• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

STIINTA VS RELIGIE Aici se pot aduce argumente pro si contra

Da, dar de ce a scapat puterea din mana? Tot din cauza libertatii. Dupa ce au pedepsit ereticii ,au trebuit sa recunoasca faptul ca a crede sau nu este una din libertatile individuale.
 
Puterea au scapat-o din mana din cauza... islamului.
Razboaiele continue cu lumea islamului au secatuit biserica. Iar in momentul in care nu au mai avut bani, le-a scazut si puterea.
Insa, dupa cum arata semnele, in curand (la scara istorica) biserica isi va relua puterea. Sunt curios insa ce va face cu ea :)
 
Foarte concludent videoclip-ul adus de Angela :D:

 
Initial nu am inteles ce vrea sa spuna taica parintele. Ar fi interesant in ce contest se tine lectia respectiva, elevii par destul de maricei.
 
As fi vrut sa comentez dar... am o retinere :P Consider ca nu avem dreptul sa incercam sa influentam pe nimeni pt a-i zdruncina credinta ,indiferent in ce crede.


Ce ne poate altera credinţa?


Mulţi oameni consideră că tăria credinţei lor este de neclintit. Cu toate acestea, un nou studiu reliefează faptul că adoptarea gândirii analitice poate altera gândirea religioasă. Cercetătorii spun că rezultatele au implicaţii importante pentru înţelegerea bazelor cognitive ale religiei.

Oamenii folosesc două sisteme cognitive separate pentru procesarea informaţiei: unul rapid, emoţional şi intuitiv, şi un altul analitic şi mai lent. Primul sistem atribuie obiectelor scop, personalitate sau stări mentale, proces care duce la formarea credinţelor în supranatural. Prin urmare, oamenii care se bazează mai mult pe gândirea intuitivă sunt mult mai dispuşi să devină credincioşi, comparativ cu cei care au o gândire analitică.Cu toate acestea, cercetătorii susţin că gândirea analitică nu ne face neaparat non-religioşi, ci doar că activarea gândirii analitice poate diminua gândirea intuitivă şi invers.

Bazându-se pe aceste informaţii, oamenii de ştiinţă au realizat un studiu în care 93 de studenţi au fost puşi să îşi evalueze singuri credinţa în Dumnezeu sau în alte entităţi supranaturale, precum îngerii. Apoi, câteva săptămâni mai târziu, au fost stimulaţi să adopte o gândire analitică, prin diverse procedee: indivizii au fost rugaţi să rearanjeze propoziţii care includeau cuvinte precum "raţional" şi "a cugeta", să citească texte scrise cu fonturi greu de descifrat sau să privească la o imagine cu sculptura Gânditorul de Rodin. Concomitent, un grup de control a primit sarcini ce implicau o dimensiune analitică mai puţin pronunţată: au privit imaginea statuii Discobolul a sculptorului antic Myron, au citit fraze ce cuprindeau cuvinte precum pantof şi au lecturat texte scrise cu cu un corp de literă uşor de citit.

La sfârşitul acestei perioade, studenţii au fost puşi să îşi reevalueze nivelul credinţei în supranatural. Astfel, s-a constat că, indiferent de nivelul credinţei manifestat anterior, la cei cărora li s-a stimulat gândirea analitică s-a constat o diminuare a încrederii în divinitate.

Cercetătorii au explicat că cel mai simplu mod de a înţelege acest fenomen este de a realiza că, dacă gândirea intuitivă duce la credinţă, cea analitică tinde să suprime acest proces.Aceste constatări ar explica de ce mulţi oameni de ştiinţă nu cred în forţe sau fiinţe supranaturale.



http://www.descopera.ro/
 
Cercul perfect: De la Dumnezeu la ştiinţă şi înapoi

În ştiinţă are loc o revoluţie, o schimbare radicală de paradigme. În timp ce ştiinţa “oficială” rămâne materialistă, tot mai mulţi oameni de ştiinţă susţin şi dezvoltă o paradigmă bazată pe dominaţia conştiinţei. Dr. Amit Goswami, un pionier al acestei perspective revoluţionare, ne împărăşeşte viziunea sa asupra potenţialului nelimitat al conştienţei ca principiu guvernator al tuturor fiinţelor şi modul în care această revelaţie ne poate arăta cum să trăim mai bine.

Acest documentar online, cu titlul original “The Quantum Activist”, spune povestea unui om care ne provoacă să ne regândim noţiunile de existenţă şi realitate cu o forţă şi o anvergură neatinse de la Einstein încoace. Acest film uneşte prăpastia dintre Dumnezeu şi ştiinţă. Opera lui Goswami relevă unitatea dintre lumile marilor religii şi tradiţii mistice.

Acesta povesteşte cum s-a îndepărtat de învătăţura religioasă pe care a primit-o în copilărie pentru a-şi căuta calea în fizica cuantică şi fizica nucleară şi cum a ajuns, prin intermediul acestora, exact la punctul de la care a plecat, la viaţa spirituală.

Goswami demonstrează cum propriile noastre viziuni greşite asupra realităţii ne-au condus la criza spirituală, socială şi economică de astăzi.

Vizionare online film documentar subtitrat The Quantum Activist
http://filmedocumentare.com/cercul-perfect/
 
Pare o contra replica la postarea anterioara,acum sunt obosita dar maine ma uit la film in liniste , apoi discutam.
 
Omenirea 3.0 – încotro se îndreaptă civilizaţia umană?

Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? Aceste trei întrebări dau bătăi de cap oamenilor încă de la începutul civilizaţiei umane. Pentru a obţine răspunsurile mult dorite, strămoşii noştri au apelat iniţial la autorităţile religioase, ceea ce a dus la apariţia unei diversităţi de mituri ale creaţiei şi a altor explicaţii metafizice pentru existenţa umană. În ultimele secole, teoriile religioase au început să fie înlocuite de cele ştiinţifice. Cu timpul, progresul ştiinţific a permis oamenilor să înţeleagă şi să influenţeze tot mai multe aspecte ale lumii înconjurătoare, oferind astfel răspunsuri tot mai detaliate la întrebările cheie ale omenirii. Pe măsură ce oamenii de ştiinţă descifrează tainele evoluţiei umane, descoperirile lor oferă tot mai multe indicii despre viitorul speciei noastre.

Cum putem afla cum va evolua omenirea? Studiindu-ne trecutul

Progresul ştiinţific şi tehnologic ne-a permis să înţelegem procesul evolutiv ce a făcut ca Homo sapiens sapiens, specia noastră, să domine astăzi planeta. Acelaşi progres i-a făcut pe mulţi cercetători, futurologi şi autori de romane ştiinţifico-fantastice să îşi imagineze diferite scenarii referitoare la viitorul omenirii.

Oameni de ştiinţă precum Ray Kurweil estimează că omenirea va fi martora unui eveniment extraordinar la jumătatea acestui secol – Singularitatea – când inteligenţa artificială va deveni mai dezvoltată decât cea umană, permiţând contopirea acestora şi aducând transformări de neimaginat. Alţii cred că ingineria genetică va permite oamenilor să efectueze modificări în genotipul uman, pentru a preveni diverse boli şi pentru a ne îmbunătăţi capacităţile. O altă variantă, menţionată mai ales în operele de ficţiune, este dezvoltarea unor abilităţi speciale cu ajutorul procesului de selecţie naturală.

Toate aceste scenarii prezintă însă obstacole semnificative, astfel că e greu de crezut că ele vor influenţa dezvoltarea speciei umane în viitorul apropiat. Ingineria genetică poate duce la modificări importante ale speciei umane, însă oamenii de ştiinţă sunt departe de a înţelege legăturile existente între genotipuri (planul genetic al unui organism) şi fenotipuri (organismele în sine şi însuşirile ce le caracterizează). Dezvoltarea unei inteligenţe artificiale care să atingă nivelul creierului nostru va necesita o înţelegere profundă a minţii umane, iar majoritatea oamenilor de ştiinţă nu cred că acest lucru va putea fi realizat în secolul în care trăim. Cea din urmă variantă, selecţia naturală, acţionează extraordinar de încet în comparaţie cu ritmul timpului, aşa cum este el perceput de om, astfel că este improbabil ca acest proces să producă modificări semnificative ale speciei umane pe termen mediu.

Acestea nu sunt, însă, singurele opţiuni prin care omenirea ar putea reuşi să-şi dezvolte capacităţile într-un mod revoluţionar în viitorul apropiat. Mark Changizi, un cercetător specializat în neurobiologie şi ştiinţe cognitive, afirmă că există o alternativă ce nu necesită niciun fel de „upgrade” tehnologic, fie că este vorba de modificări genetice sau de implanturi neuronale. Acest progres evolutiv poate fi facilitat de creierul uman, fără a fi necesară o intervenţie externă, graţie unui mecanism subapreciat: „reciclarea neuronală”. Numele de „reciclare neuronală” a fost conceput de Stanislas Dehaene, un profesor de la Collège de France specializat în neuroştiinţe cognitive, pentru a desemna capacitatea creierului de a recicla o serie de trăsături, folosindu-le în scopuri complet noi.

Changizi consideră că principalul motiv pentru care oamenii îşi imaginează că evoluţia creierului uman va fi asistată sau chiar dirijată de tehnologiile inovatoare este faptul că ei nu apreciază pe deplin creierul uman. Specialistul susţine că oamenii tind să subestimeze abilităţile pe care creierul uman le-a dezvoltat de-a lungul a sute de milioane de ani de evoluţie, motiv pentru care viziunile despre viitor atribuie o importanţă mai mare tehnologiilor avansate. „Creierul nu este doar «inteligent», ci mult mai sofisticat decât orice ar putea inventa oamenii în următoarele milenii”, afirmă Changizi.

Un exemplu oferit de cercetător constă în îndeplinirea de către creier a unei sarcini noi, pentru a cărei realizare eficientă nu l-a înzestrat evoluţia. Creierul uman nu este o „maşinărie de învăţat universală”, ci o structură compusă din numeroase instincte optimizate de-a lungul timpului pentru mediul în care creierul a evoluat. De aceea, pentru a valorifica la maximum creierul nu trebuie să modificăm instinctele optimizate. Soluţia nu constă în forţarea creierului să se adapteze la noua sarcină, ci în adaptarea sarcinii la mecanismele deja existente în creier.

Specialistul afirmă că „reciclarea neuronală” este unul din mecanismele prin care putem exploata aceste abilităţi extraordinare ale creierului, pentru a obţine o „evoluţie culturală”.

„Cel mai bun motiv pentru a crede că următoarea etapă a omenirii va fi atinsă prin acest mecanism şi nu prin dezvoltarea tehnologică este faptul că acest lucru s-a petrecut deja”, afirmă Changizi.

Transformarea Omului 1.0 în Omul 2.0, secretul evoluţiei noastre viitoare

Changizi argumentează că „reciclarea neuronală” este unul din secretele evoluţiei umane, jucând un rol cheie în evoluţia de la „Omul 1.0”, strămoşul nostru, la „Omul 2.0”, versiunea actuală a omului.

Printre trăsăturile ce caracterizează „Omul 2.0” se numără scrisul, vorbitul şi muzica, elemente definitorii pentru specia noastră în ziua de astăzi. În cartea „Harnessed: How Language and Music Mimicked Nature and Transformed Ape to Man”, Mark Changizi argumentează că aceste elemente esenţiale ale Omului 2.0 nu au fost rezultatul selecţiei naturale, ci al „reciclării neuronale”.

Specialistul afirmă că aceasta este principala diferenţă dintre noi şi celelalte maimuţe antropoide – ea nu constă în creierul sau în genele noastre, ci în cultură. Cultura umană a făcut ca scrisul să fie adaptat la sistemul nostru vizual, iar vorbirea şi muzica la sistemul nostru auditiv, argumentează Changizi în „Harnessed”. „Evoluţia culturală” s-a datorat faptului că aceste elemente noi au fost modificate astfel încât să se asemene elementelor naturale din mediul în care s-au dezvoltat sistemele noastre senzoriale. Prin urmare, elementele de bază ale scrisului, vorbirii şi muzicii au fost structurate astfel încât să poată fi procesate de creierul de maimuţă antropoidă cu care era dotat omul 1.0.

Studiind peste 100 de tipuri de scrieri din istoria umană, Changizi a descoperit că acestea imită o serie de tipare ce caracterizează stimulii întâlniţi de om în natură. Prin reproducerea acestor tipare, noile elemente puteau folosi regiunile din creier adaptate la identificarea structurilor aferente stimulilor naturali – activând astfel procesul de „reciclare neuronală”. Studiind caracteristicile limbilor şi ale muzicii, Changizi a descoperit, de asemenea, că acestea folosesc o serie de „semnături” tipice stimulilor din natură pentru a activa procesul de „reciclare neuronală”.

Procesul ce i-a permis Omului 1.0 să devină Omul 2.0 a dus la o transformare radicală, subliniază Changizi: o maimuţă inteligentă a devenit un filozof tehnologizat ce domină planeta. Cultura a imitat structurile naturii, plantând cele trei elemente necesare Omului 2.0 în creierul Omului 1.0, care nu fusese conceput în acest scop. Din acest motiv, cercetătorul crede că acelaşi proces de „reciclare neuronală” va sta la baza pasului următor al speciei umane, cel care ne va transforma în Omul 3.0.

Changizi crede că evoluţia va continua să imite procesele naturii pentru a folosi capacitatea de „reciclare neuronală” a creierului în scopul dezvoltării civilizaţiei umane. Dacă prima transformare a avut loc fără ca oamenii să o conştientizeze, autorul cărţii „Harnessed” crede că este posibil ca următoarea să fie un proces dirijat de om.

Chiar dacă acest proces evolutiv nu pare la fel de spectaculos ca acelea create de autorii SF sau de oamenii de ştiinţă în căutarea inteligenţei artificiale, Changizi afirmă că „reciclarea neuronală” ar trebui să ne facă optimişti în legătură cu viitorul omenirii. Motivul? Pentru oamenii de ştiinţă este mult mai uşor să imite procesele naturii decât să reproducă mecanismele extraordinar de complicate ale creierului uman.

Autorul relatează că, în ultima vreme, actori din mai multe industrii depun eforturi pentru valorificarea proceselor creierului uman. Printre acestea se numără producătorii de filme, ce concep experienţe 3D pentru a exploata mecanismele vederii binoculare, producătorii de jocuri, ce încearcă să adapteze principiile jocurilor pentru realizarea diferitelor sarcini (concept cunoscut sub numele de „gamification”), sau cercetătorii japonezi ce dezvoltă roboţi cu chipuri expresive. Changizi recunoaşte că aceste iniţiative nu sunt nici pe departe revoluţionare precum scrisul, vorbitul şi muzica, însă subliniază că ele vor fi perfecţionate în timp. „Şi scrisul a fost folosit timp de secole bune doar de către autorităţile religioase şi guvernamentale, această tehnologie având un impact semnificativ asupra vieţilor oamenilor de rând abia de curând”, explică autorul.

Aşadar, secretul evoluţiei noastre viitoare face parte din corpul uman, nu este o tehnologie exterioară. Urmaşii noştri, oamenii 3.0, vor beneficia de îmbunătăţiri extraordinare, pe care nu le putem anticipa acum, însă acestea nu se vor datora vreunei modificări genetice sau inteligenţei artificiale, ci celui mai mare mister descoperit până acum: creierul uman.


http://www.descopera.ro
 
Exceptand titlul articolului ,total de acord cu continutul articolului ,cu oaresce rezerve vis a vis de certitudinea ca extraterestrii exista.Poate ca da ,poate ca nu :P ,desi io cu Bodo ii asteptam ,sa vina :D:


PUTEREA RELIGIEI. Cum vom trece peste șocul venirii EXTRATEREȘTRILOR

Autor: Roxana Roseti

Descoperirea vieţii dincolo de Terra ar putea zgudui punctul de vedere al oamenilor referitor la locul umanităţii în Univers dar, conform experţilor, probabil că nu ar ameninţa în mod serios comunităţile religioase bine organizate.

Credinţa religioasă rămâne puternică în cea mai mare parte din lume, în ciuda progreselor ştiinţifice, care arată că Pământul nu este centrul Universului, şi că organismele nu au fost create în forma actuală, ci ele au evoluat vreme de miliarde de ani, potrivit MSNBC.

Nu mai suntem centrul Universului

Biblia, Coranul şi alte texte religioase sacre ale marilor religii din lume subliniază rolul special al lui Dumnezeu pentru umanitate şi Pământ. Astfel, descoperirea extratereştrilor ar putea reprezenta un pericol, prin conştientizarea ideii că noi şi planeta noastra nu suntem atât de speciali.

"Cred că există motive să credem că iniţial nu vor fi probleme", spune Doug Vakoch, director al Interstellar Message Composition, din cadrul Intitutului SETI din California, Statele Unite.

Specia noastră a dispus de mult timp pentru a se obişnui cu această idee. Copernic a produs primul "şoc" pentru omenire în 1543, când prin lucrarea sa "Despre revoluţia sferelor cereşti" a demonstrat că Pământul se învârte în jurul Soarelui şi nu invers. "Noi nu mai suntem centrul Universului, de mai bine de patru secole", spune şi Seth Shostak, astronom la Institutul SETI.

Se pot adapta

Astfel, conform experţilor, vestea că noi nu suntem singuri în Univers nu va veni ca un şoc imens, deoarece în urma sondajelor din ultima vreme a rezultat că oamenii cred în număr tot mai mare că extratereştrii există.


"Dacă îi întrebaţi pe oameni dacă există viaţă extraterestră, cei mai multi dintre ei vor răspunde afirmativ. Este răspândită ideea că majoritatea americanilor cred în existenţa acesteia , potrivit ultimelor sondaje efectuate în Statele Unite", declară autorul SF, Robert Sawyer. Conform MSNBC, decât să fie zguduite din temelii de confirmarea vieţii pe alte planete, comunităţile religioase pot accepta şi se pot adapta!

http://www.evz.ro
 
În ciuda percepţiei că ştiinţa exclude religia, cele două domenii nu sunt ireconciliabile. De-a lungul istoriei au existat nenumăraţi oameni de ştiinţă care nu numai că au făcut descoperiri semnificative în domeniul lor, dar a făcut acest lucru păstrându-şi în același timp convingerile religioase.

TopTenz a realizat clasamentul celor mai importanţi savanţi religioşi, cu citate religioase, atunci când acestea au fost disponibile.

1. André Tacquet (1612 – 1660)
Pentru că nu există nicio o imagine cu Tacquet, locul său în galerie a fost suplinit cu o problemă de calcul.

Născut în Belgia, Tacquet a studiat matematica, fizica, logica cu profesori de renume ca Gregory St Vincent. După intrarea în ordinul călugărilor iezuiţi, la 17, a studiat teologia la Louvain și mai târziu a fost hirotonit preot. Lucrarile sale au fost traduse în mai multe limbi, iar descoperirile sale a introdus mai multe concepte preliminare necesare pentru Leibniz și Newton pentru a perfectiona sistemul de calcul.

2. Francesco Lana de Terzi (1631 – 1687)
Numit şi "Părinte al Aeronauticii", Terzi a fost un iezuit care a făcut prima încercare serioasă de a construi un vehicul zburător "mai ușor decât aerul".

Fabricarea unui "vas care merge în aer la vâsle și vele" nu a fost posibilă deoarece tehnologia pentru fabricarea pieselor necesare nu a fost disponibilă atunci. Faptul că nu şi-a putut testa teoria, a fost un lucru bun pentru integritatea sa fizică. Ulterior s-a constat că modelul propus era conceput greşit.


3. Athanasius Kircher (1601 or 1602 – 1680)
Kircher a fost un iezuit erudit german. Considerat ca fiind "ultimul reprezentant al Renaşterii", el a fost comparat cu Da Vinci. Matematician, astronom, geograf, geolog, fizician, chimist, și istoric, a făcut, de asemenea, cercetări despre optică, magnetism şi Egiptologie.

În plus a fost un adept al muzicii vorbea fluente 11 de limbi. Una dintre obsesiile sale a fost încercarea de a uni ştiinţa şi teologie a intrat în ordinul religios al iezuiţilor pentru că aceasta ar fi alegerea cea mai bună pentru dezvoltarea intelectului, cunoscută fiind rețeaua lor vastă de schimb de informații.


4. Ányos Jedlik (1800 – 1895)
Mașinile electrice nu sunt o inventie de dată recentă. Acest concept este aproape la fel de vechi ca primele vehicule în sine. Primul Motorul electric a fost construit în 1827 de către Jedlik, inginer şi fizician.

Jedlik a devenit un călugăr benedictin la 17 ani și a rămas în ordin tot restul vieții. Deși motorul său electric a fost revoluționar, nu s-a recunoscut că el a creat primul dinam. Descoperirea sa este însă menţionată în documentele universitare.


5. Ferdinand Verbiest (1623 – 1688)
Cunoscut pentru că ar fi construit primul vehicul autopropulsat vreodată, Verbiest a fost un misionar flamand în China, unde a petrecut mulți ani în închisoare după ce a pierdut un concurs de astronomie publică. După eliberare el a scris aproximativ 30 de cărți pe teme variate, de la instrumente astronomice la credință. A a fost numit șef al Consiliului de matematică și director al Observatorului de către împăratul Chinei.


"Trebuie să mulţumim, în special pentru că, din scrisoarea voastră, am aflat cum cu înțelepciune și actualitate aţi făcut uz de științele profane pentru ... şi aţi dus la dezvoltarea și în beneficiul credinței creștine: angajarea lor pentru a respinge acuzațiile false și calomniile care au fost puse pe seama creştinismului ... pentru a restabili locul religiei nu numai au adus eliberare şi splendoare, dar au ne-au şi inspirat şi sperăm în progres ..."- din scrisoarea Papei la Verbiest.


6. Francis Bacon (1561 – 1626)
Bacon este creditat ca fiind creatorul metodei științifice empirice. El a prezentat în mod constant acestă metodă de cercetare științifică ca pe un alt aspect al credinței sale religioase și a afirmat că descoperirea a fost un act de pietate. Ca atare, nu a atras furia Biserica Anglicane și sa bucurat de fapt favorurile acesteia.

"Puţină filosofie înclină omul spre ateism, dar folosofia, prin profunzimea sa, îndemnă la mântuire prin religie", a spus Bacon.


7. Gregor Mendel (1822 – 1884)
Mendel a început să cerceteze genetica în timpul călugăriei, iar la 46 de ani a fost ales abate al mănăstirii . Şi-a început viața monahală sub aripile profesorul lui fizică, Friedrich Franz timp ce mergea la Universitatea din Olomouc.

Curând după aceea, experimentele sale l-au condus la concluzii importante cu privire la ereditate, suma de experimentele sale sunt denumite Legile lui Mendel. Recunoaşterea sa ca părinte al geneticii nu a venit decât în secolul 20.


8. Nicholas Copernicus (1473 – 1543)

Copernic a fost un matematician și astronom polonez care a contestat modelul geocentric actual la acea vreme, care plasa pământul în centrul universului. în În timpul vieții el a fost nu numai un credincios devotat care a făcut referiri constante la Dumnezeu în lucrările sale, dar, de asemenea, a devenit un canon în Biserica Catolică în 1497.

"Sunt conștient că ideile unui filozof nu pot fi judecate de persoane obișnuite, deoarece efortul său este de a căuta adevărul în toate lucrurile, în măsura permisă rațiunii umane de către Dumnezeu", a mărturist Copernic.


9. Michael Faraday (1791 – 1867)
Fizician și chimist englez, Michael Faraday a fost asistentul lui Sir Humphry Davy. El a elaborat principiile electro-magnetismului. Numai puţini au înţeles atunci despre ce era vorba, însă din această descoperire s-a născut motorul electric şi dinamul electric, precum şi noua putere care urma să lumineze lumea şi să-i pună în mişcare maşinile.

"Nimic nu este prea fumos pentru a fi adevărat, dacă aceste este în concordanță cu legile naturii", a spus Faraday.


10. José Gabriel Funes (1963 – Prezent)
Preot iezuit şi director al Observatorului Astronomic al Vaticanului de la Castel Gandolfo. Funes a şocat lumea mediatică atunci când a declarat că este posibil ca şi alte fiinte în afara oamenilor să existe în spatiul extraterestru:”Referindu-ne la Sfântul Francesco, dacă privim creaturile terestre drept «frate» şi «soră», de ce n-am putea vorbi şi despre un «frate extraterestru»? Ar face şi el parte din Creaţie.”


"Este posibil să credem în Dumnezeu și în extratereștri. Existența altor lumi și alte forme de viață, chiar mai evoluate decât a noastră, poate fi acceptată fără ca acest aspect să pună în discuție credința creației, întruparea, răscumpărarea", a declarat Funes


Comentarii interesante sunt aici : http://www.evz.ro/detalii/stiri/rel...osi-galerie-fo-1047255/pagina-articol/10.html

Poezele pot fi vazute aici : http://www.toptenz.net/top-10-scientists-who-were-also-religious.php?wpst=1
 
Un articol f interesanat, in a explica religia cu "armele " stiintei .

" Dacă, timp de secole, rațiunile ştiinţei şi cele ale spiritului s-au aflat la poluri opuse, în cel mai bun caz cei doi „adversari” ignorându-se reciproc, de ceva vreme se respiră un aer diferit: cercetarea ştiinţifică şi-a schimbat strategia şi invadează tot mai des universul spiritualităţii. " Merita citit cu maxima atentie :P Aici
 
Creierul este unul dintre cele mai complexe organe pe care le studiază oamenii de ştiinţă. Chiar dacă în ultimul timp, studiile au scos la iveală din ce în ce mai multe informaţii despre modul în care funcţionează acesta, oamenii de ştiinţă continuă să îl analizeze pentru a scoate la lumină şi mai multe detalii despre el.
Praga de la 0€ › Rezervă bilete de avion prin

Astfel, într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Columbia au analizat grosimea creierului şi potenţiala sa legătură cu religia. Rezultatele cercetării au indicat că nivelul crescut de credinţă religioasă este asociat cu o creştere a grosimii scoarţei cerebrale.

Pentru cercetare, oamenii de ştiinţă au recrutat 103 adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani. Echipa de specialişti, coordonată de Lisa Miller, a evaluat, de două ori de-a lungul studiului, cât de mult credeau participanţii în religie. Astfel, ei i-au întrebat pe subiecţi cât de des merg al biserică şi cât de importanţă este pentru ei. De asemenea, cercetătorii au măsurat şi grosimea zonei corticale din creierii participanţilor.

În urma cercetării s-a constatat că oamenii care considerau că religia are o însemnătate mai mare aveau un cortex mai gros în unele zone.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au notat că această grosime a fost asociată un riscul individului de a suferi de depresie. Astfel, oamenii care au cortex mai subţire, au un risc mai mare de a suferi de depresie.

Totuşi, cercetarea nu a indicat o legătură între mersul la biserică şi grosimea cortexului.

În ciuda descoperirii acestor legături între religie, grosimea cortexului şi riscul de depresie, oamenii de ştiinţă susţin că pentru moment poate fi vorba doar de simple asocieri şi nu relaţii cauză-efect.


Sursa: Cousel&Heal
http://www.descopera.ro/dnews/11828881-cum-ne-schimba-religia-creierul
 
Fara comentarii :P



”Oamenii de ştiinţă spun rugăciuni?” Este întrebarea care nu îi mai dădea pace unei eleve de clasa a şasea, de la şcoala duminicală The Riverside Church. Şi cine ar fi fost mai indicat să răspundă decât unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă, Albert Einstein?




Ce a răspuns Albert Eistein atunci când a fost întrebat dacă oamenii de ştiinţă se roagă

Tânăra Phyllis i-a scris marelui fizician o scrisoare în care îşi exprima, politicos, curiozitatea şi a fost, probabil, surprinsă să primească un răspuns la fel de politicos, notează huffingtonpost.com.

Corespondenţa a fost publicată în cartea "Dragă profesore Einstein: Scrisorile lui Albert Einstein către şi de la copii", publicată de Alice Calaprice.

Tânăra a scris:

"19 ianuarie 1936

Dragă Dr. Einstein,

La şcoala duminicală s-a pus întrebarea: "Spun oamenii de ştiinţă rugăciuni?". Totul a pornit întrebând dacă putem crede în acelaşi timp în ştiinţă şi în religie. Noi scriem oamenilor de ştiinţă şi altor personalităţi pentru a încerca să obţinem răspuns la întrebările noastre.

Ne-am simţi foarte onoraţi dacă aţi răspunde la întrebarea noastră: Se roagă oamenii de ştiinţă şi pentru ce se roagă ei?

Suntem în clasa a şasea, la clasa doamnei Ellis.

Cu respect, a dumneavoastră

Phyllis"


Fizicianul a replicat, cinci zile mai târziu, împărtăşind elevei concepţiile sale despre credinţă şi ştiinţă:

"24 ianuarie 1936

Dragă Phyllis,

Voi încerca să răspund întrebării tale cât mai simplu cu putinţă.

Oamenii de ştiinţă cred că orice întâmplare, inclusiv în relaţiile dintre oameni, este datorată legilor naturii. De aceea un om de ştiinţă nu poate fi înclinat să creadă că evoluţia lucrurilor poate fi influenţată de rugăciune, cu alte cuvinte, de o manifestare supranaturală.

Totuşi, trebuie să admitem: cunoştinţele noastre asupra acestor forţe sunt imperfecte, astfel că în final, convingerea că există un spirit suprem are la bază un fel de credinţă. O astfel de convingere rămâne larg răspândită în ciuda realizărilor actuale în domeniul ştiinţei.


De asemenea, oricine se implică serios pe calea ştiinţei, este convins că există un spirit care se manifestă în legile universului, fiind mult superior omului. În acest fel, calea ştiinţei conduce la un sentiment religios aparte, care este destul de diferit de cel simţit de o persoană mai naivă.



Salutări cordiale,

al tău Albert Einstein".

În timp ce scrisoarea nu spune prea multe despre convingerile religioase ale lui Einstein, fizicianul reuşeşte să surprindă sentimentul sublim al minunii pe care ştiinţa îl evocă într-un mod pe care îl putem decrie ca "religios".


Sursa:
http://www.mediafax.ro/life-inedit/...bat-daca-oamenii-de-stiinta-se-roaga-11997991
 
Religia - un instrument al supravieţuirii?


Se pare ca " modul în care funcţionează mintea umană îi predispune pe oameni la adoptarea unor credinţe în supranatural, ce formează baza religiilor; astfel, apariţia religiilor poate fi explicată în cel mai firesc mod, prin înclinaţiile naturale ale oamenilor, determinate de modul lor obişnuit de a gândi.

Există azi în lume peste 4000 de religii, estimează unii cercetători. De milenii, cultura umană e dominată în mare măsură de credinţa în „ceva” aflat mai presus de firescul vieţii de zi cu zi, în existenţa unor entităţi înzestrate cu puteri superioare celor umane - de la spiritele pădurii până la un zeu unic şi atotputernic. Pe baza acestei convingeri s-au născut religiile – ansambluri organizate de credinţe, de practici şi de viziuni asupra lumii, care încearcă să explice Universul şi locul omului în acest Univers. De fapt, însă, nu există o definiţie unanim acceptată a religiei, după cum nu există consens nici în ceea ce priveşte originea religiilor. De ce, cum au apărut ele? Iată o explicaţie recentă, incitantă şi surprinzătoare - o teorie care, analizând relaţia dintre gândirea religioasă şi comportamentul uman, în diferite culturi, pune similarităţile observate pe seama faptului că anumite procese mentale umane s-au adaptat pentru a mări şansele de supravieţuire, în vremurile preistorice. Religia, un instrument al supravieţuirii? Dintr-o perspectivă psihologică, e foarte posibil să fi fost aşa, cred unii cercetători care studiază apariţia religiilor umane dintr-o perspectivă evolutivă.
 
Citate celebre ale Papei Ioan Paul al II-lea si primul citat justifica ca nu-s OFF :P

“Ştiinţa poate să purifice religia de erori şi superstiţii. Religia poate să purifice ştiinţa de idolatrie şi false absolutisme.”

“Justiţia socială nu poate să fie obţinută prin violenţă. Violenţa omoară ceea ce ar trebui să creeze.”

“Viitorul începe acum, nu mâine.”

“Marele pericol pentru familii, în miezul unei societăţi în care idolii sunt plăcerea, confortul şi independenţa, este că oamenii îşi închid sufletul şi devin egoişti. Cea mai rea închisoare este o inimă închisă.”

“Războiul este o înfrângere pentru umanitate. El nu rezolvă problemele pentru care se ţine lupta.”

“Tinerii sunt ameninţaţi ... de folosirea demonică a tehnicilor de publicitate care promovează o înclinaţie naturală spre a evita munca prin promisiunea unei satisfaceri imediate a oricărei dorinţe.”

“Libertatea nu înseamnă să faci ce vrei, ci să ai dreptul să faci ce vrei. Când libertatea nu are un scop, când nu ascultă de vocea conştiinţei, se întoarce împotriva umanităţii.”

“Adevărata sfinţenie nu înseamnă ruperea, detaşarea de această lume, ci mai degrabă înseamnă să depui un efort pentru a aduce învăţăturile sfinte în viaţa de zi cu zi, în familie, la şcoală, la serviciu.”

“O scuză este mult mai rea decât o minciună, pentru că o scuză este o minciună mascată.”

“Omul care se adânceşte în scepticism şi relativism se depărtează, într-o libertate iluzorie, de adevăr.”


Surse
http://www.interferente.ro/papa-ioan-paul-al-ii-lea-beatificat-si-cele-10-citate-celebre.html
http://www.adevarul.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki
 
Back
Top