Vinul.......si beneficiile lui :P

[anuk]

Aliment, medicament sau afrodisiac?


Considerat al doilea fluid "dupa sange" din punctul de vedere al complexitatii compozitiei sale, vinul contine in medie 85% apa, 12% alcool si, in limita celor 3 procente ramase, alte 1.000 de elemente, cum ar fi zaharul rezidual, potasiul, calciul, magneziul, sodiul, fierul, fosforul, plus polifenoli, sulfati, azotati, acid lactic, aminoacizi (aproape identici cu cei din sange)- deci cam tot ceea ce ii trebuie corpului uman pentru o buna functionare.
De remarcat si ca, in vin, proteinele au un grad mare de stabilitate. Astfel, consumat in cantitati rezonabile, 1-2 pahare la mesele principale, vinul reprezinta un aliment complet, de neignorat in alcatuirea unui meniu echilibrat si sanatos. (Evident, este vorba de vinurile naturale, care nu au fost supuse unor manipulari industriale agresive.) Se cunosc si cazuri ale unor naufragiati care au supravietuit in conditii extreme timp de pana la zece zile fara alte resurse alimentare decat cateva sticle de vin. Ideal este, totusi, sa armonizezi vinul cu alte alimente, urmand cele cateva reguli de baza: carnea cu vin rosu, dulciurile cu vin alb dulce etc. Dar si incalcarea acestor cutume devine periodic regula, asa ca, finalmente, melanjul depinde aproape strict de gusturile si de apetitul fiecaruia. Dintre cele cateva stele fixe ale constelatiilor gastronomice raman in cele din urma neatacabile, cel putin in opinia bucatarilor francezi, doar perechile fructe de mare – Chablis; somon – Pinot noir; caviar – Riesling; homar – Beaujolais; pate de ficat – Sauternes (sau Tokaj); paste – alb de Bordeaux; miel – rosu de Bordeaux. In privinta branzeturilor, lucrurile par a fi mai clare: Camembert – Beaujolais; Roquefort – Muscat sau Porto; Bleu d’Auvergne – Côtes du Rhône. La capitolul dulciuri, trebuie sa se tina cont de aromele principale care se regasesc in diferitele vinuri si care trebuie sa corespunda complementar celor din deserturi: Chardonnay – mar; Semillon – caise; vinuri rosii tinere – banane; Pinot noir – cirese negre; Cabernet Sauvignon – coacaze si prune; Sauvignon blanc, grapefruit, Grenache, portocale, Bourgogne, capsuni, Burgund, castane…

Corolar alimentar indispensabil, vinul poate corecta excesul de grasimi din unele mancaruri. Dr. Serge Renaud a creat senzatie cand, in 1991, a aparut la televiziunea americana si a prezentat „paradoxul francez“. Se cunostea faptul ca sporirea mortalitatii cardiovasculare e direct proportionala cu consumul mancarurilor grase sau al bauturilor alcoolice. Cu toate acestea, in multe zone ale Frantei, cum ar fi Toulouse, in care cassoulet-ul (fasole cu carne grasa de porc, gasca sau rata) este popular, incidenta maladiilor coronariene e extrem de redusa. Explicatia gasita de savanti, printre care prof. Masquelier de la Universitatea din Bordeaux, consta in aceea ca prezenta vinului in sange contribuie la eliminarea rapida a colesterolului. Astfel, bautorii frecventi de vin alb sunt de doua ori mai putin supusi bolilor de inima. Asta pentru ca principala cauza a infarctului miocardic este blocarea cu grasimi a arterelor coronariene si, in consecinta, proasta oxigenare a sangelui care activeaza muschii inimii. De altfel, inca din 1786, medicul englez Herbeden remarcase ca vinul are efecte pozitive in cazul bolnavilor de angina pectorala. Doua secole mai tarziu, dr. Arthur Klatsky, cardiolog american de la spitalul Kaiser Permanente din Oakland, a initiat in 1970 un amplu studiu pe aceasta tema, folosind nu mai putin de 100.000 de subiecti. Prelucrand datele, prof. Rimm de la Harvard a constatat ca, in cazul bautorilor de 1-2 pahare pe zi, riscul unei boli de inima este cu 25-45% mai scazut decat in cazul nebautorilor. Mai apoi, dr. Saint-Léger a aratat ca numarul deceselor datorate infarctului in Franta si Italia (tarile cu cel mai ridicat consum de vin pe cap de locuitor din lume, pana la 62 de litri anual) este de doua pana la cinci ori mai mic decat in Scotia, Irlanda sau SUA. In paralel, dr. Werth a aratat ca, din 1952 incoace, consumul de vin din SUA a crescut cu 52%, in timp ce cazurile de infarct au scazut cu 22%.

Bolile de inima nu sunt singurele afectiuni in care tratamentul pe baza de vin da rezultate miraculoase. In conditii de laborator, hamsterilor cu carcinoame care au primit hrana pe baza de extracte solide de vin rosu le-a sporit speranta de viata cu 40% fata de cei care au primit hrana obisnuita. Cercetatorii atribuie aceste rezultate spectaculoase in combaterea cancerului prezentei in vin a unui polifenol, catehina, cu proprietati antioxidante speciale. In plus, resveratolul, identificabil in pielita bobului de strugure, inhiba dezvoltarea celulelor leucemice.
Un studiu francez dezvaluie si legatura dintre vin si combaterea maladiei Alzheimer. Dupa evaluarea cazurilor a 4.000 de persoane mai varstnice de 65 de ani, a reiesit ca bautorii moderati de vin (250-500 ml/zi) sunt de 3-4 ori mai putin expusi acestei boli si de 4-5 ori mai putin afectati de dementa senila.

De asemenea, vinul actioneaza benefic si in cazul disfunctiilor sexuale, dincolo de atributele sale afrodisiace consacrate de cultura traditionala. Explicatia consta in caracterul antioxidant al vinului, care imbunatateste circulatia sangelui inclusiv in zone periferice, cum ar fi penisul. Numai ca acest rezultat poate fi obtinut dupa 1-2 pahare, o cantitate mai mare de vin ingerata putand avea efecte contrare. Dintotdeauna, efectul excitant al vinului a fost asociat aditivarii sale cu felurite arome: scortisoara, ghimbir, rozmarin, cimbru, vanilie, miere sau chiar zahar. Unele retete sunt extrem de vechi, precum Afrodisiacul lui Hipocrate, care contine majoritatea acestor elemente mixate cu vin rosu de Burgundia. Astazi, dincolo de mituri, se considera ca unele uleiuri esentiale, adaugate vinului in cantitati infime, pot stimula atat libidoul masculin, cat si pe cel feminin.


FACTS

Dictionar

A. Abboccato: denumire generica pentru vinurile italienesti dulci, cu un continut rezidual de zahar.

B. Barrique: butoi de stejar cu capacitatea de 225 de litri, folosit pentru maturarea vinurilor – proces in timpul caruia vinul preia din lemn taninul; cele mai bune butoaie sunt construite din lemn de stejar din regiunea franceza Limousin, iar producatorii care se respecta folosesc butoaiele doar pentru o singura transa de vin.

C. Champagne: regiune in care s-a inventat, in secolul al XVII-lea, la abatia din Hautvillers, vinul spumant, pe baza unei metode care presupune o a doua fermentatie in sticla plus 100 de alte operatii, majoritatea manuale; numai 17 sate din regiune au dreptul de a folosi apelatiunea Grand Cru pe sticle, certificand calitatea extra a produsului; folosirea denumirii Champagne pentru spumante produse in orice alta zona este ilegala, in astfel de cazuri fiind preferata indicatia „produs realizat dupa metoda champenoise“.

D. Domecq, Pedro: fondata, in 1730, de irlandezul Patrick Murphy, firma a devenit, in timp, cel mai mare producator mondial de sherry, baza unui consortiu international detinator, azi, al mai multor marci de prestigiu.

E. Egri Bikaver: faimosul „sange de taur“ unguresc, cupaj de mai multe soiuri rosii, in special Cadarca si Merlot; legenda atribuie originea acestui vin unei intamplari din timpul unui asediu turcesc al cetatii Eger, cand aparatorii zidurilor au ramas fara apa, fiind obligati sa bea vinurile din crama amestecate ad-hoc.

F. Falerno: cel mai cunoscut vin din Roma antica, provenind din regiunea Campania, situata la nord-vest de Napoli.

G. Gallo: marca americana de vinuri promovate de fratii Ernest si Julius Gallo, care, in 1933, au inceput afacerea imediat dupa incheierea Prohibitiei; astazi, compania vinde anual 75 de milioane de sticle de vin, cele mai renumite fiind cele produse in valea Sonoma.

H. Harslevelu: varietate din zona Tokaj, componenta principala a vinurilor dulci, de tip Aszu, din struguri supramaturati cu ajutorul ciupercii Botrytis; in traducere, inseamna frunza de tei, datorandu-si numele formei frunzelor de pe butas.

I. Issan, ChAteau d’: domeniu celebru din provincia franceza Médoc, unde se produc anual serii limitate de vin rosu (maximum 15.000 de sticle), combinatii de 75% Cabernet Sauvignon si 25% Merlot.

J. Jerez de la Frontera: oras din Andaluzia, locul de nastere al vinului de tip sherry spaniol.

K. Kir: aperitiv pe baza de vin alb indulcit cu crema de cassis (lichior de coacaze negre).

L. Lafite-RotHschild, ChAteau: cele mai faimoase vinuri rosii din regiunea Bordeaux; o sticla din 1787 provenita de aici si care a apartinut presedintelui american Thomas Jefferson a devenit cea mai scumpa sticla de vin din lume, fiind vanduta la o licitatie organizata in 1985 de casa Christie’s cu suma de 160.000 USD.

M. Murfatlar: una dintre cele mai renumite regiuni vitivinicole din Romania, situata in mijlocul platoului dobrogean, de unde se obtin vinuri de calitate, in special Chardonnay, Pinot gris, Muscat Ottonel.

N. Napa Valley: veche – 1838 – zona de vinificatie din California, cu peste 200 de podgorii, intre care se remarca aceea a lui Robert Mondavi, fondata in 1966.

O. Oenologie: stiinta cultivarii vitei-de-vie si a producerii vinului.

P. Pusca, Ion, dr.: specialist autohton (n. 1941), inventatorul sampaniei romanesti – „vinul spumant de Panciu“ (1970), laureat al Premiului Organizatiei Internationale a Vinului (1987).

Q. Quinta do Noval: companie portugheza care produce cel mai bun vin Porto, o sticla din recolta 1931 fiind vanduta recent, la licitatie, cu suma de 7.000 USD.

R. Ratafia: aperitiv dulce frantuzesc obtinut dintr-o mixtura de must si brandy; cele mai cunoscute marci sunt Ratafia de Bourgogne si Pineau des Charentes.

S. Saint-Emilion: areal de vinificatie celebru din zona Bordeaux, in care predomina soiul Merlot.

T. Tokaj: zona din nord-estul Ungariei, aproape de frontiera cu Slovacia, unde se produce un vin alb dulce (Tokaj Aszu), care are la baza boabele intarziate, afectate benefic de Botrytis si culese de mana, individual; prin presare naturala, din acestea se obtine Essenczia, cu concentratie intre 300 si 850 de grame de zahar la litru, care se amesteca in proportii variabile cu vinul de baza.

U. Ull de Llebre: varietate din nordul Spaniei, cunoscuta si ca Tempranillo; component principal al vinurilor de Rioja.

V. Verdelho: soi nobil, din familia Madeira, folosit pentru obtinerea vinului Porto alb.

W. Wurttemberg: unul dintre cele 13 domenii vinicole ale Germaniei, situata pe valea raului Neckar; varietatea cea mai cultivata este Riesling.

X. Xarel-lo: soi alb din Catalonia, folosit pentru obtinerea vinurilor spumante.

Y. Yquem, Chateau d’: cel mai renumit vin dulce de Sauternes, produs in serie mica (pana la 6.000 de lazi pe an); o sticla datand din 1787 s-a vandut la licitatie cu suma – record pentru un vin alb – de 56.588 USD.

Z. Zinfandel: cel mai raspandit soi din California, avand ca stramos o varietate din regiunea italiana Puglia; a fost introdus in zona de Agoston Haraszthy, in jurul anului 1850.


Wine Movies. Top 5

1. Goldeneye, 1995, regia: Martin Campbell, cu Pierce Brosnan. In 7 din cele 18 filme din seria Bond, eroul bea sampanie Bollinger.

2. Sideways, 2004, regia: Alexander Payne, cu Paul Giamatti. Ultimele bucurii ale burlaciei: inaintea nuntii prietenului sau, un scriitor, oenolog frustrat, isi invita amicul la o ultima calatorie pe ruta vinului, in California.

3. A Walk in the Clouds, 1995, regia Alfonso Arau, cu Keanu Reeves. Dincolo de protagonist, emotionante rolurile celor doi patriarhi ai vinului, interpretate de Anthony Quinn si Giancarlo Giannini.

4. Letter from an Unknown Woman, 1948, regia Max Ophuls, cu Joan Fontaine. A ramas in istorie prin replica „Sampania e mai buna dupa miezul noptii, nu-i asa?“

5. Blood and Wine, 1996, regia Bob Rafelson, cu Jack Nicholson. Un negustor de vinuri devine, prin concursul imprejurarilor, hot de diamante.


Wine Books. Top 5 carte

» NON-FICTIUNE
1. Hugh Johnson – Story of Wine. O istorie culturala a fluidului, cu o perspectiva extrem de digerabila chiar daca nu esti nascut sa fii oenolog, ci doar prieten al vinului.
2. Robert M. Parker – Wine Buyer’s Guide. O panoramare pragmatica rezultata din peste 8.000 de degustari, incluzand toate vinurile cat de cat cunoscute.
3. Michael Broadbent – Fifty Years of Tasting Three Centuries of Wine. Seful departamentului vinuri de la casa de licitatie Christie’s trece in revista, pe baza unei incredibile experiente personale in degustare, toate marile zone vinicole ale lumii, din Bordeaux in California.
4. Jancis Robinson – How to Taste. Totul despre experienta practica a degustarii, cu implicarea intregului kit anatomic uman (ochi, nas, buze, limba, palat), in incercarea de a aproxima cat mai corect dar creativ culoarea, aroma, buchetul, gustul si senzatiile remanente provocate de intalnirea cu vinul.
5. Patrick Matthews – Real Wine: The Rediscovery of Natural Winemaking. Provocarea vinului natural intr-o epoca a interventionismului chimic si al geneticii dezlantuite. O pledoarie impotriva „tuning“-ului din industria vinului.

» FICTIUNE
1. Omar Khayyam (1048-1131) – Rubaiyate. Poemele divinului persan se ocupa indeaproape de fascinatia vinului (a scris chiar o Lauda a vinului), un vers emblematic fiind: „La ce buna supararea, cand cupa e plina cu vin?“
2. François Villon (1431-1463) – Hangiii care toarna apa-n vin. Poetul-talhar nu avea cum ocoli vinul si, ca atare, lanseaza o teribila imprecatie la adresa falsificatorilor acestuia.
3. Petronius (27-66 d.Hr.) – Satyricon. Desfraului sexual ii corespunde unul senzorial (Banchetul lui Trimalchio), din care, evident, nu lipseste vinul.
4. Ray Bradbury (n. 1920) – Dandelion Wine. Cartea de debut (1958) a viitorului autor de SF este o evocare semiautobiografica a copilariei, pusa inca
din titlu sub semnul unei metafore ce foloseste vinul ca personaj principal.
5. Mihail Sadoveanu (1880-1961) – Hanu Ancutei. Marele iubitor al vinului de Cotnari demareaza una dintre actiunile narative prin intermediul vinului: „Batranul se invoi sa cante numai daca va primi vin nou…“. Totusi, Sadoveanu iubea vinul vechi!


Fiii risipitori. Derivate si distilate din vin

Sampania poate fi considerata cea mai mare inovatie in istoria vinului. Legenda calugarului benedictin Dom Pierre Pérignon este, insa, doar partial adevarata. Trezorierul abatiei Hautvillers nu este propriu-zis inventatorul bauturii pentru toasturi, asa cum se crede, ci doar inovatorul sticlei si al dopului folosite pentru sampanie. Din 1668 si pana la moarte, in 1715, in atributiile sale monahale a intrat si supravegherea cramei, iar el a tot cautat o metoda prin care sa previna frecventele explozii ale sticlelor, generate de acumularile excesive de dioxid de carbon. De aceea, a introdus in uz butelii din sticla mai groasa si, in locul dopului clasic de lemn, a inceput sa foloseasca pluta importata din Spania, unde era adusa cu caravelele din Asia.

Porto si-a luat numele de la orasul Oporto, aflat la varsarea lui Rio Douro in Atlantic. Aici se stoca cel mai faimos vin portughez inainte de a fi exportat in lumea larga. Particularitatea acestui vin provine de la faptul ca, atunci cand jumatate din zaharul din must este transformat in alcool etilic, fermentatia este oprita prin adaugarea unei parti de brandy la patru parti de vin, vin ce poate proveni numai din zona Douro, de la frontiera cu Spania. Apoi, vinul este invechit fie in sticle, fie, preferabil, in butoaie de stejar, intre 15 si 50 de ani. In functie de calitate, vinurile de Porto sunt clasificate descendent de la A la F. Ultima recolta exceptionala din secolul trecut este considerata a fi cea din 1994.

Sherry (Xeres, Jerez) se produce numai in sudul Spaniei, in zona dintre Cadiz si Sevilla (triunghiul format de orasele Jerez de la Frontera, Sanlucar de Barrameda si Puerto de Santa Maria). Se folosesc struguri din trei varietati spaniole (Palomino, Pedro Ximenez, Moscatel) si, dupa fermentatie, mustului i se adauga brandy. In unele cazuri, se permite acumularea la suprafata a unei drojdii numite flor, a carei prezenta sau absenta determina caracterul vinului rezultat: Fino (sec) sau Manzanilla (Fino produs la Sanlucar de Barrameda), Amontillado (dupa expunerea la flor, se permite oxidarea), Oloroso (sau parfumat, la care oxidarea se face fara flor si dureaza mai mult, iar vinul rezultat este mai inchis la culoare), Palo Cortado (o raritate, practic un Oloroso asemanator la gust cu Amontillado) si Jerez Dulce (Fino indulcit cu vin din struguri Pedro Ximenez sau Moscatel).

Cognac este brandy-ul (sau eau-de-vie) cel mai cunoscut, produs numai in zona omonima din departamentul francez Charente. Pentru a putea capata oficial apelativul de cognac, vinul alb de baza trebuie distilat de doua ori in retorte de ceramica si cazane de arama, iar apoi invechit minimum 30 de luni in butoaie de stejar. In final, procentajul de alcool obtinut este de pana la 70%, insa acesta este diluat la 40%. Varsta cognac-ului este determinata de varsta celui mai tanar component al mixturii finale, iar clasificarea ascendenta este: VS (Very Special, invechit in butoaie vreme de minimum 2 ani), VSOP (Very Superior Old Pale, minimum 4 ani), XO (Extra Old, minimum 7 ani). Louis XII de la Rémy Martin este varful de serie, fiind un amestec de 1.200 de brandy-uri cu o vechime intre 40 si 100 de ani, pastrat numai in butoaie de stejar de Limousin.

Vermouth este vinul caruia i s-au adaugat alcool si felurite ierburi si arome. A fost inventat in 1786 de torinezul Benedetto Carpano, care l-a denumit astfel de la wormwood, una dintre ierburile folosite la distilarea absintului si la aromatizarea unei bauturi medicinale tonice, traditionala in Germania. In functie de vinul de baza folosit, vermutul poate fi sec sau dulce, alb sau rosu. De regula, este un aperitiv dar, in combinatie cu gin sau vodca, reprezinta baza mai multor cocktailuri. Are o concentratie de alcool de 20-24%, marcile cele mai renumite fiind originare din Italia (Cinzano, Campari, Martini) si Franta (Noilly Prat).

 

[Pushavision]

Cele 4 conditii ca vinul sa fie bun:
1. Sa fie alb.
2. Sa fie rece.
3. Sa fie mult.
4. Sa fie gratis.

 

[anuk]

Cele 4 conditii ca vinul sa fie bun:
1. Sa fie alb.
2. Sa fie rece.
3. Sa fie mult.
4. Sa fie gratis.

He,he !
Imi place cum pui problema

 

[bodo]

5. Sa fie sec!

 

[Old DG]

Cea mai buna bautura,
Este apa de izvor,
Daca pui o picatura,
Intr-un Kil. de vinisor!

 

[Pushavision]

Bun e vinul si gustos.
Cand il bei cu om frumos.
Cand il bei cu om urat.
Vinul ti se pune-n gat.

 

[bodo]

Vinul roşu, recomandat de cardiologi

Beneficiile vinului roşu nu reprezintă un mit. Medicii cardiologi recomandă acest tratament atât persoanelor bolnave, cât şi celor sănătoase, deoarece băutura face, într-adevăr, minuni. „Un pahar cu 200 ml în fiecare seară face extrem de bine aparatului circulator. Taninurile, acele substanţe care dau culoarea roşie şi se găsesc în coaja strugurelui şi în codiţa lui, topesc grăsimile de pe artere şi menţin vasele curate. Au fost produse chiar medicamente din extract de codiţă de strugure, însă nu au făcut aşa minuni ca vinul roşu. Atât oamenii sănătoşi, cât şi cei care suferă de boli cardiovasculare ar trebui să bea un pahar de vin roşu în fiecare zi, de preferat seara, sau dacă nu este posibil zilnic, atunci să bea cât mai des.

Peste această cantitate, vinul poate dăuna ficatului. În ţările mediteraneene şi în Franţa, unde există acest obicei de a bea vin roşu, se înregistrează cele mai puţine atacuri cardiace şi cerebrale. Rata scăzută a acestor afecţiuni s-a raportat şi la cei care se mutau în aceste zone şi căpătau obiceiul de a bea vin roşu, deci s-a ajuns la concluzia că nu este vorba doar de genetică”, afirmă profesor doctor cardiolog Mircea Cinteză. Acesta avertizează că singurele contraindicaţii pentru vinul roşu sunt pentru cei care suferă de boli hepatice şi digestive.

http://www.nutritie-sanatoasa.ro

 

[Pushavision]

VIN FIERT
Amestecati un litru de vin rosu sec, 125g de zahar, 125g de coniac, un bat de scortisoara, un varf de lingurita de cuisoare pudra, un varf de cutit de nucsoara, un varf de sare, o portocala taiata felii subtiri si lasati totul la foc mic pana da in clocot. Lasati-l sa se raceasca timp de o ora inainte de servire.
Obtineti 8 portii.

 

[Pushavision]

Vinul rosu ne poate proteja de boli cardiovasculare si de cancer.
Pentru unii, insa, si un pahar poate reprezenta un factor de risc.

 

[Pushavision]

,, In vin e cumetria, e plosca si e plugul,
Botezul, aldamasul, nadejdea si belsugul;
E graul care rade sub ploaie sau in soare,
E nunta taraneasca, e un han la drumul mare,
E cheful ce incepe, vioara ce se-apleaca.
Uitarea care vine si grija care pleaca".

 

[bodo]

Se apropie sarbatorile si vinul va fi nelipsit de pe mese. Cateva chestiuni despre fermecata beutura

Despre vin: beneficii, calorii si altele

I-a aratat degetul lui ObamaProblema cainilor comunitariBataie in Parlamentul NigerieiSituatia este grava
Sarbatorile de iarna bat la usa. Pana la Craciun mai este o luna, iar anul este pe sfarsite. Inevitabil interesul pentru vin si alte bauturi cu alcool creste. Baut cu moderatie vinul este o sursa de beneficii pentru sanatate, dar si de calorii, si nu numai.

Vinul contine alcool, zaharuri si o gramada de alte substante, care fac diferenta de culoare, gust si aroma. Vinul, indiferent de categoria sau culoarea sa, contine vitamine, antioxidanti si alte fitochimicale benefice organismului, scrie Doctissimo .

Cele mai multe dintre soiurile de vin au doar trei grame de zahar in 100 de mililitri, iar cea mai mare parte a caloriilor vine din alcool. Un gram de alcool pur inseamna sapte calorii. Cu cat concentratia de alcool din vin este mai mica, cu atat valoarea sa calorica este, si ea, mai mica. Si invers!

Majoritatea vinurilor au 12 grame de alcool la 100 de mililitri ceea ce inseamna o valoare medie de 80-90 de calorii in suta de mililitri de vin. Vinurile dulci, evident, au mai mult zahar si sar de aceasta valoare.

Astfel un Muscat (vin dulce) are 17 grame de alcool in 100 mililitri si 149,8 cal. Vinurile albe se invart pe la 100 de calorii in 100 de mililitri, iar vinurile rosii pe la 86-90 de calorii, in aceeasi cantitate. Vinurile rose au tot 80-85 de calorii in 100 de mililitri, iar sampania 80 de calorii.

Vinul este o sursa pretioasa de antioxidantii. Acestia se gasesc in toate vinurile, indiferent de soi, culoare sau vechime, dar cantitatea lor variaza, depinzand de anul si regiunea in care vinul a fost produs. In toate vinurile se gaseste potasiul, care ajuta la mentinerea echilibrului fluidelor din organism, si alcool, care creste valoarea asa numitului colesterol bun, doar daca este baut cu moderatie.

Consumat in cantitati mici alcoolul reduce riscul de coagulare a sangelui si scade presiunea arteriala.

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alcool/despre-vin-beneficii-calorii-si-altele-1135934

 

[Angela74]

Trebuie atentie mare la ce vinuri punem pe masa. Mai bine de luat direct de la tarani, chiar daca nu e busuioaca.


Otrava de zi cu zi din pahar: Vinul care nu a văzut niciun bob de strugure
Autor: Marian Păvălaşc

Cel puţin jumătate din producţia de vinuri ieftine comercializate în România este falsificată, susţin inspectori din Ministerul Agriculturii.

Sursa: Codrin PrisecaruUna dintre metodele de falsificare a vinului este adăugarea de îndulcitori şi apă la o cantitate de struguri. A doua metodă este folosirea de apă, zahăr şi alcool, la care se adaugă coloranţi care duc împreună la formarea unui produs fals care seamănă la gust şi la culoare cu vinul original, conform raportului pe care ni l-a pus la dispoziţie Inspectoratul pentru Controlul Tehnic Vitinicol din Ministerul Agriculturii.



Un produs orginal trebuie să fie realizat exclusiv din struguri şi să conţină doar produse naturale. Nu este permisă adăugarea de îndulcitori, apă sau chiar alcool etilic.

Feriţi-vă de vinul sub 5,5 lei litrul

Una dintre metodele simple care pot fi folosite de consumatori pentru a fi siguri că nu consumă un produs falsificat este preţul vinului. Pragul sigur care conferă originalitate vinului este cel de 5,5 lei per litru.

"Ce este sub acest preţ nu trebuie consumat. Este limita de jos la care se poate comercializa un vin de masă. Ce este sub acest preţ e clar un fals", ne-a precizat un important producător de vin din judeţul Vrancea.

Alte indicii se referă la ambalajul din plastic al vinului, lipsa hologramei de pe sticlă şi absenţa cuvântului vin de pe eticheta. De obicei, pentru produsele de proastă calitate, se foloseşte sintagma băutură fermentată liniştit.

Cum afectează sănătatea vinul fals

Practic, majoritatea vinurilor de masă au în compoziţie apă, alcool etilic, sirop de glucoză, îndulcitori şi aromatizanţi naturali sau sintetici, toate aceste substanţe sunt dăunătoare.

"Noi medicii nu recomandăm consumul vinului de masă pentru că nu este un produs de calitate. Dacă este adăugat apă în el nu e nicio problemă majoră, cel mult se consumă un produs slab. În schimb se mai adaugă alţi aditivi care produc consumatorului gas trite, dureri de stomac şi toxiinfecţii. Desigur, aditivii din aceste produse conţin şi substanţe cancerigene", ne-a explicat medicul nutriţionistul Eduard Adamescu.

El recomandă consumul de vinuri care nu sunt de masă, ci de o calitate superioară. "Evitaţi tot ce este vin de masă", spune medicul.

Doar în cursul lunii august au fost făcute de către Inspectoratul pentru controlul tehnic vitinicol sesizări penale către Inspectoratele Judeţene de Poliţie, Departamentul de Investigaţii a Fraudelor, pentru un număr de 13 operatori în vederea efectuării de cercetări specifice.

În conformitate cu prevederile art 49 din Legea viei şi vinului "falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin constituie infracţiune".

Coloranţi şi îndulcitori sintetici, gust dubios

Neregulile constatate de către inspectori în cadrul controalelor din acest an au fost: aciditate volatilă peste limita admisă, coloranţi sintetici prezenţi, urmă coloranţi, prezenţa îndulcitori sintetici, etichetarea neconformă privind conţinutul de zahăr şi deficienţe organoleptice.

În urma efectuării de analize au fost depistaţi 13 operatori ale căror vinuri aveau în compoziţie apă şi alcool decât cel provenit din zahărul din struguri, vinurile respective fiind falsificate.

Şi la controalele ANPC s-au constatat abateri de până 63% din cantiatea de vin controlat.

"Aditivii din vinuri produc gastrite, dureri de stomac şi conţin substanţe cancerigene."
EDUARD ADAMESCU, medic

EXEMPLE

Vinuri depistate cu probleme

Fie că a fost vorba de controale ale Inspectoratului vitinicol, fie al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor majoritatea mărcilor de vin de masă a prezentat probleme.

"Babanul" a fost găsit că ar avea 60% zahăr şi peste 40% apă.
"Perla Dunării", realizat de Vinton Galaţi, a fost depistată că ar avea în compoziţia concentraţii de 100% zahar şi aproape 80% apă.
"Buchet", îmbuteliat de Casa de Vinuri Zorăşti, din Buzău, a fost depistat că ar avea peste 20% zahar.
"Alb Nobil", vin fabricat Rom Cas SRL Dâmboviţa, este făcut din zahăr adăugat în proporţie de 100% şi 60% apă.
Alte mărci găsite cu nereguli au fost Muscăţel, Crâşmăriţa şi Cetera, Muşcat, 9 Poloboace, Hangiţa, Kamarad, Strămoşesc, Fraguta, Crâsmăriţa din Buzău, Podgoriile Vrancei. Şi "Busuioaca de Bohotin" este frecvent contrafăcută.


http://www.evz.ro/detalii/stiri/otr...nu-a-vazut-niciun-bob-de-strugure-951428.html

 

[bodo]

Permite-mi sa-l contrazic pe nenea asta de a scris articolul, ca o consumatoare ce sunt . Am baut vinuri de la tarani care mi-au rupt capatana in doua. Insa vinul pe care-l consum io acum, e "lapte de mama" , ca sa citez un bun pretin . Nu mi-a produs daune majore niciodata, chiar daca , uneori, mai intrec masura. E drept, nu e un vin ieftin, dar nici f scump. Insa e alb si sec si deloc aspru, as spune chiar ca are un soi de blandete .

 

[Angela74]

Da bodo, dar spui ca nu-i ieftinache, o fi avand ceva zama de struguri.

 

[bodo]

Ca si oamenii, vinurile sunt simple sau complexe

Cei mai multi servesc vinul simplu. Se bucura de gustul sau in compania preparatelor. Specialistii iti povestesc aroma sa, soiul din care provine, buchetul parfumat si iti pot face recomandari despre felurile care ii intregesc gustul. Un oenolog pasionat, cum este Aurelia Visinescu, iti poate spune povestea din spatele vinului si iti poate starni interesul pentru o degustare, datorita placerii pe care o are cand vorbeste despre acest subiect.

Vinul este partea intelectuala a unei mese, iar mancarea numai suportul ei material, spunea Alexandre Dumas, tatal. Aurelia Visinescu, o experta in vinuri considera ca:

"Intr-un pahar de vin poti sa citesti mai mult decat o poveste". Am stat de vorba cu experta in vinuri si am aflat ce inseamna un vin bun si de ce sticlele produse la Sahateni sunt apreciate pe plan international.

Vinurile sub amprenta oenologului Aurelia Visinescu se bucura de recunoastere internationala, reflectata in medalii si mentiuni la renumite concursuri mondiale.

Aurelia Visinescu, una dintre cele mai bune creatoare de vinuri din Romania a decis sa investeasca in Domeniile Sahateni, pentru a da curs unui vis si unei propuneri de afaceri. Munceste pana la 12 pe pe zi, este o experta in vinuri si una dintre cele mai apreciate profesioniste intr-un domeniu dominat de barbati.

La Sahateni se fac vinuri cu pasiune

"La Sahateni, ma bazez pe oameni care lucreaza de o viata in vie. Aici facem vin pentru cei ca noi, care isi fac meseria cu pricepere, rigoare si pasiunea, oameni care stiu unde vor sa ajunga", povesteste Aurelia Visinescu, pe blogul personal.

Propria afacere cu vinuri a inceput-o la sugestia asociatului sau, dar recunoaste ca visa sa aiba propria podgorie.

"Visam sa am propria mea vinarie si fiindca de-a lungul experientei profesionale am cunoscut indeaproape podgoriile din Dealu Mare, unde s-au obtinut cele mai bune vinuri, de aceea am decis sa investesc aici, la Sahateni", a explicat Aurelia Visinescu pentru Business 24.

Vinul bun este unul "care te suprinde placut de fiecare data cand il bei si care trebuie, desigur, sa repecte si niste criterii tehnice", mai spune creatoare de vinuri, care are propriile branduri de vinuri.

Ce inseamna Domeniile Sahateni pentru consumator? Ce fel de vinuri poate gasi aici si la ce preturi?

In ceea ce priveste notorietatea, Domeniile Sahateni ca si producator de vinuri este in plina ascensiune. La Sahateni fac vinuri sub brandul care imi poarta numele si sunt segmentate in trei linii - Nomad, Artisan, Anima dar si vinuri sub marca Domeniile Sahateni.

Producem atat vinuri rosii - Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Shiraz dar si vinuri albe - Feteasca Alba, Sauvignon Blanc, Tamaioasa Romaneasca, Chardonnay. Preturile difera, desigur - daca pentru o sticla de Nomad platim 18 lei, pentru o sticla din gama Anima, colectia privata, putem plati aproape 100 de lei.

Clientii sunt iubitori de vinuri

Clientii nostri sunt in primul rand iubitori de vin. Daca ne gandim la clientii pe care ii avem pe partea de export, acestia sunt companii care apreciaza mai ales vinurile premium. Daca ne referim la consumatorii finali, acestia sunt diferiti.

Sunt persoane care aleg vinuri mai usor de inteles, asa cum sunt cele din gama NOMAD. De asemenea, sunt persoane care apreciaza vinurile complexe, persoane pasionate, care opteaza pentru vinurile din gamele ARTISAN si ANIMA.

Povestiti-ne cum decurge o zi obsinuita din viata dumneavoastra. cum va relaxati, dupa o zi de munca ?

Fie ca sunt la biroul din Bucuresti, fie ca sunt la crama, ritmul in care muncesc este unul alert. Sunt implicata in toate deciziile care se iau in mod normal intr-o companie, de aceea timpul la birou se imparte intre intalniri, sedinte cu echipa, multa corespondenta si multe discutii telefonice. Sunt zile, in perioada campaniei de exemplu, cand muncesc la crama mai mult de 12 ore.

Relaxarea incepe imediat ce am pasit in casa, unde ma asteapta familia mea.

Planuri de viitor

In ceea ce priveste planurile de viitor, Aurelia Visinescu sustine ca ar avea sa se indrepte catre turismul ecologic

Vom continua sa investim in crama de la Sahateni. Daca pana acum au fost investite mai mult de 5 mil. Euro in modernizarea cramei, tehnologie, replatantare viei, incepand de anul viitor ne indrem si catre dezvoltarea turismului. Ne-am propus sa avem o pensiune turistica, o mica ferma cu animale, poate si echitatie.

Vinul potrivit pentru evenimentul tau

Pentru ca este o experta in vinuri, Business 24 a rugat-o sa faca mai multe recomandari pentru vinul potrivit in functie de eveniment.

"Preferintele in ceea ce priveste vinul sunt intotdeauna personale, depind de gustul ficaruia, este greu sa faci astfel de recomandari. Pentru petrecrile de firma, cred ca vinul trebuie sa fie elegant, asa cum este Cabernet Sauvignon.

Masa cu prietenii este in general informala, dar fiind vorba de un pranz sau o cina, trebuie sa luam in calcul felurile de mancare. Feteasca alba care este florala si proaspata poate fi o alegere buna. Pentru o masa romantica vinul ar putea fi un liant ideal, eu de exemplu prefer Pinot Noir."

Viziteaza crama si degusta vinurile Aureliei Visinescu

Crama este deschisa de luni pana duminica, in intervalul 10:00 -20:00. Degustarile includ si turul vinariei, prezentarea proceselor de vinificatie, vizita cramei subterane si a anexelor. Se pot organiza pentru grupuri de min. 8 persoane, cu o programare in prealabil.

Degustare ENTUZIAST presupune degustarea a 4 vinuri si costa 33 de lei/persoana.

Degustarea PASIONAT inseamna degustarea a 6 vinuri, dintre care unul de colectie si are un pret de 48 lei/persoana.

Domeniile Sahateni in cifre

In 2003, Aurelia Visinescu si asociatul sau Steve Cacenco au fondat Domeniile Sahateni, compania menita sa gazduiasca stiinta unui oenolog de succes si pasiunea pentru minunata lume a vinurilor.

In urma unei investitii de 4,5 milioane de Euro, astazi se regasesc plantatii proprii in Dealu Mare, o crama ultramoderna, sectia de imbuteliere si crama de maturare a vinurilor in barriques.

Crama are facilitati pentru o productie de cca 1.000 to struguri pe sezon (30% vinuri albe si 70% vinuri rosii), cu 2 linii separate de productie, cu fermentare controlata complet automatizata atat pentru vinurile albe cat si pentru cele rosii.

http://www.business24.ro/culinar/ma...nii-vinurile-sunt-simple-sau-complexe-1502711

 

[Angela74]

 

[bodo]

Acum, fiecare stie mai bine ce bea si ce-i place, mai depinde si de buget, dar iata ce "zice" cunoscatorii.

Cum alegem corect vinul de pe masa de Crăciun



Principala regulă este că băutura depinde de ce mâncare găteşti, mai ales dacă planifici o cină pentru familie sau prieteni. Selectarea celui mai potrivit vin nu este, însă, o sarcină uşoară.
Vinul alb este potrivit pentru mâncărurile din carne de pasăre, iar cel roșu, pentru sarmale și friptură de porc

Prima întrebare: roşu sau alb? Dacă pregăteşti mâncăruri din carne de pasăre sau peşte, atunci pe masă ar trebui să se afle un vin alb.

În cazul în care nu-ţi imaginezi Crăciunul fără sarmale şi friptură de porc, trebuie să te decizi asupra unui vin roşu. Dacă te pierzi într-o mulţime de sortimente, cel mai bine ar fi să optezi pentru un vin rose demisec obţinut din Cabernet Sauvignon, Merlot sau chiar Fetească Neagră. Acest sortiment de vin poate fi servit la orice fel de mâncare, cu excepţia desertului. Merlot, Cabernet sau Fetească? Aici răspunsul îl dau condimentele puse în mâncare. Dacă aţi scăpat ceva mai multă boia sau ardei iute în alimente, o alegere bună ar fi, potrivit specialiştilor, un Pinot Noir, în timp ce lângă o friptură afumată, dar nu picantă, poate sta un pahar de Merlot sau Cabernet.


În magazine se găsesc numeroase sortimente pentru toate buzunarele.

Vinurile preferate de români

Pentru desert, fie că vorbim de plăcintă sau cozonac, cea mai bună alegere o reprezintă o sticlă de Grasă de Cotnari sau o Tămâioasă. În schimb, spumantele sunt singurele care pot fi servite lângă o felie de tort.

România este al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia, şi se numără printre primii 15 la nivel mondial. Anul trecut, suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie pe rod era de 183.400 hectare. Cu toate acestea, cultura românilor în materie de vinuri lasă mult de dorit, potrivit specialiştilor din domeniu.

De altfel, conaţionalii noştri consumă anual numai jumătate din cantitatea de vin pe care o beau francezii, circa 25 de litri, incluzând aici şi vinul produs în gospodăriile proprii de la sate. Dacă în timpul anului nu se dau în vânt după vin, de Sărbători este o cu totul altă poveste. De pe mese, licoarea lui Bachus este nelipsită.

Potrivit lui Daniel Negrescu, brand manager Murfatlar, vânzările din luna decembrie reprezintă circa 20% din cele anuale. Cu precădere, pe mesele românilor în această perioadă se găsesc vinurile demiseci sau demidulci. Criza i-a determinat pe consumatorii de vinuri de pe segmentul mediu să se îndrepte tot mai mult spre vinurile de masă, fără pretenţii, ieftin.

"În mediul rural consumul este din producţie proprie, în timp ce la oraşe tendinţa este de a cumpăra din hipermarketuri sticle cu un preţ mediu de 10-15 lei", a declarat Romulus Dascălu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice Garant. Cei care vor sortimente de înaltă calitate preferă, de regulă vinurile seci. Potrivit lui Dascălu, în perioada 2009-2011, consumul de vin din România a scăzut cu 15-20% faţă de 2008.

"În mediul rural, consumul este din producţie proprie, în timp ce la oraşe tendinţa este de a cumpăra din hipermarketuri sticle cu un preţ mediu de 10-15 lei."
ROMULUS DASCĂLU, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice Garant

Citiţi mai mult: Cum alegem corect vinul de pe masa de Crăciun - Consum > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum...-pe-masa-de-craciun-958935.html#ixzz1hLHRc8PW
EVZ.ro

 

[anuk]

Asa-i ca aunci cand bei vin nu te gandesti ca e f sanatos ? Asa-i ca nu te-ai gandit ca " Hipocrate recomanda vinul pentru tratarea unor debilităţi fiziologice, pneumonie, plăgi deschise şi muşcături de şarpe, marele savant Louis Pasteur îl considera drept „cea mai sănătoasă şi igienică băutură“?


Cel mai vechi antibiotic natural



Chinezii, în timpul împăratului Yu, prin anul 2205 î.Hr., consumau vinul, atât pentru gustul deosebit, cât şi pentru efectul calmant. Virtuţile vinului erau foarte bine apreciate încă din Antichitate, efectele terapeutice ale acestei băuturi fiind de necontestat.
Vinul roșu, alături de o dietă bogată în pește și ulei de măsline, ferește bărbații de disfuncții erectile

Încă din vechime, numeroase scrieri au subliniat calităţile vindecătoare ale vinului. Dacă Hipocrate recomanda vinul pentru tratarea unor debilităţi fiziologice, pneumonie, plăgi deschise şi muşcături de şarpe, marele savant Louis Pasteur îl considera drept „cea mai sănătoasă şi igienică băutură“.

Pentru a evita bolile

storicul grec Tucidides considera că locuitorii din bazinul mediteranean au încheiat perioada barbară şi au trecut la civilizaţie, atunci când au început să cultive măslinul şi viţa de vie, consumând minunatele lor produse, uleiul şi vinul. Iulius Cezar cerea soldaţilor romani să-şi bea raţia de vin pentru a evita multe boli legate de infecţiile interne. Mai târziu, în secolul al XVII-lea, marinarii francezi primeau zilnic o porţie de trei litri de vin, cu efect profilactic în ceea ce priveşte îmbolnăvirile digestive.

Nu întâmplător, rezervele de vin de pe flota spaniolă depăşeau cu mult rezervele de apă dulce pentru marinari. Un alt fapt legat de consumul de vin este consemnat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când soldaţii italieni primeau zilnic raţia de vin roşu şi nu aveau probleme cu epidemiile de dizenterie sau tifos, ceea ce îi deosebeau de soldaţii germani, mai bolnăvicioşi, fără raţia asigurată de vin.

În toate timpurile, vinul a fost recomandat, în primul rând, pentru proprietăţile antianemice, fortifiante, revigorante şi energizante. De aceea intră şi astăzi în numeroase “reţete cu vinuri tonice”.


http://www.evz.ro

 

[anuk]

Vinul în secolul XXI Vinul în secolul XXI Galerie



O istorie lungă, o chimie complexă – pentru unii, mai degrabă un fel de alchimie -, o carieră splendidă în literatură – ce alt produs alimentar a mai fost cântat atât de des şi cu atâtea laude? -, leac şi hrană, însoţitor al omului şi la petreceri cu lume multă, şi în meditaţii solitare, vinul e una dintre marile izbânzi culturale ale omenirii. Au trecut nişte mii bune de ani de când l-am descoperit şi îl tot perfecţionăm. Iată-ne în secolul XXI: ce mai facem azi cu vinul? Ce virtuţi noi, ce cusururi ori ce întrebuinţări i-am mai găsit? Mai seamănă el cu vinul strămoşilor? Vom mai avea vin peste o sută-două de ani? Orice s-ar zice, sunt nişte întrebări la care merită să ne străduim să găsim nişte răspunsuri.

Întâmplări vechi şi noi, prevestiri pentru viitor

Într-un acces de puritanism năprasnic, Burebista a pus să fie distruse viile, lăsând bietul popor dac fără băutura lui de suflet - asta e, probabil, anecdota noastră preferată din întreaga istorie a vinului. Pe următoarele locuri în topul popularităţii se situează asocierea dintre Ştefan cel Mare şi vinul de Cotnari, precum şi laudele aduse de Dimitrie Cantemir vinurilor moldoveneşti în a sa Descriptio Moldaviae. Acestea şi multe altele sunt câteva dintre faptele cuprinse în povestea lungă şi cu buchet bogat a vinului. Istoria de peste zece milenii - după estimările unor arhelogi - a vinului e împodobită cu multe alte întâmplări, tragice, comice sau nici aşa, nici aşa, dar pasionante în felul lor, pentru cei care percep imaginea de ansamblu şi înţeleg vinul ca pe o părticică din mozaicul complicat al evoluţiei culturale a umanităţii.

Dar acestea sunt întâmplări vechi. Ce se petrece însă cu vinul în zilele noastre? Ce noutăţi despre el aduc cercetările medicale de ultimă oră? Ce-au mai descoperit, în legătură cu vinul, studiile de psihologie? Ce se întâmplă şi ce se va întâmpla cu vinul în condiţiile încălzirii globale, care nu iartă nimic?

Iată că, departe de a fi bine cunoscut şi perfect înţeles, în ciuda lungii sale legături cu omul, vinul naşte în continuare întrebări, mirări, revelaţii. Pentru ilustrare, trecem în revistă câteva descoperiri interesante şi recente ce au în centru vinul.



Ziceam că schimbările climatice nu iartă nimic de pe planeta asta, deci nici vinul nu va scăpa influenţei acestui fenomen. De altfel, efectele sunt deja perceptibile.
Dar, dacă unele regiuni viticole (de azi) îşi vor pierde supremaţia, s-ar putea să asistăm, în Europa, la înaintarea viţei de vie spre nord, până la latitudini la care azi, într-o climă rece, aspră, cresc doar ierburi şi arbuşti mărunţi.

Acum câteva secole, cam între anii 950- 1250, a existat în Europa o epocă - numită de specialiştii climatologi Perioada Caldă Medievală - când clima Angliei, de pildă, era mult mai blândă decât acum. Pe atunci, după cum dovedesc textele medievale, viţa de vie creştea pe suprafeţe destul de mari în partea de sud a Angliei. Odată cu secolul al XV-lea, viticultura engleză a decăzut. Unii pun faptul pe seama desfiinţării, de către regele Henric al VIII-lea, a mânăstirilor, cărora le aparţineau viile, în marea lor majoritate. Alţii însă, amintesc că Perioada Caldă Medievală a fost urmată de una de răcire accentuată a climei, denumită ulterior Mica Eră Glaciară (aproximativ între anii 1500 şi 1850), care nu a rămas fără influenţă asupra viei şi vinului din spaţiul britanic. În secolul XX, Anglia a început din nou să facă vin - e un producător minor, dar podgoriilor din sudul insulei le merge destul de bine. Să fie oare clima mai potrivită acum decât în urmă cu 500 de ani? Foarte posibil. Încălzirea globală - indifernt că e din vina noastră sau a ciclurilor cosmice asupra cărora nu avem nicio putere - e un fenomen real. Cine ştie dacă, peste vreo 200 de ani, nordul Scoţiei nu va deveni o importantă zonă de podgorii?



Aprecierea unui vin este, aşa cum v-ar spune orice expert degustător, un proces complex, care trebuie să se desfăşoare în condiţii anume, astfel încât judecata simţurilor să se poată desfăşura netulburată de nimic.
Contează ce anume mănânci înainte de degustare sau între două sesiuni de degustare, căci gustul şi mirosul anumitor alimente poate denatura perceperea gustului vinului. Contează condiţiile de iluminat în care se desfăşoară treaba, pentru a putea aprecia corect culoarea vinului. Dar pesemne a fost o mare surpriză şi pentru ei să afle că gustul vinului e influenţat de lumină. Un studiu recent a arătat că, baut în încăperi cu lumină ambientală de culoare roşie sau albastră, vinul alb pare mult mai gustos. Ciudat… Unul dintre multele mistere ale relaţiei dintre corpul şi psihicul uman.

Vinul medical

Vinul a fost folosit drept medicament şi în Antichitate, şi în Evul Mediu, şi de atunci încoace, dar, în ultimii ani, cercetări aprofundate de biochimie şi genetică încep să explice unele dintre aceste efecte şi să dezvăluie altele noi. Marea descoperire a ultimelor decenii, la capitolul "vinul ca medicament", se referă la diferite substanţe cu efect antioxidant conţinute în vinul roşu. Acum, că vinul roşu e bun la diverse, asta se ştia de mult. Există tot felul de referiri medico-emipirice de genul "după operaţii, mănâncă friptură în sânge şi bea vin roşu", în care se regăseşte, mai degrabă, reflexul unei concepţii a medicinei magice, principiul similitudinii: sângele pierdut trebuie înlocuit cu ceva ce-i seamănă, un alt lichid roşu vitalizant - sângele animal, din carne, şi vinul roşu. Alte recomandări tradiţionale privind utilizarea vinului roşu conţin, pentru cei interesaţi, nişte clare aluzii erotice: "Vinul roşu face foarte bine femeilor... dacă-l beau bărbaţii!" Şi tot aşa... de sfaturi şi îndemnuri de a bea vin, roşu sau alb, cum o fi, nu ducem lipsă.

Totuşi, revenind la cercetările medicale contemporane, multe studii au scos la iveală efectele remarcabile ale unui compus din vinul roşu, şi anume resveratrolul. Efectele sale protectoare - antiinflamatorii, chiar anticancerigene şi anti-îmbătrânire - au fost evidenţiate în studii pe animale de laborator, iar rezultatele i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să se refere la resveratrol ca la un fel de substanţă miraculoasă, după care n-a mai trebuit mult pentru ca vinul roşu să fie considerat de-a dreptul un fel de elixir de viaţă lungă. E drept, lucrurile nu sunt chiar atât de simple; de pildă, la şoareci, anumite efecte binefăcătoare ale resveratrolului se manifestă doar în prezenţa unei anumite gene, chestie valabilă, foarte probabil, şi la oameni; asta ar explica aparentele contradicţii dintre istorisirile despre taţii sau unchii beţivi care au murit de ciroză la 55 de ani şi cele despre "străbunicul care a băut vin în fiecare zi, toată viaţa lui, şi a trăit 96 de ani (sau 98, sau 102...)". Asta e. Fiecare cu norocul lui (genetic).

Acum, oameni de ştiinţă încearcă să afle mai multe despre resveratrol, recurgând inclusiv la preparate concentrate ce conţin acest compus - pastile sau capsule cu resveratrol - care ar avea puterea de a ne oferi toate beneficiile substanţei cu pricina fără consecinţele pe care un consum susţinut de de vin roşu le-ar avea supra sănătăţii noastre. (Ar fi necesar să bem mult, foarte mult, mult prea mult vin roşu pentru a înghiţi dozele de resveratrol necesare, care oricum, în acest caz, n-ar mai putea îndrepta ravagiile pe care le-ar face atâta alcool în organismul nostru.)

Dar resverattrolul nu e singura substanţă binefăcătoare din vin: cercetătorii de la Universitatea Purdue au au descoperit că un compus numit piceatannol, înrudit cu resveratrolul, ar putea juca un rol important în lupta contra obezităţii, deoarece inhibă dezvoltarea celulelor adipoase.

Consumul de vin sau struguri ar putea, de asemenea, să ne apere de efectele negative ale razelor solare, susţine un nou studiu, care a descoperit că polifenolii din anumite fructe pot limita deteriorarea celulelor sub acţiunea razelor ultraviolete.

Chiar şi şampania, cum au descoperit recent cercetătorii britanici, e bună pentru inimă şi creier, graţie polifenolilor pe care îi conţine.

Ca urmare a acestor descoperiri, mulţi viticultori îşi văd deja viile ca pe un fel de fabrici de medicamente şi suplimente alimentare: astfel, în Franţa, un studiu recent arată că se produc tot mai multe suplimente pe bază de struguri, folosind ca materie primă inclusiv vinul de calitate inferioară, ceea ce oferă o alternativă viabilă proprietarilor de podgorii, care îşi văd veniturile ameninţate de cauza scăderii consumului de băuturi alcoolice, în general.



Vinul rămâne, deci, un subiect interesant. Chiar dacă, după impresia mea, nu se mai compune atâta poezie, proză şi muzică întru celebrarea vinului câtă se compunea înainte, vinul nu şi-a pierdut însemnătatea. Încă ne mai însufleţeşte petrecerile, încă ne mai dă de lucru şi de gândit şi chiar se poziţionează - să vorbim modern, în termeni de marketing contemporan - ca o posibilă viitoare sursă de medicamente sau suplimente alimentare care ne-ar putea ajuta să trăim mai sănătos. Şi toate acestea pentru că, în urmă cu vreo zece milenii, cel puţin, oamenii au descoperit - întâmplător, mai mult ca sigur - că, fermentând, sucul dulce al strugurilor nu devine bun de aruncat, ci dimpotrivă, urcă spre o nouă culme, devenind altceva, un altceva care putea fi altfel preţuit decât zeama fructelor, cu repede trecătoarea-i dulceaţă. Iar de atunci încolo, n-a mai fost natură: a fost cultură.


http://www.descopera.ro