• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Comentarii diverse pe teme seismice

Pana la urma a avut dreptate ca pana in 2006 nu vine cutremur mare ? A avut dreptate ca nu e obligatoriu sa fie cutremur foarte mare imediat dupa 2006 ?
Asa ca degeaba ne lamentam ca Soarele, asa si pe dincolo, se schimba Soarele si se schimba si seismicitatea in Vrancea, ...bla-bla-bla...prostii de rasul curcilor. Sigur, "clarvazatorii" si "clarvazatoarele" nu au decat sa ciripeasca ce vor, e clar ca numai prostii indruga. Au probleme la mansarda, i-as interna la balamuc si le-as aplica socuri electrice, sa vedem cum ar reactiona...
Realitatea e ca Vrancea nu va deveni niciodata Japonia sau Indonezia, asa ca sa lasam la o parte prostiile cu se schimba Soarele si alte asemenea.
Cat priveste cutremurele care se mai produc in alte zone din tara, ele nu sunt semne de sfarsitul lumii si de "sa vedeti ce ne asteapta", degeaba canta refrenul asta personaje dubioase, sarlatani si sarlatance de duzina. Romania are multe zone seismice, cutremure crustale de produc aproape in toata tara. De exemplu, in Bucovina in 1970 s-a produs un seism de magnitudine 4,7 in zona Radauti. Deci nici o noutate...
 
In materie de seisme sunt total paralela :D: asa ca ...Geo ,dragule,nu da cu batul daca ceva nu-i corect =)) eu doar aduc informatia sa o discutam :P si tu sa aduci lamuri daca este necesar.


Oraşe româneşti în care nu vine cutremurul .

Autor: Dan Arsenie

Alba Iulia, Cluj Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe. Dacă s-ar construi ca la carte, niciun român nu ar trebui să se teamă în propria casă.

În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona oraşului Alba Iulia, n-a fost înregistrat niciun cutremur în ultimii ani. Situaţia este asemănătoare la Cluj Napoca şi Oradea.

Cutremur în Vrancea - efecte în Moldova şi Muntenia

Când vine vorba de siguranţă în caz de cutremur, prima zonă care trebuie evitată este cea a Vrancei, unde au loc cele mai multe şi cele mai puternice cutremure din România. Seismele de aici au loc la adâncime mare, ceea ce înseamnă că efectele lor pot fi simţite pe o suprafaţă largă din jurul epicentrului. Aici intervine direcţia de propagare a undei seismice şi gradul de atenuare pe care îl prezintă anumite zone.


"Direcţia aceasta este nord est – sud vest", spune Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur puternic în Vrancea, cel mai mult vor avea de suferit localităţile situate pe două semidrepte, ambele pornind din Vrancea: una spre nord-est, înspre Republica Moldova, alta spre sud-est, înspre Bulgaria. În aceste condiţii, oraşele din judeţe ca Galaţi, Bacău, Vaslui şi Iaşi prezintă risc ridicat de pagube, ca şi oraşe de pe sau din apropierea celeilalte semidrepte, cum ar fi Râmnicu Sărat, Buzău, Ploieşti, Bucureşti, chiar Giurgiu şi Alexandria.

Transilvania, la adăpost de pericolul vrâncean

În Transilvania, spune Radulian, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. "În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează", explică cercetătorul.

O altă problemă e reprezentată de zonele cu seisme de suprafaţă. Cel mai bun exemplu este zona Făgăraş. "Cutremurele sunt mult mai rare decât în Vrancea. Fiind de suprafaţă, înseamnă că efectele lor se simt pe o arie restrânsă. În plus, magnitudinea lor nu trece des de şase grade", precizează Radulian.

Seisme de suprafaţă puternice au loc şi la Şabla, localitate de pe litoralul bulgăresc, în apropierea graniţei cu România. În 1901, aici a avut loc un cutremur de 7,1 grade Richter. Cutremure de suprafaţă au loc şi în câteva zone din Moldova, Câmpia Română şi Banat.

O TEORIE INTERESANTĂ

Seismele mici ne arată când sunt probleme în Vrancea. Acum e bine

"E o teorie care necesită confirmare", stabileşte de la început cercetătorul Mircea Radulian. Această teorie se va confirma sau nu la următoarele cutremure puternice din zona Vrancei.

S-ar putea realiza un vis: prezicerea unui cutremur mare

Potrivit unor seismologi, printre care şi Radulian, secvenţele cutremurelor mici şi caracteristicile acestora ar putea indica apropierea unui seism mare. A prezice un cutremur puternic este încă un vis în seismologie, mulţi dintre specialişti considerând că e imposibil. Radulian este la rându-i destul de sceptic, însă şi-a propus să observe dacă şi ce anume indică cutremurele mici. "Nu e nimic deosebit la cutremurele de 2,3 grade. Ele sunt normale şi e normal să fie dese în Vrancea. Unii zic că nici nu trebuie băgate în seamă", prezintă situaţia Radulian. Însă, continuă el, "din punctul meu de vedere, e bine de urmărit aceste seisme mici. La un moment poţi semnala nişte schimbări [...], care ar putea fi legate de un viitor cutremur", speră cercetătorul.

Frecvenţa din prezent, "absolut normală"

Radulian spune că, potrivit acestei teorii, semnul că "se întâmplă ceva" este dat de o modificare ciudată a frecvenţei cutremurelor: fie cele mici sunt prea dese, fie, dimpotrivă, prea rare sau lipsesc mult timp. În prezent, "frecvenţa" este absolut normală, subliniază cercetătorul.

Seismele de suprafaţă, când mai multe, când mai puţine

Această teorie este valabilă numai pentru zona Vrancea. În cazul celorlalte regiuni, în care au loc cutremure de suprafaţă, aceasta nu se aplică. "În Vrancea vorbim de o frecvenţă, pe când în celelalte zone nu: vin când mai multe, când mai puţine".


bilant.jpg


VIAŢA CU PERICOLUL

Vrancea nu distruge clădirile "ca la carte"

În timp ce efectele cutremurelor din Japonia nu pot fi estimate înainte de eveniment, seismele din zona Vrancea au unele "caracteristici comune". Atenţie! Aceasta nu înseamnă că pot fi prezise, dar că efectele unui astfel de seism nu pot trece de un prag. Asta înseamnă, arată Radulian, că românii ar avea şansa să se pună la adăpost de efectele cutremurelor cu epicentrul în Vrancea. "În ceea ce priveşte predicţia , sunt destul de sceptic. Însă sunt destul de optimist în altă privinţă", spune Radulian. "Un cutremur vrâncean nu poate trece de un anumit prag, el nu poate provoca efecte mai mari decat estimările. Aşa că, dacă ar fi stabilite nişte norme, iar constructorii le-ar respecta, ai putea sta într-o clădire şi să nu ţi se întâmple nimic. Poate doar să ţi se spargă un geam, atât", încheie cercetătorul.



http://www.evz.ro
 
Eu il apreciez mult pe Radulian, e foarte coerent si spune mereu lucruri interesante. E corect, Vrancea afecteaza in principal Moldova si Muntenia, din Transilvania in special Brasovul. Transilvania este afectata mai puternic de seismele din Muntii Fagaras si de seismele locale din Podisul Tarnavelor.
 
Nu cred in prezicatori cand zic o sa fie..... si nici in cei cu statisticile.Pamantul are legile lui si nimeni nu stie exact ce se intampla in interior .


Mărmureanu : Un seism de 6-6,5 pe scara Richter se poate produce oricând.


De la începutul lunii septembrie, în zona Vrancea s-au produs peste 20 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 grade şi 4,2 grade pe scara Richter. Cel mai recent seism, cu magnitudinea de 3,5 pe scara Richter, a avut loc vineri dimineaţă.

Săptămâna trecută, un seism de 7,3 grade pe scara Richter a zguduit zona Fiji. Tot la sfarşitul săptămânii trecute, în decurs de o oră, trei cutremure cu magnitudini de 6 şi 6,2 pe scara Richter s-au produs în Cuba şi în largul coastelor Noii Zeelande şi ale Japoniei.

Profesorul Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a explicat pentru Gândul, care este motivul pentru care se produc atât de multe cutremure de magnitudini mari.

"Este o activitate intensă pe tot globul. Plăcile tectonice sunt în mişcare, mai ales cele din blocul indo-australian. Ele vor lucra până în 2022, cel puţin aşa reiese din analizele noastre. Cutremurul din Fiji s-a produs la o adâncime de 600 de kilometri, unde sunt presiuni extrem de mari. În această zonă a lumii şi în Japonia vor mai fi cutremure foarte mari până în 2022-2023", a spus profesorul Mărmureanu.

El este liniştit în privinţa activităţii seismice din zona Vrancea, chiar dacă în ultima perioada s-au produs seisme şi de 4,2 grade pe scara Richter. "Blocul indo-australian nu influenţează activitatea seismică din Vrancea. Suntem foarte departe şi sunt plăci tectonice diferite. În Vrancea este o activitate banală, una clasică. Acum Vrancea toarce. Cutremurele care s-au produs nu sunt importante.

În Vrancea 3,5 e vax. Acestea au fost puse în evidenţă datorită aparaturii extrem de puternice şi sofisticate pe care o avem. Pentru mine un cutremur important este peste 7 grade pe Richter. De la 3,5 până la 7 este o diferenţă foarte mare".

Întrebat dacă există posibilitatea ca seismele produse în ultima perioadă să fie precursoare ale unui cutremur mare, profesorul Mărmureanu a răspuns:" Există posibilitatea, dar nu ale unui cutremur catastrofal. Un seism de 6-6,5 pe Richter se poate produce oricând".

În privinţa marelui cutremur, profesorul Mărmureanu a spus că-l aşteaptă prin 2040. "Despre partea asta a Europei vorbim după 2022. Avem analize care arată că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal în România decât peste mult timp, prin 2040, dar până atunci să trăim noi" a mai spus profesorul Mărmureanu.

http://www.mediafax.ro
 
Pai cutremurele de 5,5-6-6,5 grade intra la categoria evenimente medii, din punct de vedere al energiei eliberate. Oricum nu inseamna ca vine acum. Acum, din pacate, vin interpretarile, care mai de care mai abracadabrante.
 
O fi corect,n-o fi..... n-am caderea eu sa ma pronunt .


...... "Într-un alt dosar legat de efectele dezastruoase ale seismului în care şi-au pierdut viaţa 309 suflete, şase geofizicieni italieni şi un fost oficial guvernamental sunt judecaţi pentru omucidere. Acuzarea insistând că oamenii de ştiinţă nu au fost în stare să prezică un cutremur atât de puternic, deşi au existat, în lunile care l-au precedat, suficiente "semne" în acest sens. În acest dosar, procurorii susţin că acuzaţii au dat declaraţii prea liniştitoare înainte de producerea seismului, deşi studiaseră sute de mişcări telurice anteriore. Drept răspuns, avocaţii apărării au afirmat că nu este posibil să fie prezise cutremurele majore, nici măcar într-o zonă activă din punct de vedere seismic. Procurorii spun că, dacă geofizicienii ar fi afirmat clar că urmează un seism, populaţia ar fi fost pregătită să-şi părăsească locuinţele."


Fragment di articol preluat de aici :
http://www.jurnalul.ro/stiri/extern...scandalul-cutremurului-din-italia-591192.html
 
E aberant! Daca au fost suficente " semne" puteau sa se prinda si singuri. Si cine hotaraste ca alea au foat semne si ca au fost suficiente? Asa, post eveniment, se gasec o groaza de mancatori de rahat, care sa zica "v-am spus eu..."
 
Traiasca internetul :P am pierdut stirea cu Marmureanu la TV dar am gasit-o pe net.


Gheorghe Mărmureanu: "Noi nu luăm în calcul cutremure mai mici de 7 pe Richter. O acumulare mare de energie se va produce în intervalul 2040-2060!

Invitat în studioul Antenei 3, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului pentru Fizica Pământului, a ţinut să alunge temerile românilor referitoare la producerea unui cutremur devastator în viitorul apropiat.

"Cutremurele nu pot fi prezise. Doar in 1976, în nord-vestul Chinei, s-a putut anticipa un cutremur, datorită şerpilor care ieşeau din pământ. În 1977 nu se putea prevede acel cutremur. Acela s-a produs la 90 de kilometri adâncime. În Vrancea, după un cutremur puternic nu se mai produc replici, asta e particularitatea zonei."

"Nu exista ciclicitate a cutremurelor. Cutremurele mici sunt până la 6,95 pe scara Richter. Astea se pot întâmpla oricând. Pe noi nu interesează mai mici de 7. Cutremurele cu victime în România au avut magnitudinea mai mare de 7. În 1986, 1990, 2004 au fost cutremure sub 7. S-au simţit, dar nu au făcut victime."

"La noi există cartologul istoric după 1928. În intervalul 2040-2060 se va produce o acumulare de energie care va conduce la un seism. Va fi un cutremur de mare adâncime, degajarea de energie se va canaliza spre Republica Moldova şi Ucraina. Va fi un seism asemănător celui din 1940, mai degrabă decât celui din 77."

"Pământul nu ştie statistică. Noi putem doar să urmărim cum se încarcă şi se descarcă sistemul."

"Bucureştiul are clădiri înalte flexibile. Geamurile pot fi foarte periculoase. Clădirile au fost proiectate de firme din străinătate, conform standardelor din ţările lor, pentru cutremure de suprafaţă, nu pentru cutremure de adâncime sau de mare adâncime, aşa cum se întâmplă în România.'

http://www.jurnalul.ro
 
Pana acum dumnealui a avut dreptate, si nu "vizionarii" si "clarvazatoarele" de duzina ale asa-zisului sfarsit al lumii, persoane care fie vor sa se dea interesante, fie iau bani fara rusine de la fraierii pe care ii duc cu presul.
 
Situatia seismica actuala din Romania seamana foarte bine cu cea din anul 2004. De fapt, observ mai multe similaritati interesante intre perioadele 2003-2004 si 2010-2011, in ceea ce priveste evolutia din Vrancea si zone adiacente, externe.
Sa le luam pe rand.
Perioada 2003-2004:

Activitate scazuta in Vrancea in 2003, cu un singur seism de magnitudine peste 4,5 la 6 octombrie 2003 (ML=5,1).
Cutremur de 6,4 grade in estul Turciei, provinciile Elazig si Bingol, la 1 mai 2003.
Cutremur de 6,3 grade la 26 decembrie 2003 in sud-estul Iranului, zona Bam.
Cresterea treptata a activitatii seismice vrancene pe parcursul anului 2004.
Intensificarea activitatilor seismice crustale in mai multe zone din tara, in 2004, inclusiv in Fagaras-Campulung.
Cutremur vrancean de 5,2 grade pe 27 septembrie 2004, urmat de eveniment crustal in Dobrogea de Nord la 3 octombrie 2004.
In final, seism de 6 grade in Vrancea la 27 octombrie 2004.

Perioada 2010-2011:
Activitate scazuta in Vrancea in cea mai mare parte a anului 2010, cu 2 seisme de 4,7 grade la 8 iunie si 30 septembrie 2010.
Cutremur de 6,0 grade in estul Turciei, provincia Elazig, la 8 martie 2010.
Cutremure in sud-estul Iranului, aproape de Bam, la 20 decembrie 2010 (6,5 grade) si 27 ianuarie 2011 (6,0).
Cresterea treptata a activitatilor seismice vrancene in 2011.
Intensificarea activitatilor seismice crustale in aproape toata tara incepand cu finele lui 2010 si in 2011, inclusiv Fagaras.
Cutremur vrancean de 5,4 grade la 1 mai 2011, urmat la cateva zile de seism crustal in Dobrogea de Nord, zona Sulina.

Ce urmeaza acum ? Ramane de vazut,
Singura diferenta e intervalul mai lung care a trecut de la episodul seismic de la inceputul lui mai, comparativ cu cel de la finele lui sept-inceputul lui octombrie 2004.
 
GeoX said:
Ce urmeaza acum ? Ramane de vazut,
Singura diferenta e intervalul mai lung care a trecut de la episodul seismic de la inceputul lui mai, comparativ cu cel de la finele lui sept-inceputul lui octombrie 2004.

... o sa urmeze un 6.5 - 7.0
 
Putin probabil sa se produca un cutremur mai mare de 6,5-6,7 grade. 6,5 e maxim posibil pentru perioada care urmeaza.
 
Anul asta am avut 2 cutremure de 5-5,4 grade, pe 1 mai si pe 4 octombrie. Era cumva de asteptat, dupa linistea relativa din 2010, cand am avut doar 2 seisme de 4,7 grade. Pe de alta parte,exista anumite similaritati intre 2003/2004 si 2010/2011. Din pacate, aceste similaritati nu ne spun si cand se va produce un eventual cutremur de magnitudine 6-6 si ceva, sa zicem 6,5-6,7 grade. Pana la urma tot vom avea un astfel de cutremur, dar nu e obligatoriu acum, poate sa mai intarzie ceva timp.
Important e totusi ca nu prea putem discuta deocamdata de seism major, de magnitudine peste 7,0. Pentru un cutremur de 7,1-7,5 grade trebuie totusi mult mai multe lucruri, comparativ cu un seism vrancean de 6,5 grade.
 
Nu e chiar replica, e un eveniment produs intr-un cluster (grup seismic) vecin celui de langa Gura Teghii.
 
Mey,daca urmam logica lui Geo si asemanarea cu perioada 2003-2004 se pare ca avem mari sanse de un 6+pana pe 10 nov anul acesta.
 
25 de secunde....Ma intreb ce poti face in 25 de secunde daca stai intr-un bloc, la un etaj superior....

O mare limită a ştiinţei. De ce nu pot fi prezise cutremurele


Omul analizează evenimente astronomice care au avut loc în urmă cu miliarde de ani, dar nu cunoaşte încă destule despre un fenomen care afectează o bună parte dintre locuitorii Pământului: cel seismic.
Unul dintre cele mai mari cutremure din istoria recentă a statului Haiti

"E un paradox. Ştim mai multe despre Cosmos decât despre interiorul Pământului", spune Mircea Radulian, director ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, care a vorbit cu evz.ro în urma cutremurului produs în această dimineață în Vrancea, resimțit în București, Iași și Craiova.

Acest paradox este cauzat de faptul că accesul la interiorul Pământului este dificil, chiar mai dificil decât i-a fost omului să cunoască Universul.


Însă Radulian arată că seismologii au un instrument de nădejde la îndemână: statistica. "Seismologia e încă o ştiinţă empirică. Fenomenul seismic e impredictibil, dar prezintă şi unele comportamente legice". Altfel spus, cu ajutorul istoricului de cutremure şi a datelor strânse în timpul acestor evenimente, seismologul poate emite păreri cu şanse mari de a se confirma.

"E o relaţie între cutremure, care se cam respectă"

În această dimineaţă, Radulian a emis o astfel de părere. "Şansele ca acest cutremur să aibă replici sunt scăzute", spunea specialistul la puţin timp după cutremur. L-am întrebat acum cum a ajuns la această concluzie.

"Există o relaţie între seisme. Cam totul se respectă. În plus, e mai uşor să vorbeşti despre ce se întâmplă după cutremure, decât înainte de apariţia lor. Şansele ca evoluţia post-cutremur să ne surprindă sunt destul de mici".

25 de secunde pentru bucureşteni

În prezent, este posibil ca bucureştenii să afle despre producerea unui cutremur vrâncean cu maximum 25 de secunde înainte. "În Bucureşti, se poate anunţa cu aproximativ 10-15 secunde înainte că a început cutremurul în Vrancea. Şi cu vreo 25 de secunde până la mişcarea cea mai puternică".

Singurul instrument de care se folosesc seismologii în această situaţie este viteza de propagare a undei seismice. Din Vrancea spre Bucureşti, aceasta "călătoreşte" cu o viteză de aproximativ 8 kilometri pe secundă.

Astfel, un craiovean poate fi avertizat, teoretic, mai din timp (peste 30 de secunde), deoarece Craiova este mai departe de Vrancea decât Bucureştiul.

O zonă protejată de cutremurele vrâncene este cea transilvană, unde unda este puternic atenuată. Dar iata care sunt cele mai sigure oraşe din România în caz de cutremur

Alba Iulia, Cluj Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe. Dacă s-ar construi ca la carte, niciun român nu ar trebui să se teamă în propria casă.

În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona oraşului Alba Iulia, n-a fost înregistrat niciun cutremur în ultimii ani. Situaţia este asemănătoare la Cluj Napoca şi Oradea.

Cutremur în Vrancea - efecte în Moldova şi Muntenia

Când vine vorba de siguranţă în caz de cutremur, prima zonă care trebuie evitată este cea a Vrancei, unde au loc cele mai multe şi cele mai puternice cutremure din România. Seismele de aici au loc la adâncime mare, ceea ce înseamnă că efectele lor pot fi simţite pe o suprafaţă largă din jurul epicentrului. Aici intervine direcţia de propagare a undei seismice şi gradul de atenuare pe care îl prezintă anumite zone.


"Direcţia aceasta este nord est – sud vest", spune Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur puternic în Vrancea, cel mai mult vor avea de suferit localităţile situate pe două semidrepte, ambele pornind din Vrancea: una spre nord-est, înspre Republica Moldova, alta spre sud-vest, înspre Bulgaria. În aceste condiţii, oraşele din judeţe ca Galaţi, Bacău, Vaslui şi Iaşi prezintă risc ridicat de pagube, ca şi oraşe de pe sau din apropierea celeilalte semidrepte, cum ar fi Râmnicu Sărat, Buzău, Ploieşti, Bucureşti, chiar Giurgiu şi Alexandria.

Transilvania, la adăpost de pericolul vrâncean

În Transilvania, spune Radulian, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. "În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează", explică cercetătorul.

O altă problemă e reprezentată de zonele cu seisme de suprafaţă. Cel mai bun exemplu este zona Făgăraş. "Cutremurele sunt mult mai rare decât în Vrancea. Fiind de suprafaţă, înseamnă că efectele lor se simt pe o arie restrânsă. În plus, magnitudinea lor nu trece des de şase grade", precizează Radulian.

Seisme de suprafaţă puternice au loc şi la Şabla, localitate de pe litoralul bulgăresc, în apropierea graniţei cu România. În 1901, aici a avut loc un cutremur de 7,1 grade Richter. Cutremure de suprafaţă au loc şi în câteva zone din Moldova, Câmpia Română şi Banat.

O TEORIE INTERESANTĂ

Seismele mici ne arată când sunt probleme în Vrancea. Acum e bine

"E o teorie care necesită confirmare", stabileşte de la început cercetătorul Mircea Radulian. Această teorie se va confirma sau nu la următoarele cutremure puternice din zona Vrancei.

S-ar putea realiza un vis: prezicerea unui cutremur mare

Potrivit unor seismologi, printre care şi Radulian, secvenţele cutremurelor mici şi caracteristicile acestora ar putea indica apropierea unui seism mare. A prezice un cutremur puternic este încă un vis în seismologie, mulţi dintre specialişti considerând că e imposibil. Radulian este la rându-i destul de sceptic, însă şi-a propus să observe dacă şi ce anume indică cutremurele mici. "Nu e nimic deosebit la cutremurele de 2,3 grade. Ele sunt normale şi e normal să fie dese în Vrancea. Unii zic că nici nu trebuie băgate în seamă", prezintă situaţia Radulian. Însă, continuă el, "din punctul meu de vedere, e bine de urmărit aceste seisme mici. La un moment poţi semnala nişte schimbări [...], care ar putea fi legate de un viitor cutremur", speră cercetătorul.

Frecvenţa din prezent, "absolut normală"

Radulian spune că, potrivit acestei teorii, semnul că "se întâmplă ceva" este dat de o modificare ciudată a frecvenţei cutremurelor: fie cele mici sunt prea dese, fie, dimpotrivă, prea rare sau lipsesc mult timp. În prezent, "frecvenţa" este absolut normală, subliniază cercetătorul.

Seismele de suprafaţă, când mai multe, când mai puţine

Această teorie este valabilă numai pentru zona Vrancea. În cazul celorlalte regiuni, în care au loc cutremure de suprafaţă, aceasta nu se aplică. "În Vrancea vorbim de o frecvenţă, pe când în celelalte zone nu: vin când mai multe, când mai puţine".


VIAŢA CU PERICOLUL

Vrancea nu distruge clădirile "ca la carte"

În timp ce efectele cutremurelor din Japonia nu pot fi estimate înainte de eveniment, seismele din zona Vrancea au unele "caracteristici comune". Atenţie! Aceasta nu înseamnă că pot fi prezise, dar că efectele unui astfel de seism nu pot trece de un prag. Asta înseamnă, arată Radulian, că românii ar avea şansa să se pună la adăpost de efectele cutremurelor cu epicentrul în Vrancea. "În ceea ce priveşte predicţia , sunt destul de sceptic. Însă sunt destul de optimist în altă privinţă", spune Radulian. "Un cutremur vrâncean nu poate trece de un anumit prag, el nu poate provoca efecte mai mari decat estimările. Aşa că, dacă ar fi stabilite nişte norme, iar constructorii le-ar respecta, ai putea sta într-o clădire şi să nu ţi se întâmple nimic. Poate doar să ţi se spargă un geam, atât", încheie cercetătorul.

Citiţi mai mult: Cele mai sigure oraşe din România în caz de cutremur - Exclusiv EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/orase-romanesti-in-care-nu-vine-cutremurul-940227.html#ixzz1aY6qhoZ7
EVZ.ro
 
adrian1988 said:
Orice e posibil ....daca nu vine unul de 6 , unul de 5,5....tot vine

Esti sigur ca vine anul asta ? Ca asa, pana in 2022, vine si un 6, evident.
 
Inclin sa cred ca nu o sa mai fie cutremure 5+ anul asta.Cum ai zis si pe chat au fost 2 cutremure si s-a cam incheiat balciu. Un 6 nu cred ca vine anul asta, poate prin primavara anului viitor....
 
Back
Top