predator
New member
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 3
- Reaction score
- 0
Zone de risc major in Romania
România se încadrează între ţările cu un risc seismic ridicat. Acesta este accentuat de existenţa unei situaţii economice care nu permite luarea unor măsuri eficiente de consolidare a clădirilor cu probleme structurale.
Câte vieti s-ar fi putut salva daca s-ar fi stiut despre producerea cutremurului înainte cu 10 minute? Predictiile pe termen scurt ar salva vieti omenesti si ar permite mediului de afaceri sa se refaca mai repede. O avertizare fie si numai cu 10 minute înainte ar permite trenurilor sa iasa din tuneluri si oamenilor sa se mute în zonele mai sigure ale cladirilor sau sa paraseasca cladirile nesigure.
Timp de decenii, cercetatorii au detectat fenomene neobisnuite sub forma de zgomote radio ciudate si lumini stranii pe cer în saptamânile, orele si zilele premergatoare cutremurelor, dar numai recent expertii au început sa monitorizeze sistematic aceste fenomene si sa le coreleze cu cutremurele.
Uneori, o lumina sau stralucire pe cer prevesteste un mare cutremur. De exemplu, pe 17 ianuarie 1995 la Kobe în Japonia, s-a raportat observarea unei lumini albe, albastre sau portocalii în aer pe o în!ltime de 200 m si o întindere de 8 km de-a lungul pamântului. Câteva ore mai târziu un cutremur cu magnitudinea de 6,9 grade a ucis peste 5500 de oameni.
Un alt semn al unui cutremur iminent este o perturbatie în banda radio de ultra joasa frecventa – 1 Hz si mai putin - observata în saptamânile si, cu mai mare intensitate, în orele premergatoare unui cutremur.
Atât luminile cât si undele radio par a fi perturbatii electromagnetice care apar atunci când rocile cristaline sunt deformate sau chiar sparte prin sf!râmarea lenta a pamântului care apare chiar înainte de alunecarea catastrofala care este cutremurul.
Pentru seismicitatea teritoriului românesc este determinantă regiunea seismogenă Vrancea care generează cea mai mare parte a energiei eliberate prin cutremure ce au cele mai distructive efecte. Cutremurele vrâncene cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter, pot să afecteze peste 50% din populaţia ţării, care corespunde unor areale dens populate, cu un număr mare de oraşe şi de aşezări rurale.
Alte arii seismice sunt Aria Făgărăşeană, Aria Banatică –Danubiană-, Aria de Nord-Vest, Aria Transilvană şi Aria Pontică.
Pentru regiunea seismogenă Vrancea, oraşele cele mai expuse din punct de vedere al riscului sunt:
1.Municipiul Bucureşti – cu număr mare de clădiri înalte, vulnerabile, încadrate în clasa I de risc;
2.Municipiile Focşani, Buzău şi Ploieşti – care se află în apropierea Ariei Vrancea şi sunt situate în lungul direcţiilor preferenţiale de propagare a undelor seismice;
3.Municipiile Galaţi şi Brăila - situate pe un teren cu numeroase goluri subterane;
4.Municipiile Iaşi, Bârlad şi Vaslui;
5.Alexandria, Zimnicea şi Giurgiu – unde riscul este dat de direcţia de propagare a
undelor seismice şi existenţa unui fond semnificativ de spaţii locative vechi.
Pentru cutremurele banatice caracterizate prin magnitudini mari pe spaţii restrânse, cele mai expuse sunt oraşele Timişoara şi Arad.
View attachment 4
Banatul este o regiune foarte bogata in focare proprii care se grupeaza in 2 regiuni distincte:
1. o regiune in partea de SE a Banatului (Moldova Noua)
2. in jurul orasului Timisoara
Dupa Constantinescu si Marza celor 2 zone seismogene din Banat li se mai pot adauga su urmatoarele zone:
1. Manicolaul Mare
2. Arad
3. granita romano-sarba
Cel mai puternic cutremur Banatean din zona Moldova Noua a fost in 18 iulie 1991 ,de M=5,6,h=12km iar
din sursa Timisoara a fost cutremurul din 12iulie 1991,m=5,7,h=11km
Pentru sursele seismice din nord-vestul ţării, cele mai expuse sunt oraşele Satu Mare şi Oradea.
Seismicitatea României
Hazardul seismic din România este datorat contribuţiei a doi factori:
(i) contribuţia majoră a zonei seismice subcrustale Vrancea ;
(2) alte contribuţii provenind din zone seismogene de suprafaţă, distribuite pe întreg teritoriul tării
View attachment 3
Epicentrele cutremurelor ce au avut loc în România în perioada 984 – 1999 (Lungu 2003).
Zona seismogena Vrancea este situate in curbura Carpatiilor, cu o suprafata epicentrala de circa 40x80 km si cu adincimea focarelor cuprinse intre 60-170 km .
Sursa Vrancea este capabila sa produca distrugeri majore pe o suprafata de 2/3 din teritoriul Romaniei si in primul rind in Bucuresti
Cutremurul Vrâncean cel mai puternic este considerat a fi cel din 26 Octombrie 1802, magnitudinea Gutenberg-Richter, M apreciată de diferiţi autori pentru acest cutremur se situează între 7.5 şi 7.7
Undele seismice
Mişcarea seismică dintr-un amplasament dat se datorează diverselor tipuri de unde generate de o
alunecarea unei falii. Există două tipuri de bază de unde seismice: unde de volum şi unde de
suprafaţă. Undele de volum se propagă prin interiorul pământului şi pot fi de două tipuri: P şi S.
Undele de suprafaţă se propagă doar în apropiere suprafeţei terenului, şi se poate face distincţie
între undele Rayleigh şi undele Love. Undele de suprafaţă rezultă din interacţiune undelor de
volum cu suprafaţa terenului
View attachment 5
Undele P (de volum). Undele P sunt cunoscute şi ca unde primare, de compresiune sau longitudinale. Este o undă seismică care generează o serie de comprimări şi dilatări ale materialului prin care se propagă.
Undele P au viteza cea mai mare şi sunt primele care ajung într-un amplasament dat. Acest tip de unde se poate propaga atât prin solide, cât şi prin lichide. Undele P circula de 1.68 ori mai repede decat undele S si de 2-3 ori mai repede decat undele de suprafata , care circula cu aprox. 3.7 km/s. Astfel, exista o diferenta de o secunda intre undele P si cele de tip S pentru fiecare 8 km parcursi.
Deoarece terenul şi rocile rezistă relativ bine la ciclurile de compresiune-întindere, de obicei impactul undelor P asupra mişcării seismice dintr-un amplasament este cel mai mic.
Undele S (de volum). Undele S sunt cunoscute ca şi unde secundare, de forfecare, sau transversale. Undele S generează deformaţii de forfecare în materialul prin care se propagă .Aceste unde se pot propaga doar prin materiale solide. Viteza de propagare a undelor S este mai mică decât a undelor P, în schimb efectul undelor asupra mişcării seismice dintr-un amplasament este cel mai mare.
Undele Rayleigh (de suprafaţă). Acest tip de unde este similar undelor create de o piatră
aruncată într-un vas cu apă. Mişcarea particulelor are loc într-un plan vertical.
Undele Love (de suprafaţă). Acest tip de unde sunt similare undelor S, fiind unde transversale
care se propagă la suprafaţa terenului, mişcarea particulelor terenului având loc în plan orizontal.
View attachment 6
Magnitudinea
Magnitudinea este o măsură a energiei eliberate de un cutremur, fiind o valoare unică pentru un
eveniment seismic, spre deosebire de intensitate, care are valori diferite funcţie de distanţa de la
epicentru şi condiţiile locale de amplasament. Magnitudinea se bazează pe măsurători
instumentate şi astfel nu conţine gradul de subiectivism pe care îl are intensitatea seismică.
O măsură strict cantitativă a cutremurelor a fost introdusă de Wadati în 1931 în Japonia şi
dezvoltată în 1935 de Charles Richter în California..
Scara de magnitudini locale (ML) a fost definită pentru California de sud, cutremure de suprafaţă, şi
distanţe epicentrale mai mici de 600 km. Ulterior au fost dezvoltate alte scări de magnitudini.
Magnitudinea undelor de suprafaţă (Ms). Undele de suprafaţă cu o perioadă de aproximativ 20
secunde domină adeseori înregistrările seismografice ale cutremurelor îndepărtate (distanţe
epicentrale mai mari de 2000 km). Pentru cuantificarea acestor cutremure, Guttenberg a definit
scara de magnitudini a undelor de suprafaţă, care măsoară amplitudinea undelor de suprafaţă cu
perioada de 20 secunde
Magnitudinea undelor de volum (mb). Cutremure de adâncime sunt caracterizate de unde de
suprafaţă nesemnificative. De aceea pentru acest tip de cutremure magnitudinea mb se determină
pe baza amplitudinii undelor P, care nu sunt afectate de adâncimea hipocentrului.
Magnitudinea moment (MW). Magnitudinile ML, mb şi într-o măsură mai mică Ms întâmpină
dificultăţi în distingerea între cutremurele foarte puternice. Ca urmare a acestui fapt, a fost
dezvoltată magnitudinea moment MW
România se încadrează între ţările cu un risc seismic ridicat. Acesta este accentuat de existenţa unei situaţii economice care nu permite luarea unor măsuri eficiente de consolidare a clădirilor cu probleme structurale.
Câte vieti s-ar fi putut salva daca s-ar fi stiut despre producerea cutremurului înainte cu 10 minute? Predictiile pe termen scurt ar salva vieti omenesti si ar permite mediului de afaceri sa se refaca mai repede. O avertizare fie si numai cu 10 minute înainte ar permite trenurilor sa iasa din tuneluri si oamenilor sa se mute în zonele mai sigure ale cladirilor sau sa paraseasca cladirile nesigure.
Timp de decenii, cercetatorii au detectat fenomene neobisnuite sub forma de zgomote radio ciudate si lumini stranii pe cer în saptamânile, orele si zilele premergatoare cutremurelor, dar numai recent expertii au început sa monitorizeze sistematic aceste fenomene si sa le coreleze cu cutremurele.
Uneori, o lumina sau stralucire pe cer prevesteste un mare cutremur. De exemplu, pe 17 ianuarie 1995 la Kobe în Japonia, s-a raportat observarea unei lumini albe, albastre sau portocalii în aer pe o în!ltime de 200 m si o întindere de 8 km de-a lungul pamântului. Câteva ore mai târziu un cutremur cu magnitudinea de 6,9 grade a ucis peste 5500 de oameni.
Un alt semn al unui cutremur iminent este o perturbatie în banda radio de ultra joasa frecventa – 1 Hz si mai putin - observata în saptamânile si, cu mai mare intensitate, în orele premergatoare unui cutremur.
Atât luminile cât si undele radio par a fi perturbatii electromagnetice care apar atunci când rocile cristaline sunt deformate sau chiar sparte prin sf!râmarea lenta a pamântului care apare chiar înainte de alunecarea catastrofala care este cutremurul.
Pentru seismicitatea teritoriului românesc este determinantă regiunea seismogenă Vrancea care generează cea mai mare parte a energiei eliberate prin cutremure ce au cele mai distructive efecte. Cutremurele vrâncene cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter, pot să afecteze peste 50% din populaţia ţării, care corespunde unor areale dens populate, cu un număr mare de oraşe şi de aşezări rurale.
Alte arii seismice sunt Aria Făgărăşeană, Aria Banatică –Danubiană-, Aria de Nord-Vest, Aria Transilvană şi Aria Pontică.
Pentru regiunea seismogenă Vrancea, oraşele cele mai expuse din punct de vedere al riscului sunt:
1.Municipiul Bucureşti – cu număr mare de clădiri înalte, vulnerabile, încadrate în clasa I de risc;
2.Municipiile Focşani, Buzău şi Ploieşti – care se află în apropierea Ariei Vrancea şi sunt situate în lungul direcţiilor preferenţiale de propagare a undelor seismice;
3.Municipiile Galaţi şi Brăila - situate pe un teren cu numeroase goluri subterane;
4.Municipiile Iaşi, Bârlad şi Vaslui;
5.Alexandria, Zimnicea şi Giurgiu – unde riscul este dat de direcţia de propagare a
undelor seismice şi existenţa unui fond semnificativ de spaţii locative vechi.
Pentru cutremurele banatice caracterizate prin magnitudini mari pe spaţii restrânse, cele mai expuse sunt oraşele Timişoara şi Arad.
View attachment 4
Banatul este o regiune foarte bogata in focare proprii care se grupeaza in 2 regiuni distincte:
1. o regiune in partea de SE a Banatului (Moldova Noua)
2. in jurul orasului Timisoara
Dupa Constantinescu si Marza celor 2 zone seismogene din Banat li se mai pot adauga su urmatoarele zone:
1. Manicolaul Mare
2. Arad
3. granita romano-sarba
Cel mai puternic cutremur Banatean din zona Moldova Noua a fost in 18 iulie 1991 ,de M=5,6,h=12km iar
din sursa Timisoara a fost cutremurul din 12iulie 1991,m=5,7,h=11km
Pentru sursele seismice din nord-vestul ţării, cele mai expuse sunt oraşele Satu Mare şi Oradea.
Seismicitatea României
Hazardul seismic din România este datorat contribuţiei a doi factori:
(i) contribuţia majoră a zonei seismice subcrustale Vrancea ;
(2) alte contribuţii provenind din zone seismogene de suprafaţă, distribuite pe întreg teritoriul tării
View attachment 3
Epicentrele cutremurelor ce au avut loc în România în perioada 984 – 1999 (Lungu 2003).
Zona seismogena Vrancea este situate in curbura Carpatiilor, cu o suprafata epicentrala de circa 40x80 km si cu adincimea focarelor cuprinse intre 60-170 km .
Sursa Vrancea este capabila sa produca distrugeri majore pe o suprafata de 2/3 din teritoriul Romaniei si in primul rind in Bucuresti
Cutremurul Vrâncean cel mai puternic este considerat a fi cel din 26 Octombrie 1802, magnitudinea Gutenberg-Richter, M apreciată de diferiţi autori pentru acest cutremur se situează între 7.5 şi 7.7
Undele seismice
Mişcarea seismică dintr-un amplasament dat se datorează diverselor tipuri de unde generate de o
alunecarea unei falii. Există două tipuri de bază de unde seismice: unde de volum şi unde de
suprafaţă. Undele de volum se propagă prin interiorul pământului şi pot fi de două tipuri: P şi S.
Undele de suprafaţă se propagă doar în apropiere suprafeţei terenului, şi se poate face distincţie
între undele Rayleigh şi undele Love. Undele de suprafaţă rezultă din interacţiune undelor de
volum cu suprafaţa terenului
View attachment 5
Undele P (de volum). Undele P sunt cunoscute şi ca unde primare, de compresiune sau longitudinale. Este o undă seismică care generează o serie de comprimări şi dilatări ale materialului prin care se propagă.
Undele P au viteza cea mai mare şi sunt primele care ajung într-un amplasament dat. Acest tip de unde se poate propaga atât prin solide, cât şi prin lichide. Undele P circula de 1.68 ori mai repede decat undele S si de 2-3 ori mai repede decat undele de suprafata , care circula cu aprox. 3.7 km/s. Astfel, exista o diferenta de o secunda intre undele P si cele de tip S pentru fiecare 8 km parcursi.
Deoarece terenul şi rocile rezistă relativ bine la ciclurile de compresiune-întindere, de obicei impactul undelor P asupra mişcării seismice dintr-un amplasament este cel mai mic.
Undele S (de volum). Undele S sunt cunoscute ca şi unde secundare, de forfecare, sau transversale. Undele S generează deformaţii de forfecare în materialul prin care se propagă .Aceste unde se pot propaga doar prin materiale solide. Viteza de propagare a undelor S este mai mică decât a undelor P, în schimb efectul undelor asupra mişcării seismice dintr-un amplasament este cel mai mare.
Undele Rayleigh (de suprafaţă). Acest tip de unde este similar undelor create de o piatră
aruncată într-un vas cu apă. Mişcarea particulelor are loc într-un plan vertical.
Undele Love (de suprafaţă). Acest tip de unde sunt similare undelor S, fiind unde transversale
care se propagă la suprafaţa terenului, mişcarea particulelor terenului având loc în plan orizontal.
View attachment 6
Magnitudinea
Magnitudinea este o măsură a energiei eliberate de un cutremur, fiind o valoare unică pentru un
eveniment seismic, spre deosebire de intensitate, care are valori diferite funcţie de distanţa de la
epicentru şi condiţiile locale de amplasament. Magnitudinea se bazează pe măsurători
instumentate şi astfel nu conţine gradul de subiectivism pe care îl are intensitatea seismică.
O măsură strict cantitativă a cutremurelor a fost introdusă de Wadati în 1931 în Japonia şi
dezvoltată în 1935 de Charles Richter în California..
Scara de magnitudini locale (ML) a fost definită pentru California de sud, cutremure de suprafaţă, şi
distanţe epicentrale mai mici de 600 km. Ulterior au fost dezvoltate alte scări de magnitudini.
Magnitudinea undelor de suprafaţă (Ms). Undele de suprafaţă cu o perioadă de aproximativ 20
secunde domină adeseori înregistrările seismografice ale cutremurelor îndepărtate (distanţe
epicentrale mai mari de 2000 km). Pentru cuantificarea acestor cutremure, Guttenberg a definit
scara de magnitudini a undelor de suprafaţă, care măsoară amplitudinea undelor de suprafaţă cu
perioada de 20 secunde
Magnitudinea undelor de volum (mb). Cutremure de adâncime sunt caracterizate de unde de
suprafaţă nesemnificative. De aceea pentru acest tip de cutremure magnitudinea mb se determină
pe baza amplitudinii undelor P, care nu sunt afectate de adâncimea hipocentrului.
Magnitudinea moment (MW). Magnitudinile ML, mb şi într-o măsură mai mică Ms întâmpină
dificultăţi în distingerea între cutremurele foarte puternice. Ca urmare a acestui fapt, a fost
dezvoltată magnitudinea moment MW
: