• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Viitorul omenirii?!

Am si eu o intrebare. De unde si pana cand e Romania datoare 90 de miliarde?
Nu de altceva, dar de vreo 20 de ani, s-or mai fi si platit din miliardele astea.
 
A, imi cer scuze, am gresit, sorry!
Deschide si tu doar linkurile astea doua pe care le postez mai jos si vezi in ce consta greseala mea si anume, eu am scris pe forum 90 miliarde euro cand de fapt "DATORIA EXTERNA REALA A ROMANIEI ESTE ESTIMATA LA O SUMA MAI MARE DE 100 MILIARDE EURO SI DUPA CAT SE PARE EA DEPASESTE CHIAR SI SUMA COLOSAL DE MARE DE 130 MILIARDE EURO", vezi cu ochii tai ca sa te convingi ca sunt mereu bine informata si nu spun "prostioare" sau bat campii:

http://www.zf.ro/eveniment/banca-ba...ult-mai-mare-decat-se-stia-pana-acum-3995299/

http://www.ziare.com/economie/stati...-cu-8-6-la-suta-in-primele-cinci-luni-1028877
Toate cele bune!
 
Sunt chestii diferite datoria externa si expunerea.
Si mi se pare chiar trasa de par. Creditele din piata sunt luate de la banci (persoane juridice) inregistrate in Romania. Nu de altceva, dar nu poti lua credit in Romania de la o persoana juridica straina.
 
Viitorul... oare ce viitor mai avem noi romanii?

Datorie externa exista, este foarte mare si trebuie platita!
Pe vremea dictatorului Ceausescu, Romania a facut un imprumut extern de cca. 12 miliarde de $( dolari USA) nu euro si cu suma aceea mica s-a construit o tara cu o economie prospera, iar apoi in timp scurt s-a rambursat creditul si s-a acumulat un plus de 4 miliarde $, acum datoria externa a Romaniei este colosal de mare si cu banii luati nu se vede ca s-a facut altceva decat s-a falimentat economic tara, nu s-au construit fabrici, combinate, scoli, spitale, adica nu s-au creat locuri noi de munca, nu s-au creat conditii bune de trai.
Intrebare:
Daca pe vremea lui Ceausescu a fost GENOCID cand nu avea nimeni grija zilei de maine si nu erau muritori de foame, sinucideri si atatea decese premature, cand invatamantul era gratis iar absolventii aveau repartitii, cand toti oamenii aveau locuri de munca, aveau locuinte cu chirii si intretineri mici, aveau asistenta medicala gratuit, mergeau in concedii la munte si la mare, cand taranii aveau o pensie asa mica cum era ea - fata de azi cand nu vor mai avea pensii deloc tinerii de la sate, iar cu pamantul putin care-l au nu pot sa faca mare lucru si-l dau in asociatii pe un sac de boabe primit toamna, ...deci daca atunci a fost GENOCID, caci pentru motivul asta a fost impuscat dictatorul, atunci ASTAZI cand toate cele mentionate mai sus nu mai sunt, CE ESTE si ce trebuie sa facem cu vinovatii?

1-A cerut cineva sa se arate ce s-a facut cu banii imprumutati de la bancile straine?,
caci de vazut nu se vede nimic!
2-Oare sunt oamenii constienti de faptul ca toata datoria asta externa, foarte mare o vom plati noi, adica: eu , tu, rudele, prietenii si vecinii nostri...,tot poporul roman care munceste...nu cei care jefuiesc!
-Viitorul omenirii..., care VIITOR!
Ce viitor mai avem noi?
Cine ia de sotie o fata saraca, fara zestre..vile, masini , etc?
Ce fata ia de barbat un tanar fara serviciu, fara rost, fara viitor, adica un stralucit BOSCHETAR?
Ce tineri indragostiti mai pot sa faca planuri de viitor, daca nu au casa si serviciu, cu ce vor creste copiii?
...asa ca in privinta copiilor, adica a viitorului omenirii, acesta va fi la ...CANAL... prin cele cca. 21 milioane de intreruperile de sarcini care s-au facut in timpul acesta care s-a scurs din decembrie 1989.
Au trecut aproape 21 de ani "MINUNATI" promisi noua roamanilor in decembrie 1989 si unde am ajuns?
Si asta nu e totul ne asteapta vremuri si mai grele, iar cei care azi sunt multumiti de ce au obtinut ca si cozi de topor, se distreaza, beau, mananca, merg la "FETITE CU FITE" si joaca la cazinouri prin Las Vegas la ruleta, maine o vor lua si ei tare de tot peste bot, tocmai de la cei pe care i-au servit cu atata supunere, devotament si slugarnicie, o sa vedeti... pentru ca la nivelele inalte, dupa ce-ti faci treaba mardara, regula de baza este sa nu se lase martori vii in urma!
 
,,Intre 1971-1982, datoria externă a crescut de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $. În 1982, veniturile comerțului exterior al României au scăzut cu 17% față de anul precedent. Ceaușescu s-a văzut pus în situația de a nu-și putea plăti creditorii occidentali, țara fiind declarată în incapacitate de plată. Plata întregii datorii externe, în valoare nominală de 60 de miliarde de lei (10 miliarde dolari), se încheie în primăvara lui 1989, cu câteva luni înaintea căderii regimului comunist. Ceaușescu urmărea organizarea unui referendum prin care să se introducă în constituția României interdicția de a contracta împrumuturi externe. Pentru a evita deprecierea leului, Ceaușescu a continuat exporturile excesive, acumulând aur în Banca Națională. Se spune totuși că Ceaușescu, ar fi avut de gând să facă leul convertibil încă de prin anii '70, deci cu aproximativ 30 de ani mai devreme față de când acest lucru s-a înfăptuit."

sursa : wikipedia.ro

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_external_debt
 
Hai sa nu dramatizam. Avem datorie publică externă (asta e pe seama sectorului guvernamental) şi datorie externă totală (care cumulează atât arieratele guvernamentale, cât şi cele neguvernamentale). Sigur, datoria de stat externă s-a majorat cu 30%, însă în mare parte creşterea acesteia a fost condiţionată de afluxul de credite de la instituţiile financiare internaţionale şi de la alţi creditori instituţionali, care în ianuarie-octombrie 2010 a constituit aproape 180 milioane USD. În plus, plăţile pentru datoria externă în perioada de referinţă au fost rambursate sută la sută. Raportată la nivelul PIB, datoria externă de stat este puţin peste 20%, fiind un nivel destul de acceptabil, iar datoria externă totală ar fi în jur de 80% din PIB. Mai mult, volumul actual al datoriei externe totale e comparabil cu cel de la sfârşitul lui 2009, ba chiar e ceva mai mic.

Dar hai sa vedem si lista celor mai datornice tari din lume, pentru a ne putea face o imagine de ansamblu. Vom constata ca in primele 20 de tari , sunt economii puternice.

TOPUL TARILOR CU CEA MAI MARE DATORIE EXTERNA

Multe dintre tarile cu cel mai mare grad de prosperitate au datorii externe halucinante, care depasesc produsul intern brut inregistrat de acestea. In comparatie, datoria externa a Romaniei de 110,82 de miliarde de dolari pare relativ mica, cu atat mai mult daca aceasta este raportata la PIB-ul Romaniei pe 2008 de 199,48 miliarde de dolari. Acest lucru nu este neaparat incurajator, avand in vedere instabilitatea economica si politica din Romania, contractia economica in crestere si nivelul de trai mult mai scazut decat in tarile occidentale.

SUA are cea mai mare datorie externa din lume, insa aceasta nu depaseste PIB-ul. Tara cu cea mai mare datorie externa raportata la produsul intern brut este, la ora actuala, Irlanda, cu o datorie cu peste 10 ori mai mare decat PIB-ul.

20. SUA - Datoria externa (ca procent din PIB): 94,3 %
Datoria externa per capita: 43,793 de dolari
Datoria externa bruta: 13.454 miliarde de dolari
PIB 2008: 14.454 miliarde de dolari

19. Ungaria - Datoria externa (ca procent din PIB): 105,7 la suta
Datoria externa per capita: 20,990 de dolari
Datoria externa bruta: 207,92 miliarde de dolari
PIB 2008: 196,6 miliarde de dolari

18. Australia - Datoria externa (ca procent din PIB): 111,3 la suta
Datoria externa per capita: 41,916 de dolari
Datoria externa bruta: 891,26 miliarde de dolari
PIB 2008: 800,2 miliarde de dolari

17. Italia - Datoria externa (ca procent din PIB): 126,7 la suta
Datoria externa per capita: 39,741 de dolari
Datoria externa bruta: 2.310 miliarde de dolari
PIB 2008: 1.823 miliarde de dolari

16. Grecia - Datoria externa (ca procent din PIB): 161,1 la suta
Datoria externa per capita: 51.483 de dolari
Datoria externa bruta: 552,8 miliarde de dolari
PIB 2008: 343 miliarde de dolari

15. Spania - Datoria externa (ca procent din PIB): 171,7 la suta
Datoria externa per capita: 59.457 de dolari
Datoria externa bruta: 2.409 miliarde de dolari
PIB 2008: 1.402 miliarde de dolari

14. Germania - Datoria externa (ca procent din PIB): 178,5 la suta
Datoria externa per capita: 63.263 de dolari
Datoria externa bruta: 5.208 miliarde de dolari
PIB 2008: 2.918 miliarde de dolari

13. Finalnda - Datoria externa (ca procent din PIB): 188,5 la suta
Datoria externa per capita: 69.491 de dolari
Datoria externa bruta: 364,85 miliarde de dolari
PIB 2008: 193,5 miliarde de dolari

12. Suedia - Datoria externa (ca procent din PIB): 194,3 la suta
Datoria externa per capita: 73.854 de dolari
Datoria externa bruta: 669,1 miliarde de dolari
PIB 2008: 344,3 miliarde de dolari

11. Norvegia - Datoria externa (ca procent din PIB): 199 la suta
Datoria externa per capita: 117.604 de dolari
Datoria externa bruta: 584,1 miliarde de dolari
PIB 2008: 275,4 miliarde de dolari

10. Hong Kong - Datoria externa (ca procent din PIB): 205,8 la suta
Datoria externa per capita: 89.457 de dolari
Datoria externa bruta: 631,13 miliarde de dolari
PIB 2008: 306,6 miliarde de dolari

9. Portugalia - Datoria externa (ca procent din PIB): 214,4 la suta
Datoria externa per capita: 47.348 de dolari
Datoria externa bruta: 507 miliarde de dolari
PIB 2008: 236,5 miliarde de dolari

8. Franta - Datoria externa (ca procent din PIB): 236 la suta
Datoria externa per capita: 78.387 de dolari
Datoria externa bruta: 5.021 miliarde de dolari
PIB 2008: 2.128 miliarde de dolari

7. Austria - Datoria externa (ca procent din PIB): 252,6 la suta
Datoria externa per capita: 101.387 de dolari
Datoria externa bruta: 832,42 miliarde de dolari
PIB 2008: 329,5 miliarde de dolari

6. Danemarca - Datoria externa (ca procent din PIB): 298,3 la suta
Datoria externa per capita: 110.422 de dolari
Datoria externa bruta: 607,38 miliarde de dolari
PIB 2008: 203,6 miliarde de dolari

5. Belgia - Datoria externa (ca procent din PIB): 320,2 la suta
Datoria externa per capita: 119.681 de dolari
Datoria externa bruta: 1.246 miliarde de dolari
PIB 2008: 389 miliarde de dolari

4. Olanda - Datoria externa (ca procent din PIB): 365 la suta
Datoria externa per capita: 146.703 de dolari
Datoria externa bruta: 2.452 miliarde de dolari
PIB 2008: 672 miliarde de dolari

3. Marea Britanie - Datoria externa (ca procent din PIB): 408,3 la suta
Datoria externa per capita: 148.702 de dolari
Datoria externa bruta: 9.087 miliarde de dolari
PIB 2008: 2.226 miliarde de dolari

2. Elvetia - Datoria externa (ca procent din PIB): 422,7 la suta
Datoria externa per capita: 176.045 de dolari
Datoria externa bruta: 1.338 miliarde de dolari
PIB 2008: 316,7 miliarde de dolari

1. Irlanda - Datoria externa (ca procent din PIB): 1.267 la suta
Datoria externa per capita: 567.805 de dolari
Datoria externa bruta: 2.386 miliarde de dolari
PIB 2008: 188,4 miliarde de dolari

http://stiri.kappa.ro/
 
Nemţii reînvie marca germană

Germania încă tânjeşte după vechea monedă. Un sondaj recent arată că aproape jumătate din populaţia Germaniei îşi doreşte să revină la marca germană. Mai mult, circa 13 miliarde de mărci sunt încă în circulaţie aşa că mulţi comercianţi acceptă încă vechea monedă, scrie bbc.co.uk.

În luna decembrie, mulţi comercianţi acceptă, cu zâmbetul pe buze, mărci germane. Nostalgicii vechii monede vor avea surpriza ca în timpul unei promenade prin pieţele amenajate cu ocazia sărbătorilor de iarnă să îşi poată cumpăra un cârnat bratwurst sau o bere plătind cu mărci germane.

Dacă înainte de bailout-urile Greciei şi Irlandei, stabilitatea monedei unice europene se discuta doar în cercurile celor mai "euro-sceptici" specialişti, acum problema este dezbătută de oamenii în costume scumpe, cu maşini negre cu geamuri fumurii. Unul dintre aceştia este Hans-Olaf Henkel, conducător al unui mare lanţ de companii nemţeşti şi fost preşedinte al industriaşilor din Germania.

Într-o declaraţie pentru BBC.co.uk, acesta a spus că "euro ar putea deveni o monedă de transfer pentru ţările din Nordul Europei, în special Germania, către cele din Sudul Europei, Grecia şi poate Portugalia, Franţa aflându-se în partea sudică."

Omul de afaceri german a explicat că aceasta ar fi singura soluţie pentru a mai reduce datoriile imense acumulate de contribuabilii europeni.

"Ţările din nordul Europei au o disciplină bugetară mult mai strictă, în timp ce statele din sud sunt obişnuite cu o inflaţie mare şi cu o disciplină bugetară mult mai flexibilă. Dacă nu se găsesc soluţii, banii vor continua să curgă de la nord la sud într-o încercare futilă de a menţine stabilitatea în zona euro. Cred că nu este sănătos ca aceste două sisteme total diferite (nordul şi sudul Europei) să fie menţinute în mod artificial în detrimentul contribuabililor şi al generaţiilor următoare", a declarat pentru bbc.co.uk omul de afaceri german.

Acum câteva zile, cotidianul britanic The Guardian scria că nu este exclus ca Germania, principala putere economică europeană, să se retragă din zona euro.

Cancelarul german Angela Merkel i-ar fi transmis premierului elen George Papandreu, la summitul Consiliului European de la Bruxelles, de la finele lunii octombrie, că ia în calcul posibilitatea retragerii Germaniei din zona euro.

Potrivit unor martori care au asistat la discuţie, citaţi de The Guardian, George Papandreu ar fi acuzat-o pe Angela Merkel că a făcut propuneri "nedemocratice" la summitul din octombrie, când cancelarul Germaniei a cerut insistent ca statele din zona euro care cer ajutor financiar, precum Grecia şi Irlanda, să-şi piardă dreptul de vot în anumite decizii economice. Potrivit sursei citate, răspunsul "doamnei de fier" a Europei a fost unul tranşant: "Dacă acesta este genul de club în care se transformă zona euro, atunci poate că Germania ar trebui să-l părăsească".

Ţările din Europa Centrală şi de Est precum Cehia, Polonia sau Ungaria nu mai par dispuse să adopte euro până ce moneda unică europeană nu îşi dovedeşte viabilitatea. Premierul ceh Petr Necas susţine că problemele cu care se confruntă moneda unică europeană pot prelungi existenţa coroanei cehe atâta timp cât acest lucru va fi benefic pentru economie. Un mesaj similar a trimis şi guvernatorul băncii centrale poloneze Marek Belka. El crede că adoptarea euro trebuie făcută atunci când Uniunea Europeană îşi va ajusta instituţiile economice şi politice astfel încât să fie capabilă să susţină o monedă unică stabilă.

Euro a avut în acest an cea mai slabă evoluţie după 2005, iar tendinţa negativă va continua în 2011, în condiţiile în care criza datoriilor suverane are impact asupra creşterii economice, consideră analişti în pieţe valutare citaţi de Bloomberg.

Standard Chartered, care a realizat cele mai exacte estimări de-a lungul a şase trimestre încheiate pe 30 septembrie, anticipează că euro s-ar putea deprecia la sub 1,2 dolari pe unitate, până la jumătatea lui 2011, de la circa 1,33 dolari pe unitate în prezent.

Westpac Banking, pe locul al doilea în funcţie de precizia prognozelor, anticipează o evoluţie "greoaie" a euro, în timp ce Wells Fargo a retrogradat perspectiva monedei unice, la sfârşitul săptămânii trecute.

http://www.money.ro/nemtii-reinvie-marca-germana_789541.html
 
Viitorul: despre anul 2012 eu nu cred ca o sa se intample vre-o catastrofa globala, e doar o vrajeala ieftina ca sa stea oamenii cuminti pe la casele lor spunand fiecare in sinea sa ca mai e putin si va face dreptate Dumnezeu..., adica e doar o inselatorie ca sa nu se rascoale lumea!
Aici e o mare pacaleala cam la fel ca si la pescuitul la mulineta, i se arunca pestelui carligul cu momeala si dupa ce o apuca incepe jocul, il mai trage, ii mai da drumul si tot asa pana-l pacaleste si-l scoate la mal de-i da cu bata in cap si-l omoara.
Dar acum este cazul sa ne pregatim de sarbatori si sa fim optimisti.
Happy Christmas!
 
Si eu am convingerea ca povestea cu 2012 este doar una mediatica, insa nu trebuie sa ignoram aspecte care tind sa prinda contur. Ma refer la criza amlimentelor, si cred ca asta nu mai e o poveste. Am gasit un articol care e scris acum doi ani. Se pare ca viitorul nu e deloc indeprtat.


Vom avea ce mannca in viitor?


Incalzirea climatica cu consecintele ei: seceta si inundatii; ofensiva agrocarburantilor devoratori de terenuri agricole; dependenta unor state legata de importuri de produse agricole; extinderea urbanismului. Iata principalele cauze, invocate oficial, ale diminuarii productiei de alimente dintr-un viitor nu foarte indepartat. Cresterea brutala a preturilor la produsele alimentare obliga fiecare stat sa reflecteze la independenta alimentara. O serie de tari au ales de multa vreme sa se aprovizioneze de pe piata mondiala pierzandu-si independenta alimentara.

Un risc care ar putea afecta si Franta, de pilda, care isi asigura ovinele din Noua Zeelanda si o mare parte din necesarul de pui din Brazilia. Sau Romania, care are un potential agricol urias si care importa cea mai mare parte din necesarul de legume, fructe si carne. Pentru asta e nevoie sa se optimizeze potentialul agricol, sa se ofere agricultorilor preturi garantate si protectie fata de riscurile pe care le prezinta cursurile mondiale. Preturile la produsele agroalimentare au crescut intr-o anumita masura artificial, ca urmare a unei politici abuzive din partea producatorilor si a comerciantilor.

Motivele oficiale invocate sunt legate in special de extinderea culturilor destinate producerii de agrocarburanti, de modificarile climatice din marile tari producatoare si de puterea din ce in ce mai mare de cumparare a clasei medii din China si India, aflata in plina expansiune. In 2007, Australia care exporta 60% din productia sa de grau, a produs doar 10 milioane de tone, fata de 25 milioane, (productie medie a anilor trecuti) ca urmare a unei secete persistente.

Intre 2005 si 2007, productia mondiala de cereale a crescut cu 46 milioane tone in timp ce consumul s-a marit cu 80 milioane tone, diferenta fiind asigurata din stocuri. Pentru anul viitor se estimeaza o recolta de 656 milioane de tone de grau, cu 50 milioane mai mult ca in 2007. Cat priveste stocurile mondiale, acestea vor scadea de la 124 la 110 milioane de tone. O speranta vine totusi din partea Chinei ce ar putea hrani 22% din populatia lumii, tara care beneficiaza de 7% din terenurile arabile ale lumii si care ar putea evita o explozie a preturilor. Potentialul de terenuri cultivabile din lume este enorm, din fericire: 4 miliarde de hectare! (doar 1,5 miliarde de hectare sunt cultivate).

Criza alimentara afecteaza in special tarile in curs de dezvoltare care nu pot cumpara suficiente produse din import. Din punct de vedere cantitativ, situatia este paradoxala avand in vedere faptul ca in lume exista 1 miliard de obezi si 850 milioane de malnutriti. Cel mai important factor de incertitudine ramane schimbarea climatica, cu fenomene majore recurente cum ar fi, de pilda, seceta care a lovit ani de-a randul mari producatori precum Australia si Turcia.

Rezervele de terenuri agricole sunt din fericire importante, mai ales in America de Sud, China si Europa de Est. E nevoie insa de actiuni ferme de fixare a solurilor impotriva eroziunii, de producerea de vegetale rezistente la stresul climatic si la maladii.

http://www.revistamagazin.ro
 
Mai sa fie... Am avut cutremur major in Japonia in plina perioda de criza si nu a mai fost niciun colaps. E drept ca urmari vor fi, insa sa nu dramatizam. Dar daca asta prinde...


Expertii avertizeaza: Economia mondiala se va prabusi, la un nou dezastru natural


Economia mondiala este fragila, iar un nou dezastru natural, precum cutremurul si tsunami-ul din Japonia sau norul de cenusa vulcanica din Europa, ar putea sa o faca sa intre in colaps, dupa numai sapte zile de la un cataclism, avertizeaza expertii britanici.

Evenimente precum norul de cenusa vulcanica, care a intrerupt zborurile din Europa, cutremurul si tsunami-ul din Japonia sau inundatiile din Thailanda au demonstrat ca sectoare cheie si firme importante pot fi grav afectate, daca productia sau transporturile sunt perturbate, mai mult de o saptamana, informeaza Sott, citand CNBC.

"O saptamana pare a fi durata maxima, in care economia mondiala ar putea rezista unui cataclism, fara sa intre in colaps", a anuntat un raport intocmit de Chatham House, un institut britanic de analize internationale, cu sediul la Londra.

Actuala stare fragila a economiei mondiale este deosebit de vulnerabila la producerea unor socuri neprevazute. Pana la 30% din Produsul Intern Brut al tarilor dezvoltare ar putea fi amenintat de criza, in special in sectorul productiei si al turismului, potrivit raportului.

Dupa tsunami-ul si criza nucleara japoneza din martie anul trecut, productia industriala mondiala a scazut cu 1,1% in luna urmatoare, potrivit Bancii Mondiale. Norul de cenusa vulcanica a costat Uniunea Europeana intre 5 si 10 miliarde de euro, impingand unele companii aeriene si de turism in pragul falimentului.

"As vrea sa cred ca putem invata din aceste experiente si vom fi mai rezistenti in timp. Insa asta nu se va intampla, daca guvernele si companiile nu sunt bine pregatite, atunci cand apar dezastre naturale", a declarat Alyson Warhurst, director executiv al companiei de analiza, Maplecroft.

Costurile pot creste rapid, cand transportul sau sectorul de productie sunt perturbate mai mult de 4-5 zile, amenintandu-se aprovizonarea cu alimente si apa si intreruperea retelelor de energie si de comunicatii.

Schimbarile climatice si deficitul de apa se vor adauga la riscuri, punand si mai multa presiune asupra infrastructurii si a resurselor. Expertii au avertizat guvernele, in ultimii ani, ca acestea nu sunt pregatite corespunzator pentru a face fata crizelor nationale.

Guvernul britanic nu a raspuns asa cum trebuia inundatiilor grave din anul 2007 si acestea l-au costat 3,2 miliarde de lire sterline.

Raportul institutului britanic a recomandat diferite moduri de raspuns, adresate guvernelor si companiilor, in cazul producerii unor dezastre naturale.

http://www.ziare.com/mediu/stiri-me...va-prabusi-la-un-nou-dezastru-natural-1143806
 
De data asta vorbim chestiuni serioase. Deci era glaciara nu prindem, e clar. Numa sa nu se joace astia cu HAARP-ul ala, vorba lui eme. Cine stie de ce-o mai fi capabil ala? :P

Datorită emisiilor de CO2 următoarea glaciaţiune nu poate avea loc mai devreme de 1.500 de ani


Ultima glaciaţiune s-a încheiat în urmă cu 11.500 de ani, dar nu se ştie cu exactitate când va avea loc următoarea. Oamenii de ştiinţă susţin că, datorită nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, aceasta va fi oricum întârziată.

Cercetătorii, folosindu-se de date precum cele referitoare la orbita terestră, au determinat ultima eră interglaciară la fel de caldă cu cea prezentă. Cel mai asemănător stadiu climateric cu actuala perioadă a avut loc în urmă cu 780.000 de ani şi a fost numit Stadiul Izotopic Marin 19c (MIS19c).

(w540) MIS19C

Potrivit studiului lor, bazat pe comparaţia cu MIS19c, publicat în Nature Geoscience, următoarea eră glaciară ar fi trebuit să înceapă în maxim 1.500 de ani, dar emisiile de CO2 sunt atât de ridicate încât acest fapt ar fi imposibil.

Dr. Luke Skinner, de la Universitatea Cambridge, afirmă că „actualele nivele de CO2, chiar în condiţiile stopării complete a emisiilor, conduc la o perioadă interglaciară prelungită”.
Echipa internaţională de cercetători a efectuat calcule potrivit cărora concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă ar trebui să scadă sub 240 părţi per milion (ppm) pentru ca glaciaţiunea să poată începe.

În prezent, concentraţia de CO2 din atmosferă se cifrează la 390ppm şi chiar în condiţiile opririi complete a emisiilor de dioxid de carbon, aceasta tot ar rămâne ridicată pentru cel puţin 1.000 de ani, iar căldura stocată în oceane ar avea în continuare potenţial de topire a calotei glaciare şi de ridicare a nivelului mărilor şi oceanelor.

Principala cauză a tranziţiei de la ere glaciare la ere interglaciare o constituie variaţiile orbitei terestre, cunoscute sub numele de cicluri Milanković (cercetătorul sârb Milutin Milanković a fost primul care a descris variaţiile atmosferice cauzate de modificările axei de înclinaţie, precum şi ale axei şi vitezei de rotaţie a Pământului), ce au loc o dată la câteva zeci de mii de ani.

(w540) Cicluri Mi

Dar, aceste cicluri nu sunt suficiente pentru a cauza diferenţele de temperatură de 10 grade Celsius între o eră glaciară şi una interglaciară, variaţiile atmosferice rezultate fiind amplificate de factori precum creşterea emisiilor de CO2 din atmosferă ce are loc odată cu încălzirea sau de absorbţia de gaze din oceane petrecută cu ocazia refacerii gheţurilor. De aceea, ciclurile nu sunt egale.

http://www.stiintasitehnica.com/dat...vea-loc-mai-devreme-de-1-500-de-ani_1036.html
 
Ce-mi place mie de astia. Cand vine un ger mai serios, care in fapt e ceva f. normal pt. luna asta, gata, se stie, vine era glaciara peste noi. Poi parca acum catva timp spuneau ca nici nu se pune problema.

UITAȚI DE ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ! Vine marele îngheț

Cercetătorii ne dau fiori de gheață, spunând că este posibil ca, în următorul deceniu, Pământul să se confrunte cu o mică eră glaciară, ca urmare a activității scăzute a Soarelui.

Vestea a fost făcută publică de către oamenii de știință de la Observatorul Solar Național al SUA și, mai nou, de cercetătorii de la Institutul de Meteorologie Britanic și Departamentul de Cercetare Climatologică din East Anglia, relatează DailyMail.

Oamenii de știință se bazează pe trei analize diferite ale comportamentului recent al Soarelui și pe măsurători efectuate în 30.000 de stații meteorologice, care atestă că astrul urmează să intre într-o perioadă de activitate scăzută.

În mod normal, Soarele urmează un ciclu de 11 ani de activitate. Ciclul solar actual, numit Ciclul 24, ar trebui ca se se îndrepte spre apogeu în curând, însă nu există indicii în acest sens, precum un număr mai mare de pete solare. Ca atare, oamenii de știință cred că este posibil ca Ciclul 25 să nu mai aibă loc.

În acest caz, impactul asupra climei Pământului va fi semnificativ și se întreabă dacă nu cumva această încetinire a activității solare prevestește un al doilea „Minim Maunder”, o perioadă de 70 de ani, care a avut loc în intervalul 1645-1715 și a fost caracterizată de absența petelor solare. Această perioadă a mai fost numită și „Mica Eră Glaciară”, pentru că în timpul acestei perioade foarte multe râuri europene, inclusiv Tamisa (foto-1684), înghețau în mod frecvent.

Cum influențează poluarea acest fenomen

Cercetătorii susțin că, deși fenomenul este neobișnuit și neașteptat, cele trei analize ale Soarelui indică faptul că ciclul apariției petelor solare ar putea intra în „hibernare”. Astfel, este posibil ca următoarele generații să se confrunte cu un val neașteptat de răcire a climei, contrar tendinței de încălzire globală prognozată de oamenii de știință.

Totuși, savanții englezi mai au o ipoteză. Spun că este posibil ca efectul gazelor de seră și „mâna omului” să împiedice acest fenomen. „Reducerea activității solare influențează într-o pondere mai mică schimbările climatologice decât gazele de seră și poluarea”, spune un oficial de la Institutul Britanic de Meterologie.

Citiţi mai mult: UITAȚI DE ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ! Vine marele îngheț - Clubul de ştiinţă > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/uit...-vine-marele-inghet-963898.html#ixzz1kvchhEr5
EVZ.ro
 
Back
Top