degetica said:
Buna ziua.O sa fie bine ,Old.Doamne ajuta!
Sarrah said:
Cred ca doar EA ma mai poate intelege acum. Deocamdata nu i-am cerut nimic. O sa vedem ce vom face. Incerc continuu sa gasesc cea mai buna cale pentru amandoua.
Daca nu e libera, asta e. Macar sa stiu, sa nu-mi fac iluzii. E libera sa fie libera!
Dar, din cat inteleg, si EA si-a pus ceva sperante in mine. Vom vedea, m-am lasat prada trairilor, sentimentelor, pe aici. Se pare ca am deranjat, imi cer scuze.
Pai mai,poate ca nici nu vrea sa fie libera.Si poate ca toate presupunerile tale sunt total gresite.Eu cred ca ai dezvoltat o obsesie ...nu e bine ,mai.
Degetica, sa stii ca am citit cu mare atentie ultimele tale mesaje si iti multumesc muuult!
M-ai speriat serios cand mi-ai spus ca o sa ne certam rau de tot (eu si cu ea)
Poate ca sunt gresite toate presupunerile si gandurile mele, admit asta!
As gresi sa cred ca sunt mai presus de orice si ca sunt sigura pe ceva, mai ales cand e vorba de o persoana, pe care eu insami spun ca inca nu o cunosc bine.
De aceea, va fi utila aceasta vizita, in care ne vom cunoaste cu adevarat, in care imi poate spune exact ce simte, contez pe sinceritate.
Deasemeni, nu doresc sa-i ascund nimic.
Va trebui sa-mi spuna, mi-ar fi mult mai usor. Va fi un inceput bazat pe sinceritate, sau, daca e cazul, sfarsitul.
Sigur, nu voi insista, nu are sens. Voi simti din start, nu ar fi decat o formalitate apoi restul.
Cu siguranta ai dreptate, in mintea mea am dezvoltat o obsesie, stiu ca doar ea ma va putea intelege, dar, pentru ceva serios si sanatos va trebui sa vina si din partea ei. Cu forta nu, ar fi josnic sa ma agat de ea din start, sa simta mila fata de mine, etc...
Sigur nu va merge si, pe parcurs, va fi rau de tot in acest caz, sunt constienta.
M-am autosugestionat si in privinta unui refuz, mi-am imaginat si asta si am plans. Cumva, astfel, m-am pregatit si pentru asta, atunci nu as mai plange daca ar fi asa, pentru ca ar fi socul mai mic in cazul unui eveniment deja luat in calcul.
Grele sunt evenimentele neprevazute si dure.
Dar, din ce am discutat cu ea, ar fi bine, ar trebui sa fie bine.
De exemplu, mi-a spus ca pot risca 1000 de euro sa incerc sa cresc albine, sa vad cum e, daca ma descurc.
In buimaceala mea, nici nu am citit inca despre albine. Dar nu mi-ar fi greu sa invat, daca sunt mai linistita emotional, asta e fleac!
Chiar mi-ar placea, oho!
Bine, as incepe cu un stup-doi, sunt vietati totusi, nu busteni!
Cred ca va fi bine, dar, orice ar fi, ma bazez pe o discutie deschisa, care ar rezolva totul, intr-un sens sau celalalt. E tot ce-mi doresc, restul va decurge din acea discutie absolut necesara, pentru care de fapt, ma duc.
...Am primele vesti de la "prima"; e firava, s-a apucat de fumat si se descurca "la limita", nu castiga cine stie ce, in ambitia ei s-a izolat de verisoarele mele.
Nu stiu mai multe, daca are prieten, etc...Nu e in acelasi loc cu ele. Nu ma las pana nu vorbesc si cu ea; daca ies ok poate vom ramane prietene, cum era si firesc, o prietenie obisnuita.