prezenta a unei actiuni sau persoane absente sau decedate).

Stadiul II - debut de gandire deliranta (delirul determina o grava alterare a raportului subiectului cu realitatea); iruptii ale iluziilor suprarealiste sectare in realitatea individului; idei delirante bizare (nihiliste, religioase, etc); incoerenta.

Stadiul III - accentuarea trairilor delirante; adeziune completa la irealitatea ideologica sectara; aparitia unei trairi "mistice", totusi cu mentinerea contactului cu societatea ambianta; deteriorarea capacitatilor profesionale, a relatiilor sociale, a igienei personale s.a.m.d.

Stadiul IV - derealizare completa a gandirii (tulburare morbida care da celui atins de ea o impresie de irealitate a persoanelor si lucrurilor prezente precum si imposibilitatea evocarii situatiilor si persoanelor absente), scufundare in irealitatea sectara, fara nici o capacitate critica, tulburari paranoice insotite de sentimente de persecutie; handicap profesional, social; halucinatii (de persecutie sau exaltare).

Stadiul V - destructuralizare totala (confuzie intre intreg si o parte a intregului, care apare de exemplu la copii intre 2 si 4 ani cand acestia nu sunt capabili sa claseze diversele figuri ale unui joc pe categorii); trairi paranoice sistematizate; halucinatii senzoriale si kinestezice; parafrenie (delir, care in ciuda caracterului adesea extravagant ramane compatibil cu insertia sociala, compus din mecanisme halucinatorii si imaginative, cu teme fantastice care isi pastreaza coerenta; bolnavul traieste pe rand in doua lumi: universul particular sectar si lumea reala).

Stadiul VI - heboidofrenie (forma clinica a schizofreniei caracterizata prin deficienta intelectuala, disparitia sentimentului socio-familial si dezvoltarea unei tendinte antisociale); destructuralizare completa, stupoare catonica (sindrom intalnit de obicei in dementa precoce, caracterizata prin negativism, sugestibi-litate, stereotipii, pierderea spontaneitatii si initiativei motrice, raspuns aproape inexistent la stimulii externi); negativism; pozitie catatonica (fetala); rigiditate catatonica.

Cele expuse mai sus au descris consecintele in plan individual ale aplicarii unor tehnici psihice, nu de putine ori scapate de sub control; aceste urmari se pot generaliza si raspandi asupra colectivitatii, ceea ce vom descrie in cele ce urmeaza.

B. Patologiile grupului.

Patologiile individuale, prezentate mai sus, au drept cauze, pe langa cele legate de aplicarea tehnicilor de manipulare, si anumite latente ale psihicului uman care potenteaza aceste boli si expun individul la acestea. Exista, dimpotriva, anumite tipuri de afectiuni, cauzate de secta, care contamineaza comunitati intregi. Acestea sunt manifestari semiologice ale fenomenului de alienare mentala si sunt semnalul periodic al activarii sectelor in mijlocul unei colectivitati.

1. Catarsisul grupului.

Catarsisul este o metoda terapeutica destul de noua, de eliberare de tensiuni si angoase, prin crearea unei situatii de criza emotionala care determina rezolvarea problemei. Fundamentele acestui procedeu se pot regasi in conceptia lui Aristotel despre tragedie care ar avea capacitatea de a purifica pasiunile rele, prin punerea lor in joc cu ocazia reprezentarilor de acte virtuoase si desavarsite si el este des folosit astazi in practica terapeutica psihanalitica.

Sectele procedeaza asemanator alcatuind adevarate scenarii, cu scopul de a convinge grupul de nocivitatea unui anumit comportament sau convingeri, dand nastere la o comunitate de sentimente, la o coeziune interna, care poate imbraca forma unei eliberari de energie colectiva. In acest mod, pe nesimtite o intreaga colectivitate este transformata in sensul dorit de lideri si, chiar daca la suprafata totul pare normal, sechele psihice nu sunt deloc neglijabile, ele sedimentandu-se si putand invada realul oricand. Aceasta transformare nu are doar aspecte negative, ci poate constitui liantul care solidifica un anumit grup.

2. Isteria colectiva.

Isteria este boala mentala caracterizata prin pierderea, mai mult sau mai putin grava, a functiilor nervoase, prin pierderea capacitatii de aparare a eului, pierderea controlului asupra comportamentului.

Isteria este o boala foarte cunoscuta, care a fost multa vreme privita ca o consecinta a unei disfunctii si frustrari sexuale, tinand cont de manifestarile specifice ale celor atinsi de ea. in secta, indiferent de cauzele aparitiei, manifestarile isteriei sunt similare celor intalnite in alte cazuri: hiperemotovitate, irascibilitate, cresterea tensiunii arteriale, s.a.

Isteria ia nastere la un anumit individ si se transmite la intregul grup, putand fi interpretata drept semn al manifestarii supranaturalului. In sanul sectei contagiunea este foarte accentuata, astfel ca comportamentele si izbucnirile unui membru se pot transmite colectivitatii.

3. Transa colectiva.

Transa colectiva se aseamana cu isteria si difera de ea doar prin mai pronuntata exteriorizare, aproape fara nici o frana, si prin faptul ca este mai organizata. Astfel, ea poate imbraca forma unor rituri samanice bucurandu-se de un prestigiu la care isteria nu poate ajunge.

Extaz penticostal si manifestare fundamentalista islamica.

De cele mai multe ori transa se grefeaza in functie de cultura in care se situeaza sau grupul in care apare, ia forma fenomenelor de tip mediumic, cum ar fi de exemplu "posesiunile Duhului Sfant" ale penticostalilor, contorsiunile fizice ale adeptilor sectei Aum pentru a ajunge la levitatie, asemenea liderului Shoko Asa-hara, sau diversele manifestari ale sectelor satanice.

Adeptilor supusi unor tehnici corespunzatoare li se poate modifica constiinta in asemenea masura incat pierd contactul cu realitatea, substituindu-si comportamente si automatisme ale celorlalti membri ai grupului, sau se scufunda toti intr-o transa vecina hipnozei.

4. Delirul colectiv.

Delirul este ruptura dintre subiect si realitate, fenomen care anima in permanenta grupurile sectare, chiar daca are intensitatea scazuta. Motivele care alimenteaza delirurile colective sunt, in general, investite cu o puternica coloratura supranaturala si intaresc coeziunea grupului prin sentimentul unei comuniuni elitiste.

5. Sinuciderea colectiva.

Daca precedentele patologii pot ramane la stadiul de bizarerii fara prea mare importanta, aceasta ultima consecinta produce hecatombe umane, asa cum s-a intamplat in numeroase secte (Templul Popoarelor, Templul Soarelui, s.a.).

Sinuciderile colective nu sunt apanajul finalului de secol XX: in timpul imparatului chinez Chiang-Huang-Ti, cel care a construit Marele Zid, 600 de literati s-au sinucis din cauza deciziei imparatului de a distruge toate manuscrisele din Imperiu, in secolul I i.H. aproximativ 1000 de sclavi s-au sinucis pentru ca rascoala lor (condusa de Salvius si Atenius) era pe punctul de a fi infranta, la finele celebrului asediu de la Masada 12.000 de evrei s-au sinucis, in 1944 in jur de 400 de prizonieri japonezi si-au facut harakiri la aflarea vestii iminentei infrangeri a Japoniei. Toate acestea au fost insa acte disperate ale unor oameni, care constatau cu groaza si durere ca intregul univers li se prabusea, ca nu mai aveau pentru ce sau nu mai meritau sa traiasca.

Sinuciderile in care au fost implicate secte, din care majoritatea au avut caracter colectiv, nu prezinta deloc aceste trasaturi; adeptii, care si-au pus capat vietii, nu traiau drame de natura celor invocate mai sus. Putem spune ca o mare parte din decizia sinucigasa se datoreaza liderului care reuseste intr-un timp extrem de scurt, sa inoculeze adeptilor justetea si sublimitatea actului sinucigas (practic Jones si-a convins adeptii in 2 ore!).

Nu este vorba de sinucideri clasice, care constituie finalizarea unei trairi depresive accentuate ci ele imbraca semnificatii sacrificiale si soteriologice. Astfel adeptii lui Jim Jones sau Luc Jouret si-au pus capat vietii pentru a ajunge la unirea cu divinitatea, care in cazul Templului Soarelui este o cometa.

Instinctul de autoconservare reprezinta o piedica deloc neglijabila in calea acestui act; are astfel loc o acerba lupta intre tendinta dominatoare a liderului si dorinta de viata a adeptului, din care iese invingator ultimul, ceea ce subliniaza odata in plus eficacitatea acestor tehnici de manipulare.

Oricare ar fi motivele interne sau externe unor asemenea fapte, ele au oripilat opinia publica si au aratat cat de simplu poate fi manipulat adeptul sectar.

http://www.crestinortodox.ro/secte-culte/patologiile-manipularii-sectare-72871.html
 
Harta religiilor din România.


Ţara noastră este una dintre cele mai credinicioase din Europa şi, cu toate că ortodocşii reprezintă aproximativ 86% dintre cei care cred într-o divinitate, în România minorităţile religioase sunt mult mai active.
Potrivit recensământului din 2002, în România sunt mai mult de un milion de romano-catolici (4,7% din populaţie). Adepţii religiilor protestante reprezintă aproximativ 3,2% din populaţia României (aproape 700.000 de oameni), majoritatea parohiilor fiind în Transilvania. Islamul este popular doar în cele două judeţe din Dobrogea (Tulcea şi Constanţa) şi are aproape 70.000 de adepţi. Penticostalii reprezintă aproximativ 1,5% din populaţie, în timp ce Adventiştii de Ziua a Şaptea, organizaţie care este cunoscută – printre altele – şi pentru accentul pus pe dietă şi sănătate, are peste 10.000 de credincioşi doar în Bucureşti.

“Martorii lui Iehova”, 100.000 sub Turnul de veghe

Campania VerticalNews despre culte a continuat cu o altă organizaţie importantă – “Martorii lui Iehova”. Dacă înaintea căderii comunismului, în România erau aproximativ 17.000 de martori, după Revoluţie numărul lor a crescut vertiginos, ajungând la aproximativ 100.000 astăzi.Martorii lui Iehova susţin că practicile lor reprezintă o întoarcere la obiceiurile creştine din secolul I d.Hr. Mişcarea a cunoscut un avânt important şi în urma unui proces rezolvat pe cale amiabilă cu statul român la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) în cazul a 14 martori care au refuzat să efectueze stadiul militar. Printre altele, Martorii lui Iehova nu acceptă nici transfuziile, nici îndeplinirea serviciului militar sau exprimarea dreptului de vot.
În episodul trei am prezentat două mărturii distincte: una a unui actual martor, care spune că a găsit fericirea odată cu aderarea la noul cult, iar a doua a unui fost martor, care a regretat timpul petrecut alături de Martorii lui Iehova.

Penticostalii sunt mulţi şi activi

Mişcarea penticostală, una dintre cele mai numeroase şi înfloritoare din ţara noastră, a făcut obiectul următorului episod. În România, potrivit recensământului realizat în urmă cu nouă ani, penticostalii reprezentau 1,5% din populaţie (aproximativ 330.000 de suflete). Cultul penticostal reprezintă a patra mişcare religioasă ca mărime din România. Majoritatea credincioşilor sunt în Transilvania şi în zona de nord a Moldovei. Cele mai importante comunităţi sunt cele din Suceava, Bistriţa-Năsăud, Arad şi Bihor. Din punct de vedere etnic, 85% dintre adepţii aceste mişcări sunt români, 10% sunt romi, în timp ce restul de 5% este o mixtură de unguri, ucraineni, germani sau slovaci.

Cum se pocăiesc vedetele

În ultimul episod al campaniei VerticalNews despre culte am trecut în revistă “purtătorii de cuvânt” al mişcărilor religioase mai mult sau mai puţin non-conformiste. În ultima perioadă, starurile – din ţară şi din întreaga lume – par să treacă printr-o perioadă de reorientare religioasă. Dacă în Statele Unite este la modă Scientologia, Budismul sau Cabala, în România, de curând, Bodo, solistul trupei Proconsul şi fostul ginere al preşedintelui Traian Băsescu, a devenit neoprotestant la insistenţele celei de-a doua soţii.

Mai jos prezentăm lista asociaţilor religioase din România – o nouă structură cu personalitate juridică, apărută legal în ţara noastră începând cu 2006. Asociaţia religioasă este o persoană juridică alcătuită din cel puţin 300 de membri, cetăţeni români cu domiciliul în România, care se asociază în vederea manifestării unei credinţe religioase.

Societatea Creştinilor Nouapostolici – România (S.C.N.A.R.) are sediul în Bucureşti.
Asociaţia Religioasă Nazarineană are sediul central în Arad.
Asociaţia “Adunările lui Dumnezeu din România” are sediul in Bucureşti.
Asociatia Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania are sediul la Mănăstirea Slătioara,com.Râsca,jud. Suceava.
Asociatia Adventistilor de Ziua a Saptea-Miscarea de Reforma are sediul central în Făgăraş.
Centrul Creştin Aletheia are sediul in Timişoara
Asociaţia Centrul Creştin Metanoia are sediul în Timişoara.
Asociaţia Comunităţilor Credinţei din România are sediul în Târgu Mureş.
Asociaţia Creştină a Romilor “Betesda” are sediul în Târgu Mureş.
Asociaţia Religioasă Apostolică Filadelfia are sediul în localitatea Pâncota.
Asociaţia Religioasă ” Centrul Creştin Speranţa Vieţii România” are sediul in Târgoviste.
Asociatia Religioasa Apostolica “Templul Lui Dumnezeu” are sediul in Târnăveni.
Asociatia Religioasa “Centrul Crestin Timisoara” are sediul in Timisoara.
Asociatia Religioasa Crestina”Emanuel” are sediul in com. Deda, jud. Mureş.
Asociatia Religioasa Biserica Crestina Penticostala”Evanghelia” are sediul in Bucuresti.

MISA – sexul supune Universul

MISA – sexul supune Universul

Chiar dacă nu reprezintă vreun cult religios, dar are dogme care se întrepătrund cu adularia divinităţii, VerticalNews şi-a îndreptat atenţia asupra unei Mişcări – unii o consideră sectă – care a avut un succes fantastic în România de după 89. MISA, şcoala de yoga a lui Gregorian Bivolaru, numără în prezent 30.000 de membri în România şi alţi 5.000 în centre din alte state. Integrarea spirituală în absolut pune mare preţ pe viaţa sexuală. Bogdan, membru MISA, a acceptat să vorbească pentru VerticalNews despre experienţa sa. A intrat în Mişcare la 19 ani. Refuză să ofere multe detalii despre acel moment. În schimb, descrie în amănunt momentul în care a făcut cunoştinţă cu “continenţa sexuală”.


http://verticalnews.ro
 
Religiile vedetelor: cum s-a pocăit Bodo şi de ce crede Madonna în Cabala.


Campania VerticalNews despre culte se încheie astăzi cu un episod dedicat vedetelor şi credinţei acestora. În ultima perioadă, starurile – din ţară şi din întreaga lume – sunt adevăraţi purtători de cuvânt ai mişcărilor religioase la care aderă, uneori după lungi perioade de gândire, alteori din instinct. Dacă în Statele Unite este la modă Scientologia, Budismul sau Cabala, în România, de curând, Bodo, solistul trupei Proconsul şi fostul ginere al preşedintelui Traian Băsescu, a devenit neoprotestant la insistenţele celei de-a doua soţii. Mai mult, formaţia lui ar putea lansa cât de curând un album de muzică creştină.
“Este adevărat, m-am pocăit şi botezat împreuna cu soţia mea Loredana şi Dida Dragan, în Biserica Râul Vieţii de către Pastorul Razvan Mihăilescu, un om ales. Dragoş – chitara – şi Robert – clape – împreună cu soţiile lor, s-au întors la Domnul acum 5 ani. Poate vă întrebaţi de ce nu am făcut-o şi eu tot atunci, dar sunt sigur că acesta a fost timpul meu, după cum ştim cu toţii, bunul Dumnezeu are plan cu fiecare şi dupa cum spune Cuvântul în Eclesiastul 3.11 “orice lucru Domnul îl face frumos la vremea lui”, spunea Bodo într-un interviu acordat în urmă cu câteva luni.

Zoltan Andras, solistul formaţiei “Sarmalele Reci”, este coordonatorul secţiunii de tineret al Societăţii Antroposofice din România (gândirea umană ca şi centru al vieţii) şi considera că “tinerii sunt mai expuşi dependenţei de droguri pentru că au pierdut tradiţia şi codul moral al strămoşilor lor”. Într-un interviu acordat în cadrul emisiunii TV, “Codul lui Oreste”, el susţine că “într-o societate industrială care tinde să şteargă trăsăturile individuale şi să devină un sat global, comunicarea are de suferit”. Antroposofia este o concepţie despre om şi lume fundamentată de Rudolf Steiner, la începutul secolului trecut, care susţine existenţa unor facultăţi de percepţie suprasensibilă în cazul tuturor oamenilor, prin dezvoltarea cărora se poate atinge perceperea nemijlocită a spiritualului.

Ioan Ovidiu Sabău, un component de marcă al “Generaţiei de Aur” a fotbalului românesc şi, în prezent, antrenorul formaţiei din Liga I FCM Târgu Mureş, este un devotat membru al Martorilor lui Iehova. Sabău, care a început fotbalul la Cluj, a luat prima oară contact cu religia „Martorilor lui Iehova”, în 1992, pe vremea când evolua la formaţia Feyenoord Rotterdam. El a fost impresionat de misionarismul iehoviştilor şi, când a revenit în România, în 1998, a declarat că vrea să meargă din casă în casă pentru a împărţi materialele tipărite de fraţii săi întru credinţă.

Cel poreclit “Moţul” a ratat chiar şansa de o antrena pe Dinamo Bucureşti din cauza faptului că trebuia să participe de cinci ori pe săptămână la întrunirile cu ceilalţi “martori”, iar de trei ori pe an la congrese. Mai mult, în cadrul unui interviu acordat pentru “Prosport”, Sabău a declarat: “Pentru religie, renunţ la fotbal!”, dar şi că i s-a întâmplat ca oamenii să îi ceară autografe atunci când a intrat în casele lor pentru a propovădui.

Scientologia, un crez hollywoodian

În America, diversitatea religioasă este la ea acasă. Celebrul actor american Tom Cruise s-a alăturat, în anii ‘80, Bisericii Scientologice, fondată de autorul de romane ştiinţifico-fantastice L. Ron Hubbard. Scientologia a luat naştere în 1953, iar în prezent are aproximativ opt milioane de membri în lume (jumătate dintre ei fiind în Statele Unite ale Americii). Adepţii acestui cult cred că oamenii moştenesc amintirile unor extratereştrii numiţi tetani, care au fost ucişi în urma cu milioane de ani de geniul malefic Xenu. Acesta din urmă i-a aruncat într-un vulcan şi i-a spulberat folosind arme nucleare.
În unele ţări, cultul este considerat o sectă, bazându-şi doctrina pe faptul că oamenii sunt urmaşii unei civilizaţii extraterestre străvechi. Tom Cruise, care a susţinut în trecut că scientologia l-a vindecat de dislexie, este unul dintre fondatorii Scientology Education and Literacy Project din Hollywood. Starul din “Top Gun” este unul dintre credincioşii scientologi care condamnă psihiatria. susţinând că toată medicamentaţia care tratează problemele de comportament este inutilă. Ca soluţie pentru depresie, Cruise propune dieta, exerciţiile fizice şi credinţa.
Biserica Scientologică a devenit secta de casă a Hollywood-ului. Kirstie Alley a descoperit “calea cea dreaptă” în timp ce era dependentă de cocaină, programul scientologic Narconon ajutând-o să depăşească acel moment dificil, în timp ce o altă actriţă – Erika Chrstensen – susţine că “scientologia o ajută să facă roluri mai reuşite”. Nici soţia lui Tom Cruise, Katie Holmes, nu se dă în lături de la a-i lăuda pe scientologi, renunţând la religia sa din copilărie (Biserica Romano Catolică). Alte vedete ale cinematografiei americane care fac parte din această mişcare sunt Jason Lee, Juliette Lewis, Lisa Marie Presley, Kelly Preston, Giovanni Ribisi, John Travolta sau Will Smith.

Madonna îşi trage prietenii spre Cabala

Un alt superstar cu credinţe cel puţin nonconformiste este Madonna. Regina pop este, din 2004, când a adoptat premumele evreiesc Esther, o adeptă a cultului Cabala. Madonna a participat la o ceremonie mistică de câteva zile în Israel, însă ea nu s-a convertit la iudaism. Cabala şi textul său principal, Cartea Splendorii (Zohar), a fost redactată în secolul XIII în Spania. Termenul „Cabala” derivă de la cuvântul ebraic kabbalah, care înseamnă primire. Studierea acestor texte este acordat doar bărbaţilor căsătoriţi de peste 40 de ani, care au studiat Talmudul o perioadă îndelungată. Madonna a ajuns la Cabala după o lungă călătorie spirituală, cu opriri în yoga, budism, taoism, şi perioade de studiu ale sanscritei şi gnosticismului.
Madonna nu este singurul superstar care caută răspunsuri în textele iudaice exclusiviste. Actriţa sud-africană Charlize Theron a început să participe la cursuri despre Cabala şi să poarte o brăţară roşie, ca simbol al credinţei sale. Demi Moore şi Jennfier Aniston sunt şi ele susţinătoare ale aceste mişcări.

Budismul, o altă religie simpatizată de staruri, este “susţinută” de nume precum Richard Gere sau Tina Turner, adepti cunoscuţi şi angajaţi ai învăţăturii îndepărtat-orientale. Bahaismul, un curent relativ nou, care vizează constituirea unei comunităţi mondiale fără clase, cu o limbă şi o conducere universală, l-a avut ca adept pe interpretul de jazz Dizzie Gillespie.

Alte vedete şi credinţele lor

Britney Spears – Vedeta pop a fost crescută în credinţa Baptistă, insistând de multe ori asupra faptului că nu a făcut dragoste înainte de a se căsători. Mai nou, Britney cochetează cu Cabala.

Venus şi Serena Williams - Surorile Williams, care şi-au măturat adversarele ani buni pe terenurile de tenis din întreaga lume, fac parte din cultul “Martorii lui Iehova”. Venus susţinea într-un interviu acordat “asapsports.com” că merge de trei ori pe săptămână la întâlniri, unde învaţă lucruri noi de fiecare dată. Venus a mai explicat că atunci când se va retrage din activitatea sportivă se gândeşte să se dedice şi mai mult credinţei sale.

Christopher Reeve - Actorul care l-a interpretat pe Superman s-a alăturat Bisericii Unitariene în 1950. Reeve, care şi-a petrecut o mare parte din viaţă într-un cărucior cu rotile în urma unui accident, credea că “Dumnezeul Unitarian nu este un Dumnezeu răzbunător – iar lucrul acesta este de apreciat”.



http://verticalnews.ro
 
Chestia asta cu aderarea vedetelor la un nou cult religios, imi pare o extravaganta . Marea majoritate nu o face din credinta.


FANATISM EXTREM: Tragedia familiei decimate prin înfometare

Autor: Ionela Săvescu

A pierdut în câţiva ani o nevastă, doi copii şi o noră, toţi morţi de foame. O fiică şi un băiat sunt la puşcărie, acuzaţi că şi-au ucis prin înfometare sora mai mică. Din secta fanatică de la Techirgiol a reuşit să-şi salveze doar doi fii şi şapte nepoţi.
PEDEAPSĂ
Teofil Mandache (79 de ani) şi-a dat copiii pe mâna poliţiei
12

Un grup religios fanatic din Techirgiol, Constanţa, şoca, la începutul anilor 2000, după ce moartea unei tinere de 27 de ani a adus în atenţie practicile unei sectei desprinse din Biserica Adventistă. Tânăra, care cântărea doar 20 de kilograme, fusese înfometată de familie pentru că îndrăznise să spună că vrea să se căsătorească şi să plece de acasă.

Cornelia Mandache, fiica lui Teofil Mandache, este trecută acum pe lista lungă a deceselor în familie, provocate de malnutriţie, un post negru îndelungat care, sperau ei, le va purifica sufletul şi le va aduce mântuirea Domnului. La aproape 10 ani de atunci, Teofil Mandache, un bătrânel de 79 de ani, îşi numără morţii din familie pe degete.


Adventist practicant, dar nu fanatic, a reuşit cu greu să fugă din locuinţa pe care o construise ca să aibă unde să-şi crească copiii şi nepoţii. Casa devenise, spune el, o puşcărie în care dulapurile cu mâncare, dar şi frigiderul sau cămările erau legate cu lanţuri, pentru că nimeni nu trebuia să se hrănească. Cumnata lui, Gabriela Liga, sora primei sale soţii, se mutase cu ei de ceva vreme şi începuse nişte practici religioase extremiste: nimeni nu muncea, se rugau toată ziua, iar cei care greşeau erau închişi în casă şi lăsaţi fără hrană. În 1997, în urma mai multor conflicte cu pastorul advenist din Techirghiol, gruparea a fost exclusă din Biserică. Teofil Mandache a rămas însă să locuiască cu nevasta, cumnata şi cei şase copii, deşi nu-şi mai putea garanta existenţa nici măcar pentru ziua următoare.

Nicolae Ionescu, pastorul care predica atunci la Biserica adventistă, povesteşte că membrii familiei Mandache deveniseră "violenţi, atât fizic, cât şi verbal". "N-a fost o modificare bruscă în comportamentul lor, dar ajunseseră să ţipe şi să ne îmbrâncească la slujbe. Acasă, Teofil Mandache era un părinte batjocorit şi, cu complicitatea copiilor, Lidia Mandache devenise capul familiei", spune pastorul Nicolae Ionescu, care slujeşte acum la Biserica Adventistă Tei din Capitală.

DOI ANI DE CHIN

Mânca frunze de pătrunjel şi ceapă

Mandache povesteşte că Gabriela Liga devenise un fel de lider spiritual în familia lui. Soţia lui, Lidia, nu-i ieşea niciodată din cuvânt. La fel şi copiii. Teofil fusese izolat într-una din camere, iar accesul la toaletă sau în bucătărie îi era interzis.

"Nu-mi dădeau să mănânc deloc. Mă descurcam cum puteam. Ieşeam noaptea afară şi mai luam din grădină frunze de pătrunjel şi ceapă". Cu asta a trăit timp de doi ani, uneori mai primea bătaie pentru că îndrăznea să fure mâncare. Şi pe cei şapte nepoţi ai lui, copiii fiului Beniamin, îi lăsau flămânzi.

Bunicul îşi aduce aminte că tatăl lor, îmbuibat de noua dogmă, cumpărase un cântar pentru bebeluşi, care nu măsura peste şase kilograme. Îşi punea copiii pe cântar şi, dacă depăşeau limita lui imaginară, erau puşi la post negru.

Casa în care locuiau cu toţii este goală de câteva luni, de când Gabriela Liga s-a mutat de acolo. Teofil are însă puterea să-i descuie zăvoarele şi să arate odăile în care i-au murit rudele. Toate au încuietori zdravene, iar camere sunt pline de cutii cu seminţe de flori. "Le plăceau florile. Sădeau toată ziua", spune bătrânul despre ocupaţia femeilor din familie.

"Îmi pare rău, erau copiii mei, dar erau smintiţi"

În 1999, Teofil Mandache a reuşit să se scape din secta înfometării. S-a mutat la câteva case mai încolo şi a căzut în dizgraţia copiilor lui, care nu-l lăsau nici măcar să se apropie de casă. "Mai treceam prin faţa curţii, să-i văd măcar. Nici nu ieşeau din casă, avea covoare puse în geamuri, iar pe Cornelia, fata care a murit în 2002, o ţineau sechestrată în baie. Plângea săraca, o auzeam de afară ţipând că-i este foame".

În iunie, Cornelia a murit din cauza înfometării. Avea din naştere şi un retard minor, accentuat spre sfârşitul vieţii de lipsa de hrană. "Nevasta mea gândea că dacă handicapaţii mănâncă mult, îşi pierd minţile. Îmi pare rău, erau copiii mei, familia mea, dar erau smintiţi. Gabriela îi învăţase ceva ce eu n-am putut să înţeleg. Tactica era să-i convingă să se înfometeze singuri, ca să se purifice. Ea scăpa aşa de acuzaţii".

Legiştii constatau la necropsia Corneliei că, la 27 de ani, femeia cântărea cât un copil de 10 ani. "Pe mine nici nu m-au anunţat că-mi murise fata. Un vecin mi-a spus că l-a văzut pe Beniamin, fiul meu, la un tâmplar, comandând un sicriu". Nici la înmormântare nu l-au primit, Gabriela Liga ferecând porţile cu lanţuri. Au chemat însă, pentru propovăduirea noului cult, nişte străini care veniseră să asiste la ceremonia condusă de "gurul" sectei, Gabriela.

Şi-a reclamat familia la poliţie

Ştiind că fiica lui a fost înfometată, Teofil Mandache a mers la poliţie să-i reclame. "Am spus că această Gabriela îmi sminteşte copiii şi nevasta, care ajung să se omoare între ei. N-a fost acuzată ea. În atenţia criminaliştilor intrase soţia mea, Lidia, şi trei dintre copiii mei, Mihai, Daniela şi Beniamin."Acuzaţi de uciderea Corneliei, toţi patru erau urmăriţi penal. Din cauza asta, începuseră "purificarea". Posteau în fiecare zi, povesteşte Teofil, cântau şi se rugau fără încetare. Într-o lună de zile, Lidia Mandache sfârşea şi ea din cauza înfometării. Scenariul se repeta: înmormântare secretă, scandal. Beniamin Mandache a supravieţuit până în septembrie 2002 când a decedat şi el din cauza inainiţiei. Ca să nu stârnească iar vâlvă, familia l-a adus atunci în judeţul Vaslui, unde locuiau nişte rude, şi l-au înmormântat pe ascuns. La scurt timp după, venea şi condamnarea celor care au rămas să ispăşesască pedeapsa pentru că au ucis. Daniela şi Mihai Mandache primeau 16 ani de puşcărie. Au fost închişi la Poarta Albă, iar singurii oameni pe care acceptă să-i vadă sunt membrii grupului.

Nepoţii erau malnutriţi

După moartea lui Beniamin Mandache, copiii săi şi ai soţiei sale, Lucea, au rămas, oarecum, în grija Gabrielei. Mama lor protesta faţă de dramele din familie tot prin lipsire de hrană. Ajunsese să fie o stafie, pe care Gabriela Liga continua s-o pună la muncă. "Pe nepoţi îi ţinea în casă, iar pe Lucea o trimitea la săpat grădina, să pună flori. La 40 de ani, era încovoiată că o bătrână de 80. Piele şi os. Mă mai apropiam de ea şi-o rugam să vină la mine, să se salveze. Îmi repeta "Nu pot, nu pot!".

Îngrijorat că nepoţii lui nu sunt daţi la şcoală, nici la medic nu sunt duşi, Teofil a mers din nou la poliţie. În 2006, sesiza Protecţia Copilului că cei mici trăiesc în condiţii inumane, fără hrană şi fără educaţie. Ancheta socială dezvăluia că Iosif şi Moise, băieţii, erau malnutriţi şi cântăreau mult sub limită. Fetiţele, cinci la număr, erau normal dezvoltate. Singurele probleme – lipsa de şcolarizare. Au fost duşi cu toţii într-un centru de plasament la Constanţa, de unde atât mama lor, cât şi mătuşa Gabriela a încercat să-i aducă înapoi acasă.

Lingea firimiturile de pe masă

Din casa ororilor au plecat şi Pavel şi Timotei, fiii care intraseră, spune Mandache, sub influenţa malefică a mătuşii lor. Timotei, care are 37 de ani şi care suferă de un retard mintal, a fost cât pe ce să devină victima înfometării. Fugit la tatăl său, el i-a povestit cum lingea firimiturile de pe masă sau cum căuta în gunoi coji de ceapă sau de cartofi. Nu avea însă în fiecare zi resturi din care se mănânce. Le găsea cam o dată la trei zile, iar porţia îi era suficientă cât stomacul său să nu roadă în gol.

Pavel s-a salvat şi el, plecând să muncească la Constanţa. În afara deceselor care i-au decimat pe vecie familia, Teofil Mandache mai numără pe degete oamenii care au rămas să-i ducă Gabrielei Liga religia mai departe. Spune că femeia s-ar ascunde într-un sat în care mai are câteva rude cărora le-a îmbuibat minţile. În Bărăganu, localitatea în care se pare că locuieşte acum femeia, un văr, Ruben Mihalache neagă că ar ascunde-o în casa lui.

"Se duceau mai repede la Domnul"

Mariana Kober, directoarea centrului "Micul Rotterdam, locul în care locuiesc acum nepoţii lui Teofil, spune că a fost teribil de greu procesul de readaptare a micuţilor.

"Când au venit, fetele purtau nişte fuste lungi şi aveau părul prin în cozi. Nu vorbeau deloc. Ascultau şi făceau ochii mari. Ştiau să scrie, dar nu învăţaseră la şcoală".

Samuela, fiica cea mare, are 21 de ani şi e acum în clasa a şasea, înscrisă în programul de şcolarizare "A doua şansă". Lucrează ca librar şi are grijă de fraţii mai mici. "Şi cu alimentaţia au avut probleme. Nu mâncau deloc carne. În primele luni, cereau numai ceapă şi usturoi. Acum şi-au revenit. Mănâncă orice şi şi-au dat seama că nu le face nici un rău", spune Kober.

Până să moară, mama lor îi vizita deseori. Kober povesteşte că niciodată nu purtau o conversaţie. "Intra în casă şi începea să cânte. Copiii ne povesteau apoi că făceau foamea pentru că aşa se duceau mai repede la Domnul. La televizor nu se uitau, pentru că era ochiul dracului".

Recidivista Samuela

În 2008, la insistenţele mamei şi ale mătuşii Gabriela, Samuela s-a întors la Techirghiol. Teofil Mandache povesteşte cum fata a căzut în capcana rudelor sale, care nu doreau decât să-i aducă pe cei mici acasă.

"Gabriela vedea în Samuela o posibilă moştenitoare a fanatsimului lor, să ducă cumva mai departe bolnăviciunea asta. Îşi doreau ca Sami să-şi convingă fraţii că e mai bine acasă, fără mâncare".

Anul trecut, în luna mai, o altă tragedie o convingea pe Samuela că iadul s-a mutat definitiv la ei în casă. Mama ei, Lucea, era dusă la groapă într-o duminică senină. Fără să scoată vreun ceritificat de deces, Gabriela o îngropa ca şi pe ceilalţi, cu uşile ferecate şi cu alai străin.

Câteva zile după, un grup de anchetatori o dezgropau pe femeie, moartea ei fiind una suspectă. Străvezie, Lucea cântărea puţin peste 20 de kilograme. Ajutată de psihologii de la Constanţa, Samuela revenea vara trecută în centrul de plasament, hotărâtă să-şi dezbine existenţa de cea a mătuşii sale. Gabriela (20 ani), Lidia (18 ani), Emanuela (16 ani), Paulina (14 ani), Iosif (12 ani) şi Moise (10 ani) sunt fraţii care şi-au schimbat definitv viaţa.

CE A RĂMAS DIN FAMILIA MANDACHE

Zece ani i-au trebuit lui Teofil Mandache să se descotorosească de rudele care i-au băgat în mormânt o parte din familie. Copiii care îi mai trăiesc fie s-au salvat, fie fac puşcărie pentru crimă.

Gabriela Liga este liderul spiritual al grupului fanatic din Techirghiol.

Femeia a reuşit să se impună definitv în familia Mandache după ce sora ei, Lidia, soţia lui Teofil Mandache s-a hotărât să-i preia din practicile religioase, cum ar fi postul negru îndelungat.

Gabriela locuieşte acum în comuna Bărăganu, judeţul Constanţa.

Teofil Mandache a fost, până în anul 2000, un lider local al Bisericii Adventiste Techirgiol.

Bărbatul a pierdut în câţiva ani o soţie, doi copii şi o noră.

El a reclamat la poliţie practicile inumane ale sectei, una dintre fiicele lui şi un fiu fiind acum la închisoare pentru omor.

Lidia Mandache, soţia lui Teofil, a decedat în 2002, în perioada în care era urmărită penal pentru că şi-ar fi înfometat una dintre fiice.

Cauza decesului a fost un stop cardiac, însă legiştii au spus că femeia era subnutrită şi că refuza în mod voluntar hrana.

Daniela Mandache este închisă la Penitenciarul Poarta Albă.

În 2003, ea a fost găsită vinovată de moartea Corneliei Mandache, sora pe care a înfometat-o până când a decedat.

Daniela a primit 16 ani de închisoare, din care mai are de executat nouă.

Mihai Mandache este fiul lui Teofil Mandache, închis şi el la Poarta Albă.

Ca şi Daniela, bărbatul a fost încarcerat pentru relele tratamente aplicate Corneliei, care i-au provocat, într-un final, moartea.

Mihai este unul dintre cei mai aprigi fanatici ai sectei din Techirghiol.

Beniamin Mandache a murit în septembrie 2002.

Disperat că poate face închisoare pentru că şi-a maltratat sora, Beniamin începuse procesul de "purificare" a sufletului.

Un post negru l-a băgat în mormânt. Rudele lui l-au îngropat pe ascuns în localitatea Lunca Banului din judeţul Vaslui.



Lucea Mandache, soţia lui Beniamin, a murit anul trecut în luna mai.

Femeia a fost înfometată, ea ajungând să cântărească puţin peste 20 de kilograme.

Cei şapte copii ai ai au fost daţi în grija statului, ei locuind acum într-un centru de plasament din Constanţa.



Cornelia Mandache este fiica lui Teofil şi a Lidiei Mandache.

Tânăra, care a murit în 2002, suferea de un retard psihic minor.

Ea fusese sechestrată în casă şi înfometată de mătuşa Gabriela Liga şi de fraţii ei.

Cântărea, ca şi cumnata ei, puţin peste 20 de kilograme.

Timotei Mandache, cel mai mic fiu al lui Teofil, a fost recuperat de tatăl lui din casa ororilor.

El a povestit că, atât timp cât a locuit cu mama şi mătuşa lui, mânca resturi ca să supravieţuiască.

El locuieşte în prezent cu Teofil Mandache.

CUVINTE DIN ÎNCHISOARE

Şi-a ameninţat tatăl că-l îngroapă în grădină

Daniela Mandache face de şapte ani puşcărie pentru că, în 2002, şi-a ţinut luni în şir sora nemâncată. Crede că tragediile din familie au singur vinovat: Satana
Din 16 ani de pedeapsă, mai are de ispăşit nouă. Speră să iasă mai devreme pentru bună purtare şi pentru că are convingerea că aşa a vrut Dumnezeu, ca ea să ajungă la puşcărie.

Daniela Mandache îşi continuă şi în penitenciarul Poarta Albă practicile religioase, iar sâmbăta e ziua ei sfântă. Nu mănâncă niciodată din meniul închisorii, iar carne n-a pus niciodată în gură. "Mi-e greaţă", spune Daniela când aude de asta.

Legăturile cu familia fanatică au rămas la fel de strânse, mai ales că mătuşa Gabriela o vizitează în fiecare săptămână. În viziunea ei, Liga este cea care a încercat să ţină fraţii Mandache departe de relele lumii. I-a învăţat numai de bine, numai din Cartea Sfântă, ba chiar din dragoste a avut grijă de Lucea şi de copiii ei, fără ca nimeni să-i ceară.

PEDEAPĂ. Daniela (47 de ani), fata cea mare, face puşcărie pentru că şi-a înfometat sora mai mică

Scrisorile din închisoare

Orbită de ură faţă de tatăl ei, pe care îl vede ca pe un tartor şi ca pe un unic responsabil pentru toate care s-au întâmplat, Daniela i-a trimis, de-a lungul timpului, numai scrisori de ameninţare.

"Aş putea umple un cufăr de zestre cu ele", spune Teofil Mandache, care refuză să citeze din rândurile pe care fiica i le-a scris. "E ruşine. E ruşine pentru nişte copii. M-am dus să-i văd, acolo, la închisoare, şi nu m-au primit. Un părinte merge să vadă nişte ticăloşi şi este refuzat", spune Teofil.

În povestiri, strecoară câteva ameninţări pe care le-a primit: Daniela îi spunea că o să-l îngroape de viu în curte şi că o să arunce peste el găleţi cu var. Altădată i-a scris că "Tribunalul din cer a decretat moarte pentru Teofil Mandache".

Daniela spune însă că a făcut-o din disperare şi pentru că tatăl i-a părăsit, lăsându-şi nevasta singură să aibă grijă de copii. "Eram o femeie tânără şi m-am sacrificat pentru fraţii mei. Nu m-am căsătorit, nu mi-am văzut de viaţa mea din cauza lui. Puteam să călătoresc, să plec în lume, dar pentru că tatăl meu nu şi-a asumat responsabilitatea familiei, a trebuit să mă sacrific".

Nu vrea să discute prea mult despre decesele din familie, dar pentru fiecare mort are un diagnostic exact, boli grele cu denumiri complicate. Deşi certificatele de desces arată că inaniţia a fost cauza morţii, femeia crede că actele au fost modificate de autorităţi sub presiunea lui Teofil Mandache, care ar fi plătit ca ea şi fratele ei Mihai s-ajungă la închisoare.

Sădeşte flori şi visează să aibă copii

N-a renunţat nici la obiceiurile de acasă. De când a ajuns la Poarta Alba a început să planteze flori, să ceară seminţe, să le îngrijească. Se roagă la fel de mult, cântă şi posteşte. Ştie că mai are puţin din pedeapsă, dar, până acum, nu şi-a făcut decât un singur plan: să se căsătorească şi să aibă doi copii. Spune că nu s-ar mai întoarce în casa în care a copilărit, pentru că, toată viaţa, Teofil Mandache a avut o singură plăcere: să audă cântând cucuvelele în casă.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/fan...familiei-decimate-prin-infometare-926353.html

Niste minti bolnave. Sa crezi ca vei obtine mantuire vesnica, chinuindu-ti trupul...Mai erau unii prin Apuseni, care refuzau contactul cu exteriorul si infometau copii. De fapt, nici nu-i inregistrau pe undeva. Erau extrem de violenti, refuzau serviciile medicale si nu recunosteau nicio autoritate. Grav era ca le cultiva copiilor agresivitatea, de mici . Noroc ca au fost scosi din mediul ala, acum cativa ani. In mod cert copiii aia deveneau viitori agresori, capabili de orice neneorocire.
 
bodo said:
Chestia asta cu aderarea vedetelor la un nou cult religios, imi pare o extravaganta . Marea majoritate nu o face din credinta.






Cu certitudine o fac din cu totul alte motive decat credinta si la urma urmei fiecare face ce vrea cuviata lui ,dar e deranjant ca fiind persoane publice fac prozelitism.
 
Nu stiu cum sa cataloghez trebusoara asta ca fiind naivitate,"miracol ", excrocheria......
sau prostie ,crasa de pe urma careia unii atrag adepti .

1.000 de țigani urlând din toți bojocii: „Glorie, osana, mărire!”. Cum s-au făcut mielușei sectanți cei mai fioroși oameni din văgăunile Moldovei


Moș Barbu Nouă a băut și și-a bătut nevasta toată viața. Bolnav, în pragul morții, s-a pocăit și s-a vindecat. Asta-i legenda care circulă în cea mai săracă zonă din județul Iași, în comuna unde 3.000 de țigani trăiau în bordeie și furau tot ce prindeau. Acum, toți sunt penticostali iar duminică încă 50 s-au botezat în apa mâloasă a Voineștiului.



Într-o râpă, sute de gură-cască s-au adunat ca într-un amfiteatru antic să privească minunea. Pe malul celălalt, 50 de suflete chinuite, altădată condamnate la supravieţuire prin violenţă, strigau şi plângeau de li se scuturau veşmintele albe. Flăcăi voinici, numai buni de bătăie în discotecă, vărsau lacrimi de pocăinţă într-un pârâu până când un şarpe a ieşit spre ei.

A fost zi de botez la penticostalii din satul Slobozia, comuna Voineşti. Duminică, 3 iunie, 50 de oameni au fost scufundaţi în gârla ce traversează localitatea.

Începuturile

Fără faptele pline de răutate ale lui Barbu Nouă Sandu nimic din toate astea nu s-ar mai fi întâmplat în Duminica Mare a Rusaliilor la Voineşti-Slobozia. Barbu îşi bătea nevasta, îşi alunga fiul în surghiun prin alte sate, îşi dădea foc la propria casă încercând să ardă odată cu ea.

„Eram bolnav de artrită, trebuia să îmi amputeze picioarele şi de disperare am băut mult. Oricum aveam darul beţiei”, recunoaşte bătrânul Barbu, chip curat. „Nu mai vedeam nicio şansă pentru mine. Stăteam cu lanţul pe acoperiş şi alungam pe oricine se apropia să stingă focul. Voiam să mor.”

Disperarea a pus stăpânire pe Barbu Nouă Sandu prin 1991, când împlinise 40 de ani de viaţă şi nu mai găsea nici o speranţă pentru sine. Nevasta nu îi mai dăruise copii, avea doar unul adoptiv, pe care îl dispreţuia.

Fiul surghiunit

Consătenii care i-au stins focul din casă mărturisesc şi acum despre faptele lui răutăcioase „pentru el şi familia lui”. După incendiu, când i s-au terminat banii de băut, Barbu a luat-o pe nevastă-sa deoparte, doar el cu ea, şi i-a spus: „Mă, femeie, mă pregătesc de spital să mă taie. Indiferent ce am făcut noi pe lumea asta, am băut, am fost naşi de botez, cât o mai duc nu ştiu, dar simt că nu rămâne nimic din mine. Vreau să ne pocăim”.

Şi Barbu a mers la biserica penticostală din Iaşi în loc să ia drumul spitalului. Acolo şi-a mărturisit păcatele în faţa fiului său vitreg, Viorel Bădărău, cel surghiunit şi devenit între timp pastor. Barbu a uitat de spital şi a ales să se întoarcă pocăit, acasă.

A fost „cârligul”

În Slobozia, toţi s-au mirat că „mare minune a făcut Domnul cu omul ăsta nebun de legat”. În câteva luni, artrita i s-a vindecat şi pilda lui a devenit
cârligul în care comunitatea şi-a agăţat speranţele pentru o viaţă mai bună. Femeile din Slobozia s-au bucurat că bărbaţii lor, dacă se pocăiau, nu le mai băteau, copiii din familiile de pocăiţi au prins drag de carte şi cele trei şcoli din Slobozia au devenit neîncăpătoare.

Douăzeci dintre tinerii din satul acesta uitat de lume au absolvit de curând liceul şi, pe scurt, comunitatea unde aproape toţi vedeau scăpare prin crimă s-a liniştit. Astăzi, poliţiştii nu mai investighează actele lor de violenţă, ci vin să caute contribuabili care nu îşi plătesc impozitele. Şi toate astea, zic oamenii, datorită pastorului Viorel Bădărău care, după ce l-a convertit pe tatăl său vitreg, a revenit în Slobozia, de unde fusese fugărit.

Poliţist şomer

În Duminica Mare a Rusaliilor, un poliţist TF a coborât în râpa unde s-a adunat tot satul la botez şi l-a căutat pe unul de-ai lui Nichita. Imediat, liderii comunităţii au dat veste şi l-au chemat pe împricinat, care tocmai se pregătea să primească duhul sfânt în haine albe.

Candidatul la botez preschimbat instantaneu în datornic la stat a stat cuminte în faţa poliţistului, l-a ascultat liniştit, fără ţipete sau fuste aruncate în sus, şi a semnat un proces verbal că are de plătit impozite, „în rate”, pentru fierul vechi predat la depozite. „Mulţi predau fier vechi pe buletinul unuia singur de se adună câte 50.000 de lei care trebuie impozitaţi”, lămureşte poliţistul.

Religia i-a schimbat

În 20 de ani de când a început evanghelizarea în satul Slobozia şi împrejurimi, biserica a reuşit ce niciun proiect european pe sute de mii de euro nu ar fi schimbat: 3.500 de suflete de bătăuşi din tată în fiu s-au civilizat.

Dacă în anii ’90, o casă de chirpici cu chişcă în loc de fereastră impunea stilul în satul Slobozia, astăzi pe vatra bordeielor slobozenii au ridicat vile cu etaj şi pe drumurile neasflatate de autorităţi în locul căruţelor circulă dubiţe cu numere de Olanda, Italia sau Franţa. Banii altădată aruncaţi pe băutură sunt acum drămuiţi într-o comunitate religioasă.

Gospel lăutăresc

„Oamenii aceştia au fost marginalizaţi. Sunt ţigani de care nimeni nu voia să audă. Făceau războaie între ei, răzbunări, aveau numai probleme cu legea”, mărturiseşte pastorul Bădărău. Pe ritmuri de muzică lăutărească, cu versuri creştine, junii tatuaţi pe gât şi femeile lor bucuroase că nu vor mai lua bătaie, cheamă pe „Duhul Domnului care îi cercetează”.

Candidaţii la botez îmbrăcaţi în alb, precum Hristos în faţa lui Ioan, tremură şi cântă în delir: „Te rog, Dumnezeu, intră în inima mea, Dă-mi putere, M-am săturat de această lume stricată, Primeşte-mă şi dă-mi o inimă curată”. Muzicanţii veniţi tocmai de la Târgovişte închină versuri despre chinurile păcătoşilor şi bucuria botezului. Pastorii predică la microfon despre nunta cu Mântuitorul, localnicii salută „Pacea Domnului” şi cu toţii se numesc între ei frate şi soră.


BOTEZAȚI DOAR LA MATURITATE

50 de romi în toată firea băgați cu capul în apa mâloasă a Voineștiului

Viorel Bădărău, pastorul de la Slobozia care a evanghelizat 90% din sat, se află de dimineaţă în mijlocul adunării. Un penticostal poate primi botezul doar după împlinirea vârstei de 18 ani, pentru ca alegerea să o facă în cunoştinţă de cauză.

Pastorul Bădărău a pornit în viaţă fără nicio şansă, dintr-o familie săracă, dezbinată, cu un tată vitreg de la care a primit doar bătaie. „De mic copil am avut o viziune să schimb mentalitatea oamenilor din satul meu”. Şi Viorel a primit în dar o Biblie de la un străin. Acela a fost momentul.

Fără cruci, doar ceasuri

În Casa de adunare, cum ai intrat, bărbaţii stau la stânga, femeile la dreapta. Când dau tonul la rugăciune, o bolboroseală colectivă cuprinde sala, fiecare glăsuieşte tare şi doar pe buze poţi citi ce zice: „Te rog, Doamne, din toată inima, dă-mi putere” şi urlă din toţi bojocii către cer. Unii ţin mâini la inimă, alţii pe frunte şi cu toţii îşi întind mâinile în aer.

Pe pereţii albi nu se vede niciun crucifix, doar ceasuri şi citate din psalmi. Junii şi junele ies din biserică şi, în fruntea procesiunii, pornesc înspre râpa cu apă tulbure. Sunt îmbrăcaţi în haine „fără pată”, după cum sunt pe afară la fel să fie şi pe dinăuntru.

Sectanţi, dar creştini

Pe râpa de la râu, lumea puzderie îi întâmpină pe cei ce vin îmbrăcaţi în haine albe. „Glorie, osana, mărire!”, se strigă. Gură-cască de azi au fost botezaţi în anii trecuţi. Aproape orişice femeie poartă în braţe un sugar, iar ţâncii se ţin după taţii lor ocupaţi de asemenea cu cei mai mici.

„Facem copii câte şapte, câte doişpe’. Ne e drag să îi creştem”, zice o mamă cu năframă. Iar pastorul o completează, „Îşi trimit odraslele la şcoală”. Puţini bătrâni vezi şi aceia doar pe la margine, supăraţi că li s-au convertit copiii. „Când m-oi boteza eu în borta aia, atunci să se boteze toţi din sat”, spune un moş.

Un şarpe a ieşit dintre ei

În mijlocul gârlei, doi pastori au intrat în apa mâloasă împreună cu junii, unul după altul. Când s-a afundat al treilea flăcău între valurile cremoase, un freamăt a mişcat mulţimea. „Ce s-a întâmplat, a căzut careva în apă?”, întreabă unul.
Timp de patru ore nimic nu îi impresionase pe toţi într-o suflare, când a apărut un şarpe ce se îndrepta prin faţa candidaţilor pentru botez. „Opreşte-l, omoară-l, uite cum au ieşit păcatele din ei”, striga lumea şi au prins a lovi cu crengile până l-au adus la mal.

O femeie venită de la Ciurea, înveşmântată în alb, singura cu batic brodat, înainte să intre la apă, a apucat să spună că așa minuni nu se mai întâmplă în altă parte. A fost ultima evanghelizare colectivă, pentru că aproape toată comunitatea e penticostală.

DIN CE ÎN CE MAI MULȚI

Penticostalii, cea mai agresivă mișcare religioasă la nivel mondial

Penticostalii pun în centrul religiei lor importanţa Duhului Sfânt şi experienţa directă a credincioşilor cu Dumnezeu. În România, potrivit recensământului realizat în urmă cu zece ani, penticostalii reprezentau 1,5% din populaţie (aproximativ 330.000 de suflete). Se aproximează că numărul lor a crescut simţitor, însă nu există încă date oficiale deoarece nu au fost făcute încă publice rezultatele recensământului efectuat la sfârşitul anului trecut.

Penticostalismul este cultul cu cea mai importantă dezvoltare, în lume existând aproximativ 250 de milioane de penticostali, adică 10% din întreaga mişcare creştină.

Biserica Penticostală a apărut la cumpăna dintre secolele XIX şi XX, în Statele Unite, unde predicatorul Charles F. Parham a lansat ipoteza că asupra credincioşilor încă mai coboară Duhul Sfânt, idee argumentată cu mai multe versete din Noul Testament. Numele organizaţiei vine de la a cincizecea zi de la Înălţarea lui Iisus (Rusalii), când – potrivit Bibliei – Duhul Sfânt a coborât asupra discipolilor lui Iisus şi le-a oferit darul vorbirii în limbi (glosolalie).



http://www.evz.ro/
 
Anunţă Apocalipsa, promit mântuirea, sunt pentru Iisus, sau poate nu, nici nu se mai ştie, deoarece toate au un singur nume: Secte. Sunt multe, răspândite în toată lumea, iar poveştile şi mărturiile legate de ele sunt şocante, deoarece este cutremurător faptul până unde se poate merge în numele religiei.

"Dintre toate exporturile din Statele Unite, sectele religioase sunt probabil cele mai nedorite. Poate cea mai binecunoscută dintre toate este secta Copiilor lui Dumnezeu, care şi-a câştigat în anii "70 peste 12.000 de membri din 70 de ţări, folosind sexul liber”, nota revista Newsweek, în 1993, într-un articol intitulat "Abuzul sexual şi Copiii lui Dumnezeu".


Legea...iubirii

Newsweek continua: „susţinători ai campaniilor anti-sectare, cât şi unii foşti membrii au afirmat că acest grup înfiinţat în California în anul 1968, îşi iniţiază sexual copiii de la vârsta de 12 ani şi îi exploatează pentru a face bani şi a câştiga recruţi. Membrii grupului spun că reclamaţiile şi cercetările la care sunt supuşi reprezintă o Nouă Inchiziţie, iar autorităţile australiene, spaniole şi franceze nu au reuşit în ultimii ani să aducă acuzarea lor. China şi Egiptul au ales pur si simplu să alunge secta din ţările lor”.
Adepţii au fost ademeniţi prin propovăduirea cultului „Legii iubirii“, ceea ce înseamnă sexul liber, mergând de la sex în grup la incest şi pedofilie.

În anii ’60 se năşteau în mediile hippy şi studenţeşti din SUA, mişcările pentru Isus sau Jesus Revolution. Ce care a cunoscut „celebritatea” acelor vremuri a fost secta „Nebunii lui Isus”, al cărei „slogan” era: „Isus te iubeşte, Isus te mâtuieşte!”. Astfel, din fuzionarea a două mişcări pentru Isus, în 1968, la iniţiativa unui fost pastor metodist, David Brandt Berg, a apărut secta Copiii lui Dumnezeu (cunoscută şi sub denumirile "Familia Dragostei", "Familia Cerului", Familia sau Familia Internaţională, explicaţia pentru numeroasele denumiri finnd încercarea de mascare a adevăratelor intenţii), care şi-a făcut publică intenţia „de a purta adevăratul mesaj al Evangheliei tineretului deziluzionat si drogat al Statelor Unite”!

Mesaje înfiorătoare ale Tăticului Mo

David Berg, cunoscut şi ca „Moise“ David, „Mo“, „Tăticul“ si „Bunicul“... Secta nu a avut o doctrină oficială, deoarece ea a fost creată...din mers, în funcţie de interesele lui Berg. De-a lungul anilor 1950, Berg s-a aflat în căutarea „bisericii perfecte” pentru el, „vizitând” în acest scop şi cultele spiritiste care comunicau cu spiritele. Şi-a găsit o vreme locul potrivit la "Clinica Sufletului", o mişcare radicală fondată de Fred Jordan, un misionar baptist. Acolo Berg şi-a format „zelul” pentru ceea ce a urmat.

Copiii lui Dumnezeu a „legalizat“ toate genurile de relaţii sexuale, nimic nefiind interzis. Conform specialiştilor, nu e de mirare că secta a câştigat mulţi adepţi în SUA...Adepţii sectei au început să se instaleze după 1972 pe tot cuprinsul globului, în mici colonii.

Secta se caracterizează printr-o respingere absolută a lumii care „este coruptă sub toate formele sale actuale”. „Părinţi, voi sunteţi cei mai mari răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu. La naiba cu sistemul vostru diabolic!”, „Educaţia este un aspect al vrăjitoriei pentru perpetuarea desfrâului”, „Abia astăzi tinerii s-au întors în sfârşit la o atitudine normală faţă de sex, graţie culturii hippy şi abundenţei de experienţe în domeniul sexual”, „Trebuie să trăieşti în afara sistemului. A venit momentul de a viola America”, „Bisericile doresc să aibă o influenţă dictatorială asupra sufletelor cu care fac comerţ”, sunt doar câteva dintre mesajele sectei Copiii lui Dumnezeu, pentru a arăta „iubirea lui Iisus faţă de toţi oamenii”!

Jurământ de ascultare oarbă

Când intră în sectă, tinerii trebuie să abandoneze absolut totul: părinţi, casă, studii, prieteni şi trebuie să dea sectei tot ce posedă: bani, bijuterii etc. Fac jurământ de ascultare oarbă şi li se aplica un tratament sever de spălare a creierului: conferinţe interminabile, nopţi de rugăciune, somn puţin, hrană insuficientă. „Regele David”, sau „Episcopul”, cum îi place întemeietorului să se numească, a impus un regim dictatorial. Din cauza numeroaselor plângeri ale părinţilor care şi-au pierdut copiii intrând în sectă, profetul are mult de-a face cu justitia. Începutul anilor ’70 îl găseşte pe Berg acuzat de evaziune fiscală, răpire de copii, imoralitate. Hăituit de autorităţi, acesta fuge din SUA alături de amanta sa, Karen Zerby, şi se stabileşte în Tenerife, în Insulele Canare, în 1974, unde dezvoltă o nouă doctrină (de fapt bazată pe...obiceiurile vechi ale lui Berg), care consta în seducerea sexuală sau prostituţie religioasă drept „calea revoluţionară a lui Dumnezeu“ pentru evanghelizare.

Aceleaşi feţe zâmbitoare

Berg s-a căsătorit în 1994, mariaj în urma căruia s-au născut patru copii. Conform documentelor vremii, mai ales asupra fetei celei mari, Deborah, patologia tatalui avea să joace un rol important, ea fiind abuzată sexual, împreună cu sora ei mai mică, de către tatăl lor. Aceste lucruri le-a povestit în cartea „The Children of God: The Inside Story”, în care demască practicile sexuale ale tatălui său, susţinute de cultul pe care mintea bolnava a acestuia l-a inventat si propagat.

După ce "Profetul" Berg a murit, Zerby, fosta soţie a lui Berg, a devenit lidera sectei Copiii lui Dumnezeu. Ea şi-a schimbat legal numele în 1997, în Katherine Rianna Smith, folosind apoi pseudonimele de Maria David, Maria Berg, Maria Fontaine, Mama Maria şi Queen Maria. A preluat puterea în supravegherea structurii piramidale de conducere a sectei. A încercat să elimine din practicile sectei excesele sexuale, interzicând incestul şi abuzul minorilor pentru a salva mişcarea de la dispariţie. În ultimii ani au fost lansate campanii majore pentru demascarea "Copiilor lui Dumnezeu", în ţări precum India, Hong Kong, Filipine, Brazilia, Argentina, Spania, Elveţia, Australia şi Japonia. "Copiii lui Dumnezeu" au început să se apere în mod agresiv, utilizând avocaţi şi făcând declaraţii directe.

Tehnicile lor de prozelitism sunt aceleaşi: feţe zâmbitoare, casete cu muzică şi casete video, imaginea unor creştini devotaţi, un Paradis în care se află Tatăl Ceresc, având la dreapta pe Fiul şi la stânga o tânără zâmbitoare cu decolteu promiţător!

Şi încă unul dintre mesajele lor stupefiante: „Diavolul însuşi, în persoana Anticristului, un supraom, va instaura ultima dictatură mondială. Apoi stăpânirea îi va reveni lui Iisus Hristos care va conduce pământul împreună cu Copiii lui Dumnezeu transformaţi în îngeri, într-un spaţiu rural amenajat ecologic”!...

 
Sa nu uitam ca, acum peste 1500 de ani, crestinismul era tot o secta.
De fapt, cred ca toate religiile, la inceputurile lor, au fost ceea ce astazi numim secte.
 
Gogu said:
Sa nu uitam ca, acum peste 1500 de ani, crestinismul era tot o secta.
De fapt, cred ca toate religiile, la inceputurile lor, au fost ceea ce astazi numim secte.

raportat la religia pagana.probabil.insa prima religie probabil pagana nu.
 
Citi sectanti ai intre prieteni sau cunostrinte?
Pina la urma nu-i putem baga pe toti in aceeasi oala asa cum nici Dumnezeu nu ne judeca la legatura, la snop, ci pe fiecare indiviual.
Tocmai pentru ca daca un crestin este betiv sau curvar nu inseamna ca toti crestinii sint asa.

Judecata cu partinire (mai ales din partea preotilor) este blestemata de catre Dumnezeu in cap 2 Maleahi Vechiul Testament- caci incalca Primul Legamint -
Legamint in spiritul caruia Iisus a raspindit fara partinire crestinismul la toate popoarele
Faptul ca biserica crestina judeca cu partinire ramurile ei nefiind in stare sa ramana unita s-a transformat intro secta care continua la fel ca toate sa fie binecuvintata atunci si acolo unde este posibil.

Noi, cu totii atita vreme cit nu sintem sfinti sintem doar eretici si antihristi.

Exista o profetie a unui calugar rus referitoare si ea la vremurile din urma (ale Judecatii) in legatura cu credinta in Fecioara -credinta care va fi respinsa de o buna parte a religiei oficiale insa "iata cei care pina atunci nu credeau in Ea acum o proclama peste tot".
"Marturie Ei ii vor sta toate icoanele Ei care cu toatele fara exceptie vor face minuni."

Si asta nu este totul legat de sectele care acum resping cultu Fecioare si minunile Ei.
Mai exisa si alte profetii care au legatura cu unele versete din Isaia 65 si 66 si care spun ca "ceata de sfinti a lui Dumnezeu" care "blestema de moarte pe dusmanii lui Dumnezeu: Domnul sa va omoare!" nu este una de sorginte crestina ci o noua religie numita religia Duhului Sfint care dupa ce se va arata lumii chemnd la unitate religioasa si calauzire va prevala si le va converti pina la urma pe toate ca implinire a interpretarior corecte ale profetiilor biblice in intelesul lor mai adinc -azi necanonic si nedogmatic.

Nu doar ca ei (144000 intre care discret Mielul cu Numele cel nou este primul) vor fi numiti pagani si dusmani ai crestinatatii dar insusi Duhul Sfint intrupat care va fi in fruntea lor va fi hulit, demonizat si acuzat detoate relele pamintului intro oarba si furibunda dezlantuire de fanatism.

Imediat dupa inceputul acesto evenimente va incepe si razboiul cu Gog Asiria, Persia si toate tarile (azi musulmane) care le urmeaza si care vor ataca Israelul si locurile sfinte in vinatoarea lor impotriva noilor dusmani religiosi .
Acest razboi premerge si va fi incheiat de urgia celor 3 zile de intuneric (Ezechiel 38 si 39) asa dupa cum reise si din inlantuirea evenimentelor care preced venirea lui Iisus din Matei 24 , etc.
dupa trecerea cataclismului celor 3 zile justitiare din omenirea de acum vor mai fi in viata doar 2 treimi iar din ziua prezentarii publice a lui Iisus reintrupat care va veni in cel mai scurt timp va incepe a doua perioada de secerare -peroada dupa care vor mai ramane in viata o singura treime



gurugrig said:
Gogu said:
Sa nu uitam ca, acum peste 1500 de ani, crestinismul era tot o secta.
De fapt, cred ca toate religiile, la inceputurile lor, au fost ceea ce astazi numim secte.

raportat la religia pagana.probabil.insa prima religie probabil pagana nu.

Raportat la religia mozaica care era oficiala si care inca e.
 
mihai40 said:
Noi, cu totii atita vreme cit nu sintem sfinti sintem doar eretici si antihristi.
Poate matale esti eretic si antihrist :D
Eu, cum am doar jumatate de pacat... ma apropii de sfinti. Chiar am multe chestii pe care sfintii nu le au :P

mihai40 said:
gurugrig said:
Gogu said:
Sa nu uitam ca, acum peste 1500 de ani, crestinismul era tot o secta.
De fapt, cred ca toate religiile, la inceputurile lor, au fost ceea ce astazi numim secte.

raportat la religia pagana.probabil.insa prima religie probabil pagana nu.

Raportat la religia mozaica care era oficiala si care inca e.
Crestinismul nu a reusit niciodata sa-si faca prozeliti in zonele dominate de mozaici. Din contra, as putea spune, mozaicii au proofitat foarte mult de pe urma crestinismului. Dintr-o religie adoptat in cadrul unor triburi pe undeva pe langa marea moarta, mozaismul a ajuns o religie de talie mondiala. Si care prolifereaza de pe urma celor 2 religii fiice: crestinismul si islamismul.
 
gurugrig said:
Gogu said:
Sa nu uitam ca, acum peste 1500 de ani, crestinismul era tot o secta.
De fapt, cred ca toate religiile, la inceputurile lor, au fost ceea ce astazi numim secte.

raportat la religia pagana.probabil.insa prima religie probabil pagana nu.

Aici avem niste probleme. Ce intelegi tu prin religie pagana? Ca sa putem avea o discutie pornind de la o baza comuna.

Nu de altceva, dar crestinismul ESTE O RELIGIE PAGANA, in acceptiunea data de catre romani (cei ce foloseau cuvantul "paganus").
 
Nu stiu daca el stie sau nu stie dar va fi un mare intelept atuni cind va sti ca ce stie nu stie si ca stie ce nu stie.
 
Stiinta are multe neajunsuri: boala ei este uitarea, nefericirea ei e minciuna, irosirea ei e raspandirea printre cei saraci cu duhul, iar cel mai mare cusur al ei e acela ca nu este niciodata indestulatoare.
 
mihai40 said:
"violet si gri sint cele doua culori ale chakrei a sasea..."interesanta interventia ta "arh40"si-ti multumesc pt. atentie si efort,culoarea asta speciala,violet, ma trimite cu gandul la filmul Revolver,sunt acolo niste replici destul de interesante iar culoarea gri ma trimite cu gandul la un costum din material de in gri,brize,si putin nisip..:)despre culoarea verde nu mai spun nimic pt ca am spus-o anul trecut.Stii ce este interesant ca cifra destinului la mine este tot 6.Poate ai cateva informatii la fel de interesante cu privire la cifra destinului 6.Faza cu "mascara" e super tare.Mersi,i-mi da curaj sa-mi accept pacatele.Si daca o sa-mi permiti voi comenta si informatia respectiva.

Gogu said:
mihai40 said:
Noi, cu totii atita vreme cit nu sintem sfinti sintem doar eretici si antihristi.
Poate matale esti eretic si antihrist :D
Eu, cum am doar jumatate de pacat... ma apropii de sfinti. Chiar am multe chestii pe care sfintii nu le au :P

mihai40 said:
gurugrig said:
Gogu said:
Sa nu uitam ca, acum peste 1500 de ani, crestinismul era tot o secta.
De fapt, cred ca toate religiile, la inceputurile lor, au fost ceea ce astazi numim secte.

raportat la religia pagana.probabil.insa prima religie probabil pagana nu.

Raportat la religia mozaica care era oficiala si care inca e.
Crestinismul nu a reusit niciodata sa-si faca prozeliti in zonele dominate de mozaici. Din contra, as putea spune, mozaicii au proofitat foarte mult de pe urma crestinismului. Dintr-o religie adoptat in cadrul unor triburi pe undeva pe langa marea moarta, mozaismul a ajuns o religie de talie mondiala. Si care prolifereaza de pe urma celor 2 religii fiice: crestinismul si islamismul.
Crestinismul-am mai vorbit despre asta dar am sa ma repet si eu ca si Universul..constituie un egregor foarte "masiv",pacat ca nu am reusit sa intelegem ca cei care fac parte din acest "Munte" chiar au nevoie de respect pt orientarea lor.Spun asta pt ca acest egregor in combinatie cu tehnologia sau "Fiara" chiar poate fi un "filtru" cu experienta pentru "Epoca Transformarilor" si in acelasi timp un instrument de protectie impotriva asteroizilor si de ce nu impotriva chiar si a eruptiilor solare(am dat 2 exemple fizice...).
 

Attachments

  • 46101_430646523668948_1736622489_n.jpg
    46101_430646523668948_1736622489_n.jpg
    80.9 KB · Views: 6
Back
Top