• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Curiozitati despre animale

Attachments

  • deepest-ocean-species-camera-australia-19_23465_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-19_23465_600x450.jpg
    20 KB · Views: 0
  • deepest-ocean-species-camera-australia-14_23463_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-14_23463_600x450.jpg
    31.1 KB · Views: 0
  • deepest-ocean-species-camera-australia-932_23468_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-932_23468_600x450.jpg
    38.9 KB · Views: 0
  • deepest-ocean-species-camera-australia-941_23470_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-941_23470_600x450.jpg
    38.2 KB · Views: 0
  • deepest-ocean-species-camera-australia-941_23470_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-941_23470_600x450.jpg
    38.2 KB · Views: 0
  • deepest-ocean-species-camera-australia-12_23462_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-12_23462_600x450.jpg
    28.9 KB · Views: 0
  • deepest-ocean-species-camera-australia-933_23469_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-933_23469_600x450.jpg
    35.2 KB · Views: 0
  • deepest-ocean-species-camera-australia-jm928_23472_600x450.jpg
    deepest-ocean-species-camera-australia-jm928_23472_600x450.jpg
    27 KB · Views: 0
Lonomia obliqua, cea mai veninoasa omida din lume.




Da, iata ca pana si omizile pot fi mortale. Lonomia obliqa este la fel de fragila ca orice alta omida, dar acest lucru nu o impiedica sa provoace severe hemoragii interne si chiar sa ucida oameni doar prin atingere.

Teribilele creaturi taratoare traiesc in padurile tropicale din America de Sud si provoaca un mic numar de morti in fiecare an, mai ales in sudul Braziliei, acolo unde se gasesc adesea pe scoarta copacilor. Integrandu-se perfect mediului inconjurator, omizile Lonomia cu greu pot fi evitate, chiar si atunci cand oamenii incearca sa se fereasca de ele.

Majoritatea incidentelor apar atunci cand calatorii se sprijina de vreun copac si, fara sa stie, se freaca de una sau mai multe omizi, care elibereaza atunci un foarte puternic venin anticoagulant.


Simptomele otravirii de catre Lonomia obliqua includ hemoragii interne abundente, blocaj renal si hemoliza. Daca pielea intra in contact cu mai multe omizi simultan, moartea devine de cele mai multe ori rezultatul sigur.

Doza letala de toxina secretata de aceasta creatura se numara printre cele mai scazute dintre toate substantele de acest fel cunoscute.


Dar exista si o parte buna in privinta acestei specii de omizi. Anticoagulantul puternic pe care il contine poate fi intrebuintat in prevenirea cheagurilor de sange cu potential letal .
 

Attachments

  • lonomia.jpg
    lonomia.jpg
    35.7 KB · Views: 1
  • lonomia-1.jpg
    lonomia-1.jpg
    61 KB · Views: 0
  • lonomia-2.jpg
    lonomia-2.jpg
    33.3 KB · Views: 1
  • lonomia-3.jpg
    lonomia-3.jpg
    63 KB · Views: 0
  • lonomia-5.jpg
    lonomia-5.jpg
    33.4 KB · Views: 1
Lighioana cu 8 picioare – model

Privind cu multa curiozitate in obiectivul aparatului de filmat, acest paianjen pare sa fie numai dulceata si lumina. Fotografia, realizata de cercetatorul francez Thomas Vignaud, arata in detaliu fiecare perisor de pe capul paianjenului saritor.

Arahnida veninosa poate sari pana la de 80 de ori mai mult decat lungimea corpului ei si, in general, este foarte precauta, fiind extrem de dificil de fotografiat. Paianjenii saritori nu au capacitatea de a tese plasa, insa sunt niste vanatori remarcabili, alergand extrem de repede si sarind cu multa agilitate.

Iuti, mereu in miscare, paianjenii saritori sunt foarte dificil de fotografiat - poza tanarului cercetator de 23 de ani fiind cea mai clara fotografie in detaliu realizata pana acum acestei specii. Pentru a o realiza, Vignaud a apelat la o metoda inedita - a prins fortuit arahnida, a bagat-o intr-o cutie, apoi a pus-o 5 minute la... frigider. "Procedura este foarte sigura pentru paianjen, acesta nu pateste nimic, doar amorteste pentru cateva minute, timp in care il poti fotografia in voie", povesteste arahnologul Vignaud.

Pentru a capta fotografia, Vignaud a folosit o camera cu lentile de 65 mm care i-au permis sa surprinda detalii imposibil de vazut cu ochiul liber - sprancenele si parul facial al paianjenului veninos.

datalii
 

Attachments

  • paianjen-saritor.jpg
    paianjen-saritor.jpg
    60.4 KB · Views: 2
  • paianjen-saritor2.jpg
    paianjen-saritor2.jpg
    58.3 KB · Views: 1
Cel mai mare paianjen din lume masoara 12 centimetri si face panze de 1 metru


Cel mai mare paianjen din lume, descoperit în Africa și Madagascar, este gigantic, spre deosebire de ceilalți paianjeni existeți: măsoară 12 centimetri lungime, iar pânza pe care o construiește are un diametru de până la un metru, informează site-ul BBC.
 

Attachments

  • showthumb_resize.jpg
    showthumb_resize.jpg
    30.6 KB · Views: 2
anuk, am oroare de lighioanele astea. tie iti plac? :P
 
Frumoase animale marine

newfoundland-deep-sea-species-anemones-coral_23988_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-cup-coral_23989_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-new-bivalve_23990_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-new-sponge_23991_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-octopus_23992_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-rov_23993_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-sea-pen_23994_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-sponge-bed_23995_600x450.jpg


newfoundland-deep-sea-species-vase-sponge_23996_600x450.jpg
 
Animale cu probleme de identitate



Un cocos cam confuz din China sufera de o puternica criza de identitate – aparent, pasarea este convinsa ca e pinguin. Iar un purcel din Australia a legat o stransa prietenie cu un ponei si se crede... cal!

In loc sa mearga ca o gaina normala, cocosul din rasa peng inainteaza intr-o pozitie complet verticala, cu aripile stranse in spate. Neobisnuitul cocos apartine pescarului Liu Yong, din satul Jinhu situat in provincia Jiangsu din estul Chinei. Omul marturiseste ca pasarea merge in acest fel ciudat si nespecific gainilor inca de cand era pui. Pe masura ce cocosul a crescut, diferenta dintre el si celelalte pasari de curte s-a accentuat: in loc sa scarme pamantul si sa doarma in cotet pe timpul noptii, cocosul se trezeste tarziu si are un comportament arogant si superior vizavi de celelalte pasari.

cocos1.jpg



Cocosul nu este singurul animal cu probleme de identitate. O purcelusa de la ferma Fun-e din Cairns, Queensland, Australia, in ciuda diferentei evidente, se crede ponei. Miss Daisy, pe numele ei, isi petrece toata ziua cu poneiul Honey Bunny si imita extrem de bine comportamentul unui cal. Proprietara fermei, Anita Coulthard, marturiseste ca porcii sunt animale extrem de inteligente si, daca sunt dresate bine, pot face aproape orice le permite fizionomia. Daca impulsul de a se imprieteni cu poneii si a se comporta ca ei este natural - aceasta abilitate se amplifica



cal.jpg
 
10 animale despre care nu stiai ca sunt veninoase.


Multe vietati de care nu am auzit, sau nu ne inchipuiam ca exista, prezinta secretii veninoase care ne pot periclita sanatatea sau chiar viata. Chiar daca nici una dintre ele nu este responsabila de un numar mare de victime omenesti, simpla lor cunoastere si evitare este un act intelept prin care ne protejam sanatatea si integritatea corporala.



10. Sepia – (Sepia officinalis)
Cu toate ca putini oameni si-ar fi imaginat ca astfel moluste, aparent inofesive, pot deveni la un moment dat periculoase, toate speciile de sepie din lume poseda un cioc asemanator ca forma cu cel de papagal. Prin muscaturile realizate cu acest cioc cornos, sepiile injecteaza in corpul prazilor sau dusmanilor naturali, o cantitate variabila de venin. Desi veninul lor nu prezinta pericol pentru om, muscatura unei sepii este o surpriza neplacuta pentru orice scafandru insistent. In cazul pestilor mici, care formeaza hrana sa, veninul sepiei, odata injectat in organismul prazii, actioneaza rapid, atacand sistemul nervos al victimei.

10.jpg


9. Pitohuiul cu creasta (Pitohui dichrous)
Pitohuiul cu creasta, pasare cantatoare care se intalneste doar in Papua-Noua Guinee, este singura specie de pasare veninoasa din intreaga lume. Pielea si penele unei astfel de vietati sunt impregnate de un venin puternic din clasa homobatrachotoxinelor. Astfel de otravuri contin compusi care sunt similari cu cei din veninul secretat de broastele sageata din selva amazoniana, cu amendamentul ca la aceste pasari, cantitatea de venin secretata nu este la fel de puternica precum cea a broastelor. Veninul se transmite usor la oamenii care intra in contact fizic cu pitohuiul cu creasta, dar nu este periculos decat daca este ingerat.


09.jpg


8. Ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus)
Cu toate ca este un mamifer primitiv, celebru pentru ciocul sa ca de rata, precum si pentru faptul ca depune oua si isi hraneste puii cu lapte, ornitorincul mai are o surpriza prezenta sub forma unui spin veninos.
Masculii acestei specii de mamifer din clasa monotremelor prezinta cate un spin situat in apropierea calcaielor. Spinul este strabatut de un canal prin care se scurge veninul si este produs doar de masculi. Concentratia toxinelor din venin creste spectaculos in timpul perioadei de imperechere, cercetatorii concluzionand ca spinul venimos este folosit de masculi strict in luptele acestora pentru femele. Cu toate ca veninul ornitorincului nu este mortal pentru oameni, intepatura sa poate fi destul de dureroasa.

08.jpg



7. Soparla Gila (Heloderma suspectum)
Gila este una dintre cele doua soparle veninoase care mai traiesc in prezent. Este raspandita in deserturile si zonele aride din sud-vestul Statelor Unite si ale Mexicului. Muscatura veninoasa a Gilei este totalmente diferita de modul in care celelalte animale isi injecteaza otrava in corpul victimelor. Majoritatea dintilor soparlei Gila au santuri prin care se scurge fluxul de venin. In momentul in care Gila musca o prada sau un dusman natural veninul nu este injectat prin dinti, ca la serpi, ci se scurge prin aceste santuri fiind injectat prin miscarile convulsive de masticatie ale acestei soparle. Cu toate ca veninul de Gila nu este fatal pentru oamnei, muscaturile sale sunt extrem de dureroase. Pentru a iesi in evidenta si a nu fi atacata de dusmani, soparla prezinta o coloratie avertizoare, solzii sai prezentand un desen negru-portocaliu care contrasteaza puternic.

07.jpg


6. Miriapozii (Myriapoda sp.)
Aceste nevertebrate numara nu mai putin de 8 000 de specii, dintre care stiinta a reusit sa descrie si sa catalogheze doar 3 000. Numarandu-se printre primele animale de uscat, miriapozii au ocupat inca de acum cateva sute de milioane de ani o nisa importanta din ecosisteme, fiind principalii pradatori generalisti de la nivelul solului. Corpul miriapozilor este alcatuit din 150 de segmente, fiecare astfel de segment fiind prevazut cu o serie de picioare. Capul este prevazut cu doua antene lungi folosite pentru detectarea obstacolelor, precum si cu o pereche de falci masive in forma de gheare. Falcile au cate un canal prin care se scurge veninul injectat in prazi. Cu toate ca miriapozii nu prezinta pericol pentru oameni, muscatura speciilor mari poate fi deosebit de periculoasa pentru copii.

06.jpg



5. Milipezii (Diplopoda sp.)
Astfel de artropode, care numara circa 10 000 de specii, sunt inrudite indeaproape cu miriapozii de care se deosebesc totusi, prin prezenta a doua perechi de picioare pentru fiecare segment al corpului, exceptie facand segmentele din apropierea capului care sunt prevazute cu cate o singura pereche de membre. Cand se afla in pericol, unele specii de milipede secreta prin porii microscopici ai invelisului corporal, compusi ai hidrogenului cianidic sub forma lichida. Unii dintre acesti compusi toxici sunt caustici si pot arde la contact direct exoscheletul furnicilor, termitelor sau altor insecte pradatoare, precum si ochii sau pielea oricarui pradator de talie mare.

05.jpg


4. Melcul harpon (Conus sp.)
Melcii harpon grupeaza peste 500 specii care populeaza apele calde ale tuturor marilor si oceanelor lumii. Aceste moluste prezinta un asa-numit harpon cu care isi sageteaza prada, injectandu-i un venin paralizant. Harponul este de fapt radula melcului, modificata in acest scop. Radula este un organ care la moluste are rol dublu, de limba si dinti. Harponul este strabatut de un canal si este prevazut cu zimti pentru a se ancora in carnea prazii. Cnd melcul detecteaza o prada, harponul este umplut cu venin si impins cu putere in directia prazii de o contractie musculara violenta. Veninul paralizeaza pestiii mici instantaneu. Intepatura melcului harpon este similara cu cea produsa de o albina, cu toate ca melcii harpon din speciile mari sunt responsabili de moartea a circa 30 de oameni anual.

04.jpg


3. Lorisul lenes (Nycticebus bengalensis)
Lorisul este nu doar o ruda primitiva a maimutelor, ci si unul dintre putinele mamifere veninoase. Acest lemurian care traieste in sud-estul Asiei este singurul mamifer care este concomitent veninos si otravitor. Lorisul lenes produce o secretie toxica prin glandele din interiorul coatelor sale. Femelele isi colecteaza secretia veninoasa cu care isi ung puii pe intreaga suprafata a corpului pentru a preveni atacul pradatorilor. Pe langa acest aspect, toti lorisii isi ling frecvent zonele veninoase de pe coate. Astfel, isi asigura o muscatura veninoasa pentru cazurile in care sunt atacati.



03.jpg


2. Varanul de Komodo (Varanus komodoensis)
Cu toate ca o atare specie de varan nu secreta venin, muscatura sa este mai temuta decat cea a serpilor veninosi. Pe langa faptul ca varanul de Komodo este cea mai mare soparla din lume, atat bastinasii cat si cercetatorii au motive serioase sa se teama de teribila reptila. Dieta acestor soparle uriase este compusa in principal din cadavre aflate deja in proces de descompunere. Prin urmare, saliva varanilor este, la propriu, un cocktail de bacterii mortale. Saliva reptilelor contine peste 50 de tipuri de bacterii dintre care 7 prezinta un potential septic foarte ridicat, iar pentru 4 astfel de bacterii nu exista antidot. Cu toate acestea, daca muscatura unui varan de Komodo este tratata cu antibiotice foarte puternice, ea nu este fatala.

02.jpg



1. Coralii (Anthozoa sp.)
Exista foarte multe specii de corali raspandite in marile si oceanele tropicale din intreaga lume. Cu toate acestea, se intalnesc specii coralifere care prezinta substante toxice ce nu au fost inca cercetate de oamenii de stiinta. Cel mai periculos coral din lume este cel din genul Palythoa. O injectie care contine doar 25 de nanograme de sustanta toxica secretata de acest coral, poate ucide instantaneu un iepure adult in greutate de 5 kilograme. Pentru a ucide un om este nevoie de o doza de doar 4 micrograme din veninul coralului Palythoa. Palytoxina este considerata una dintre cele mai toxice substante organice. Simptomele otravirii cu palytoxina includ dureri in piept, respiratie dificila, puls accelerat si tensiune sangvina scazuta. Moartea survine in cateva minute daca nu se administreaza tratament urgent.

01.jpg



http://www.agenda.ro/news/news/15124/10-animale-despre-care-nu-stiai-ca-sunt-veninoase.html
 
MIC SI IMPERTINENT. Impunatorul mastiff pe nume Seamus a fost ales pe post de « asistent canin » la centrul de ingrijire si dresaj Australia's Guide Dogs Victoria, din motive bine intemeiate: uriasul de 68 de kg este extrem de linistit si prietenos. Rolul blandului Seamus este acela de a-i ajuta pe dresori, atunci cand acestia obisnuiesc cateii mici cu prezenta altor animale si sunt pusi sa execute comenzi si sa stea cuminti, fara a fi distrasi de alti caini sau pisici. Blandetea lui Seamus a fost pusa la incercare atunci cand Ginger, un pui mic si nervos a avut ideea sa-l muste de limba. Uriasul si-a pastrat, insa, calmul si a ramas impasibil in fata provocarii .


05-1.jpg
 
MANGUSTELE OBRAZNICE.

Ati crezut ca numai Regina Rosie din Alice in Tara Minunilor se foloseste de purcelusi si de alte biete animale pentru a-si odihni trupul? Ei bine, doua manguste obraznice, de la gradina zoologica Taronga, din Sydney, Australia, au adoptat acelasi obicei. Priviti cu atentie in fotografie. Cea de treia mangusta, care doarme dusa, pare ca nici nu observa faptul ca este folosita pe post de... canapea :D:


01-1.jpg
 
Creaturi din adancuri.


In adancurile oceanelor gasim cel mai mare habitat de pe Pamant si in acelasi timp si cel mai putin studiat. Poate mii de creaturi ciudate traiesc in adancurile intunecate ale oceanelor ce nu au fost inca descoperite.

La o adancime de 200 de metri ajungem in asa-numita “zona crepusculara” a oceanelor unde lumina solara abia razbate, iar fotosinteza nu se mai produce.

Cercetatorii au reusit sa identifice si sa catalogheze 17.650 de specii noi care vietuiesc in abisurile marine, la peste 200 de metri adancime. Dintre cele descoperite, aproximativ 5700 de specii traiesc la adancimi mai mari de 1.000 de metri.

Chris German de la Woods Hole Oceanographic Insitution, unul dintre liderii proiectului a spus: “Adancul oceanelor reprezinta cel mai mare ecosistem continuu si cel mai mare habitat de pe Pamant, dar in acelasi timp este si cel mai studiat.”

Doar 5% din oceanele lumi au fost explorate de oameni, desi acestea acopera peste 70% din suprafata Pamantului si contin 80% din formele de viata de pe planeta.

viperfish.jpg


Pestele vipera

Pestele vipera sau Chauliodus sloani, este unul dintre cei mai neobisnuiti pesti din adancuri, dar si unul dintre cei mai populari din speciile cunoscute. Este cunoscut stiintific ca Chauliodus sloani, unul dintre cei mai de temut pradatori din adancuri. Poate fi recunoscut foarte usor datorita dintilor, gurii sale mari si a formei. Defapt, dintii sai sunt atat de mari incat nu incap in gura, curbandu-se pana aproape de ochii sai. Pestele vipera foloseste acesti dinti pentru a strapunge victimele atunci cand inoata cu viteze mari. Prima vertebra, imediat in spatele capului, este in asa fel realizata incat sa absoarba socurile. Creatura inspaimantatoare are de-a lungul corpului spini cu organe ce produc lumina. Pestele vipera se foloseste de aceasta lumina pentru a atrage alti pesti mai mici, dar probabil este folosita si pentru a emite semnale sau pentru atragerea unui partener de imperechere.

Desi are o aparenta infioratoare, pestele vipera este unul relativ mic, ajungand pana la 30 de centimetri. De obicei are o culoare inchisa si poate varia de la argintiu pana la negru.

Pestele vipera se hraneste cu crustacee si cu pesti mici. Este cunoscut faptul ca in timpul zilei ei se coboara ajungand pana la o adancime de 1500 – 2800 de metri. In timpul noptii ei ajung pana la 600 de metri unde gasesc mancare din plin. Au un ritm metabolic foarte lent ceea ce le permite sa supravietuiasca fara mancare zile intregi.

Datorita adancimii mari unde traiesc, nu se cunosc multe lucruri despre habitatul in care se reproduc acesti pesti. S-a presupus ca femela depune oua in apa pentru a fi fertilizate. Durata de viata a unui peste vipera este intre 15 si 30 de ani, iar in captivitate nu traiesc mai mult de cateva ore.

Traiesc in ape temperate la adancimi de pana la 2800 de metri si sunt foarte rar vazuti de oameni.



phronima-300x216.jpg


Phronima

Imagineaza-ti ca patrunzi intr-un mediu extraterestru, in mijlocul oceanului – unde intampini o creatura cu o infatisare infioratoare. Tocmai ai intalnit Phronima, o creatura marina ce a inspirat monstrii din seriile Alien. Din fericire nu prezinta un pericol deoarece masoara nu mai mult de 2,5 centimetri.

Phronima face parte din familia Phronimidae. O creatura ce seamana destul de mult cu celebrii Xenomorfii din seriile Alien, create de H. Giger.

Phornima este gasita in medii ostile la mari adancimi si masoara nu mai mult de 2,5 centimetri. Dupa cum arata si infatisarea, aceasta specie este carnivora.

Au un corp transparent ce-i fac mai putin vizibili pentru pradatori. Desi phronima nu se naste din pieptul altor vietati precum in Alien, tot sunt niste creaturi destul de monstruoase, deoarece exista asemanari. Femelele prind niste animale marine gelationase si semitransparente numite “salp”, iar apoi folosesc gura si ghearele pentru a manca si pentru a patrunde in interiorul lor, loc unde isi depun ouale.


dumbo-octopus.jpg


Dumbo octopus

Grimpoteuthis, cunoscuti si sub numele “Dumbo octopus” datorita formei lor este una dintre cele mai rare specii din ordinul Octopus. Se tarasc pe fundul marilor in cautare de viermi si crustacee pentru a se hrani. Se deplaseaza folosind bratele, sau miscandu-si urechile.

Majoritatea speciilor de Grimpoteuthis sunt foarte putin cunoscute.

Caracatita Grimpoteuthis este considerata a fi inofensiva. Creatura de 20 cm a fost identificata in adancul oceanului si a reusit indata sa capteze atentia tuturor prin infatisarea sa mai putin obisnuita. La nivelul capului prezinta o pereche de aripioare folosite la inot care seamana foarte bine cu urechile elefantilor.

Grimpoteuthis traieste la adancimi cuprinse intre 100 si 5000 de metri, insa au fost localizate exemplare si la adancimi mai mari, de 7000 de metri, aproape de fundul oceanelor.

Comportamentul acestei specii este inca necunoscut.



blobfish-300x180.jpg


Blobfish

Blobfish sau Psychrolutes marcidus este un peste ce traieste in apele adanci ale coastei Australiene si Tasmania. Este cunoscut si ca pestele de apa adanca.

Blobfish este mai mult o masa gelationasa cu o densitate scazuta, permitandu-i sa pluteasca fara sa consume multa energie, chiar si la o presiune de zeci de ori mai mare decat la nivelul apei.

Blobfish nu are muschi puternici, insa are o strategie de hranire mai simpla: sta si asteapta prada sa vina la el.

Psychrolutes marcidus are o infatisare destul de ciudata avand o forma asemanatoare cu o piramida. Are un nas proeminent, ochii mici, iar buzele sunt groase. Datorita habitatului foarte greu accesibil in care traiesc, acesti pesti sunt gasiti foarte rar si nu au fost studiati suficient in habitatul lor natural in care traiesc.



pestele-unditar.jpg


Pestele unditar

Pestele unidtar, sau Lophius americanus face parde din ordinul Lophiiformes si are o infatisare mai putin obisnuita. Capul sau este intins pe aproape intreaga lungime a corpului, iar spre coada corpul devine din ce in ce mai ascutit.

Desi nu are un aspect placut, carnea sa este gustoasa si este foarte cautata in randul amatorilor de delicatese.

Pestele unditar traieste in special in apele de pe coasta Americii de Nord si in oceanul Atlantic.

Are un aspect fioros datorita gurii sale mari, dotata cu dinti pe masura. Deasupra capului prezinta niste spini lungi, pozitionati intre ochi. Unul dintre acestia este modificat, avand aspectul unei undite cu un glob stralucitor in capat. In glob se gasesc bacterii fosforescente care se hranesc cu substantele produse de pestele unditar. Asemenea unui adevarat pescar, pestele se foloseste de aceste bacterii pentru a atrage prada. Aceasta particularitate este rezultatul adaptarii speciei la conditiile de viata in care traieste, la o adancime mai mare de 10.000 de metri.

La o astfel de adancime, prada se captureaza mult mai greu prin metodele clasice, insa acest sistem ingenios dezvoltat de-a lungul evolutiei sale, ii permite sa atraga si sa prinda prada mult mai usor.

Femelele cresc mult mai repede decat masculii si traiesc mai mult decat acestia. Pestii unditari pot ajunge la o lungime de 70 – 120 centimetri, dar au existat si cazuri exceptionale in care s-au descoperit exemplare de 200 centimetri.


gulper-eel.jpg


Gulper eel

“Gulper eel” face parte din ordinul Saccopharyngiformes, fiind similar cu balenele.

Gulper eel traieste in ape adanci de pana la 3000 de metri. Are o gura mare si poate consuma pesti chiar mai mari decat el.

Se hraneste in special cu pesti, folosindu-si gura pe post de plasa. Datorita formei sale este un inotator mai putin bun, insa se bazeaza pe organul luminiscent aflat pe coada sa pentru a atrage prada.
 
Curiozitati din lumea vie .



crocodilcupradaingura.jpg


Este adevărat: crocodilii chiar plâng după ce înghit prada. Crocodilului îi curg lacrimile abundent din ochi, după ce biata victimă este devorată. Acest fenomen nu se datorează, cum s-ar crede, regretelor tardive pe care le încearcă uriaşa reptilă, ci este un mecanism de reglare prin care animalul scapă în acest fel de apa şi sărurile în exces.



camila_bactrian_salbatica.jpg


Cămilele din deşert rezistă fără să bea apă până la 45 de zile, în primele două săptămâni nici măcar nu manifestă vreun semn de sete. Acest lucru se explică prin capacitatea acestui animal de a înmagazina grăsime în interiorul cocoaşelor. Prin reacţii metabolice specifice cămila poate obţine apă din grăsimea acumulată, fără a avea nevoie de aport extern.



rechinul_alb.jpg


Rechinii, aceste maşini formidabile de ucis, au o caracteristică foarte interesantă a dinţilor: dinţii se deplasează, în tot cursul vieţii, spre marginea anterioară a maxilarului. În acest fel şirurile anterioare de dinţi vechi, tociţi, ies treptat din cavitatea bucală şi apoi cad. Astfel teribilul peşte îşi păstrează până la bătrâneţe îngrozitoarele arme.



lactatiecopillasan.jpg


Există cazuri neobişnuite şi ciudate de lactaţie la om. Se cunosc cazurile din Polinezia, unde femeile îşi alăptează copii până la 6 ani, iar anumite triburi de inuiţi (eschimoşi) înregistrează destul de des cazuri de alăptare până la vârsta de 10-12 ani.



phrynosoma.jpg



Şopârla mexicană Phrynosoma are curioasa capacitate de a „scuipa” sânge din …. ochi. Este o armă de apărare eficientă, capabilă să pună pe fugă orice curios care doreşte să studieze şopârla prea de aproape

roidealbine.jpg



Albinele pot rezista şi la geruri de -30 de grade Celsius. Acest lucru se datorează capacităţii acestora de a forma ghemuri uriaşe, în jurul reginei. Albinele din straturile exterioare intră din ce în ce mai adânc, astfel că următorul strat este expus temperaturilor scăzute. În interiorul sferei temperatura poate ajunge la +35 de grade Celsius.

amphiox.jpg



Un animal foarte interesant, din toate punctele de vedere, este amphioxul (Brachiostoma lanceolatum) un animal mic care trăieşte în mâlul de la marginea litorală. Acest animal vede cu creierul, datorită capsulei cartilaginoase transparente care îi acoperă organele nervoase.


broasca-testoasa-cu-2-capete.jpg



Cum văd broaştele? Imaginaţi-vă un televizor alb-negru deschis, dar care nu prinde nici un program. Este un mod foarte eficient de a vedea prada. Dacă pe „ecranul televizorului ei” apare brusc un punct mişcător, o muscă de exemplu, este imposibil să nu o vadă (sau s-o rateze).


oposumincopac.jpg



Oposumul, un mic animal marsupial din America este realmente capabil „s-o facă pe mortul”. Acest animal, când este atacat, cade brusc pe spate şi rămâne nemişcat, rigid chiar. Iniţial s-a crezut că animalul leşină, dar studiile electronofiziologice au arătat că oposumul chiar se preface, în acest timp fiind, de altfel, foarte atent la cel care îl studiază. Acest lucru îi oferă oposumului posibilitatea de a aştepta momentul potrivit pentru a fugi.


plajanoaptea.jpg




În anumite nopţi, cu lună, pe ţărmurile oceanului Pacific, apar pe valuri unde luminoase, provocate de microorganisme luminescente, care oxidează luciferina, un compus chimic întâlnit şi la licurici. Aceste microorganisme se pot lipi de penele păsărilor acvatice şi astfel pot apărea lebede, cormorani sau pescăruşi luminoşi. Chiar şi oamenii pot lăsa urme luminoase pe nisipul ud dacă intră în apă.
 
...
60 de lucruri pe care nu le stiai despre ciori & corbi


Temute, dispretuite, urate, ironizate, sarbatorite, adorate, batjocorite, urmarite, vanate, exterminate, dar in cele din urma... invingatoare! Daca nu ati ghicit inca protagonistele de astazi, ei bine, este vorba despre banalele si uimitoarele pasari din familia corvidelor. Adica despre ciori. Credeati ca le cunoasteti? La fel au crezut si generatii de cercetatori in cele mai diverse domenii, cercetatori care, pe masura ce s-au apropiat de viata si obiceiurile pasarilor cu haine cernite, au descoperit nenumarate lucruri interesante despre cea care poate fi numita fara exagerare “Maestra supravietuirii in lumea pasarilor”. Cat de interesanta este aceasta pasare, puteti concluziona singuri, dupa parcurgerea materialului de mai jos.

Pentru inceput, merita sublinat faptul ca cioara si corbul nu fac parte din aceeasi specie, iar corbul nu este perechea mascul a ciorii, dupa cum se mai crede in mod eronat. Aceasta confuzie des intalnita este asemenea celei facute de unii oameni care inca cred ca cerbul este perechea caprioarei. Corbul (Corvus corax), este de doua ori mai mare si mai solid decat cioara (Corvus corone cornix). Sunt numeroase alte diferente concretizate in obiceiuri, proportii corporale si bagaj genetic. Cele doua pasari fac parte din specii diferite, nu se imperecheaza si chiar daca, printr-un accident, ar face-o, nu pot avea urmasi. Mai mult, corbii nu suporta compania ciorilor, gonindu-le pe acestea, ori de cate ori teritoriile celor doua specii ajung sa se suprapuna.

1. La ora actuala, familia Corvidelor, din care fac parte ciorile, numara peste 120 de specii raspandite in intreaga lume cu exceptia Antarcticii.

2. In prezent, in Romania traiesc 8 specii de corvide, anume: Gaita (Garrulus glandarius glandarius), Alunarul (Nucifraga caryocatactes), Cotofana (Pica pica), Cioara de semanatura (Corvus frugilegus), Cioara neagra (Corvus corone corone), Cioara griva (Corvus corone cornix), Stancuta (Corvus monedula) si Corbul (Corvus corax) - de la stanga la dreapta si de sus in jos:

romania.jpg




3. Dintre toate aceste specii, cele mai des intalnite sunt cotofenele si ciorile grive, iar cele mai rare sunt alunarii si corbii.

4. Conform studiilor si estimarilor de teren realizate de ornitologii romani, cea mai mare densitate de ciori din Romania se intalneste in Campia Baraganului si in imprejurimile capitalei Bucuresti.

5. Ciorile ocupa toate arealele si nisele ecologice, de la gheturile polare, paduri de toate tipurile, campii, zone agricole, delte, munti, deserturi, pana la zone locuite de om, unde ajung chiar sa prospere.

6. Ciorile sunt omnivore. Mananca orice, fara mofturi, inclusiv hoituri si gunoaie.

7. In Familia Corvidelor, genul Corvus, reprezentat de "ciorile adevarate", adica ciorile, stancutele, cotofenele si corbii, ocupa o treime din totalitatea speciilor.

8. Primele ciori au aparut in Miocen, in urma cu circa 17 milioane ani, in zona Australiei si Oceaniei.



9. Oricat ar parea de bizar, cele mai apropiate rude ale ciorilor sunt frumoasele pasari ale paradisului.

10. Cea mai mica corvida din lume este gaita pitica din Mexic (Aphelocoma nana). Are o greutate de maxim 40 grame si o lungime de circa 20 cm. Titlul de cea mai mare corvida din lume se imparte intre corbul comun (Corvus corax) si Corbul cu cioc gros (Corvus crassirostris) din Etiopia. Ambele specii ating greutatea de 1.500 grame si o lungime de circa 65 cm.

11. Ciorile sunt sedentare de felul lor. Daca insa mancarea se imputineaza, sau conditiile meteo se inrautatesc, migreaza in masa.

12. Ciorile sunt pasari foarte sociabile, deseori clocind in colonii care pot atinge mii de exemplare. In Scotia a fost indentificata o colonie de ciori unde traiau peste 65.000 de exemplare.

13. Spre deosebire de marea majoritatea a pasarilor, ciorile nu se tem de om, ci au invatat se traiasca in apropierea oamenilor, profitand deseori de pe urma lor.

14. Ciorile depun de obicei intre 4-7 oua. Daca au mancare din belsug, pot avea o ponta chiar de 10 oua.

15. Din punct de vedere al importantei pentru om, ciorile au un impact neutru. Adica, desi sunt recunoscute drept pasari folositoare agriculturii, care se hranesc cu multe insecte daunatoare pentru culturile agricole, studiile au demonstrat ca ciorile fac in mod egal pagube, ciugulind cantitati importante din plantele pentru uz alimentar.

16. Ciorile sunt cele mai inteligente pasari din lume. Mult mai inteligente decat bufnitele si pasarile de prada, si cu mult mai istete, smechere si descurcarete decat papagalii.

17. Proportia dintre creier si volumul corporal, in cazul ciorilor, este cea mai mare in randul tuturor speciilor de pasari. Proportia in cauza este egala cu cea prezenta la maimutele antropoide si cetacee. Singura vietuitoare care are proportia creier-volum corporal mai mare decat a ciorii, este insasi omul!

Creierul unui porumbel (stanga) si creierul unei ciori (dreapta). Corpul unei ciori este de cel mult 2 ori mai mare decat cel al unui porumbel - creierul ciorii este, insa, de 4 ori mai voluminos decat cel al porumbelului.

18. In testele de inteligenta efectuate pe caini, pisici, porci si ciori, cele din urma au iesit invingatoare fara probleme. Mai mult decat atat, un studiu de mare anvergura, efectuat in anul 2004, a scos la iveala ca banalele ciori sunt la fel de inteligente ca cimpanzeii bonobo. Cu alte cuvinte, ciorile sunt cele mai inteligente fapturi de pe planeta dupa oameni, ocupand locul 2 la egalitate cu cimpanzeii si delfinii!

19. Cotofana se numara printre putinele vietuitoare care se recunosc pe sine daca se vad in oglinda!

20. O cioara a fost observata cum se hranea cu nucile pe care initial nu putea sa le sparga. Ingenioasa pasare aseza nucile pe o autostrada astfel incat autovehicolele treceau peste ele. Dupa aceea, cioara poposea tacticoasa hranindu-se linistita. Pasarea era atat de inteligenta, incat plasa nucile intregi doar sub rotile masinilor de mici dimensiuni, experientele trecute invatand-o ca daca pune o nuca sub roata unui TIR, sunt slabe sanse sa mai gaseasca miezul.


21. Ciorile sunt singurele vietuitoare, cu exceptia omului si maimutelor, care sunt capabile sa se foloseasca de unelte in cautarea hranei.

cioara-3.jpg





22. Ciorile sunt purtatoare al teribilului virus al Nilului de Vest. De fapt, ciorile au introdus acest virus in Statele Unite ale Americii in anul 1999.

23. Corbul a devenit un simbol negativ in Europa in urma cu doar cateva sute de ani.

24. In China si Japonia, corbul este simbol al recunostintei filiale, faptul ca pasarea isi hraneste parintii cand acestia sunt batrani, fiind considerat semnul unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale.

25. Tot in Japonia, corbul este mesager divin si pasare de bun augur, vestitor al victoriei si semn al virtutii razbonice.

26. Si in Grecia Antica, corbul era considerat un simbol solar, in ciuda penajului sau negru. Dupa Strabon, corbii au fost cei care au ales amplasarea locului unde a fost construit oracolul din Delphi.

27. Tot in Grecia Antica, cioara era consacrata zeitei Atena, iar corbul era pasarea mesager a zeului Apollo.

28. In legendele celtice, corbii au adeseori un rol profetic.

29. In mitologia celtica, corbul si cioara sunt pasarile-simbol ale lui Badb si Morrigan, temutele Zeite ale Razboiului, care aveau puterea sa se transforme in ciori si sa survoleze astfel campurile unde urmau sa se desfasoare batalii.

Personificarea lui Morrigan din celebrul joc video Dragon Age: Origins

30. La vechii mayasi, corbul era mesager al Zeului Tunetului si al Trasnetelor.

31. In Africa, corbul are rol de calauza si spirit protector, fiind considerat o pasare care previne oamenii de pericolele care-i pandesc.

32. Cel care a dat tonul "demonizarii" corbilor in Europa a fost insusi William Shakespeare, care in operele sale "Macbeth", "Julius Caesar" si "Othello", i-a portretizat pe corbi drept mesageri si exponenti ai raului.

33. In Talmudul ebraic, corbul este mentionat cu dispret ca fiind una dintre cele trei vietuitoare care s-a angajat in relatii sexuale pe perioada Potopului, fiind aspru pedepsit pentru aceste fapte. Rabinii cred ca masculul corb a fost pedepsit sa ejaculeze doar in ciocul deschis al femelelor de corb, acesta fiind singurul mod prin care corbii se mai pot inmulti, ca pedeapsa asupra incalcarii interdictiei sexuale de pe Arca lui Noe.

34. In Coran, corbii sunt prezentati drept fapturile care i-au invatat pe oameni sa isi ingroape mortii (Sura 5:27-31).

35. Cu prilejul sarbatoririi primaverii la amerindienii mandani, primul barbat al tribului avea rolul de crainic al reinnoirii: comemorand retragerea Apelor Primordiale, stang gol, vopsit in alb, avea pe umeri o mantie facuta din blanurile a 4 lupi si tinea unul sau 2 corbi morti pe cap.



36. Alchimistii au asociat intotdeauna faza putrefactiei si a materiei la negru, cu un corb, numind-o sugestiv Cap de Corb. Materia este leproasa si trebuie albita "spaland-o de sapte ori in apele Iordanului".

37. La samanii din intreaga Asie, corbul era unul dintre cei mai importanti tovarasi de drum in cadrul calatoriilor in celelalte lumi.

38. In mitologia scandinava, Zeul Odin are pe umerii sai doi corbi care-i soptesc la urechi ce se mai intampla in lume. Unul este Hugin-spiritul, celalat Munnin-memoria. In contrast cu cei doi lupi de la picioarele lui Odin care simbolizeaza principiul distrugerii, corbii reprezinta principiul creatiei.



39. In artele martiale ezoterice din Japonia, entitatile razboinice care-i inspira pe samuraii, luptatorii yamabushi sau ninja decisi sa descifreze misterele Caii Bu-Jutsu, au intotdeauna o infatisare jumatate om - jumatate corb. Denumiti Tengu, ei traiesc in lumile subtile care inconjoara Muntele Kurama, fiind condusi de catre regele lor mistic, Sojobo. Conform traditiilor nipone, Sojobo este maestrul tainic care l-a invatat pe samuraiul Minamoto no Yoshitstune (personaj istoric real), arta manuirii sabiei, tacticile de razboi si magia alba.

40. Croncanitul corbilor semnifica tandretea, fericirea, surpriza, emotiile sau furia.

41. Corbii sunt cele mai inteligente corvide.

42. Corbii care descopera un cadavru inghetat in padurile nordice, tipa inadins, rotindu-se pe cer in jurul hoitului cu scopul de a atrage ursii, rasii, lupii, pumele, coiotii, ursii sau glutonii. Mamiferele carnivore sunt capabile sa sfasie pielea inghetata cu falcile lor puternice, permitandu-le astfel si corbilor sa aiba acces la carne.

43. Corbii pot fi invatati usor sa numere pana la 30.

44. Corbii sunt singurele pasari care se joaca si fac glume.

45. Corbii sunt singurele vietuitoare, in afara de om, care aleg sa se drogheze in cautarea expresa a starilor euforice. Cercetatorii au fost socati sa descopere ca inteligentele pasari practica pe scara larga myrmecomania (din grecescul "myrmex" - furnica si "mania" - obsesie). Corbii se aseaza pe musuroaiele de furnici cu aripile si coada deschise. In prima faza, corbul lasa furnicile sa-i invadeze penajul, zdrobind cateva printre pene. Odata acoperit de furnici furioase, corbul incepe sa execute un dans bizar, contorsionandu-se, cu capul intotdeauna ridicat si penele umflate. Ciocul sau este plin de saliva, iar pasarea are o mimica extaziata. Dupa circa 30 de minute, corbul isi revine se scutura de furnici, se imbaiaza si zboara relaxat. Cercetatorii banuiesc ca acidul formic eliberat de furnicile muribunde creeaza corbului o stare de euforie.

corb.jpg



46. In mitologia romaneasca, corbul este o pasare ambivalenta. Pe de o parte, corbul prevesteste nenorociri: moarte, boli, viscol, razboi. De de alta, este un mediator ceresc intre elemente, intre vara si iarna, intre uscat si umed, intre Cer si Pamant. In basmele noastre, apare deseori drept aliat al eroului solar.

47. Corbul este prezent in heraldica veche romaneasca (corbul corvinestilor, corbul valah).

48. Inima de corb se foloseste in magia neagra tiganeasca, unde este considerata buna pentru boli grele, penele sale fiind folosite la descantat.

49. B. P. Hasdeu nota in scrierile sale despre romanii care cred ca "cioara este paserea tiganului, ca e obraznica ca el".

50. Ciorile au o zi rezervata in calendarul popular romanesc. Martea Ciorilor este una din zilele de marti din carnelegi, ultima saptamana inaintea lasatului de carne, tinuta "pentru ca ciorile sa nu strice semanaturile", dupa cum atesta Tudor Pamfile in lucrarea Agricultura.

51. O legenda in Moldova ne spune ca: "Cioarele, pentru ca mananca tot felul de semintiuni, trebuie sa duca fel de fel de semintiuni la o manastire de calugari - toti sfinti - si care se afla pe niste ostroave, si nu poate nici cum sa se intalneasca cu oamenii din lumea asta. Calugarii acestia traiesc numai din ceea ce li-aduc cioarele. De aceea, cand lipsesc vara cioarele, ele-s duse sa-si faca datoria lor", Artur Gorovei, Credinti.

52. In folclorul romanesc, cotofana (foto jos), o ruda apropiata a ciorilor, este un simbol feminin prin excelenta. Lumea satului conoteaza insa nu atat varsta pasarii, cat comportamentul: femeie galagioasa, guraliva, turbulenta si agasanta. (M. Coman, Mitologie Romaneasca).

cotofana.jpg




54. Corbii sunt singurele pasari care nu se tem de furtunile puternice. Cand se starneste o astfel de furtuna si celelalte pasari stau ascunse, corbii sunt singurii care au curajul sa zboare, jucandu-se fara griji in vantul puternic, dandu-se peste cap si executand manevre acrobatice de zbor.

55. Putin cunoscut este episodul istoric in care Vlad Tepes a vrut sa-i angajeze pe robii tigani in randul corpurilor sale de oaste. In fata amenintarii otomane, din lipsa de oameni si resurse, Vlad Tepes a ridicat intotdeauna o armata mica, insuficienta. In cautare de osteni noi, crancenul voievod a apelat la satrele de tigani-robi, detinute de boieri si manastiri, promitandu-le romilor dezrobirea, daca vor alege sa lupte alaturi de el contra turcilor. Entuziasmati la inceput, tiganii au acceptat pe loc. Grupul de tigani a primit astfel haine si arme, devenind un nou corp in armata valaha. Tiganii si-au ales chiar un stindard de batalie sub forma unei sulite in care au infipt o cioara. Laudarosi si tinand sa-l impresioneze pe voievod cu bravura lor, tiganii au cerut chiar sa fie asezati in linia intai, fiind astfel primii care aveau sa se infrunte cu turcii. Vlad le-a ascultat cererea. Episodul care a urmat este hilar si burlesc in egala masura.

In fata armatei turcesti care se apropia incet si metodic, tiganii au inceput sa-i batjocoreasca si sa-i ameninte pe turci. Pe masura ce trupele ienicerilor se apropiau in zgomot crescand de tobe, meterhanele si timvale, tiganilor a inceput sa le se faca frica. Nimic anormal. Tiganii erau de generatii intregi fierari, mestesugari si argati. Nu cunosteau stiinta armelor, nici nu experimentasera puternicul impact psihologic pe care il aveau cruntii ieniceri. Armate mult mai galonate si titrate, alcatuite din cavaleri occidentali incercati, au dat cinstea pe rusine, fugind din fata eficientei masini de razboi turcesti. Odata ce valurile de ieniceri au ingustat orizontul, tiganii au intrat in groaza mortii, aruncand armele pentru a-si inlesni fuga. Astfel, inainte de lupta propriu-zisa, tiganii au parasit in graba campul de lupta, tipand si alergand dezordonat in rasetele ostirii valahe. Doar sulita lor cu cioara in varf a ramas infipta in locul unde fusese "regimentul tuciuriu". De atunci, a ramas vechea zicala romaneasca "Curajos ca cioara-n par".

56. Ciorile din Romania s-au inmultit foarte mult in ultimii ani, devenind un factor de dezechilibru ecologic. Cauza consta in impuscarea si combaterea irationala a uliilor porumbari, soimilor calatori si dunareni, acvilelor si bufnitelor mari, singurii dusmani naturali capabili sa rareasca eficient numarul ciorilor. In lipsa acestor pasari de prada redutabile, ciorile se inmultesc fara probleme, ajungand sa provoace pagube considerabile.



57. Carnea de cioara este comestibila, fiind pe lista a numeroase restaurante exclusiviste din occident.

58. Credeti sau nu, dar carnea de cioara este mai sanatoasa decat carnea de porc. Conform unui studiu efectuat in anul 2005 de catre o echipa de cercetatori germani, carnea de cioara are mult mai putine toxine si compusi reziduali decat carnea de porc.

59. Carnea de cioara se consuma in trecut in randul multor comunitati tiganesti sarace din Romania, dupa cum citeaza in lucrarea sa de capatai, reputatul si regretatul scriitor si gastronom, Radu Anton Roman. Acesta aduce drept dovezi, marturiile unui tigan batran, pe numele sau Mai Pampu ,care declara ca: " La Luncanii Ludusului, in vreme de primavara tarzie, facem tocanita si prajeala dar si alte bucatele o tara gustoase din ciori tinere. Nu-i greu sa le prinzi, mai rau e ca ne vede lumea si ne rade, da' rade degeaba, ca ciorile-s mai curate ca rata ori gasca". Tot in lucrarea "Bucate, Vinuri si Obiceiuri Romanesti", autorul citeaza ironia locuitorilor de alta data din Popesti Leordeni, care considerau ciorile drept "porumbei tiganesti".

60. Toate corvidele se imperecheaza pe viata un cu un singur partener. Fidelitatea ciorilor si a corbilor este atat de mare, incat nu isi cauta alt partener decat daca cel actual a fost ucis sau capturat.
 
Fabuloasele creaturi din vulcan.


Un sobolan de dimensiunile unui caine, un peste care grohaie si broaste cu colti: par creaturi iesite dintr-un film SF, dar au fost descoperite in craterul unui vulcan “pierdut” intr-o padure din Papua Noua Guinee.

Creaturile, dintre care multe sunt total necunoscute, au fost scoase la lumina (literalmente) cu ocazia unei expeditii stiintifice care a realizat in zona muntelui Bosavi un film documentar pentru postul de televiziune BBC. Alaturi de alte creaturi exotice, printre care un marsupian denumit Bosavi Silky Cuscus, un "gecko" cu totul necunoscut, o broasca cu colti si un peste (botezat Henamo Grunter) care emite un soi de grohaituri, sobolanul "mutant" are o lungime de 82 cm, cantareste un kilogram si jumatate si nu a parut deloc speriat cand oamenii s-au apropiat de el.

sobosobo.jpg



De altfel, descoperirea a fost facuta din intamplare, cand sobolanul a intrat in cadrul unui aparat de filmat cu infrarosu, amplasat in interiorul vulcanului tocmai pentru a surprinde existenta unor fiinte vii.

Pentru moment a fost botezat "Bosavi lanoso", dar inca nu i s-a atribuit un nume stiintific. "Este fara doar si poate unul dintre cei mai mari sobolani de pe planeta, dar, in pofida dimensiunilor lui, apartine familiei celor care traiesc in canalizarile din orase", a declarat Kristofer Helgen de la Smithsonian National Museum of Natural History.

"Bosavi lanoso", despre care cercetatorii cred ca ar fi vegetarian, are o blana foarte stufoasa de culoare maronie cu reflexe argintii, cea care cel mai probabil ii permite sa supravietuiasca intr-un mediu extrem de rece si umed cum este cel din craterul vulcanului de pe Muntele Bosavi, care nu a mai erupt de cel putin 200.000 de ani.

paian.jpg


pasa.jpg


broasca.jpg


chestie.jpg


gandac.jpg


broasca2.jpg
 
Incursiune in lumea fantastica a pestilor.


dreamy-underwater-world-640-01.jpg


V-ati intrebat vreodata cum se vede lumea prin ochii unui peste? Daca ati facut-o, ei bine, acum puteti afla, gratie fotografului Karen Glaser, un american specializat in fotografii subacvatice. Imaginile par ireale si ne arata o lume total diferita de ceea ce ne imaginam noi, oamenii. Ele au fost suprinse in Florida chiar in primavara acestui an si, datorita spectaculozitatii lor, au devenit deja cunoscute in toata lumea..

dreamy-underwater-world-640-08.jpg


dreamy-underwater-world-640-02.jpg


dreamy-underwater-world-640-03.jpg



dreamy-underwater-world-640-04.jpg


dreamy-underwater-world-640-05.jpg


dreamy-underwater-world-640-07.jpg
 
fluture.jpg




Admirati-i cat mai puteti: galeria fluturilor amenintati.


Pentru ca dezechilibrele naturale nu par sa ierte nimic in calea lor, se pare ca si multe dintre speciile de fluturi sunt amenintate cu extinctia.

Un exemplu graitor este specia Maculinea arion sau Marele Albastru, a carei existenta este periclitata in mod indirect, prin disparitia furnicilor Myrmica sabuleti. De ce? Dupa ce eclozeaza si ajung pe pamant sub forma de omizi, reprezentantii acestei specii secreta substante chimice care ii fac sa miroasa precum furnicile. Acestea ii confunda rapid cu propriile larve si ii conduc in colonii, acolo unde, sub protectie, omizile isi petrec luni de zile hranindu-se cu larvele gazdelor. Dupa aceea, isi formeaza coconi, din care ies dupa doua saptamani, evadand din sanul familiei “adoptive”.

Dar acest truc al feromonilor functioneaza numai in cazul speciei de furnici Myrmica sabuleti, care, aflata in primejdie, reduce si sansele de supravietuire ale speciei dependente de ciclul prezentat mai sus. Si nu este un caz izolat. Zeci de alte specii de fluturi, inclusiv restul celor din familia Maculinea , sunt in pericol de disparitie. Numai cateva specimene sunt prezentate in galeria foto, cele mai multe neavand nici macar o fotografie disponibila pe Internet. Daca vor disparea, frumusetea lor nu va ramane in amintire mai mult decat sub forma unui nume fara trup.


speyeria-zerene-hippolyta.jpg


speyeria-zerene-hippolyta.jpg


papilio-aristodemus-ponceanus.jpg


ornithoptera-meridionalis.jpg


ornithoptera-alexandrae.jpg


icaricia-icarioides-fenderi.jpg
 
Vezi cum arata cea mai mica broasca din lume!





Membrii unei expeditii comune malaeziano-germana au descoperit in padurile eacuatoriale din Insula Borneo o specie de broasca necunoscuta pana acum stiintei. Bucuria cercetatorilor nu se opreste aici: micutul amfibian, care nu depaseste dimensiunile unui bob de mazare, a devenit noul detinator al titlului de cea mai mica braosca din lume.

Talia infima a fost, de fapt, principala cauza pentru care broscuta nu a fost descoperita pana acum, sunt de parere cercetatorii. Masculii adulti ating o lungime care variaza intre numai 10,6 si 12,8 milimetri.

Cercetatorii Indraneil Das si Alexander Haas din cadrul Institutului pentru Biodiversitate si Protectia Mediului de pe langa Universitatea de Stat din Malaezia Sarawak si Biozentrum Grindel und Zoologisches Museum din Hamburg, declara ca au reusit sa identifice si sa captureze cateva broscute doar pe baza oracaielilor acestora.

Broscuta, botezata stiintific Microhyla nepenthicola, se apuca de cantat la apusul soarelui, iar "simfonia amfibienilor cat boabele de mazare" dureaza pana in zori. Broastele si-au primit numele de la niste plante din genul Nephentes ampullaria, de a caror prezenta depinde insasi supravituirea infimelor amfibiene. Mini-broastele isi depun ouale pe spatele frunzelor, iar mormolocii cresc linistiti in apa care se acumuleaza in interiorul tulpinii.

broasca-1.jpg


Sursa: DiscoveryNews
 
Back
Top