Traditiile populare ale anotimpurilor

[anuk]

Iarna


Tradiţii:

"Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la Alexii. Mijlocul iernii sau dricul iernii se numeşte răstimpul când gerul e mai mare.

Iarna soarele luptă cu noaptea, că ziua- i mai mică, de aceea n- are putere, dar altfel ar încălzi şi iarna ca şi vara. Iarna nopţile- s mai mari şi pământul îngheaţă, iar soarele răsare târziu şi nu- l poate dezgheţa. Cum dă în primăvară şi se măreşte ziua, soarele stă mai mult pe cer, că răsare dimineaţa, pământul peste zi se încălzeşte şi peste noapte tot cald rămâne, şi atunci poate rodi."

Semne de prosperitate:

"Să însemni la ce zi a săptămânii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeaşi zi, ca să fie seminţele roditoare.

Dacă iarna, la zile mari, va fi promoroacă multă e semn de belşug în toate.

Se crede că cât de lungi sunt ţurţurii de gheaţă de la streaşina casei, până la Crăciun, aşa de înaltă va fi cânepa în vara următoare.

După o iarnă grea urmează an mănos.

Dacă iarna stă neaua pe pomi, vara va fi grâu înalt şi bogat.

Dacă iarna degeră pământul, anul va fi bun."

Semne nefaste:

"Se crede că, dacă iarna nu viscoleşte, în vara viitoare pâinea nu va rodi mult.

Când tună iarna, are să fie foamete în anul acela."

Starea vremii:

"Când se strâng multe ciori lângă sat, iarna este grea.

Când iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streaşina casei, va fi ger.

Când ciripesc vrăbiile cu grămăda, atunci e iarnă grea; când piţigoiul vine la fereastră, peste zece cincisprezece zile cade zăpada mare; când pisica se linge pe bot şi se spală uitându- se la uşă, gerul dă în moină, dar dacă se uită spre sobă, va da ger mare; dacă vitele se ling mereu şi caii oftează pe nas, e semn că va ploua.

Când iarna vuieşte codrul tare e semn de viscol.

Se crede că, dacă iarna- i geroasă, vara va fi călduroasă.

Când iarna, pe timp de ger, oile nu vor mânca cu poftă, ca pe orice timp de ger, e semn că vremea are să se moaie în scurt; dacă însă oile, pe timp moale, vor începe a mânca cu poftă şi iuţeală, e semn că vremea are să se înăsprească în curând.

Fulgerele din timpul iernii sunt semne de zăpadă apropiată, de vânt sau de viscol.

Sunt semne de iarnă uşoară când înfloresc pomii iarna."


http://antenasatelor.ro

 

[anuk]

PRIMAVARA

TRADITII
-primavara se incepe, dupa unii, cu prima zi a lunii martie, dupa altii, cind se sfirsesc zilele babei Dochia, si anume la Alexii, 17martie, si dureaza pina la Sf.Onofrei, 12iunie;

-altii pun iarasi ziua intii de primavara dupa ce trece treisprezece saptamini numarate din ziua de Craciun, atunci zic ei ca omatul se topeste si curge in torente chiar si de pe virful celor mai inalti munti;

-cind incep a iesi jigariile si gujitiile de prin ascunzisurile lor de peste iarna, cind prind a zbura gizele si fluturii cei rosii si mai ales cind incep a veni rindunelele, cocostircii, cocoarele si celelalte pasari ce petrec peste iarna in tarile calde, atunci, cind vin acestea, e semn ca primavara a sosit si ca mai mult nu are sa ninga.

PRACTICI MAGICE

- cind auzi tunindintiia oara primavara, sa te bati cu o piatra pe frunte, ca nu ai durere de cap peste an;

-cind tuna intii primavara sa dai la frunte cu argint, ca sa fii ca argintul sanatos si curat tot anul;

-primavara cind scot intii vacile in cireada, oamenii le leaga ceva rosu de coada ca pe vita care are rosu nu o poate nici deochea si nici cel rau nu se poate apropia de ea; primavara cind incepe an nou, daca iesind pe cimp vezi un furnicar sa iei tarina din acel furnicar, sa arunci peste cap zicind de trei ori : ,,sa fiu iute si sanatos ca furnica, pina la vederea musunoiului in anul viitor", daca vrei sa nu suferi de dureri de cap sau friguri si nici sa ai vreo molesire sau lenevire; primavara podgorenii leaga citeva vite-de-vie cu salcie de la Florii, ca sa fie ferite de piatra.


SEMNE DE PROSPERITATE
- cind auzi primavara tunind intiiasidata la sfintit, va fi an bun roada imbelsugata iar de va durdui mai intii dinspre rasarit va fi veac bun; primavara cine vede intii berze si rindunici in zbor in acel an va face calatorie, iar de va vedea sezind jos nu va face in acel an nici un drum;

-daca aude cineva primavara pentru prima data cucul cintind si are multi bani in punga apoi se crede ca va avea tot anul; cind iti cinta cucul in fata, are sa-ti mearga bine tot anul.


SEMNE NEFASTE
cind vezi cocostirc pe jos intii, are sa te doara picioarele peste an; cind vezi intiia oara primavara, numai un cocostirc, vara aceea ai sa fi singuratic, iar de vei vedea mai multi ai sa fii tot cu multi;

cind cinta cucul aproape de casa ai sa te muti de acolo; cind vei vedea intii primavara fluturi albi, toata vara vei fi bolnav.


STAREA VREMII
dincotro vin primavara intiia data ploile, dintr-acolo vor veni peste toata vara; tunetul de primavara, pe cindeste inca omat, se tine semn ca vara va fi grindina multa; daca primavara rindunelele si cocostircii se intorc de timpuriu, e semn de primavara timpurie si statornica;

pomii infloriti de timpuriu inseamna seceta peste an;

primavara ploioasa aduce vara secetoasa.

 

[anuk]

VARA


Starea vremii:


Dacă vara se fac vârtejuri în aer, va urma secetă. Tot vara, dacă vor fi nuci şi alune multe, prevestesc iarnă grea. Când norii, în timpul verii, sunt ca berbecii, e semn de vânt; iarna, de zăpadă, şi de obicei vestesc schimbarea vremii. Cât de sus va fi vara cuibul şoarecului pe iarbă, atâta va fi neaua de mare în iarna viitoare. Dacă şoarecii vara îşi adună spice multe, e a iarnă grea.


Vara, dacă oile, înainte de a le mulge, zbiară, behăie mult, e semn de iarnă lungă. Dacă cioarele vara se culcă în vârful stejarilor, va fi iarnă grea. Dacă cucul stă cu o săptămână înainte de Sf. Petru, are să fie iarna grea; din contră, dacă pleacă mai în urmă cu o săptămână, are să fie iarnă mai uşoară.

Prevestiri de timp:

Când fulgeră şi tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă. Iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin. Iunie umed şi rece strică întreg anul. Călătoria furnicilor vesteşte an bun. Omidele multe sunt semn de vin şi grâu mult.

Săritul peştilor vesteşte furtună. De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are să fie uşoară. Prea multă ploaie în iunie este stricăcioasă viţeilor şi stupilor. Vânt de roadă, vânt de poame. Dacă bate în iunie vântul de miazănoapte, atunci rodeşte grâu mult. Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai.