• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Accidente nucleare

anuk

Moderator
Joined
Oct 28, 2009
Messages
59,925
Reaction score
0
CRIZA NUCLEARĂ DIN JAPONIA: Ce înseamnă gradul de gravitate 6.


Autoritatea franceză pentru securitate nucleară (ASN) a estimat că accidentul de la Fukushima a atins nivelul de gravitate 6, pe scara internaţională a evenimentelor nucleare care se opreşte la gradul 7. Nivelul maxim a fost atins o singură dată, la catastrofa de la Cernobâl în 1986.
Sursa: Reuters

Scara internaţională a evenimentelor nucleare (INES) a fost introdusă în 1990 de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Scara este astfel concepută încât evenimentul nuclear de pe un anumit nivel este de zece ori mai grav decât cel de pe nivelul inferior.

Nivelul 7

Un accident major în urma căruia este emis material radioactiv cu efecte foarte grave asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Dezastrul de la Cernobâl din 1986 din Ucraina a fost singurul până în prezent care a atins nivelul maxim.



Nivelul 6

Un accident grav cu probabilitate ridicată de scurgeri radioactive

Nivelul 5

Un accident cu consecinţe de amploare, soldat cu moartea mai multor persoane

Nivelul 4

Un accident cu consecinţe pe plan local, soldat cu cel puţin un deces

Nivelul 3

Un incident grav în care nivelul de radiaţii în perimetrul centralei este de zece ori mai mare decât limita admisă

Nivelul 2

Un incident în care un angajat al centralei este expus unui anumit nivel de radioactivitate cu consecinţe minore asupra stării de sănătate


http://www.evz.ro
 
JAPONIA, LA UN PAS DE CATASTROFA NUCLEARĂ. Fortăreaţa Fukushima: radiaţii fără explicaţii .


Autor: Paul Ciocoiu

Japonezii critică lipsa de comunicare a guvernului privind situaţia de la centrala nucleară. Executivul a format, în final, o celulă de criză.
50 de specialişti au rămas în interiorul centralei nucleare de la Fukushima după cea de-a treia explozieSursa: REUTERS

Guvernul japonez a gestionat prost, din punctul de vedere al comunicării, criza nucleară izbucnită după seismul violent de vineri, creând confuzie printre japonezii de rând şi iritând chiar şi organismele internaţionale.

În această stare de haos general, însuşi premierul nipon Naoto Kan, care se pare că a aflat de la televizor despre ultima explozie la reactorul doi al centralei situate la peste 200 de kilometri nord de Tokio, s-a deplasat personal la sediul companiei care operează complexul Fukushima. "Ce naiba se întâmplă? Televiziunea a anunţat o explozie, însă nimeni nu a informat timp de o oră cabinetul premierului", s-a răstit Kan la conducerea TEPCO.


Premierul a dat apoi dispoziţii clare, cerându-le angajaţilor centralei să rămână pe poziţii. "Dacă plecaţi, sunt sigur sută la sută sigur că Fukushima se va prăbuşi, iar eu vă cer să rămâneţi şi să daţi dovadă de hotărâre", a adăugat premierul.

Un grup de 50 de specialişti a rămas în complexul nuclear pentru a pompa apă de mare peste barele de combustibil supraîncălzite.


Populaţie furioasă

Ieri, 100.000 de japonezi care locuiesc în apropierea centralei şi-au luat propriile măsuri de protecţie după ultima explozie - s-au baricadat în case, au închis ferestrele şi aparatele de aer condiţionat. Potrivit agenţiei Kyodo, premierul Kan a fost contactat telefonic de guvernatorul provinciei Fukushima, care l-a informat că "teama şi furia localnicilor au atins cote maxime" pe fondul lipsei de informaţii despre situaţia din regiune. Magazinele au fost luate cu asalt de japonezii disperaţi să-şi facă provizii. "Cumpăr acum, că nu se ştie dacă mai ieşim din casă din cauza radiaţiilor", a declarat o femeie.


În replică, guvernul de la Tokio şi compania TEPCO au decis să formeze o celulă de criză care să informeze populaţia în timp real despre evoluţia alertei nucleare. Fără a i se solicita intervenţia, dar, probabil, în urma aceleiaşi nebuloase informaţionale, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a decis să trimită o echipă de experţi nucleari în Japonia pentru a vedea cum stau în realitate lucrurile la Fukushima. După cea de-a treia explozie şi un incendiu care au avut loc ieri la centrala nucleară, nivelul radiaţiilor din atmosferă crescuse alarmant. Agenţia franceză pentru securitate nucleară a estimat că accidentul de la Fukushima a atins gradul de gravitate 6, pe scara internaţională a evenimentelor nucleare care se opreşte la 7. Până în prezent, doar accidentul de la Cernobâl a fost clasificat ca fiind de gradul 7. Specialiştii niponi au anunţat în cursul nopţii că nivelul radiaţiilor a început să scadă.


ÎNGRIJORARE. Creşterea nivelului radiaţiilor după exploziile de la centrala nucleară îi preocupă pe japonezi
FOTO: AP

Isteria s-a extins şi în câteva state asiatice după ce un SMS atribuit postului BBC avertiza populaţia să nu se expună nivelului foarte ridicat al radiaţiilor. În Filipine, mai multe şcoli şi firme şi-au întrerupt activitatea după primirea falsului mesaj.

În paralel cu campania de informare, guvernul a început să intensifice operaţiunile de salvare a supravieţuitorilor cataclismelor de vineri, dar şi de asistare a celor 500.000 rămaşi fără locuinţe. Ultimul bilanţ provizoriu al cutremurului şi valului seismic se ridică la 3.370 de morţi şi 6.700 de dispăruţi.

50 de specialişti
au rămas în interiorul centralei nucleare de la Fukushima după cea de-a treia explozie


EFECTUL "FUKUSHIMA" ASUPRA SECURITĂŢII NUCLEARE

Centralele din UE, supuse unor teste de rezistenţă la cutremur

Dan Stancu

La toate centralele nucleare din ţările membre UE vor fi efectuate teste de rezistenţă la cutremure, valuri seismice şi atacuri teroriste, a anunţat, ieri, comisarul european pentru energie, germanul Günther Oettinger. Decizia a fost luată, la Bruxelles, de reprezentanţii guvernelor statelor comunitare şi de autorităţile naţionale din domeniul siguranţei nucleare, relatează France Presse.

Potrivit lui Oettinger, testele de rezistenţă "vor fi efectuate de experţi independenţi, în cursul anului".

"În următoarele săptămâni, Comisia (Comisia Europeană - n.r.) va pregăti o serie de propuneri privind conţinutul testelor, cu criterii comune", a precizat Oettinger.

Ideea testelor de rezistenţă este susţinută de România, a declarat preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), Vajda Borbala, pentru Agerpres. Borbala a mai spus că participanţii la întâlnirea de la Bruxelles au ajuns la concluzia că trebuie sporită securitatea nucleară la nivel european.

Germania închide şapte reactoare

Cancelarul german Angela Merkel a anunţat, ieri, închiderea imediată a tuturor reactoarelor puse în funcţiune în Germania înainte de sfârşitul anului 1980. Este vorba despre un număr total de şapte reactoare, care vor fi oprite timp de trei luni.

"Ne vom angaja într-un proces de examinare a securităţii la toate centralele nucleare", care presupune închiderea celor şapte, a mai spus Angela Merkel. Luni, cancelarul german a anunţat un moratoriu de trei luni privind prelungirea vieţii centralelor nucleare ale ţării cu până la 14 ani, decisă printr-o lege adoptată în toamna anului trecut.

Catastrofa nucleară din Japonia obligă la reconsiderarea siguranţei uzinelor nucleare şi în Germania, şi-a argumentat Angela Merkel decizia de instituire a moratoriului.

"Este vorba despre reevaluarea riscurilor în caz de cutremuere, valuri seismice şi atentate teroriste.“
GÜNTER OETTINGER, comisar european


http://www.evz.ro
 
VIDEO Vezi explicatia dezastrului nuclear de la Fukushima: de ce nu mai functioneaza reactoarele nucleare afectate de cutremur


Televiziunea publica japoneza NHK a realizat o animatie care explica de ce reactoarele nucleare ale centralei de la Fukushima nu mai functioneaza corect. Imaginile, preluate si de CNN, arata impactul cutremurului si al tsunami-ului asupra instalatiilor de racire de la cele patru reactoare similiare ale Centralei Fukushima

Reamintim ca Centrala Fukushima foloseste reactoare de tipul Boiling Water (BWR), fiind in functiune de 40 de ani.

Vezi clipul realizat de televiziunea japoneza:


http://www.hotnews.ro/stiri-interna...za-reactoarele-nucleare-afectate-cutremur.htm
 
În timp ce Japonia luptă împotriva coşmarului nuclear, Ucraina se pregăteşte să comemoreze 25 de ani de la tragedia de la Cernobâl (26 aprilie 1986), scrie CBS News. Urmăriţi o galerie foto cu oraşul-fantomă Pripyat, la un sfert de secol după accidentul nuclear .


Imagini aici
 
harta-nucleara.jpg



Interesant de vazut unde sunt centrale nucleare .
 
ONU a realizat traseul probabil al norului de radiaţii de la Fukushima.


Experţii ONU au apreciat traseul pe care îl va urma, probabil, norul radioactiv rezultat în urma exploziilor şi incendiilor de la centrala nucleară Fukushima, acesta urmând să traverseze arhipelagul Aleutine în cursul zilei de astăzi şi să atingă coastele californiene mâine, relatează New York Times.
Centrala de la Fukushima văzută din satelit după cutremurul şi tsunamiul de vineriSursa: Reuters

Norul va ocoli, probabil, arhipelagurile Hawaii şi Midway. Pe măsură ce se îndepărtează de teritoriul nipon, susţin specialiştii, nordul radioactiv îşi va pierde din concentraţie şi va avea consecinţe minore asupra sănătăţii populaţiei din zonele pe care le va traversa. După dezastrul de la Cernobâl, din 1986, radiaţiile au făcut înconjurul lumii şi au atins coastele de vest ale SUA după 10 zile, cu un nivel însă foarte diluat.


Prognoza a fost făcută acum două zile şi se bazează pe informaţii legate de direcţia curenţilor de aer care traversează Pacificul şi date culese de la 60 de centre de monitorizare. Traseul poate suferi însă deviaţii în condiţiile în care direcţia vântului este schimbătoare, au mai avertizat experţii.

Preşedintele Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA, Gregory B. Jaczko, declarase încă de luni că norul radioactiv nu va prezenta absolut niciun pericol pentru SUA. "Nu vreau să fac speculaţii despre diferite scenarii. Dar pe baza informaţiilor şi distanţelor de care discutăm, este puţin probabil că va exista un impact major", a subliniat acesta într-o conferinţă la Casa Albă.

Cu toate acestea, traseul norului este însă monitorizat în continuare de Administraţia Federală a Aviaţiei, Administraţia Oceanelor şi a Atmosferei, Departamentul Apărării şi Departamentul Energiei.

În Europa, unde a avut loc cel mai mare dezastru nuclear din istorie, autorităţile germane au înlăturat temerile populaţiei, subliniind ieri că ameninţarea norului este infimă şi că nu este nevoie ca populaţia să ia pastile de iodură de potasiu.


http://www.evz.ro/
 
ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE
Sos. Bucuresti-Ploiesti 97, Bucuresti 013686, ROMÂNIA, Tel. : +40-21-316 31 16 Fax: +40-21-316 31 43
e-mail: relatii@ meteoromania.ro http://www.meteoromania.ro

Punctul de vedere al Administratiei Nationale de Meteorologie referitor
la dispersia norului de poluant de la Centrala Nucleara
Fukushima, Japonia
Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a activat la solicitarea Agentiei
Internationale de Energie Atomica (AIEA) Centrele Meteorologice Regionale Specializate,
in data de 12 Martie 2011.
Aceste Centre au reponsabilitatea de a realiza prognoze ale traiectoriilor si
dispersiei norului de poluant radioactiv emis de Centrala Nucleara Fukushima.
Analizand prognozele zilnice efectuate de Centrele Meteorologice Regionale
Specializate, se constata urmatoarele:
1. Masele de aer de la inaltimi de peste 2500 de m, aflate in data de 15.03.2011
in zona Japoniei, au traversat Oceanul Pacific, America de Nord, Oceanul
Atlantic iar din data de 24 martie vor traversa Europa.
2. Concentratiile de elemente radioactive semnalate in masele de aer care au
ajuns in Europa sunt mici; prin urmare autoritatile din tarile din Europa de
Vest au decis ca nu este necesar sa se ia masuri de protectie a populatiei.
Ca urmare, Administratia Nationala de Meteorologie considera ca masele de aer
care vin din Japonia si vor traversa Europa (Romania) in urmatoarele zile nu contin
concentratii semnificative de poluanti radioactivi si in consecinta nu se impun masuri de
protectie a populatiei.
Punct de vedere al Administratiei Nationale de Meteorologie
privind stratul de ozon
1. Masuratorile efectuate pana in prezent, arata ca valorile concentratiei de ozon
total sunt obisnuite pentru aceasta perioada a anului, pentru latitudinile medii
ale Europei.
2. Prognozele realizate de institutiile europene specializate arata ca in perioada
urmatoare ( 30 martie - 05 aprilie 2011) concentratiile de ozon din Romania
vor ramane apropiate de valorile normale pentru aceasta perioada a anului.
ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE
Sos. Bucuresti-Ploiesti 97, Bucuresti 013686, ROMÂNIA, Tel. : +40-21-316 31 16 Fax: +40-21-316 31 43
e-mail: relatii@ meteoromania.ro http://www.meteoromania.ro
 
Ce mi se pare curios
Concentratiile de elemente radioactive semnalate in masele de aer care au ajuns in Europa sunt mici; prin urmare autoritatile din tarile din Europa de Vest au decis ca nu este necesar sa se ia masuri de protectie a populatiei.
Ca urmare, Administratia Nationala de Meteorologie considera ca masele de aer care vin din Japonia si vor traversa Europa (Romania) in urmatoarele zile nu contin concentratii semnificative de poluanti radioactivi si in consecinta nu se impun masuri de protectie a populatiei.
Adica, ANM-ul nu face masuratori proprii ci se bazeaza pe ce fac altii.
Foarte frumos, nu?
Deja, nu mai pun la indoiala profesionalismul de care dau dovada.
 
asa fac si cu vremea,ce te mira ?

Guvernul japonez a decretat stare de "alerta maxima"

Guvernul este "in stare de alerta maxima" in fata problemelor ridicate de la centrala nucleara avariata Fukushima.
Premierul japonez, Naoto Kan, a subliniat astazi ca situatia ramane in continuare "imprevizibila" in centrala. Sistemele de racire la patru dintre cele sase reactoare sunt in pana, iar scurgerile radioactive s-au multiplicat, potrivit AFP, citat de MEDIAFAX.

Mai mult, apa puternic contaminata radioactiv a inundat subsolul salii masinilor reactoarelor 1, 2 si 3 si s-a deversat, de asemenea, in tunelurile tehnice din sol. Tokyo Electric Power (TEPCO), operatorul centralei de la Fukushima Daiichi (numarul 1), a recunoscut ca apa contaminata s-ar fi putut curge pana la malul Oceanului Pacific.

Prezenta acestor balti perturba puternic operatiunile de repornire a sistemelor de racire a reactoarelor, iar pomparea apei va fi complicata pentru tehnicieni, care trebuie sa sa o transfere in rezervoare fara sa se expuna la doze mortale de radiatie.


Totodata, pentru a opri combustibilul nuclear sa intre in fisiune, tehnicienii de la TEPCO si pompierii trebuie sa stropeasca in permanenta cele patru reactoare avariate si bazinul in care sunt stocate barele de combustibil uzat, lucru ce ar putea explica cantitatea importanta de apa contaminata de pe platforma.

TEPCO a anuntat luni ca au fost detectate urme de plutoniu in cinci locuri diferite, in solul centralei, dand asigurari ca nivelurile masurate nu reprezentau niciun pericol pentru sanatate. TEPCO a apreciat ca "foarte probabil" doua dintre cele cinci esantioane au legatura cu avariile suferite de centrala in timpul catastrofei de la 11 martie.

"Guvernul va aborda aceasta problema intr-o stare de alerta maxima. Nu putem sa negam ca evaluarea riscurilor unui tsunami, la acea vreme, a fost foarte eronata", a declarat Kan in legatura cu locul ales pentru instalarea centrale.

http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...aponez-a-decretat-stare-de-alerta-maxima.html
 
vineri, 1 aprilie 2011
Fukushima - un dezastru de nivelul Cernobîlului
Inca de cand a explodat acoperisul unui reactor la Fukushima si dupa ce autoritatile japoneze au declarat ca "totul e sub control", m-am gandit la alte pacaleli tip 1 aprilie: "nu ne trebuie banii FMI", "nu se taie pensii si salarii', "pe 1 aprilie Romania iese din criza".

Adica de fapt la Fukushima singurul lucru pe care il au sub control autoritatile japoneze este nivelul de radiatii. Ceea ce ma mai face sa cred ca orice stat de pe planeta este format din mincinosi si demagogi care au ca scop insusirea legalizata a banilor publici. Unele state o duc mai bine datorita faptului ca nu toti o pot duce la fel de prost si datorita ierarhiei ocupate de state in cadrul diviziunii internationale a puterii, dar multimea, chiar si in statele dezvoltate, o duce prost sau are un nivel de trai in scadere. In plus, asa cum se vede si in Japonia, multimea este lipsita de aparare in fata unor dezastre (diferite de cele naturale) la care "pun umarul" si autoritatile prin dezinformare si prin neaplicarea unor tehnololgii sigure. Tehnologiile mai putin sigure micsoreaza relativ, in momentul initial, costurile. Costuri care in cazul unor dezastre depasesc apoi intotdeauna pretul unei tehnologii sigure. In cazul unui dezastru nuclear, consecintele negative nu inseamna numai bani, ci se rasfrang in primul rand asupra vietii si mediului pe termen practic nelimitat.

Sigur ca in Japonia a avut loc un cutremur devastator, dar autoritatile japoneze stiau ca Japonia este de mii de ani intr-o zona cu seismicitate ridicata. Adica nu se putea construi o centrala nucleara doar sperand ca nu va fi prea afectata de seisme. Intre timp, si in Romania "se spera" ca centrala de la Cernavoda e sigura (sau ca va scapa fara probleme majore in cazul unei calamitati, chiar daca nu e deloc sigura).

Sursa citata in continuare, care la randul ei citeaza alte surse, probeaza faptul ca la Fukushima s-a produs un dezastru urias, nerecunoscut sau recunoscut treptat si minimalizat de autoritati:
http://www.razbointrucuvant.ro/reco...e-monde-amenintarea-nucleara-va-dura-decenii/

"Un esantion prelevat miercuri, la ora 11.10 (05.10 ora României) de sub reactorul 1 al centralei a prezentat un nivel de 430 becquerel pe centimetrul cub, a precizat un purtator de cuvânt al companiei.

El a adaugat ca nivelul este “de 10.000 de ori mai mare” [!!!] decât valoarea legala."

"TEPCO a masurat joi o concentratie în iod radioactiv de 4.385 de ori mai mare decât norma legala."

"Centrala nucleara Fukushima trebuie darâmata, afirma premierul japonez"

"Dar presedintele onorific al grupului, Tsunehisa Katsumata, a sugerat miercuri ca reactoarele 5 si 6, care nu au fost afectate de catastrofa, ar putea fi mentinute."

"Locuitorii care au fost obligati sa evacueze perimetrul din jurul centralei nucleare din Fukushima, situata la 250 km nord de Tokyo, se considera “tradati” de operatorul Tepco, dupa un accident nuclear in care “mana umana” are partea sa de responsabilitate"

“Ni s-a spus fara incetare ca nu exista niciun pericol” [!!!]

"Expertii considera ca miezul radioactiv dintr-un reactor al centralei nucleare avariate de la Fukushima pare ca s-a topit si scurs prin partea de jos a vasului-container, pe podeaua de beton, ridicand temeri privind emisii mari de radiatii."

"Evident, accidentul de la Fukushima este deja o catastrofa nucleara [!!!] si gravitatea acestei catastrofe, adica impactul asupra mediului si a sanatatii, ar putea sa creasca in sapatamanile ce vor urma."

"La inceput autoritatile japoneze au minimizat accidentul [!!!], clasandu-l la nivelul 4 pe o scara internationala care are 7 grade de gravitate. Autoritatile franceze de siguranta nucleara au considerat ca, in realitate, accidentul este de nivelul cel putin 5, clasat la fel ca cel de la Three Mile Island din 1979 din SUA, si mult mai probabil de nivelul 6, adica sub nivelul gravitatii accidentului de la Cernobîl din 1986, care a fost clasat la nivelul 7."

"... circuitele obisnuite de racire nu mai functioneaza, deci pentru reactoarele 1, 2 si 3, miezul reactoarelor, adica combustibilul nuclear, s-a degradat foarte mult, adica s-a topit. Nimic nu permite sa se stie care este nivelul exact de fisiune."

"In cel mai rau caz, toata materia radioactiva traverseaza betonul si se regaseste in contact cu roca pe care este construita centrala de la Fukushima. Este o roca magmatica, de granit, dar nu stim daca sunt fisuri sau nu, daca sunt scurgeri de apa, si deci, nimeni nu este in masura sa spuna daca materiile radioactive vor fi retinute de acest soclu de roca sau ele vor migra in subsol, si eventual, in ocean, coastele fiind chiar langa centrala."

"Limita maxima autorizata in Cesiu 137 pentru apa potabila este de 200 Bq/l pentru adulti, si de 100Bq/l pentru copii. Limita de 200Bq/l a fost depasita."

"Ne putem teme, de asemeni ca alte radionucleide precum Plutoniu sa contamineze mediul marin.

Aceste elemente se vor dilua in ocean, dar vor exista inca pe termen lung, in orice caz pentru Plutoniu, pentru ca Iodul are o durata de viata foarte scurta. Riscul principal este ca aceste radioelemente sa fie concentrate in algele marine, caz in care concentratiile pot fi multiplicate de un factor de 1000, pentru ca aceste alge (consumate de japonezi) sa fie ele insele mancate de crustacee – homari si crabi – ceea ce provoaca o noua concentratie si, din aceasta cauza, lantul trofic sa fie in mod grav contaminat."

"Iodul 131 poate sa se fixeze in tiroida si sa provoace un cancer al acestei glande. Cesiu 137 poate sa genereze cancere digestive si pulmonare, sau leucemii.

In cazul unei puternice degradari a combustibilului – si aceasta se pare ca este pe cale sa se intample -, alti produsi pot fi rezultati. Cel mai ingrijorator dintre ei este Plutoniu, caci este o substanta foarte toxica, pe de-o parte in plan chimic (efectele sale sunt comparabile cu cele ale arseniului), si pe plan radiologic.

Daca acesta este inhalat sau ingerat poate provoca cancere."

"Este deja o catastrofa ecologica. Va exista, in jurul Fukushima, intr-un perimetru care astazi este dificil de definit, dar care va fi probabil de ordinul a 30Km in jur, o zona interzisa, ca la Cernobîl."

"Istoria nuclearului arata ca sistemele de securitate prevazute sunt tot timpul insuficiente in raport cu ceea ce este, prin definitie, imprevizibilul."

http://www.google.com/url?sa=t&sour...sg=AFQjCNEKHkoDpdraIGkcbQvZWTMuMokWwg&cad=rja
 
Solutia Cernobil: Cea mai mare pompa de ciment din lume, trimisa in Japonia

Solutia-Cernobil--Cea-mai-mare-pompa-de-ciment-din-lume--trimisa-in-Japonia.jpg


Cea mai mare pompa de ciment din lume se indreapta spre Japonia, unde oficialii se lupta sa stabilizeze reactoarele centralei nucleare Fukushima Daiichi. Mega-pompa isi are "domiciliul" la santierul unde guvernul american ridica o fabrica de combustibil MOX.

"Japonezii au mai mare nevoie de aceasta unitate decat noi, asa ca renuntam, la ea", a spus Jerry Ashmore, a carui companie, Ashmore Concrete Contractors, Inc., din Agusta, SUA, furnizeaza ciment pentru fabrica, informeaza Augusta Chronicle.

Pompa, produsa de compania germana Putzmeister, poate fi controlata prin telecmanda si are un brat de 70 de metri, ceea ce o face potrivita pentru munca in mediu radioactiv, asa cum este la Fukushima.

"Sunt doar trei astfel de pompe in lume, din care doar doua sunt potriivt pentru astfel de treburi, asa ca trebuie sa o tirmitem pe aceasta in Japonia cat putem de repede", a spus Ashmore, care a mai precizat ca nu-si va recupera pompa de la japonezi, intrucat va fi, mai mult ca sigur, contaminata cu elemente radioactive.

Pompa a plecat miercuri de pe santierul de constructie, va fi usor modificata si transportata la aeroportul international din Atlanta, unde cel mai mare avion cargo din lume, Antonov 225 de constructie ruseasca, o va transporta la Tokio, unde va ajunge, cel mai probabil, saptamana viitoare.

Potrivit website-ului producatorului Putzmeister, patru pompe mai mici lucreaza deja la Fukusima, imprastiind apa peste reactoare.

Echipamente Putzmeister au fost folosite si in anii '80, cand cantitati uriase de beton au fost turnate peste reactorul de la Cernobil.

In prima etapa, mega-pompa va turna apa peste reactoare, dupa care va fi folosita la turnarea cimentului necesar ingroparii reactoarelor intr-un sarcofag.

http://www.ziare.com/international/...de-ciment-din-lume-trimisa-in-japonia-1085472
 
Să înțelegem criza radioactivă din Japonia

Ingineri japonezi la centrala din Fukushima

Cele patru reactoare după cutremur

Știrea privitoare la avaria celor trei reactoare nucleare din Fukushima Daiichi, ca urmare a seismului de 8,9 grade pe scara Richter care a cutremurat Japonia în urmă cu doar câteva săptămâni, a făcut înconjurul lumii în foarte scurt timp.

Totuși, nici chiar aflați la fața locului, reporterii trimiși din toate colțurile lumii nu au reușit să afle informații deplin lămuritoare despre nivelul real al dezastrului, iar speculații alarmiste privitoare la posibile efecte și pericole și-au facut rapid loc în mass-media internațională. Se cer, prin urmare, câteva lămuriri științifice avizate privitoare la radioactivitate în general și la incidentul din insula niponă în special.

Aproape sigur, în urma accidentului câteva bare de combustibil nuclear din reactoare s-au topit, dar nimeni nu se poate considera martor al unui accident nuclear. De asemenea, materiale radioactive au fost eliberate din reactoare, însă combustibilul radioactiv a rămas totuși închis. Așadar, care sunt proporțiile episodului cu potențial catastrofal?

Într-un reactor nuclear

Reactoarele nucleare sunt alimentate prin fisiunea unui element radioactiv, în general uraniu. Această reacție de rupere a nucleului generează un număr de produși, cum ar fi neutronii și radiațiile. Totuși, cu adevărat importantă și, până la urmă, scopul fundamental al acestei tehnologii rămâne căldura abudentă generată de procesul fisiunii, căldură din care derivă ulterior puterea. Există mai multe metode de extragere a electricității din căldură, dar cea mai întrebuințată imită întrucâtva primele motoare cu aburi: acestea fierbeau apa și foloseau presiunea rezultată pentru a alimenta un generator.

În cazul reactoarelor nucleare radioactivitatea face lucrurile mai simple, dar totodată mai complexe. Partea bună este că fisiunea se manifestă optim și rapid în mediul acvatic, ca urmare transferul căldurii în apă se realizează ușor, prin simpla scufundare a combustibilului nuclear direct în aceasta. Dar radioactivitatea și complică lucrurile. Deși combustibilul este sigilat în bare nucleare, este inevitabil ca apa care intră în contact cu acestea să contracteze niște izotopi radioactivi. Ca rezultat, lichidul care a fost expus la barele de combustibil nuclear nu poate fi lăsat “liber”, să “zburde” în voie, ci trebuie veșnic constrâns și recirculat.

(w540) Interiorul

Din acest motiv, barele și apa rămân sigilate în containere aflate sub presiune, respectiv în conducte interconectate, iar apa fierbinte este ciruclată în exterior numai cât pentru a alimenta generatoarele aferente. După ce se răcește, apa este reinjectată în miezul reactorului, fiind astfel menținută într-o ciclicitate închisă. Este foarte important ca miezul reactorului să fie păstrat rece. În situația în care căldura nu este îndepărtată de miez, temperatura acestuia va spori rapid, iar elementul radioactiv și structura care îl ține închis se vor topi.

Reacția de fisiune

Pe cont propriu, izotopul de uraniu folosit în reactoarele nucleare se dezintegrează lent, eliberând o cantitate minimă de căldură. Unul dintre produșii acestei deprecieri este neutronul, care poate fi determinat să lovească un alt atom radioactiv, cauzând astfel desprinderea lui în alți neutroni care pot declanșa la rândul lor fisiuni. La densități suficient de ridicate ale materialului radioactiv, această reacție în lanț de fisiuni induse de neutroni poate produce o explozie nucleară. Totuși, într-un reactor nuclear, densitatea combustibilului radioactiv este suficient de scăzută încât acest lucru să nu fie periculos; proporțiile fisiunii pot fi controlate prin introducerea sau înlăturarea barelor de combustibili nucleari, confecționate dintr-un material ce absoarbe neutroni, în general bor.

(w540) criza nucl

Chiar și în acest caz, introducerea completă a barelor de control pentru a limita fisiunea uraniului nu afectează produșii rezultați în urma reacțiilor precedente, ci doar stăvilește procesul de dezintegrare artificială (a uraniului). Multe dintre elementele produse în urma dezbinării uraniului sunt ele înseși radioactive și vor fisiona natural, fără aportul unui cauze externe (bombardare neutronică). De asemenea, unii neutroni dintr-un reactor vor fi absorbiți de atomi ai echipamentelor și ai apei folosită pentru răcirea miezului nuclear, transformându-i pe aceștia în izotopi radioactivi.

Mare parte din materia radioactivă inerent creată se depreciază în decursul câtorva zile, ceea ce o face să nu fie o problemă pe termen lung. Cu toate acestea, chiar și după ce un reactor este stins prin introducerea barelor de control în miezul său, rămân pe o oarecare rază împrejur suficiente deșeuri radioactive încâ să fie nevoie de monitorizare și precauție sporite pentru o vreme. Din acest motiv, activitatea sistemului de răcire al unei centrale atomice este o caracteristică esențială a exploatării radioactivității. Din nefericire, câteva erori ale acestor sisteme au transformat reactoarele afectate de tsunami de la Fukushima Daiichi într-un real pericol.

Efectele cutremurului

Cum răcirea este esențială bunei funcționări (necatastrofală) a unei instalații nucleare, există câteva proceduri de siguranță pentru a menține active pompele responsabile de acest „confort termic”, în cazul unor probleme interne. În mod normal, chiar dacă reactoarele se opresc, pompele de răcire aferente pot fi alimentate cu electricitate din surse externe. Totuși, în cazul Japoniei această opțiune a fost eliminată din start de cutremur, care pare să fi întrerupt legătura Fukushimei cu orice formă de alimentare energetică din afară. Tot cutremurul a cauzat întrerupera activității reactoarelor din prefectura japoneză, eliminând practic sursa locală evidentă de putere a pompelor de răcire. În asemenea circumstanțe, următorul sistem de uregență și-a intrat în rol: un set de generatoare aflate la fața locului care ard combustibili fosili pentru a menține echipamentul funcțional.

(w540) criza nucl

Dar aportul acestor generatoare a durat foarte puțin înainte ca valurile tsunami-ului care a urmat să le măture, inundând părți din sistemul electric al centralei nucleare. Cât despre folosirea unor generatoare adiționale, câteva au fost cu mare dificultate și târziu aduse la fața locului, din pricina dezastrelor generale. Oricum, chiar și puse la treabă nu au reușit să repornească pompele de răcire ale reactoarelor.

(w540) criza nucl

Ca rezultat, centrala a operat inerțial ceva timp după cutremur, fără un sistem de răcire. Chiar daca reacția principală de fisiune a uraniului a fost imediat întreruptă, miezurile reactoarelor au continuat să se încingă din pricina produselor secundare cu dezintegrare rapidă.

Posibilități sumbre

În absența răcirii reactoarelor de la Fukushima Daiichi există câteva posibile degenerări nefericite. În primul rând, cum apa circulată de centrală continuă să se încălzească, tot mai mult abur se va acumula în vasele reactoarelor, vas care ar putea ceda sub incidența presiunii astfel create. O posibilă explozie s-ar limita între pereții containerelor mai mari, care ar stăvili răspândirea imediată a materialelor radioactive. Chiar și așa, avaria vaselor ar elimina cu desăvârșire posibilitatea restabilirii sistemului de răcire și chiar ar putea, în cele din urmă, să expună sub aer liber miezurile reactaoarelor.

Scenariul este nefavorabil, în special pentru că aerul este mult mai ineficient decât apa atunci când vine vorba despre transfer termic și astfel temperaturile locale ar crește suficient încât să topească barele pentru combustibil nuclear din reactoare. Mai mult, expunerea la aer a stratului de zirconiu care acoperă aceste bare ar determina o reacție a materialului cu aburii, ceea ce ar reduce integritatea barelor și ar produce hidrogen.

(w540) criza nucl

Prima reacție a operatorilor centralei la această amenințare a fost decizia de a pompa apă rece de mare direct în reactoare, pentru a înlocui apa destinată inițial răcirii, deja fierbândă. O decizie disperată, având în vedere proprietățile puternic corozive ale apei marine, de natură să deprecieze componentele metalice ale reactoarelor și să îngreuneze curățarea ulterioară. Apa injectată a fost îmbăgățită cu bor, pentru a exercita o mai bună absorbție a neutronilor, însă acest lucru anulează complet orice posibilitate a niponilor de a reporni vreodată centrala fără înlocuirea completă a echipamentelor.

Mai departe, s-a procedat la evacuarea controlată și parțială a aburului acumulat în vasul unui reactor, pentru a diminua riscurile unei catastrofe. Încă o decizie cam păguboasă, deoarece aburul conținut de reactoare este radioactiv. Responsabilii au decis că acesta este un compromis preferabil unei explozii nucleare. Totuși, momentul a marcat atât conturarea primelor indicații ale unor scurgeri radioactive din miezul reactorului, cât și explozia acoperișului clădirii care îl găzduiește.

Vinovat de această reacție se face hidrogenul, rezultat în urma învăluirii barelor de combustibil nuclear cu abur. Inițial, exploziile s-a manifestat fără distrugerea vasului-recipient, însemnând că materialele radioactive semnificative au rămas închise. Creșteri ulterioare ale nivelului radioactivității s-au înregistrat totuși în urma uneia dintre explozii, indicând posibile avarii ale vasului, deși valoarea radiațiilor a mai fluctuat de atunci.

Dar prezența hidrogenului înseamnă că barele de combustibil au fost expuse la aer, adică nivelul lichidului de răcire a scăzut semnificativ. Ceea ce înseamnă că însăși integritarea structurală a barelor este îndoielnică, acestea fiind, probabil, parțial topite. În cel mai rău caz, barele de combustibil se vor topi integral pe podeaua reactoarelor, departe de efectele de ameliorare ale oricăror bare de control. Materialul ar putea deveni atât de fierbinte încât sa treacă prin podea, sau să ajungă la o sursă de apă și să producă o eliberare explozivă de abur combinat cu combustibil radioactiv. Momentan, nu sunt semne că așa ceva s-ar întampla în Japonia. Totuși, topirea parțială a barelor de combustibil nuclear sporește șansele ca materiale puternic radioactiv să fie eliberate, o situație destul de neagră.

Pericole suplimentare vin și de la explozia înregistrată în cazul unui reactor inactiv, care a luat foc în regiunea unde își stochează combustibilul. Din nou, hidrogenul este suspectat că ar fi cauzat explozia, fapt care sugerează încă o dată expunerea la aer a barelor de combustibil. S-a decis introducerea apei de mare și în această zonă, atât din elicopter cât și prin metode clasice, pompieristice.

Cum stăm

Până acum, se pare că materialele radioactive longevive prezente la situl din Fukushima Daiichi rămân închise în clădirile reactoarelor. Radioizotopi au scăpat și continuă să evadeze din centrală, dar momentan nu există semne că aceștia ar fi altceva decât produse secundare cu perioade de înjumătățire scurte. Totuși, în vecinătatea epicentrului nuclear compania Tokyo Electric Power (TEPCO), cea care exploatează centrala Fukushima, a înregistrat niveluri mari de radiație, drept pentru care regiunile populate aflate pe o rază relativ mică față de acest loc au fost evacuate. În același timp vânturile au trimis o bună parte de material radioactiv în largul Pacificului și nu numai. Nu este foarte clar pentru moment cât de întinse sunt regiunile de contaminare semnificativă, acest lucru fiind, oricum, schimbător.

Toate aceste lucruri complică sever eforturile de a ține sub control temperaturile și radioactivitatea. Personalul pur și simplu nu poate să petreacă mult timp la centrală fără să se expună la cantități periculoase de radioactivitate. Ca rezultat, toate eforturile de a introduce răcitor pe lângă reactoare sunt limitate și supuse eșectului de fiecare dată când nivelurile radiaților ating cote ridicate. Tehnicienii care continuă să lucreze la fața locului își compromit, practic, sănătatea și chiar își riscă viețile.

(w540) criza nucl

Dar există, pesemne, și vești bune, deoarece fiecare zi care trece fără un dezastru critic permite ca mai mult din materialele radioactive secundare (cu o perioadă de înjumătățire de cinci ani) să se deprecieze, diminuând riscul unui eveniment catastrofal. Între timp, însă, nu prea e mare lucu de făcut pentru a preveni o evadare masivă de material radioactiv din reactoarele japonezilor. Toate metodele folosite sunt incerte și cu un grad scăzut de probabilitate a succesului. Tot ce pot face niponii este să încerce să injecteze cât mai multă apă. În acest sens, factorii de decizie au adoptat decizia schimbării apei de mare cu apă dulce pentru răcirea reactoarelor, înțelegând riscurile implicate de cea dintâi, a cărei folosire inițială pare să fi accelerat, într-adevăr, procesul de coroziune.

Centralele nucleare joacă un rol important în limitarea întrebuințării combustibililor fosili, ale căror neajunsuri sunt bine știute de toată lumea. Prin urmare, un incident ca cel din Fukushima Daiichi nu e de natură să îi pună pe oameni pe gânduri privitor la viitorul acestui mijloc de generare a puterii. Până azi, deși sunt vechi, centralele japoneze au performat admirabil și au rezistat, practic, la un al cincilea cel mai mare cutremur înregistrat vreodată, iar sistemele de siguranță, inclusiv închiderea automată și rezervele energetice au intrat în funcțiunea fără probleme. Sistemele de constrângere a materialului radioactive au supraviețuit, în mare parte, la câteva explozii cu hidrogen și, până acum, singurele materiale radioactive care au fost scurse sunt izotopi cu viață scurtă, concentrați mai ales în vecinătatea reactoarelor. Dacă lucrurile rămân pe loc, centrala se va fi descurcat bine, date fiind circumstanțele.

http://www.stiintasitehnica.com/sa-in-elegem-criza-radioactiva-din-japonia_19.html
 
UPDATE Pericol la Fukushima. Noi operatiuni la centrala nucleara pentru a evita alte explozii


Operatorul centralei nucleare de la Fukushima, Tepco, intentioneaza sa introduca azot in reactorul 1, pentru a evita o posibila explozie cauzata de acumularea de hidrogen, a anuntat miercuri compania.

Expertii prezenti la fata locului sunt ingrijorati de faptul ca este in continua crestere cantitatea de hidrogen fiind tot mai mare pericolul unei explozii in contact cu oxigenul din aer.

UPDATE 1 Pescarii din prefectura Ibaraki, una dintre marile exportatoare de produse din peste, si-au incetat activitatea dupa ce a fost gasit peste contaminat cu substante radioactive provenite de la centrala nucleara de la Fukushima, scrie Bloomberg.

Explozii de hidrogen au afectat deja grav exteriorul a doua dintre cele sase reactoare de la Daiichi Fukushima, fara a afecta insa interiorul instalatiilor, dupa cutremurul si tsunami-ul din 11 martie.

"Avem de gand sa injectam azot in cladirea reactorului 1, deoarece este, probabil, sa se fi acumulat o cantitate mare de hidrogen", a declarat un oficial TEPCO.

Aceasta operatiune ar putea fi desfasurata miercuri si ar trebui sa dureze mai multe zile, scrie AFP.

Noile temeri privind o explozie vin dupa ce Tepco a reusit miercuri dimineata sa colmateze o scurgere de apa puternic radioactiva care se varsa in Oceanul Pacific.

http://www.hotnews.ro/stiri-interna...trala-nucleara-pentru-evita-alte-explozii.htm
 
Algele pot elimina reziduurile nucleare provocate de accidente .



Algele pot secreta biocombustibili şi din ele se pot extrage medicamente naturale. Mai nou, cercetătorii consideră că acestea ar putea ajuta la curăţarea spaţiilor unde au avut loc accidente radioactive, precum cel de la centrala nucleară Fukushima Daiichi.

Un cercetător de la Northwestern University a descoperit o algă comună, Closterium moniliferum, ce are capacitatea de a înmagazina stronţiul în cristale. Această abilitate ar putea ajuta la eliminarea izotopului radioactiv de stronţiu-90 din mediul inconujurător.

Izotopul de stronţiu-90 este deosebit de periculos din cauza asemănărilor cu calciul. Atomii celor două substanţe prezintă proprietăţi similare, astfel că stronţiul radioactiv poate ajunge în aceleaşi locuri unde poate fi găsit şi calciul - în lapte, oase, măduva osoasă şi sânge. Dar stronţiul-90 nu este elementul dominant în deşeurile nucleare, de obicei există de miliarde de ori mai mult calciu decât stronţiu într-o deversare nucleară. Astfel, separarea celor două elemente, cu o precizie maximă, este esenţială pentru o curăţare rapidă şi eficientă.

Algele C. moniliferum sintetizează în mod obişnuit bariul, dar pentru că atomul de stronţiu se află undeva între calciu şi bariu în ceea ce priveşte proprietăţile şi dimensiunea, algele vor cristaliza şi atomii de stronţiu-90. În urma acestui proces, calciul inofensiv este singurul produs secundar.

Deoarece algele sunt în continuă căutare de atomi de bariu, cercetătorii sunt de părere că, prin adăugarea de atomi de bariu în siturile contaminate, este posibil ca întregul proces de curăţăre poate fi accelerat. Acest fapt ar duce la micşorarea costurilor şi la reducerea timpilor necesari intervenţiei post-accident.


http://www.descopera.ro
 
Lecţiile Fukushimei trec prin Cernobîl

Peste două săptămâni comemorăm un sfert de veac de la tragedia din Cernobîl - 26 aprilie 1986 -, când a explodat reactorul numărul 4 al centralei nucleare din această localitate ucraineană. Este cea mai mare catastrofă consemnată la o centrală atomică, cu numeroase victime, cu mari şi grave implicaţii în special în domeniul contaminării radioactive. Evenimentul va fi marcat de faptul lumea este cu ochii pe Fukushima, lucru firesc, întrucât, de data aceasta, în urma unui seism devastator, de nivelul 9 pe scara Richter, şi a unui tsunami uriaş, au fost grav afectate mai multe reactoare, şi nu doar unul. În plus, în fiecare zi care a trecut de la tragedia de la centrala japoneză au apărut noi complicaţii la fiecare reactor, s-au înregistrat fisuri, au avut loc scurgeri radioactive etc. În atare împrejurări, era normal ca specialiştii să nu mai ocolească adevărul ori să minimalizeze amploarea acestei catastrofe. Era şi greu dată fiind avalanşa de ştiri grave despre evoluţia situaţiei de la fiecare reactor.

Una dintre opiniile ce au reţinut atenţia îi aparţine rusoaicei Natalia Mironova, specialistă în energie atomică. Aflată la Washington, ea declara că ceea ce s-a întâmplat la Fukushima este „mai grav" decât ceea ce s-a petrecut la Cernobîl, în aprilie 1986. "La Cernobîl a fost ca o explozie a unei bombe murdare. Noua bombă murdară este Fukushima, iar ea va costa şi mai mult", declara Natalia Mironova, ingineră, specializată în termodinamică. „La Fukushima este mai rău ca la Cernobîl", le spunea ea unor ziarişti, adăugând că accidentul nuclear nipon l-ar putea depăşi pe cel de la centrala din Ucraina pe scara internaţională de măsurare a gravităţii acestui gen de evenimente. Cel de acum 25 de ani a fost de nivelul 7, el fiind considerat cel mai grav din istoria energiei nucleare folosite în scopuri civile. „Cernobîlul era la nivelul 7, şi nu era vorba decât despre un reactor avariat, iar catastrofa n-a durat decât două săptămâni, în timp ce, acum, la Fukushima, suntem în a treia săptămână, şi patru reactoare sunt într-o stare foarte periculoasă", arăta Natalia Mironova.

Nu este singura opinie tranşantă despre o stare de lucruri mult mai gravă decât s-a crezut iniţial, or, mai curând, s-a evitat să se vorbească, deşi, pe zi ce trecea, situaţia nu se stabiliza, ba, mai mult, se iveau noi probleme. "Este un accident foarte grav şi va fi nevoie de cel puţin 10 ani ca să se poată vorbi despre consecinţe. Amintiţi-vă accidentul de la centrala atomică americană Three Miles Island. A fost nevoie de şase ani pentru a se ajunge în miezul reactorului şi pentru a se înţelege că jumătate din combustibilii lui au intrat în fuziune după accidentul din 28 martie 1979", spunea Philippe Jamet, comisar la Autoritatea Siguranţei Nucleare din Franţa, după ce a sosit la Tokyo pentru a evalua criza nucleară de la Fukushima, unde situaţia este departe de a se fi stabilizat. O ştire anunţa că 11.500 tone de apă radioactivă urmează să fie deversate în Oceanul Pacific. Este vorba de 10.000 tone de apă stocate în cuve şi 1.500 tone aflate în reactoarele 5 şi 6. S-a spus că este vorba de o apă slab radioactivă şi că deversările nu vor avea consecinţe asupra sănătăţii japonezilor, îndeosebi a celor 35 de milioane de locuitori ai capitalei nipone, aflată la 250 de km de centrala avariată.

În paralel, scurgerea de apă radioactivă cauzată de o breşă în unul dintre reactoare n-a fost blocată. Este vorba de o gaură de 20 de cm în al doilea reactor, iar tentativa de a o astupa n-a dat roade. Între timp, Japonia i-a cerut Rusiei să trimită o uzină flotantă folosită pentru dezmembrarea submarinelor nucleare, care permite solidificarea apei contaminate provenind din centrală. Aflată în serviciu la Vladivostok, platforma Suruzane, una dintre uzinele cele mai importante din lume de retratare a deşeurilor radioactive lichide, permite solidificarea zilnică a 35 mc de lichid contaminat.

Aşadar, criza nucleră de la Fukushima nu se calmează, drept care guvernul japonez a declarat că se aşteaptă la mai multe luni de luptă, dat fiind că, deşi, aşa cum era prevăzut în cazul unui seism, reactoarele s-au oprit, marile probleme au apărut în urma acelui devastator tsunami ce a întrerupt simultan circuitul electric şi furnizarea apei folosite la răcirea reactoarelor oprite. De aici, experţii au tras o primă lecţie: marjele de securitate în ce priveşte ameninţările naturale trebuie reconsiderate. Acest lucru s-a impus întrucât posibilitatea apariţiei unui tsunami de genul celui de la 11 martie a fost subestimată. Astfel, firma Tepco, cea care exploatează centrala, a avut în vedere tsunami ce s-au produs în sec. XX pentru a stabili înălţimea digului de protecţie, care, în acest caz, nu a fost suficientă. Totuşi, acum doi ani, un geolog local a prevenit Tepco că, în urmă cu circa un mileniu, un tsunami uriaş ar fi înecat toată acea regiune. Raportul lui prin care cerea întărirea digului a fost ignorat total. Tot criza de la Fukushima le-a reamintit europenilor că, în secolul al XVIII-lea, un foarte puternic tsunami a răvăşit capitala Portugaliei, Lisabona. Pe urmă, experţii au mai spus că întoarcerea la experienţele trecutului trebuie să conducă la separarea surselor reci de alimentare cu apă a centralelor care integrează circuitele de acest tip.

Dincolo de toate acestea, reţin atenţia şi cele spuse de Bernard Bigot, preşedintele Comisiei de energie atomică şi energii alternative din Franţa, care opina că lecţia principală care trebuie trasă de la Fukushima este aceea că „nu există securitate absolută". Pe urmă, un publicist se întreba dacă adevărata lecţie a Fukushimei n-ar putea fi aceea a lansării unei dezbateri publice internaţionale asupra viitorului energiei nucleare? El avea în vedere faptul că reponsabilii politici actuali, indiferent de ţara în care se află, sunt de aceeaşi părere cu experţii, ei susţinând că, la ora de faţă, în actualul stadiu al cunoştinţelor noastre, nu există alternative satisfăcătoare care să suplinească producţia de energie nucleară, fie că vorbim despre energie solară, eoliană, hidro sau despre tradiţionalul cărbune.

sursa
 
Japonia a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului de la Fukushima, de la 5 la 7


Japonia a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului nuclear de la Fukushima Daiichi de la 5 la 7, pe scara accidentelor nucleare si radiologice (INES) - ceea ce l-ar plasa la acelasi nivel cu cel petrecut in anul 1986 la Cernobil, a anuntat marti agentia japoneza Kyodo, citata de catre AFP.

Potrivit Kyodo, Comisia Guvernamentala pentru Siguranta Nucleara a estimat ca materiile radioactive scurse din reactoarele centralei de la Fukushima au atins, la un moment dat, 10.000 de Tera-Bequerels pe ora, fapt ce ar justifica incadrarea accidentului la nivelul 7, considerat maxim pe scara internationala.

Cu toate acestea, Agentia pentru Securitate Nucleara a precizat ca nivelul emisiilor radioactive inregistrate de la producerea accidentului nuclear ating doar 10% dintre cele masurate dupa dezastrul petrecut in 1986 la Cernobil.

Reprezentantii companiei TEPCO au declarat insa ca sunt ingrijorati de faptul ca scurgerea radiatiilor ar putea depasi, in cele din urma, nivelurile atinse de cea de la Cernobil.

Agentia pentru Securitate Nucleara a mai subliniat ca decizia de a evalua gradul de gravitate la nivelul 7 pe scara INES a fost luata in urma masurarii urmelor de iod si de cesiu gasite in mediul inconjurator: "Vom continua sa monitorizam situatia. Momentan, este doar un nivel provizoriu. Decizia finala de a clasifica accidentul la nivelul 7 va fi luata mai tarziu de catre un comitet format din experti internationali".

Initial, Japonia a considerat ca accidentul de la Fukushima s-ar situa la nivelul 5, cu un grad de gravitate similar cu cel petrecut in anul 1979 la Three Mile Island.

Un purtator de cuvant al Agentiei pentru Securitate Nucleara declarase, luni seara, ca nu este la curent cu o reevaluare a gradului de gravitate, relateaza Le Figaro.

Centrala Fukushima Daiichi este grav deteriorata dupa ce a fost lovita de cutremurul care a zguduit Japonia la data de 11 martie si apoi de tsunami-ul care a urmat. Peste 80.000 de locuitori de pe o raza de 20 de kilometri de centrala au fost evacuati. Alimentele provenite din zona au fost retrase de pe piata din cauza readioactivitatii excesive, iar mai multe tari au efectuat verificari suplimentare, interzicand mancarea japoneza.

Reprezentantii companiei Tokyo Electric Power (TEPCO) au declarat ca centrala de la Fukushima nu a suferit daune suplimentare in urma celui mai recent cutremur, cu magnitudinea de 6,3 grade, petrecut in Japonia.

Un incendiu a izbucnit in timpul noptii de luni spre marti la centrala nucleara, insa acesta a fost stins imediat, au mai anuntat reprezentantii companiei, citati de Reuters.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade s-a declansat marti dimineata in Chiba, la 77 de kilometri est de Tokyo, potrivit Agentiei japoneze de Meteorologie. Seismul a fost puternic resimtit in capitala japoneza, insa nicio alerta de tsunami nu a fost declansata, informeaza AFP. Seismul a avut loc la ora locala 08:08 (01:08 GMT+2), iar epicentrul sau a fost situat la o adancime de 30 de kilometri in Oceanul Pacific, relativ aproape de suprafata, a mai declarat agentia. Potrivit Institutului American de Geofizica (USGS), cutremurul a avut o magnitudine de 6,4 grade, iar epicentrul s-a aflat la doar 13 kilometri adancime.


http://www.hotnews.ro/stiri-interna...ului-gravitate-accidentului-fukushima-5-7.htm

Intorcanu-ma la postul lui eme, se pare ca aveau dreptate cei care suneau ca Fukushima e un dezastru la nivelul Cernobalului...
 
Uai, lasati laptele, apa, apucati-va de vinoase, bericioaice,si eventual spirtoase ca "e" mai sigure !!!


Urme de iod radioactiv in apa de ploaie si lapte de oaie din Romania. Nicolae Zamfir, director Institutul de Fizica Nucleara: "Valori extrem de mici, fara impact asupra populatiei si mediului"

Studiul care releva prezenta iodului radioactiv in apa de ploaie din Romania

O echipa de cercetatori romani a detectat, in laboratorul de cercetari din mina Slanic Prahova, urme de iod radioactiv (I 131) in apa de ploaie si lapte de oaie provenit din zona Slanic. Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara - Horia Hulubei (IFIN-HH), a declarat pentru HotNews.ro ca "aceste valori sunt atat de mici, incat nu au nici un impact asupra mediului si populatiei".

Potrivit studiului (vezi documentul atasat), masuratorile au relevat o concentratie de iod radioactiv in apa de ploaie intre 0,15 - 0,75 Bq/dm cub (Becquerel/litru), iar in laptele de oaie concentratia a fost de 5,2 Bq/dm cub.

Cei patru cercetatori (Romul Margineanu, Bogdan Mitrica, Ana Apostu, Claudia Gomoiu) arata ca, potrivit standardelor din Japonia, limita maxima admisa a concentratiei de iod radioactiv este de 300 Bq/dm cub pentru adulti si copii, si de 100 Bq/dm cub pentru bebelusi.

Cercetarea pune in legatura aparitia iodului radioactiv in apa de ploaie si laptele din Romania cu accidentul nuclear de la Fukushima. "Prezenta I 131 in Romania demonstreaza ca efectele unui accident nuclear pot fi evidentiate si la distante mai mari de 10.000 de km, fapt ce arata si faptul ca in acest moment norul radioactiv provenit de la Fukushima s-a raspandit practic asupra intregii emisfere nordice", se arata in concluziile studiului.

Mostrele de apa au fost colectate in 27 martie din Brasov si in 27 martie, 29 martie si 2 aprilie din Slanic-Prahova.​

Cercetarile vor continua, au declarat pentu HotNews.ro cercetatorii romani.

http://www.hotnews.ro/stiri-esentia...ci-fara-impact-asupra-populatiei-mediului.htm
 
Zona din jurul centralei de la Fukushima ar putea ramane nelocuita 20 de ani


Regiunea din jurul centralei nucleare de la Fukushima, din nord-estul Japoniei, ar putea ramane nelocuita timp de 10 sau 20 de ani, a declarat miercuri un consilier al guvernului nipon, relateaza AFP.

"Deocamdata, nu se mai poate tari acolo. Situatia ar putea dura intre 10 si 20 de ani", a spus Kenichi Matsumoto, consilier la biroul premierului japonez.

Initial, Matsumoto a spus ca declaratiile au fost facute de catre primul-ministru. Ulterior, consilierul si-a asumat responsabilitatea, dupa ce Naoto Kan a declarat ca nu a facut aceste declaratii. "Sunt afirmatiile mele. Primul-ministru imi impartasesete aceste opinii" a declarat Matsumoto.

In urma accidentului de la centrala Fukushima Daiichi, produs dupa seismul si tsunamiul din 11 martie, guvernul japonez a instituit o zona de evacuare pe o raza de 20 de kilometri. Recent, executivul a anuntat ca intentioneaza sa extinda perimetrul de siguranta.

http://www.hotnews.ro/stiri-interna...i-fukushima-putea-ramane-nelocuita-20-ani.htm
 
Back
Top