Stiri diverse
- Thread starter Admin1
- Start date
bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
De ce Adrian Paunescu nu are nevoie de lacrimile noastre
Adrian Paunescu a fost un barbat cu un noroc remarcabil. Chiar si atunci cand a iesit din scena, a avut sansa sa o faca pe indelete, sa-si regizeze plecarea compunand scrisori emotionante si beneficiind de cel mai celebru teatru modern: televiziunea de stiri. Dar, in ciuda favorurilor abundente oferite de catre soarta, povestea vietii lui Adrian Paunescu demonstreaza putina insemnatate a norocului in ecuatia implinirii umane.
In tinerete reusea sa scrie intr-o singura zi 90 de versuri pe o tema data, zdrobindu-si prietenii poeti cu o creativitate diluviana. Se nascuse cu norocul unui talent urias dar si in momentul istoric adecvat stilului sau. Nationaliste si pline de patetism, versurile lui Paunescu dansau intre minore nuante subversive si majusculele propagandei comuniste. O echilibristica din care s-a hranit si succesul cenaclului Flacara, tolerat de catre Partid si apreciat ca fiind supapa perfecta pentru nemultumirile tinerilor din anii ’70. In 1989, Paunescu a avut sansa unei Revolutii schilodite din care Partidul a iesit cu un apetit mult mai feroce decat in anemicii ani ’80. Cati isi mai amintesc ca, in 1996, Adrian Paunescu a candidat la Presedintia Romaniei din partea unui partid condus de un fost prim-ministru ceausist? Soarta i-a adus si un scaun de senator, dar Paunescu nu este singurul intelectual european cu optiuni politice indoielnice. Mai mult, Paunescu nu este singurul intelectual roman care si-a asezat singur pe umeri mantia de calauza a neamului. Avem insa dreptul, o spune Orwell, “sa ne asteptam la o decenta obisnuita chiar si din partea unui poet”.
“Ma terorizeaza tenace pana incep sa plang. Plang de stupoare, de neputinta, de disperare. Pe infundate, fara martori, (Adrian) devine canalie”, scria in 1969 femeia care i-a nascut lui Adrian Paunescu doi copii. Scriitoarea Constanta Buzea a publicat un jurnal de o tristete sufocanta, tinut in perioada casatoriei sale cu Paunescu, pe cand acesta nu devenise inca atat celebru. Acolo sunt randuri care taie adanc imaginea poetului sensibil si idealist.
Mult mai tarziu, intr-un editorial din Jurnalul National, Adrian Paunescu isi amintea prietenii extraordinari (printre ei Ion Iliescu sau C.V.Tudor), vorbind cateva randuri mai jos si despre copiii fiului sau Andrei. “Sa nu uit, Andrei are si copii, nu la fel de realizati, din pacate, ca el”, scria bunicul celebru despre nepotii sai.
Dizidentul Dorin Tudoran, in tinerete apropiat de Paunescu, rezuma in cateva cuvinte marea greseala a fostului sau prieten: “Exista oameni care nu vor recunoaste nimic din prostiile pe care le-au facut. Si, prin asta, nu mai au nevoie de dusmani. Sunt ei cei mai mari dusmani ai lor”.
Acela dintre noi far’de greseala, sa ridice piatra. Dar caruia dintre noi i s-ar trezi dorinta de a-si vedea tiparite scrisorile ticluite in vreme de boala grea? Cui i-ar veni pe limba sfaturi date poporului de la inaltimea autoritara a patului de agonie? Nu a trecut inca saptamana de la ultima scrisoare (a patra) publicata de Paunescu, una in care poetul foloseste vecinatatea mortii pentru a da greutate unor sageti politice. Pe vremuri, marii poeti aveau parte de-o agonie discreta si de-o inmormantare fastuoasa. Astazi, la Bucuresti s-a inventat agonia etalata public si latita pana la granita unui banc macabru. Inima poetului aproape se oprise, dar nu si potopul sau creativ.
In ciuda norocului sau remarcabil, Adrian Paunescu nu a reusit totusi sa-si atinga visul. Nu gloria sau puterea le dorea, acestea fiindu-i la indemana. El visa la eternizare: “Cand existi si in constiinta altora, e ca si cand te-ai transforma, din unul, in mai multi. Astfel, chiar amenintarea cu disparitia, devine mai putin eficienta, daca e sa te elimine din constiinta tuturor”. E trist ca, similar multor intelectuali ai secolului 20, Paunescu acorda intaietate ideilor, nu oamenilor. Victima a propriei erori, Paunescu credea ca versurile sale ii vor asigura, printr-un straniu transfer, supravietuirea: “Va fi interesanta postumitatea mea. Scrisul meu se va despovara de biografia autorului, in circulatia lui printre oameni. As fi fost curios sa stiu, totusi, ce iarba va rasari, in timp, pe mormantul meu.”
Pe mormantul poetului nu va rasari insa niciun fel de iarba, caci versurile singure nu-i vor putea conserva memoria. Fertilizatorul memoriei nu este emotia estetica a poeziei, ci amintirea modelului practic, a faptelor in armonie cu cuvintele. Dar Adrian Paunescu a ratat aceasta miza autoimpusa si, ceea ce putea deveni modelul unei generatii, s-a surpat in propria-i vanitate. Versurile lui vor ramane, insa mormantul ii va fi sterp, oricat de multe lacrimi se vor varsa in aceste zile peste el.
Adrian Paunescu a fost un om norocos dar neamul in care s-a nascut nu a primit decat firimituri cazute de la masa destinului sau. Probabil ca mii de oameni vor participa la inmormantarea poetului, dar care va fi credinta, care va fi cauza pe care aceasta multime o va onora prin prezenta ei acolo?
http://www.contributors.ro/c
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
Adrian Paunescu a fost un barbat cu un noroc remarcabil. Chiar si atunci cand a iesit din scena, a avut sansa sa o faca pe indelete, sa-si regizeze plecarea compunand scrisori emotionante si beneficiind de cel mai celebru teatru modern: televiziunea de stiri. Dar, in ciuda favorurilor abundente oferite de catre soarta, povestea vietii lui Adrian Paunescu demonstreaza putina insemnatate a norocului in ecuatia implinirii umane.
In tinerete reusea sa scrie intr-o singura zi 90 de versuri pe o tema data, zdrobindu-si prietenii poeti cu o creativitate diluviana. Se nascuse cu norocul unui talent urias dar si in momentul istoric adecvat stilului sau. Nationaliste si pline de patetism, versurile lui Paunescu dansau intre minore nuante subversive si majusculele propagandei comuniste. O echilibristica din care s-a hranit si succesul cenaclului Flacara, tolerat de catre Partid si apreciat ca fiind supapa perfecta pentru nemultumirile tinerilor din anii ’70. In 1989, Paunescu a avut sansa unei Revolutii schilodite din care Partidul a iesit cu un apetit mult mai feroce decat in anemicii ani ’80. Cati isi mai amintesc ca, in 1996, Adrian Paunescu a candidat la Presedintia Romaniei din partea unui partid condus de un fost prim-ministru ceausist? Soarta i-a adus si un scaun de senator, dar Paunescu nu este singurul intelectual european cu optiuni politice indoielnice. Mai mult, Paunescu nu este singurul intelectual roman care si-a asezat singur pe umeri mantia de calauza a neamului. Avem insa dreptul, o spune Orwell, “sa ne asteptam la o decenta obisnuita chiar si din partea unui poet”.
“Ma terorizeaza tenace pana incep sa plang. Plang de stupoare, de neputinta, de disperare. Pe infundate, fara martori, (Adrian) devine canalie”, scria in 1969 femeia care i-a nascut lui Adrian Paunescu doi copii. Scriitoarea Constanta Buzea a publicat un jurnal de o tristete sufocanta, tinut in perioada casatoriei sale cu Paunescu, pe cand acesta nu devenise inca atat celebru. Acolo sunt randuri care taie adanc imaginea poetului sensibil si idealist.
Mult mai tarziu, intr-un editorial din Jurnalul National, Adrian Paunescu isi amintea prietenii extraordinari (printre ei Ion Iliescu sau C.V.Tudor), vorbind cateva randuri mai jos si despre copiii fiului sau Andrei. “Sa nu uit, Andrei are si copii, nu la fel de realizati, din pacate, ca el”, scria bunicul celebru despre nepotii sai.
Dizidentul Dorin Tudoran, in tinerete apropiat de Paunescu, rezuma in cateva cuvinte marea greseala a fostului sau prieten: “Exista oameni care nu vor recunoaste nimic din prostiile pe care le-au facut. Si, prin asta, nu mai au nevoie de dusmani. Sunt ei cei mai mari dusmani ai lor”.
Acela dintre noi far’de greseala, sa ridice piatra. Dar caruia dintre noi i s-ar trezi dorinta de a-si vedea tiparite scrisorile ticluite in vreme de boala grea? Cui i-ar veni pe limba sfaturi date poporului de la inaltimea autoritara a patului de agonie? Nu a trecut inca saptamana de la ultima scrisoare (a patra) publicata de Paunescu, una in care poetul foloseste vecinatatea mortii pentru a da greutate unor sageti politice. Pe vremuri, marii poeti aveau parte de-o agonie discreta si de-o inmormantare fastuoasa. Astazi, la Bucuresti s-a inventat agonia etalata public si latita pana la granita unui banc macabru. Inima poetului aproape se oprise, dar nu si potopul sau creativ.
In ciuda norocului sau remarcabil, Adrian Paunescu nu a reusit totusi sa-si atinga visul. Nu gloria sau puterea le dorea, acestea fiindu-i la indemana. El visa la eternizare: “Cand existi si in constiinta altora, e ca si cand te-ai transforma, din unul, in mai multi. Astfel, chiar amenintarea cu disparitia, devine mai putin eficienta, daca e sa te elimine din constiinta tuturor”. E trist ca, similar multor intelectuali ai secolului 20, Paunescu acorda intaietate ideilor, nu oamenilor. Victima a propriei erori, Paunescu credea ca versurile sale ii vor asigura, printr-un straniu transfer, supravietuirea: “Va fi interesanta postumitatea mea. Scrisul meu se va despovara de biografia autorului, in circulatia lui printre oameni. As fi fost curios sa stiu, totusi, ce iarba va rasari, in timp, pe mormantul meu.”
Pe mormantul poetului nu va rasari insa niciun fel de iarba, caci versurile singure nu-i vor putea conserva memoria. Fertilizatorul memoriei nu este emotia estetica a poeziei, ci amintirea modelului practic, a faptelor in armonie cu cuvintele. Dar Adrian Paunescu a ratat aceasta miza autoimpusa si, ceea ce putea deveni modelul unei generatii, s-a surpat in propria-i vanitate. Versurile lui vor ramane, insa mormantul ii va fi sterp, oricat de multe lacrimi se vor varsa in aceste zile peste el.
Adrian Paunescu a fost un om norocos dar neamul in care s-a nascut nu a primit decat firimituri cazute de la masa destinului sau. Probabil ca mii de oameni vor participa la inmormantarea poetului, dar care va fi credinta, care va fi cauza pe care aceasta multime o va onora prin prezenta ei acolo?
http://www.contributors.ro/c
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
anuk
Moderator
- Joined
- Oct 28, 2009
- Messages
- 59,925
- Reaction score
- 0
Ultimele cuvinte ale lui Adrian Paunescu - VIDEO
http://www.gandul.info/news/ultimele-cuvinte-ale-lui-adrian-paunescu-video-7693589
bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
Cel mai lung tunel din lume
Elvetienii pregatesc cel mai lung tunel din lume, prevazut cu un tronson feroviar de 57 km. Cei 2.500 de muncitori au scos pana in prezent aproximativ 13 milioane de metri cubi de piatra in cursul constructiei tunelului de baza, care a fost finalizat pe 15 octombrie. Iata o serie de imagini surprinse de fotoreporterii Reuters in timpul lucrarilor de constructie.
http://www.hotnews.ro/stiri-interna...lerie-reuters-cel-mai-lung-tunel-din-lume.htm
Elvetienii pregatesc cel mai lung tunel din lume, prevazut cu un tronson feroviar de 57 km. Cei 2.500 de muncitori au scos pana in prezent aproximativ 13 milioane de metri cubi de piatra in cursul constructiei tunelului de baza, care a fost finalizat pe 15 octombrie. Iata o serie de imagini surprinse de fotoreporterii Reuters in timpul lucrarilor de constructie.
http://www.hotnews.ro/stiri-interna...lerie-reuters-cel-mai-lung-tunel-din-lume.htm
Războiul cu Iranul � cum va începe, precum şi ce va urma imediat după aceea
Am lucrat ca şi consultant de specialitate la trei companii de tehnică aeronautică de vârf. Specialitatea mea este aceea de a conceptualiza noi strategii militare, mai ales în conexiune cu cele mai noi şi avansate sisteme de luptă. Ceea ce observ că se petrece la ora actuală pe scena mondială pe tema Iranului constituie cea mai înfricoşătoare combinaţie de circumstanţe pe care am văzut-o vreodată. Şi am văzut multe în cei 20 de ani de carieră militară, în care am fost implicat în proiectarea celor mai avansate strategii de luptă!
Curând, în săptămânile sau lunile ce vor urma, se va declanşa un război împotriva Iranului. Războiul va fi pornit fie de Israel, fie de SUA, fie printr-un embargou economic NATO/UE/SUA, sau prin anumite forme de diversiune, numite "steaguri false". Ceea ce e de reţinut este faptul indiferent de modul în care va începe, acest conflict va cuprinde apoi întreaga lume.
Indiferent dacă războiul va începe printr-un atac aerian orientat împotriva câtorva obiective militare şi nucleare iraniene, sau printr-o invazie de proporţii împotriva miilor de obiective iraniene, probabilitatea ca acest conflict să devină un conflict regional major în 48 de ore de la declanşarea lui este de peste 90 % (n. trad.: în termeni militari, conflict regional major = "conflict armat care cuprinde mai multe state învecinate cu statele aflate în mod direct în conflict").
Iranul nu va permite israelienilor sau/şi americanilor să îi atace teritoriul fără o ripostă majoră. Iranul nu va fi pasiv şi anemic, aşa cum a fost Irakul când a fost atacat de Bush. Iranul va ataca atunci masiv bazele americane şi/sau israeliene din zonă, ceea ce va declanşa atunci o şi mai mare înverşunare din partea americanilor/israelienilor.
Iranul a echipat, plătit şi antrenat un masiv dispozitiv de rachete în Liban (cel mai mare dispozitiv de rachete din istoria omenirii). Sunt acolo două tipuri de rachete: fără ghidare şi cu ghidare. Acest dispozitiv se constituie într-o forţă militară colosală de tip MAD-FORCE (Mutually Assured Destruction-Force = Forţă de Asigurare a Anihilării Reciproce, o forţă imbatabilă ce are scopul de a descuraja o invazie masivă inamică, prin posibilitatea declanşării unei contra-ofensive nimicitoare).
Numărul total de rachete din Liban este estimat a fi între 40.000 şi 110.00 de bucăţi. O parte din ele sunt rachete fără ghidaj de tip Katyusha, dar mare parte sunt rachete cu ghidare şi cu rază mai lungă de acţiune. Toate dispozitivele sunt deservite de unităţi ale Forţelor Speciale ale Hezbollah.
Forţele Speciale Hezbollah sunt de fapt trupe de comando iraniene, super-antrenate şi super-echipate, iar numărul militarilor lor depăşeşte efectivele unei brigăzi (n.trad.: Brigada = unitate de luptă ce conţine între 3-5 Regimente, cu un efectiv de 3.000-5.000 luptători, condusă de un General).
Rachetele neghidate, binecunoscutele Katyusha, sunt oarecum primitive, dar foarte eficiente în distrugerea fiecărui centimentru pătrat al unui sector inamic asupra căruia sunt lansate. Sunt rachete de artilerie de 122 mm, cu raza de acţiune de aprox 30 km/19 mile, şi sunt au o încărcătură de aproximativ 30 kg / 66 uncii de material exploziv. Rachetele ghidate, care sunt în număr foarte mare, sunt mai avansate şi pot fi ghidate cu precizie.
În timpul războiului din 2006 (dintre Israel şi Libia), Hezbollah a lansat aproximativ 4.000 de rachete (dintre care 95% de tip Katyusha), toate purtând super-explozive "fără inteligenţă", adică neghidate. Restul de 5% de rachete au fost de fabricaţie Iraniană, de tip Fajr-3 şi Ra"ad 1, propulsate de combustibil lichid.
Ce se mai ştie este că rachetele "inteligente", cele ghidate, cu raza mai mare de acţiune, sunt sub controlul direct al unor ofiţeri Sirieni şi Iranieni.
Această combinaţie de rachete cu rază scurtă, cu rachete cu rază medie de acţiune din Liban, alături de cele ghidate, cu rază lungă de acţiune din Siria, împreună cu un număr mai mic de de rachete aflate pe Fâşia Ghaza şi Malul Vestic (West Bank), la care se adaugă rachetele ghidate cu rază lungă de acţiune din Iran reprezintă, însumate, o forţă deloc neglijabilă, ce este aţintită asupra Israelului.
Războiul din 2006 dintre Israel şi Hezbollah (numit de israelieni "Al Doilea Război Libanez") a fost o încercare a Israelului de a anihila acest dispozitiv masiv MAD-FORCE din Liban. A fost o încercare eşuată. Sirienii cumpăraseră (şi livraseră Hezbollahului) un mare număr de rachete antitanc de producţie rusească, temutele AT-14 KORNET. Aceste rachete, relativ ieftine, propulsate cu combustibil solid, pot fi ghidate cu precizie.
Comandourile iraniene şi-au construit foarte multe buncăre de tragere, din beton armat, pe teritoriul Libanului. Eficienţa lor nu s-a lăsat aşteptată. În foarte scurt timp au fost scoase din luptă 52 de tancuri de asalt MERKAVA IV israeliene.
Sistemele supra-tehnologizate americane, precum şi armele lor de mare precizie s-au dovedit de asemenea ineficiente. În faţa acestui dezastru, israelienii aveau trei alternative: să utilizeze bombe cu neutroni, să declanşeze o ofensivă cu infanteria (care i-ar fi costat foarte multe vieţi omeneşti), sau să declare pace pentru moment şi să se retragă acasă. Au ales în final ultima variantă.
Se pare că Israelul a renunţat definitiv la ideea unui asalt terestru pentru a anihila bazele de rachete Libaneze. Un înalt comandant israelian chiar şi-a dat demisia pe motiv că trupelor sale nu li se permite să se antreneze sufiecient în vederea atacării Libanului.
A doua alternativă constă în utilizarea armelor FAE (n. trad.: Fuel Air Explosive = dispersarea unui nor gigantic de vapori de combustibil care este apoi aprins de un detonator).
A treia alternativă constă în utilizarea Bombei cu neutroni (tip de armă nucleară ce produce un nivel mai ridicat de radiaţii, dar distrugeri materiale mai reduse decât armele atomice clasice) (n.trad.: Cu alte cuvinte ucide fiinţele vii, lăsând neafectate clădirile). Însă atunci când vorbim de Bomba cu neutroni, vorbim deja despre Arme de Distrugere în Masă (ADM).
Orice folosire a unei astfel de arme de tip ADM de către armata israeliană contra Hezbollahului va declanşa foarte probabil o ripostă similară. Hezbollah îşi va echipa rachetele din Liban rămase operaţionale nu cu explozivi clasici, ci cu ogive nucleare ADM (dacă nu cumva rachetele Hezbollah au fost DEJA până atunci echipate cu ogive nucleare având în vedere natura şi scopurile atacului american/israelian împotriva Iranului).
În concluzie, Israelul se află acum în faţa unui număr impresionant şi fără precedent de rachete echipate cu focoase radiologice, chimice, biologice, FAE de la bazele din Liban. Toate aceste tipuri de focoase sunt din categoria Armelor de Distrugere în Masă ADM. La acestea se adaugă rachetele din Gaza şi West Bank.
Sirienii îşi vor folosi rachetele lor mai mari şi cu rază mai lungă de acţiune pentru a "împroşca" din belşug teritoriul israelian cu ADM. La fel vor proceda şi iranienii.
Pentru a se apăra, Israelul va folosi Sistemul Radar "Green Pine" şi un hibrid de sistem antirachetă americano/israelian. Vor reuşi cu succes să doboare multe din rachetele inamice înainte ca ele să îşi atingă ţintele, dar totuşi numărul imens al rachetelor arabe va fi copleşitor şi va străpunge orice măsuri defensive.
Mari părţi din Israel vor fi contaminate cu radiaţii cu perioadă de înjumătăţire extrem de mare (de ordinul a zecilor de mii de ani în unele cazuri), la acest "cocktail" adăugându-se (dacă mai era nevoie) o mixtură chimică, FAE şi biologică de coşmar. Numărul morţilor se va ridica de la o treime, la jumătate din populaţia Israelului, la care se adaugă un imens număr de răniţi.
Răspunsul israelian va fi anihilarea nucleară a Siriei, Iranului şi a unor părţi din Liban, numărul morţilor fiind de mai multe ZECI de milioane. Aşteptaţi-vă să vedeţi fiecare oraş, de orice mărime ar fi el, distrus.
Vor rămâne insuficienţi oameni în viaţă fie şi pentru a îngropa morţii în Siria, Iran şi părţi din Liban. Radiaţiile provenite de la bombele atomice se vor întinde şi în restul lumii.
Însă Iranul are şi un alt tip de armată. Se numeşte în limbaj militar "armată adormită", sau "armată sub acoperire" şi este operaţională pe teritoriile altor state, îndeosebi pe teritoriul SUA şi al statelor Europei de Vest. Aceste "armate" vor începe răspândirea unui număr de epidemii ucigătoare, bazându-se pe viruşi fabricaţi în laborator (sunt câteva zeci de astfel de virusuri cu utilizare militară).
Oamenii aflaţi în cinematografe, biserici, Mall-uri, staţii de metrou, aeroporturi (şi în general orice spaţiu care foloseşte sisteme de aer condiţionat centralizate) vor fi expuşi fără să ştie la contaminări criminale, adevărate arme biologice. După aproximativ 9 sau 10 zile de la contaminare, sistemele computerizate de statistici vor da alarma în privinţa unor îmbolnăviri stranii. Aceasta va declanşa o serie de măsuri de apărare, menite să ţină în frâu îngrozitoarele epidemii, dar va fi prea târziu.
Transporturile internaţionale şi schimbul de mărfuri se vor sista. Oamenii vor fi sfătuiţi să rămână în locuinţele lor, se vor institui restricţii de circulaţie şi doar foarte puţini oameni, care au anumite meserii critice, vor fi lăsaţi să circule pe străzi.
Spitalele vor fi supra-aglomerate cu bolnavi şi muribunzi de toate vârstele. Comunitatea medicală va fi printre primele care va fi nimicită, datorită contactului contagios cu muribunzii. Deşi se vor înfiinţa spitale ad-hoc în şcoli şi alte clădiri publice, infectarea încrucişată (între bolnavi) cu diferite tipuri de virusuri modificate genetic va "asigura" o mortalitate de 100% a tuturor pacienţilor şi personalului medical din aceste spitale.
Pe alte fronturi, în eventualitatea în care statele neo-conservatoare plănuiesc să redeschidă şi să dezvolte războiul din Georgia din 2009, atacând forţele ruseşti, sau punând la cale "incidente" în Marea Neagră, probabilitatea ca aceste incidente să degenereze rapid într-un război mondial implicând arme atomice ruseşti şi NATO este de aproximativ 50%. Chiar dacă nu se declanşează un război total, Rusia este în măsură să neutralizeze prezenţa NATO din Marea Neagră, cu pierderi considerabile de ambele părţi.
Lumea se va afla în cea mai gravă criză economică din istorie, după ce comerţul mondial se va opri de teama răspândirii epidemiilor provocate de războiul biologic.
Dacă Israelul va provoca sofisticata Maşină de Război Biologic a Lumii Arabe (despre care mulţi spun că este o realitate, şi nu un mit ca în cazul Irakului), atunci şi Arabia Saudită îşi va lansa propriile rachete balistice de producţie chinezească şi îşi va trimite foarte bine echipata aviaţie militară împotriva Israelului, cu încărcăturile nucleare pe care le posedă (Artabia Saudită a finanţat programul militar nuclear al Pakistanului, şi a primit în schimb arme nucleare).
Desigur, ce va fi rămas operaţional din din forţele israeliene va răspunde cu alte atacuri nucleare, de data aceasta împotriva Arabiei Saudite, cât şi împotriva altor naţiuni arabe, pentru a le intimida.
În America de Nord şi în Europa de Vest, după două luni de război biologic, populaţia se va reduce la aproximativ o treime, iar numărul morţilor va depăşi 200 de milioane.
În ciuda disperatelor eforturi ale tuturor statelor, epidemiile produse de viruşii super-ucigaşi, produşi prin mutaţii genetice în laboratoare, vor cuprinde întreg mapamondul, cauzând decesul a mai mult de un miliard de oameni.
Toţi aceşti factori enumeraţi până acum ar putea conduce spre o ultimă etapă a războiului, în care statele non-neo-conservatoare vor fi atât de revoltate în faţa decesului atâtor oameni nevinovaţi din rândul propriilor populaţii, încât un război mondial total, care implică toate statele lumii, ar putea fi apoi inevitabil.
Sursa originală: Rense.com
Traducere preluată de la: yogaesoteric.NET
Adresa acestui articol este http://active.info.ms/?a=articles&p=406
Am lucrat ca şi consultant de specialitate la trei companii de tehnică aeronautică de vârf. Specialitatea mea este aceea de a conceptualiza noi strategii militare, mai ales în conexiune cu cele mai noi şi avansate sisteme de luptă. Ceea ce observ că se petrece la ora actuală pe scena mondială pe tema Iranului constituie cea mai înfricoşătoare combinaţie de circumstanţe pe care am văzut-o vreodată. Şi am văzut multe în cei 20 de ani de carieră militară, în care am fost implicat în proiectarea celor mai avansate strategii de luptă!
Curând, în săptămânile sau lunile ce vor urma, se va declanşa un război împotriva Iranului. Războiul va fi pornit fie de Israel, fie de SUA, fie printr-un embargou economic NATO/UE/SUA, sau prin anumite forme de diversiune, numite "steaguri false". Ceea ce e de reţinut este faptul indiferent de modul în care va începe, acest conflict va cuprinde apoi întreaga lume.
Indiferent dacă războiul va începe printr-un atac aerian orientat împotriva câtorva obiective militare şi nucleare iraniene, sau printr-o invazie de proporţii împotriva miilor de obiective iraniene, probabilitatea ca acest conflict să devină un conflict regional major în 48 de ore de la declanşarea lui este de peste 90 % (n. trad.: în termeni militari, conflict regional major = "conflict armat care cuprinde mai multe state învecinate cu statele aflate în mod direct în conflict").
Iranul nu va permite israelienilor sau/şi americanilor să îi atace teritoriul fără o ripostă majoră. Iranul nu va fi pasiv şi anemic, aşa cum a fost Irakul când a fost atacat de Bush. Iranul va ataca atunci masiv bazele americane şi/sau israeliene din zonă, ceea ce va declanşa atunci o şi mai mare înverşunare din partea americanilor/israelienilor.
Iranul a echipat, plătit şi antrenat un masiv dispozitiv de rachete în Liban (cel mai mare dispozitiv de rachete din istoria omenirii). Sunt acolo două tipuri de rachete: fără ghidare şi cu ghidare. Acest dispozitiv se constituie într-o forţă militară colosală de tip MAD-FORCE (Mutually Assured Destruction-Force = Forţă de Asigurare a Anihilării Reciproce, o forţă imbatabilă ce are scopul de a descuraja o invazie masivă inamică, prin posibilitatea declanşării unei contra-ofensive nimicitoare).
Numărul total de rachete din Liban este estimat a fi între 40.000 şi 110.00 de bucăţi. O parte din ele sunt rachete fără ghidaj de tip Katyusha, dar mare parte sunt rachete cu ghidare şi cu rază mai lungă de acţiune. Toate dispozitivele sunt deservite de unităţi ale Forţelor Speciale ale Hezbollah.
Forţele Speciale Hezbollah sunt de fapt trupe de comando iraniene, super-antrenate şi super-echipate, iar numărul militarilor lor depăşeşte efectivele unei brigăzi (n.trad.: Brigada = unitate de luptă ce conţine între 3-5 Regimente, cu un efectiv de 3.000-5.000 luptători, condusă de un General).
Rachetele neghidate, binecunoscutele Katyusha, sunt oarecum primitive, dar foarte eficiente în distrugerea fiecărui centimentru pătrat al unui sector inamic asupra căruia sunt lansate. Sunt rachete de artilerie de 122 mm, cu raza de acţiune de aprox 30 km/19 mile, şi sunt au o încărcătură de aproximativ 30 kg / 66 uncii de material exploziv. Rachetele ghidate, care sunt în număr foarte mare, sunt mai avansate şi pot fi ghidate cu precizie.
În timpul războiului din 2006 (dintre Israel şi Libia), Hezbollah a lansat aproximativ 4.000 de rachete (dintre care 95% de tip Katyusha), toate purtând super-explozive "fără inteligenţă", adică neghidate. Restul de 5% de rachete au fost de fabricaţie Iraniană, de tip Fajr-3 şi Ra"ad 1, propulsate de combustibil lichid.
Ce se mai ştie este că rachetele "inteligente", cele ghidate, cu raza mai mare de acţiune, sunt sub controlul direct al unor ofiţeri Sirieni şi Iranieni.
Această combinaţie de rachete cu rază scurtă, cu rachete cu rază medie de acţiune din Liban, alături de cele ghidate, cu rază lungă de acţiune din Siria, împreună cu un număr mai mic de de rachete aflate pe Fâşia Ghaza şi Malul Vestic (West Bank), la care se adaugă rachetele ghidate cu rază lungă de acţiune din Iran reprezintă, însumate, o forţă deloc neglijabilă, ce este aţintită asupra Israelului.
Războiul din 2006 dintre Israel şi Hezbollah (numit de israelieni "Al Doilea Război Libanez") a fost o încercare a Israelului de a anihila acest dispozitiv masiv MAD-FORCE din Liban. A fost o încercare eşuată. Sirienii cumpăraseră (şi livraseră Hezbollahului) un mare număr de rachete antitanc de producţie rusească, temutele AT-14 KORNET. Aceste rachete, relativ ieftine, propulsate cu combustibil solid, pot fi ghidate cu precizie.
Comandourile iraniene şi-au construit foarte multe buncăre de tragere, din beton armat, pe teritoriul Libanului. Eficienţa lor nu s-a lăsat aşteptată. În foarte scurt timp au fost scoase din luptă 52 de tancuri de asalt MERKAVA IV israeliene.
Sistemele supra-tehnologizate americane, precum şi armele lor de mare precizie s-au dovedit de asemenea ineficiente. În faţa acestui dezastru, israelienii aveau trei alternative: să utilizeze bombe cu neutroni, să declanşeze o ofensivă cu infanteria (care i-ar fi costat foarte multe vieţi omeneşti), sau să declare pace pentru moment şi să se retragă acasă. Au ales în final ultima variantă.
Se pare că Israelul a renunţat definitiv la ideea unui asalt terestru pentru a anihila bazele de rachete Libaneze. Un înalt comandant israelian chiar şi-a dat demisia pe motiv că trupelor sale nu li se permite să se antreneze sufiecient în vederea atacării Libanului.
A doua alternativă constă în utilizarea armelor FAE (n. trad.: Fuel Air Explosive = dispersarea unui nor gigantic de vapori de combustibil care este apoi aprins de un detonator).
A treia alternativă constă în utilizarea Bombei cu neutroni (tip de armă nucleară ce produce un nivel mai ridicat de radiaţii, dar distrugeri materiale mai reduse decât armele atomice clasice) (n.trad.: Cu alte cuvinte ucide fiinţele vii, lăsând neafectate clădirile). Însă atunci când vorbim de Bomba cu neutroni, vorbim deja despre Arme de Distrugere în Masă (ADM).
Orice folosire a unei astfel de arme de tip ADM de către armata israeliană contra Hezbollahului va declanşa foarte probabil o ripostă similară. Hezbollah îşi va echipa rachetele din Liban rămase operaţionale nu cu explozivi clasici, ci cu ogive nucleare ADM (dacă nu cumva rachetele Hezbollah au fost DEJA până atunci echipate cu ogive nucleare având în vedere natura şi scopurile atacului american/israelian împotriva Iranului).
În concluzie, Israelul se află acum în faţa unui număr impresionant şi fără precedent de rachete echipate cu focoase radiologice, chimice, biologice, FAE de la bazele din Liban. Toate aceste tipuri de focoase sunt din categoria Armelor de Distrugere în Masă ADM. La acestea se adaugă rachetele din Gaza şi West Bank.
Sirienii îşi vor folosi rachetele lor mai mari şi cu rază mai lungă de acţiune pentru a "împroşca" din belşug teritoriul israelian cu ADM. La fel vor proceda şi iranienii.
Pentru a se apăra, Israelul va folosi Sistemul Radar "Green Pine" şi un hibrid de sistem antirachetă americano/israelian. Vor reuşi cu succes să doboare multe din rachetele inamice înainte ca ele să îşi atingă ţintele, dar totuşi numărul imens al rachetelor arabe va fi copleşitor şi va străpunge orice măsuri defensive.
Mari părţi din Israel vor fi contaminate cu radiaţii cu perioadă de înjumătăţire extrem de mare (de ordinul a zecilor de mii de ani în unele cazuri), la acest "cocktail" adăugându-se (dacă mai era nevoie) o mixtură chimică, FAE şi biologică de coşmar. Numărul morţilor se va ridica de la o treime, la jumătate din populaţia Israelului, la care se adaugă un imens număr de răniţi.
Răspunsul israelian va fi anihilarea nucleară a Siriei, Iranului şi a unor părţi din Liban, numărul morţilor fiind de mai multe ZECI de milioane. Aşteptaţi-vă să vedeţi fiecare oraş, de orice mărime ar fi el, distrus.
Vor rămâne insuficienţi oameni în viaţă fie şi pentru a îngropa morţii în Siria, Iran şi părţi din Liban. Radiaţiile provenite de la bombele atomice se vor întinde şi în restul lumii.
Însă Iranul are şi un alt tip de armată. Se numeşte în limbaj militar "armată adormită", sau "armată sub acoperire" şi este operaţională pe teritoriile altor state, îndeosebi pe teritoriul SUA şi al statelor Europei de Vest. Aceste "armate" vor începe răspândirea unui număr de epidemii ucigătoare, bazându-se pe viruşi fabricaţi în laborator (sunt câteva zeci de astfel de virusuri cu utilizare militară).
Oamenii aflaţi în cinematografe, biserici, Mall-uri, staţii de metrou, aeroporturi (şi în general orice spaţiu care foloseşte sisteme de aer condiţionat centralizate) vor fi expuşi fără să ştie la contaminări criminale, adevărate arme biologice. După aproximativ 9 sau 10 zile de la contaminare, sistemele computerizate de statistici vor da alarma în privinţa unor îmbolnăviri stranii. Aceasta va declanşa o serie de măsuri de apărare, menite să ţină în frâu îngrozitoarele epidemii, dar va fi prea târziu.
Transporturile internaţionale şi schimbul de mărfuri se vor sista. Oamenii vor fi sfătuiţi să rămână în locuinţele lor, se vor institui restricţii de circulaţie şi doar foarte puţini oameni, care au anumite meserii critice, vor fi lăsaţi să circule pe străzi.
Spitalele vor fi supra-aglomerate cu bolnavi şi muribunzi de toate vârstele. Comunitatea medicală va fi printre primele care va fi nimicită, datorită contactului contagios cu muribunzii. Deşi se vor înfiinţa spitale ad-hoc în şcoli şi alte clădiri publice, infectarea încrucişată (între bolnavi) cu diferite tipuri de virusuri modificate genetic va "asigura" o mortalitate de 100% a tuturor pacienţilor şi personalului medical din aceste spitale.
Pe alte fronturi, în eventualitatea în care statele neo-conservatoare plănuiesc să redeschidă şi să dezvolte războiul din Georgia din 2009, atacând forţele ruseşti, sau punând la cale "incidente" în Marea Neagră, probabilitatea ca aceste incidente să degenereze rapid într-un război mondial implicând arme atomice ruseşti şi NATO este de aproximativ 50%. Chiar dacă nu se declanşează un război total, Rusia este în măsură să neutralizeze prezenţa NATO din Marea Neagră, cu pierderi considerabile de ambele părţi.
Lumea se va afla în cea mai gravă criză economică din istorie, după ce comerţul mondial se va opri de teama răspândirii epidemiilor provocate de războiul biologic.
Dacă Israelul va provoca sofisticata Maşină de Război Biologic a Lumii Arabe (despre care mulţi spun că este o realitate, şi nu un mit ca în cazul Irakului), atunci şi Arabia Saudită îşi va lansa propriile rachete balistice de producţie chinezească şi îşi va trimite foarte bine echipata aviaţie militară împotriva Israelului, cu încărcăturile nucleare pe care le posedă (Artabia Saudită a finanţat programul militar nuclear al Pakistanului, şi a primit în schimb arme nucleare).
Desigur, ce va fi rămas operaţional din din forţele israeliene va răspunde cu alte atacuri nucleare, de data aceasta împotriva Arabiei Saudite, cât şi împotriva altor naţiuni arabe, pentru a le intimida.
În America de Nord şi în Europa de Vest, după două luni de război biologic, populaţia se va reduce la aproximativ o treime, iar numărul morţilor va depăşi 200 de milioane.
În ciuda disperatelor eforturi ale tuturor statelor, epidemiile produse de viruşii super-ucigaşi, produşi prin mutaţii genetice în laboratoare, vor cuprinde întreg mapamondul, cauzând decesul a mai mult de un miliard de oameni.
Toţi aceşti factori enumeraţi până acum ar putea conduce spre o ultimă etapă a războiului, în care statele non-neo-conservatoare vor fi atât de revoltate în faţa decesului atâtor oameni nevinovaţi din rândul propriilor populaţii, încât un război mondial total, care implică toate statele lumii, ar putea fi apoi inevitabil.
Sursa originală: Rense.com
Traducere preluată de la: yogaesoteric.NET
Adresa acestui articol este http://active.info.ms/?a=articles&p=406
magda
New member
- Joined
- Apr 15, 2010
- Messages
- 7,166
- Reaction score
- 0
Aplicatia care interzice internautilor in stare de ebrietate sa publice mesaje 
O companie care produce programe de securitate informatica online a lansat o aplicatie care are scopul de a-i impiedica pe abonatii site-urilor de socializare aflati in stare de ebrietate sa publice mesaje pe care le-ar putea regreta, informeaza AFP.
Plecand de la principiul "nimic bun nu se poate intampla dupa ora unu dimineata", aplicatia grupului Webroot promite "sa puna capat rusinii care vine dupa publicarea unor astfel de mesaje".
Aplicatia, care se numeste "Test de sobrietate pentru retelele de socializare", este gratuita pentru utilizatorii browser-ului Firefox. Acest test le cere internautilor sa treaca un examen de coordonare inainte de a accesa site-urile de socializare, scrie MEDIAFAX.
Testul le cere utilizatorilor, printre altele, sa puna cursorul si sa il mentina in centrul unui cerc care se misca. Daca nu trec acest test, internautii nu pot accesa retelele de socializare.
Pe de alta parte, Google le propune utilizatorilor o aplicatie similara pentru utilizatorr serviciului Gmail. Utilizatorii acestei aplicatii trebuie sa rezolve cinci probleme de matematica foarte simple inainte de a putea sa trimita un mesaj.
http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...-in-stare-de-ebrietate-sa-publice-mesaje.html
O companie care produce programe de securitate informatica online a lansat o aplicatie care are scopul de a-i impiedica pe abonatii site-urilor de socializare aflati in stare de ebrietate sa publice mesaje pe care le-ar putea regreta, informeaza AFP.
Plecand de la principiul "nimic bun nu se poate intampla dupa ora unu dimineata", aplicatia grupului Webroot promite "sa puna capat rusinii care vine dupa publicarea unor astfel de mesaje".
Aplicatia, care se numeste "Test de sobrietate pentru retelele de socializare", este gratuita pentru utilizatorii browser-ului Firefox. Acest test le cere internautilor sa treaca un examen de coordonare inainte de a accesa site-urile de socializare, scrie MEDIAFAX.
Testul le cere utilizatorilor, printre altele, sa puna cursorul si sa il mentina in centrul unui cerc care se misca. Daca nu trec acest test, internautii nu pot accesa retelele de socializare.
Pe de alta parte, Google le propune utilizatorilor o aplicatie similara pentru utilizatorr serviciului Gmail. Utilizatorii acestei aplicatii trebuie sa rezolve cinci probleme de matematica foarte simple inainte de a putea sa trimita un mesaj.
http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...-in-stare-de-ebrietate-sa-publice-mesaje.html
http://roaim.co.nr/?a=articles&p=313
Monitorizarea VIDEO a cipurilor RFID
Monitorizarea VIDEO a cipurilor RFID
Fie că este vorba de microcipul RFID din paşaport, carnet de conducere sau buletin, sau chiar de celebrul implant RFID uman (localizat sub piele, pe braţ), există sisteme de urmărire care se bazează pe aceste microcipuri. Vă prezentăm un foarte scurt documentar are arată monitorizarea în timp real a persoanelor care poartă asupra lor obiecte ce conţin cipuri RFID.
Incredibil, dar adevărat!
Desigur, microcipurile RFID sunt prezente de mai mulţi ani in Statele Unite şi alte ţări occidentale. Este foarte posibil ca să aveţi unul dintre aceste cipuri RFID chiar asupra dvs., fără să ştiţi. Referindu-ne la România, majoritatea marilor distribuitori şi comercianţi (Carrefour, Cora, Metro, Praktiker, Auchan, Bricostore, Diverta, Altex, Flanco, Media Galaxy, etc.) folosesc în produsele lor etichete ce conţin cipuri RFID.
Motivul invocat este protecţia împotriva furturilor. Aceste etichete RFID sunt plasate pe produsele respective în zone sau locuri greu accesibile sau greu de observat. Dacă scopul acestor etichete RFID este să prevină furtul, atunci de ce la ieşirea din spaţiul comercial nu suntem atenţionaţi să îndepărtăm aceste etichete RFID, pentru că ele nu mai au niciun rost odată ce am părăsit perimetrul monitorizat?
Odată am cumpărat o pereche de pantaloni de la Carrefour. Întro altă zi mă aflam la Metro, iar când am ajuns la casa de marcat, după ce plătisem toate cumpărăturile, a sunat alarma anti-furt a porţii de monitorizare RFID (prin care suntem obligaţi să trecem).
Aşa am descoperit că pantalonii mei aveau o etichetă RFID cusută în croiala pantalonilor. Având grijă să nu-mi compromit proaspăta achiziţie, a fost foarte greu să o îndepărtez, odată ajuns acasă, pentru că era practic ascunsă întro cusătură, şi foarte greu accesibilă.
Aşa am aflat pentru prima dată că poveştile citite şi văzute pe internet au devenit realitate chiar în România.
Desigur, AIM a mai scris despre acest subiect şi până acum. Care sunt noutăţile?
În mini-documentarul de mai jos puteţi vedea un sistem de monitorizare în timp real a etichetelor RFID aflate asupra persoanelor dintro clădire. În acest caz este vorba de un centru comercial mare. Imaginile camerelor de supraveghere sunt folosite de sistemul de monitorizare RFID pentru a le combina cu identificarea tuturor cipurilor RFID aflate în spaţiul activ de urmărire.
În acest fel, sistemul oferă detalii complete atât despre persoana respectivă (prin datele extrase din microcipul RFID aflat în buletin, paşaport sau carnetul de conducere), cât şi despre obiectele aflate asupra sa (care conţin etichete RFID).
Astfel, agentul de monitorizare poate vedea "live" cum dl. Peter Stevenson, posesor al pasaportului F-1427883502, are o pereche de pantofi marca Tsubo, marimea 9, pe care i-a cumparat în urmă cu 4 luni de la un magazin aflat pe strada 47, numarul 15. De asemenea, domnul mai poartă o pereche de boxeri C-IN2 marimea L, un maieu Nike XL, o camaşă Debenhams XL, toate achiziţionate din acest centru comercial în urmă cu 7 saptamani.
Dar asta nu este tot. Dl. Stevenson mai are asupra sa 7 bancnote de 100 EUR, 4 bancnote de 10 EUR şi o bancnotă de 500 EUR, toate scoase din bancomatul X472 în acestă dimineaţă.
Cum este posibil aşa ceva?
Simplu. Mult prea simplu. Toate obiectele enumerate mai sus conţin etichete cu cip RFID, care sunt identificate în mod unic. De aceea se cunoaşte orice detaliu despre aceste obiecte, inclusiv data şi adresa de unde au fost cumpărate.
Vă rog să reţineţi că toate acestea sunt disponibile chiar acum, în acest moment. Realitatea depăşeşte orice imaginaţie.
Pentru americanii care s-au lăsat implantaţi în braţ cu microcipul de identificare personală, acest scenariu este multmai crud. Pe lângă faptul că ei pot fi monitorizaţi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, se supun unui înalt risc de a face cancer, datorită activităţii microcipului RFID plasat sub piele, aşa cum au demonstrat cercetările realizate pe cobai şi şobolani, în laboratoare.
Desigur, posesorii de acte de identitate tip RFID "beneficiază" şi de riscul ca identitatea să le fie foarte uşor furată. De fapt, mult mai uşor ca până acum. Nici nu mai e nevoie ca hoţul să aiba acces la buzunarul în care se află buletinul. Este suficient ca să dispună de un echipament electronic de tipul acestui sistem de monitorizare RFID, pentru ca el să aibă acces la toate datele conţinute în microcip, şi astfel să le poată copia în doar câteva clipe.
Ce se întâmplă când hoţul se foloseşte de identitatea falsă pe care tocmai a copiat-o, pentru a fura? Chiar dacă reuşeşte să fugă, identitatea pe care şi-a asumat-o este evident trecută pe o listă specială. La prima detectare a acestei identităţi (să spunem - chiar în centrul comercial din acest exemplu), sistemul de monitorizare dă alarma şi poliţia arestează pe posesorul acestei identităţi (în acest caz - cel real). Poliţia are chiar probe pentru faptul că posesorul acestei identităţi a furat. Totul este clar. Dl. Stevenson va face puşcărie nevinovat.
Iată deci mai jos sistemul de monitorizare RFID integrat cu camere de luat vederi, întrun centru comercial.
Monitorizarea VIDEO a cipurilor RFID
Monitorizarea VIDEO a cipurilor RFID
Fie că este vorba de microcipul RFID din paşaport, carnet de conducere sau buletin, sau chiar de celebrul implant RFID uman (localizat sub piele, pe braţ), există sisteme de urmărire care se bazează pe aceste microcipuri. Vă prezentăm un foarte scurt documentar are arată monitorizarea în timp real a persoanelor care poartă asupra lor obiecte ce conţin cipuri RFID.
Incredibil, dar adevărat!
Desigur, microcipurile RFID sunt prezente de mai mulţi ani in Statele Unite şi alte ţări occidentale. Este foarte posibil ca să aveţi unul dintre aceste cipuri RFID chiar asupra dvs., fără să ştiţi. Referindu-ne la România, majoritatea marilor distribuitori şi comercianţi (Carrefour, Cora, Metro, Praktiker, Auchan, Bricostore, Diverta, Altex, Flanco, Media Galaxy, etc.) folosesc în produsele lor etichete ce conţin cipuri RFID.
Motivul invocat este protecţia împotriva furturilor. Aceste etichete RFID sunt plasate pe produsele respective în zone sau locuri greu accesibile sau greu de observat. Dacă scopul acestor etichete RFID este să prevină furtul, atunci de ce la ieşirea din spaţiul comercial nu suntem atenţionaţi să îndepărtăm aceste etichete RFID, pentru că ele nu mai au niciun rost odată ce am părăsit perimetrul monitorizat?
Odată am cumpărat o pereche de pantaloni de la Carrefour. Întro altă zi mă aflam la Metro, iar când am ajuns la casa de marcat, după ce plătisem toate cumpărăturile, a sunat alarma anti-furt a porţii de monitorizare RFID (prin care suntem obligaţi să trecem).
Aşa am descoperit că pantalonii mei aveau o etichetă RFID cusută în croiala pantalonilor. Având grijă să nu-mi compromit proaspăta achiziţie, a fost foarte greu să o îndepărtez, odată ajuns acasă, pentru că era practic ascunsă întro cusătură, şi foarte greu accesibilă.
Aşa am aflat pentru prima dată că poveştile citite şi văzute pe internet au devenit realitate chiar în România.
Desigur, AIM a mai scris despre acest subiect şi până acum. Care sunt noutăţile?
În mini-documentarul de mai jos puteţi vedea un sistem de monitorizare în timp real a etichetelor RFID aflate asupra persoanelor dintro clădire. În acest caz este vorba de un centru comercial mare. Imaginile camerelor de supraveghere sunt folosite de sistemul de monitorizare RFID pentru a le combina cu identificarea tuturor cipurilor RFID aflate în spaţiul activ de urmărire.
În acest fel, sistemul oferă detalii complete atât despre persoana respectivă (prin datele extrase din microcipul RFID aflat în buletin, paşaport sau carnetul de conducere), cât şi despre obiectele aflate asupra sa (care conţin etichete RFID).
Astfel, agentul de monitorizare poate vedea "live" cum dl. Peter Stevenson, posesor al pasaportului F-1427883502, are o pereche de pantofi marca Tsubo, marimea 9, pe care i-a cumparat în urmă cu 4 luni de la un magazin aflat pe strada 47, numarul 15. De asemenea, domnul mai poartă o pereche de boxeri C-IN2 marimea L, un maieu Nike XL, o camaşă Debenhams XL, toate achiziţionate din acest centru comercial în urmă cu 7 saptamani.
Dar asta nu este tot. Dl. Stevenson mai are asupra sa 7 bancnote de 100 EUR, 4 bancnote de 10 EUR şi o bancnotă de 500 EUR, toate scoase din bancomatul X472 în acestă dimineaţă.
Cum este posibil aşa ceva?
Simplu. Mult prea simplu. Toate obiectele enumerate mai sus conţin etichete cu cip RFID, care sunt identificate în mod unic. De aceea se cunoaşte orice detaliu despre aceste obiecte, inclusiv data şi adresa de unde au fost cumpărate.
Vă rog să reţineţi că toate acestea sunt disponibile chiar acum, în acest moment. Realitatea depăşeşte orice imaginaţie.
Pentru americanii care s-au lăsat implantaţi în braţ cu microcipul de identificare personală, acest scenariu este multmai crud. Pe lângă faptul că ei pot fi monitorizaţi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, se supun unui înalt risc de a face cancer, datorită activităţii microcipului RFID plasat sub piele, aşa cum au demonstrat cercetările realizate pe cobai şi şobolani, în laboratoare.
Desigur, posesorii de acte de identitate tip RFID "beneficiază" şi de riscul ca identitatea să le fie foarte uşor furată. De fapt, mult mai uşor ca până acum. Nici nu mai e nevoie ca hoţul să aiba acces la buzunarul în care se află buletinul. Este suficient ca să dispună de un echipament electronic de tipul acestui sistem de monitorizare RFID, pentru ca el să aibă acces la toate datele conţinute în microcip, şi astfel să le poată copia în doar câteva clipe.
Ce se întâmplă când hoţul se foloseşte de identitatea falsă pe care tocmai a copiat-o, pentru a fura? Chiar dacă reuşeşte să fugă, identitatea pe care şi-a asumat-o este evident trecută pe o listă specială. La prima detectare a acestei identităţi (să spunem - chiar în centrul comercial din acest exemplu), sistemul de monitorizare dă alarma şi poliţia arestează pe posesorul acestei identităţi (în acest caz - cel real). Poliţia are chiar probe pentru faptul că posesorul acestei identităţi a furat. Totul este clar. Dl. Stevenson va face puşcărie nevinovat.
Iată deci mai jos sistemul de monitorizare RFID integrat cu camere de luat vederi, întrun centru comercial.
magda
New member
- Joined
- Apr 15, 2010
- Messages
- 7,166
- Reaction score
- 0
Cat te costa anvelopele de iarna. Vezi preturi
Cele mai cautate sunt cauciucirile second hand. Nu au aceeasi calitate ca pneurile noi, dar sunt mai ieftine cu 50-60 la suta.
Preturile difera in functie de marime si de firma producatoare. Cele noi costa intre 135 si 470 de lei in functie de marime iar cele second hand intre 50 si 100 de lei. Cei mai multi conducatori auto sunt de acord cu aceasta masura, pentru ca sunt convinsi ca va creste siguranta in trafic.
Potrivit unei legi elaborate de Ministrul Transporturilor toate masinile trebuie echipate cu anvelope de iarna pe perioada anotimpului rece. In caz contrar, soferii risca amenzi cuprinse intre 2.500 si 4.000 de lei.
Preturile cauciucurilor
* 13 toli - 135 135 - 170 de lei; second hand - 50
* 14 toli - 130 - 185 de lei; second hand - 50
* 15 toli - 220 - 320 de lei; second hand - 60
* 16 toli - 260 - 340 de lei; second hand - 100
* 17 toli - 320 - 470 de lei; second hand - 140
* Montaj si echilibrat - 15 - 60 - de lei
http://corporatenews.9am.ro/stiri-r...e-costa-anvelopele-de-iarna-Vezi-preturi.html
Cele mai cautate sunt cauciucirile second hand. Nu au aceeasi calitate ca pneurile noi, dar sunt mai ieftine cu 50-60 la suta.
Preturile difera in functie de marime si de firma producatoare. Cele noi costa intre 135 si 470 de lei in functie de marime iar cele second hand intre 50 si 100 de lei. Cei mai multi conducatori auto sunt de acord cu aceasta masura, pentru ca sunt convinsi ca va creste siguranta in trafic.
Potrivit unei legi elaborate de Ministrul Transporturilor toate masinile trebuie echipate cu anvelope de iarna pe perioada anotimpului rece. In caz contrar, soferii risca amenzi cuprinse intre 2.500 si 4.000 de lei.
Preturile cauciucurilor
* 13 toli - 135 135 - 170 de lei; second hand - 50
* 14 toli - 130 - 185 de lei; second hand - 50
* 15 toli - 220 - 320 de lei; second hand - 60
* 16 toli - 260 - 340 de lei; second hand - 100
* 17 toli - 320 - 470 de lei; second hand - 140
* Montaj si echilibrat - 15 - 60 - de lei
http://corporatenews.9am.ro/stiri-r...e-costa-anvelopele-de-iarna-Vezi-preturi.html
bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
De la criza economica la incalzirea globala. Despre predictii (Plus o invitatie)
Am uitat aproape cu totul demonstratiile de anul trecut de la Copenhaga. Imagini altfel remarcabile: Ecologisti adunati din toata lumea, degerati, marsaluind prin viscol „impotriva incalzirii globale”. Mai tine minte cineva cum eram amenintati ca daca in sase luni nu facem cutare si cutare, gata, s-a terminat – planeta o ia ireversibil pe calea dezastrului? Au trecut sase luni, s-a dus si sezonul estival si iata, vine vremea colindelor. Cine are timp sa se mai gandeasca la profetiile „stiintifice” emise acum un an in numele „luptei pentru salvarea planetei”?! Dar acum doi? Dar acum cinci?
Succesul alarmismului – practica de a speria lumea cu predictii catastrofale pentru a obtine foloase politice si economice – se bazeza exact pe acest fapt. Este putin probabil ca oamenii sa stea sa verifice toate afirmatiile facute zilnic, cu febrilitate, despre varii efecte ale omului asupra naturii, mai ales cand afirmatiile se revendica de la autoritatea „expertizei stiintifice”. Nu mai vorbim de faptul ca efectele si relatiile cauzale la care se refera sunt, de multe ori, de asa natura ca nici Dumnezeu, in rabdarea Sa infinita, nu le-ar putea da de cap si cuantifica.
De unde resursele si timpul sa verifici toata avalansa (deliberata) de „factoizi” alarmisti, lansati pe banda rulanta!? Cand un grup de cercetatori vine si spune ca dupa 5 ani si 50 de milioane de dolari bagati intr-o expeditie la Polul Nord, poate prezice ca pana in 2025, daca nu facem nu stiu ce la ONU, populatiei de bursuci polari ii vor cadea 33% din pene, ce poti face? Sa faci si tu o expeditie de 50 de milioane ca sa masori calvitia bursucului in cauza?
Celebrul scandal „Climategate” care a devoalat frauda si abuzul din culisele cercetarilor privind incalzirea globala, a facut ca publicul sa devenina mai circumspect. Azi ideea de predictie stiintifica, validata de un sobor de cercetatori intruniti cu jurnalisti si oengisti in sfestania publica a unui nou studiu ce anunta ceva prapastios, e un pic mai greu de vandut. Abuzurile la care este supusa stiinta au devenit mai transparente. Incet, incet se instaleaza un scepticism mai sanatos.
Dar realitatea este ca alarmismul ecologist nu este singurul caz de acest fel. Oamenii incep sa realizeze ca multe dintre predictiile facute in numele stiintei in economie, finante, politica sau tehnologie, ridica serioase semne de intrebare. Am ajuns in acest moment intr-un punct in care publicul incepe sa se intrebe: Nu cumva avem o problema cu toata aceasta clasa sociala, „expertii”, care pretind ca ne pot ghida deciziile si viata, pe motiv ca au opinii „stiintifice”?
Economisti, criza, expertiza
Sa lasam deci momentan la o parte alarmismul incalzirii globale si sa luam ca exemplu o alta disciplina ai carei practicanti sunt suspectati ca abuzeaza ideea de stiinta: Economia sau mai precis, macroeconomia. Avem si aici acelasi pattern: predictii dupa predictii, pretentii de modelare, retrodictii vandute ca explicatii, prestidigitatie computerizata si evident, sfaturi autoritative ca ton, iresponsabile ca baza epistemica.
Actuala criza a fost o hartie de turnesol. Daca modele si predictiile economistilor aveau valoarea predictiva pretinsa, atunci acum era momentul sa demonstreze asta. Economistii puteau inchide gura criticilor prezicand criza, anticipand evolutia ei, sau cel putin contribuind la o intelegere publica elementara a aceea ce se intampla. Or, de cand cu criza, constatam ca la cati economisti, tot atatea pareri. Confuzia domneste.
Modele par impotente in fata incertitudinilor si evolutiilor din lumea reala. Cand vine vorba de o chestie practica, aplicata, cum ar fi politica de iesire din criza, constatam ca la ordinea zilei in dezbaterea publica ramane tot ceea ce ziceau Keynes si Hayek acum 80 de ani. Variatii pe teme de Hayek versus variatii pe teme de Keynes.
Mantra in SUA este acum „In ciuda predictiilor expertilor care spuneau X, indicatorul cutare a fost Y…”. Spectacolul este total. Dupa fiecare fiasco, expertii ies iar la rampa, doar ca sa o dea iar in bara. De unde au curajul, de unde au tenacitatea asta, e greu de spus.
Sunt voci care sustin ca daca vei compara predictiile expertilor cu realitatea refectata in indicatori, vei ajunge la concluzia ca sansele ca predictiile lor sa fie corecte sunt sub 50%. Altfel spus, ca e mai bine sa dai cu banul decat sa te iei dupa ce zic acestia! Asta inseamna ca atunci cand e vorba despre valoare predictiva, o buna parte din expertiza economica vehiculata in mass media nu este doar sub-standard. Este prostie pura. Philip Tettlock a scris o carte superba despre asta. La fel si deja celebrul Nassim Taleb.
Privind la tragicomedia economistilor intelegem mai bine de unde voiosia alarmistilor incalzirii globale. Norocul lor este ca ciclul de viata al predictiilor facute de ei este foarte lung. Cati dintre noi vor mai fi prin zona in 2100 sa verifice daca Oltenia va fi un desert sau Anglia va fi acoperita de ape, as cum preziceau mai anul trecut unii? Nefericitul de macroeconomist nu are acest noroc. El iese azi si spune cu profunda convingere ca socotelile si modelele lui ii dau ca va fi o scadere a somajului. Maine sunt facuti public ultimii indicatori si se dovedeste ca e pe invers.
Consecinte si lectii
Toate cele de mai sus incep sa aiba insa urmari. Devoalarea fraudelor ecologiste, ridicolul zilnic la care se expun macroeconomistii, stupiditatea patenta si iresponsabilitatea expertilor in analiza financiara cantitativa, esecurile modelatorilor de trafic aerian si ale expertilor in analiza riscului, toate au creat o noua stare de spirit publica. Ea este foarte bine explicata de Walter Russell Mead:
„Increderea în experti scade. Scepticismul creste. Până la urmă, nimeni altii decat specialiştii înarmaţi cu modele computerizate foarte complexe au creat sistemul financiar care acum se prăbuşeşte sub ochii noştri. Experţii şi economiştii le-au spus europenilor că noua lor monedă „euro” este pregătită pentru lansare. S-a dovedit ca nu era. Experţii şi modelele computerizate ne spuneau că riscurile forajului marin din Golful Mexic sunt sub control. Nu erau. După erupţia vulcanului islandez, specialiştii şi modelele lor computerizate au determinat închiderea inutila a spaţiului aerian european. Mesajul care reiese din toata turbulenta politică şi economică recenta este unul clar si puternic: Experţii înarmaţi cu modele computerizate nu fac pana la urma nimic altceva decât să-si dea cu parerea si sa ghicească”.
Chiar daca cele de mai sus sunt corecte, ar fi insa gresit sa ne apucam sa condamnam stiinta si sa renuntam la ideea de predictie stiintifica. La fel de gresit ar fi sa concluzionam ca economia sau studiul relatiei dintre om si mediu sunt o prostie. Lectia trebuie sa fie alta. Anume ca adevarata atitudine stiintifica ne cere o oarecare smerenie in fata complexitatii lumii. Ea ne impune prin insasi logica ei, o anume modestie cand este vorba de puterea instrumentelor noastre de analiza si predictie.
Predictia stiintifica: esenta problemei
Atingem aici de fapt esenta problemei. Toate pana la urma pivoteaza in jurul problemei predictiei. Si atunci ne intrebam: De ce sa nu incercam sa studiem stiintific insusi fenomenul predictiei? De ce nu am monitoriza, contabiliza si analiza variile predictii facute in numele stiintei pentru ca mai apoi sa vedem ce a fost corect si ce nu? Astfel s-ar putea evita, de pilda, situatii precum cea a unui Paul Ehrlich, un farseor ecologist a carui cariera este punctata de un lung sirag de predictii strigatoare la cer prin stupiditate si absurditate.
De ce nu am studia statistic, teoretic si istoric diferite seturi de predictii si comunitatile de oameni de stiinta ce le emit? De ce nu am studia chiar actul si metoda predictiei in sine? De ce nu am studia metodele si tehnicile predictive pentru a deosebi abordarile corecte de cele eronate? Pe scurt, de ce nu am incerca sa intelegem mai bine natura predictiei stiintifice si limitele ei, pentru a nu ne mai pomeni ca ne aventuram aiurea, mereu si mereu, dincolo de aceste limite?
Vedem deja cum se contureaza o adevarata disciplina stiitifica. Ea ne-ar face sa intelegem mai bine care sunt criteriile unei predictii stiintifice. Si cel mai important, am intelege ca o predictie facuta de oameni de stiinta nu este neaparat o predictie stiintifica.
Am intelege ca predictia, indiferent de domeniul si subiectul ei, pentru a fi stiintifica, trebuie sa satisfaca anumite criterii. Am intelege odata pentru totdeauna ca o predictie care nu respecta aceste criterii, nu este stiintifica, indiferent de cate zeci si sute de oameni de stiinta dau cu subsemnatul pentru ea in comitete si comisii ale ONU. Si, evident, ca va ramane astfel, indiferent de cat de mult si de zgomotos s-ar agita tinerimea progresista pe internet sau prin viscol, la Copenhaga si aiurea.
http://www.hotnews.ro/
Am uitat aproape cu totul demonstratiile de anul trecut de la Copenhaga. Imagini altfel remarcabile: Ecologisti adunati din toata lumea, degerati, marsaluind prin viscol „impotriva incalzirii globale”. Mai tine minte cineva cum eram amenintati ca daca in sase luni nu facem cutare si cutare, gata, s-a terminat – planeta o ia ireversibil pe calea dezastrului? Au trecut sase luni, s-a dus si sezonul estival si iata, vine vremea colindelor. Cine are timp sa se mai gandeasca la profetiile „stiintifice” emise acum un an in numele „luptei pentru salvarea planetei”?! Dar acum doi? Dar acum cinci?
Succesul alarmismului – practica de a speria lumea cu predictii catastrofale pentru a obtine foloase politice si economice – se bazeza exact pe acest fapt. Este putin probabil ca oamenii sa stea sa verifice toate afirmatiile facute zilnic, cu febrilitate, despre varii efecte ale omului asupra naturii, mai ales cand afirmatiile se revendica de la autoritatea „expertizei stiintifice”. Nu mai vorbim de faptul ca efectele si relatiile cauzale la care se refera sunt, de multe ori, de asa natura ca nici Dumnezeu, in rabdarea Sa infinita, nu le-ar putea da de cap si cuantifica.
De unde resursele si timpul sa verifici toata avalansa (deliberata) de „factoizi” alarmisti, lansati pe banda rulanta!? Cand un grup de cercetatori vine si spune ca dupa 5 ani si 50 de milioane de dolari bagati intr-o expeditie la Polul Nord, poate prezice ca pana in 2025, daca nu facem nu stiu ce la ONU, populatiei de bursuci polari ii vor cadea 33% din pene, ce poti face? Sa faci si tu o expeditie de 50 de milioane ca sa masori calvitia bursucului in cauza?
Celebrul scandal „Climategate” care a devoalat frauda si abuzul din culisele cercetarilor privind incalzirea globala, a facut ca publicul sa devenina mai circumspect. Azi ideea de predictie stiintifica, validata de un sobor de cercetatori intruniti cu jurnalisti si oengisti in sfestania publica a unui nou studiu ce anunta ceva prapastios, e un pic mai greu de vandut. Abuzurile la care este supusa stiinta au devenit mai transparente. Incet, incet se instaleaza un scepticism mai sanatos.
Dar realitatea este ca alarmismul ecologist nu este singurul caz de acest fel. Oamenii incep sa realizeze ca multe dintre predictiile facute in numele stiintei in economie, finante, politica sau tehnologie, ridica serioase semne de intrebare. Am ajuns in acest moment intr-un punct in care publicul incepe sa se intrebe: Nu cumva avem o problema cu toata aceasta clasa sociala, „expertii”, care pretind ca ne pot ghida deciziile si viata, pe motiv ca au opinii „stiintifice”?
Economisti, criza, expertiza
Sa lasam deci momentan la o parte alarmismul incalzirii globale si sa luam ca exemplu o alta disciplina ai carei practicanti sunt suspectati ca abuzeaza ideea de stiinta: Economia sau mai precis, macroeconomia. Avem si aici acelasi pattern: predictii dupa predictii, pretentii de modelare, retrodictii vandute ca explicatii, prestidigitatie computerizata si evident, sfaturi autoritative ca ton, iresponsabile ca baza epistemica.
Actuala criza a fost o hartie de turnesol. Daca modele si predictiile economistilor aveau valoarea predictiva pretinsa, atunci acum era momentul sa demonstreze asta. Economistii puteau inchide gura criticilor prezicand criza, anticipand evolutia ei, sau cel putin contribuind la o intelegere publica elementara a aceea ce se intampla. Or, de cand cu criza, constatam ca la cati economisti, tot atatea pareri. Confuzia domneste.
Modele par impotente in fata incertitudinilor si evolutiilor din lumea reala. Cand vine vorba de o chestie practica, aplicata, cum ar fi politica de iesire din criza, constatam ca la ordinea zilei in dezbaterea publica ramane tot ceea ce ziceau Keynes si Hayek acum 80 de ani. Variatii pe teme de Hayek versus variatii pe teme de Keynes.
Mantra in SUA este acum „In ciuda predictiilor expertilor care spuneau X, indicatorul cutare a fost Y…”. Spectacolul este total. Dupa fiecare fiasco, expertii ies iar la rampa, doar ca sa o dea iar in bara. De unde au curajul, de unde au tenacitatea asta, e greu de spus.
Sunt voci care sustin ca daca vei compara predictiile expertilor cu realitatea refectata in indicatori, vei ajunge la concluzia ca sansele ca predictiile lor sa fie corecte sunt sub 50%. Altfel spus, ca e mai bine sa dai cu banul decat sa te iei dupa ce zic acestia! Asta inseamna ca atunci cand e vorba despre valoare predictiva, o buna parte din expertiza economica vehiculata in mass media nu este doar sub-standard. Este prostie pura. Philip Tettlock a scris o carte superba despre asta. La fel si deja celebrul Nassim Taleb.
Privind la tragicomedia economistilor intelegem mai bine de unde voiosia alarmistilor incalzirii globale. Norocul lor este ca ciclul de viata al predictiilor facute de ei este foarte lung. Cati dintre noi vor mai fi prin zona in 2100 sa verifice daca Oltenia va fi un desert sau Anglia va fi acoperita de ape, as cum preziceau mai anul trecut unii? Nefericitul de macroeconomist nu are acest noroc. El iese azi si spune cu profunda convingere ca socotelile si modelele lui ii dau ca va fi o scadere a somajului. Maine sunt facuti public ultimii indicatori si se dovedeste ca e pe invers.
Consecinte si lectii
Toate cele de mai sus incep sa aiba insa urmari. Devoalarea fraudelor ecologiste, ridicolul zilnic la care se expun macroeconomistii, stupiditatea patenta si iresponsabilitatea expertilor in analiza financiara cantitativa, esecurile modelatorilor de trafic aerian si ale expertilor in analiza riscului, toate au creat o noua stare de spirit publica. Ea este foarte bine explicata de Walter Russell Mead:
„Increderea în experti scade. Scepticismul creste. Până la urmă, nimeni altii decat specialiştii înarmaţi cu modele computerizate foarte complexe au creat sistemul financiar care acum se prăbuşeşte sub ochii noştri. Experţii şi economiştii le-au spus europenilor că noua lor monedă „euro” este pregătită pentru lansare. S-a dovedit ca nu era. Experţii şi modelele computerizate ne spuneau că riscurile forajului marin din Golful Mexic sunt sub control. Nu erau. După erupţia vulcanului islandez, specialiştii şi modelele lor computerizate au determinat închiderea inutila a spaţiului aerian european. Mesajul care reiese din toata turbulenta politică şi economică recenta este unul clar si puternic: Experţii înarmaţi cu modele computerizate nu fac pana la urma nimic altceva decât să-si dea cu parerea si sa ghicească”.
Chiar daca cele de mai sus sunt corecte, ar fi insa gresit sa ne apucam sa condamnam stiinta si sa renuntam la ideea de predictie stiintifica. La fel de gresit ar fi sa concluzionam ca economia sau studiul relatiei dintre om si mediu sunt o prostie. Lectia trebuie sa fie alta. Anume ca adevarata atitudine stiintifica ne cere o oarecare smerenie in fata complexitatii lumii. Ea ne impune prin insasi logica ei, o anume modestie cand este vorba de puterea instrumentelor noastre de analiza si predictie.
Predictia stiintifica: esenta problemei
Atingem aici de fapt esenta problemei. Toate pana la urma pivoteaza in jurul problemei predictiei. Si atunci ne intrebam: De ce sa nu incercam sa studiem stiintific insusi fenomenul predictiei? De ce nu am monitoriza, contabiliza si analiza variile predictii facute in numele stiintei pentru ca mai apoi sa vedem ce a fost corect si ce nu? Astfel s-ar putea evita, de pilda, situatii precum cea a unui Paul Ehrlich, un farseor ecologist a carui cariera este punctata de un lung sirag de predictii strigatoare la cer prin stupiditate si absurditate.
De ce nu am studia statistic, teoretic si istoric diferite seturi de predictii si comunitatile de oameni de stiinta ce le emit? De ce nu am studia chiar actul si metoda predictiei in sine? De ce nu am studia metodele si tehnicile predictive pentru a deosebi abordarile corecte de cele eronate? Pe scurt, de ce nu am incerca sa intelegem mai bine natura predictiei stiintifice si limitele ei, pentru a nu ne mai pomeni ca ne aventuram aiurea, mereu si mereu, dincolo de aceste limite?
Vedem deja cum se contureaza o adevarata disciplina stiitifica. Ea ne-ar face sa intelegem mai bine care sunt criteriile unei predictii stiintifice. Si cel mai important, am intelege ca o predictie facuta de oameni de stiinta nu este neaparat o predictie stiintifica.
Am intelege ca predictia, indiferent de domeniul si subiectul ei, pentru a fi stiintifica, trebuie sa satisfaca anumite criterii. Am intelege odata pentru totdeauna ca o predictie care nu respecta aceste criterii, nu este stiintifica, indiferent de cate zeci si sute de oameni de stiinta dau cu subsemnatul pentru ea in comitete si comisii ale ONU. Si, evident, ca va ramane astfel, indiferent de cat de mult si de zgomotos s-ar agita tinerimea progresista pe internet sau prin viscol, la Copenhaga si aiurea.
http://www.hotnews.ro/
bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
Robert Negoiţă, martor în dosarul „Prostituţie de lux”: „Gagica asta, Alexandra, se crede puţin divă”
Robert Negoiţă are calitatea de martor în dosarul în care mai mulţi proxeneţi, care i-ar fi furnizat fotomodele pentru „servicii sexuale” au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru trafic de persoane, trafic de minori şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni. La dosarul care a ajuns pe rolul Tribunalului Ialomiţa sunt ataşate şi stenogramele unor convorbiri telefonice, considerate de anchetatori mai mult decât relevante, purtate de deputatul PSD cu proxeneţii.
Sursa: EVZ
„Ambii inculpaţi (Relu Cornel Costan şi Ion Valeriu Tămârjan – Negoiţă Robert.) au încercat să păstreze «bune oficii» cu acest martor (Robert Negoiţă – n.r) , proprietarul unui lanţ hotelier în care au fost cazaţi gratuit, ei şi modelele din agenţiile lor, ori de câte ori se aflau în Bucureşti, chiar şi în tranzit spre Austria, şi al unui parc acvatic, locaţii ideale pentru organizarea unor evenimente, o persoană influentă, care organiza din când în când petreceri în Delta Dunării. Discuţiile fac dovada cunoaşterii de către martor a activităţii infracţionale a inculpaţilor, apelarea la ei pentru a întreţine acte sexuale, de regulă plătite, cu diferite modele din agenţiile lor, contrar celor declarate atunci când a fost ascultat”, notează anchetatorii în rechizitoriul aflat acum pe masa judecătorilor.
Potrivit procurorilor, printre clienţii fetelor, s-a numărat, alături de deputatul PSD şi de apropiaţi ai acestuia şi interlopul Nuredin Beinur (arestat de curând, liderul celei mai puternice grupări interlope din ţară). „Practic, Negoiţă şi Beinur au împărţit aceleaşi fotomodele”, au arătat surse judiciare.
Prezent la emisiune „2+1”, difuzată de postul B1TV, liderul PSD Adrian Năstase a susţinut că îi recomandă lui Robert Negoiţă să nu meargă în ţările nordice, unde ar putea fi închis pentru fapte similiare cu acelea prezentat în dosar, răspunzând astfel unei întrebări adresate de către moderatori.
Mărturii depuse de 80 de victime
Nu mai puţin de 80 de tinere care au colaborat cu două agenţii de modeling conduse de cei inculpaţi în dosar au depus mărturie în faţa anchetatorilor împotriva celor care le-au folosit. Aşa cum reiese din dosar, majoritatea tinerelor provin din familii dezorganizate şi sărace, din cele mai sărace zone ale ţării. Aşadar, uşor de influenţat, după cum remarcă procurorii în rechizitoriu.
Iată câteva dintre stenogramele convorbirilor purtate de deputat cu proxeneţii, aşa cum se regăsesc ele în rechizitoriul anchetatorilor.
Robert Negoiţă: Nu, chiar nu pot să ajung. Da, ce vroiam eu să-ţi zic. Blondinul acela?
Costan Relu Cornel: N-am rezolvat
Robert Negoiţă: Nu ai rezolvat, ă?
Costan Relu Cornel: Nu.
Robert Negoiţă: A!
Costan Relu Cornel: Au mai încercat ei (neinteligibil). Nu a mers.
Robert Negoiţă: Cum?
Costan Relu Cornel: Au mai încercat şi aici o dată, ieri.
Robert Negoiţă: Aha! Şi nu, ă?
Costan Relu Cornel: A, bine, îl las uşor aşa!
Robert Negoiţă: Dar cu puştanul acela cu părul scurt, ai mai mişcat ceva, sau?
Costan Relu Cornel: Care? De mult?
Robert Negoiţă: Da, acela din prima serie.
Costan Relu Cornel: A! Păi o să vină la Dorally acum.
Robert Negoiţă: Da?
Costan Relu Cornel: Îhî.
Robert Negoiţă: Şi acolo ai mişcat ceva sau
Costan Relu Cornel: Nu. Nu, că aici ştii că nu prea este loc. Pentru mine cel puţin.
Robert Negoiţă: Da, da, da, da, da.
Costan Relu Cornel: Pentru mine nu prea e. Dar acum, sâmbătă e lot reprezentativ. Reprezentativ, reprezentativ, de fashion (neinteligibil)!
Negoiţă Robert: I-o las acolo.
Costan Relu Cornel : Dacă vrea la BUCUREŞTI! Dacă e aicea la, pe la MANGALIA, te duci pe-acolo.
Negoiţă Robert: Îhî!
Costan Relu Cornel: Şi spui... Îi spui că-ţi trebuie bani de drum să pleci în ITALIA, ştii, că... Bă, uite î-mi trebuie bani, bani să plătesc telefonul, să plătesc alea... CORNEL a zis c-o să mă ajuţi. Ştii, p_ _ a mea, vezi şi tu...
Negoiţă Robert: Da.
Costan Relu Cornel: Ce-i cu el. (neinteligibil)
Negoiţă Robert: Îhî, Îhî!
Costan Relu Cornel: Aha! Şi sună... pe CRISTI sună-l acuma... (neinteligibil)
Negoiţă Robert: (neinteligibil)
Costan Relu Cornel: Pe LAVINIA, pe astea... Să le ai O.K., ştii
Negoiţă Robert: Îhî!
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: O.K.!
Costan Relu Cornel: Altceva? Ai apucat să mai vorbeşti cu fete?
Negoiţă Robert: Am vorbit cu fete. Bă ce i-ai dat mă lu aia? Lu MĂDĂLINA că aia era sucită rău de tot!
Costan Relu Cornel: Adică?
Negoiţă Robert: Că aia mi-a zis că ea... Ă ţi-a zis aşa că... Ea îmi zice: nu, nu vin nicăieri! Păi cum mă să nu vii, că uite-aşa şi-aşa. Şi zice: nu, nu vin, pentru că ce CORNEL m-a invitat pe mine la o plimbare, ce crede că eu nu pot să-mi fac un shopping, sau nu ştiu ce, sau ce îşi închipuie el? Şi eu îi zic, bă stai mă aşa că una e să legi o prietenie şi una, alta, şi... aşa, că oricum noi suntem mai, mai în familie acolo, ai văzut în agenţie, fetele sunt mai legate de noi şi noi automat le ajutăm pe ele... Ă, bă că eu n-am încredere în el şi că nu ştiu ce şi zic, păi da, eu am crezut că tu vii cu noi şi zice: am zis aşa că... ă m-a ţinut mult la telefon, ceva de genul ăsta.
Costan Relu Cornel: Bă, (neinteligibil) dă-o-n p_ _ a mea!
Negoiţă Robert: Şi i-am zis...
Costan Relu Cornel: RADULE, n-ai văzut cum au băş_ _ i în ele până... intră în căruţa astalaltă. Aşa au ele băş_ _ i, n-ai ce să faci! Trebuie să... vorbeşti pe limba lor...
Negoiţă Robert: Şi...
Costan Relu Cornel: Şi să le...
Negoiţă Robert: Şi atuncea... am, i-am zis, bă, uite-aşa şi pe dincolo, că e ceva, e păcat să pierzi chestia asta, că... ă ai văzut VIENA? Nu n-am văzut-o. Păi şi e un prilej acu` zic, gândeşte-te că avem un casting, aşa, dacă iei castingul stai şi faci poze şi faci nu ştiu ce, dacă nu iei castingul ai un prilej să mai umbli pe-acolo să vezi şi tu AUSTRIA, una alta... Aşa. Zic, ăsta cu care lucrăm e unul dintre cei mai buni fotografi din lume... I-am arătat ăla... calendarul ăla de la Viagra de pe 2006, ştii. Zic, uite ce înseamnă că zice, bă, păi şi ce înseamnă asta, nuduri, nu ştiu ce? Zic, băi e ceva foarte artistic, foarte mişto. Zic, mergem, zice păi şi mergem şi ne... mergem în grup şi ne întoarcem cum? Păi, tot în grup, nu-i normal? A, păi şi cazare avem asigurată acolo? Şi zic, păi a vorbit CORNEL cu lumea, la, la, la şi s-a rezolvat cu cazarea, cu asta. Şi am stat vreo, ce să zic, vreo oră cred că am stat cu ea la telefon. Şi până la urmă, până la urmă a zis: bine! Hai că să văd cum fac să mă… Deci n-avea nici un gând să vină! Nici un gând.
Costan Relu Cornel: Eu ţi-am zis mă că dacă nu vorbeşti cu ele se sucesc în p_ _ a mea. Se sucesc. Ele zic într-un fel şi după-aia se sucesc peste cinci minute, trebuie să iei, să le iei pulsul (neinteligibil). Că altfel, în ultima zi te trezeşti că nu-ţi vine niciuna! Ştii?
Negoiţă Robert: Da, da ea a zis ceva de genul că tu i-ai zis că să meargă la plimbare, nicidecum legat de vreun casting...
Costan Relu Cornel: Păi da, mă...
Negoiţă Robert: Sau de...
Costan Relu Cornel: Păi ştiu, mă dar eu i-am dat (N.L. neinteligibil, posibil ”omului”) aicea ca să, să iau pulsul, să văd cum... reacţionează. Ştii? Înţelegi?
Negoiţă Robert: Îhî!
Costan Relu Cornel: Îţi spun eu, pe loc era super încântată, da după aia pi_da stă şi se gândeşte în timp se suceşte. Ce, tu crezi, băi se sucesc ele, mă! Tu n-ai învăţat? Se sucesc. Stai liniştit că astea... Auzi, ale noastre cu care am venit eu tu ştii ce problemă am aici cu ele în p_ _ a mea! Ce fiţe au, băş_ _ i în c_r! (neinteligibil) crede că-i vedeta vedetelor! Dacă lumea o bagă în seamă, gata crede că-i vedetă. Ce dracu, mă. Astea sunt ţărăncile... noastre! Înţelegi?
Negoiţă Robert: Îhî, Îhî!
Costan Relu Cornel: Ele trec, vin altele, d-aia trebuie altele tot timpul. Ca să nu stai după, după ele. Înţelegi?
Negoiţă Robert: Îhî! Da şi cam aia-i treaba.
Costan Relu Cornel: Da şi de... între ă... MĂDĂLINA şi pi_da aia nouă, care ţi se pare mai bună?
Negoiţă Robert: Bă, MĂDĂLINA e mai... femeie aşa, mai...
Costan Relu Cornel: Mai bună, ă?
Negoiţă Robert: Aia-i puţin dezmembrată, aia că are ţâţele mari, da...
Costan Relu Cornel: Cât de mari, ca lu`aia de oraDEA... de la ARAD?
Negoiţă Robert: Nu, nu, nu şi nici nu cred că-s aşa frumoase. Cred că o să fie mai lăsate aşa. Nu mult, da...
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: Da, cred că e de genul cum era CRISTINA aia, prietena lui DANA IORDAN
Costan Relu Cornel: Îhî! A, aşa de mare le are!
Negoiţă Robert: Da, cam aşa. Da şi nu cred că-a aşa lăsate ca a lu` aia, da...
Costan Relu Cornel: Deci acuma, ar fi aşa, echipa ta: ar fi MĂDĂLINA, ar fi... asta
Negoiţă Robert: MIHAELA şi RAMONA. MIHAELA RADU şi cu RAMONA de la ARAD. Şi-acu a mai rămas IONELA şi cu... asta care aşteaptă răspuns.
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: Dar mie mi-e puţin aşa fiţoasă asta.
Costan Relu Cornel: Cine?
Negoiţă Robert: D-aia nu mă trage aşa...
Costan Relu Cornel: Cine?
Negoiţă Robert: Gagica asta, ALEXANDRA asta.
Costan Relu Cornel: Nu, nu te trage la ea, ă?
Negoiţă Robert: Mie mi-e puţin aşa în... stai că nu mă suportă.
Costan Relu Cornel: Ce?
Negoiţă Robert: Mie mi-e puţin aşa în stilul ăla, stai, stai că nu prea mă suport. Ştii?
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: Puţin aşa mai în fiţe, mai în talente, mai... Se... se crede puţin divă aşa. Ştii?
Costan Relu Cornel: Adică e...
Negoiţă Robert: D-aia nu mă... nu mă trage aşa.
Costan Relu Cornel: D-aia zic, IONELA era indicată!
Numele politicianului Robert Negoiţă apare - alături de cel al lui Florin Munteanu (de la radio SKY) şi ai reprezentanţilor TVR2, Răzvan Nicolescu, director general şi Ştefan Stănescu, producător de emisiuni - în cel mai recent dosar privind o reţea de prostituţie de lux, din care reiese că acesta întreţinea, dar şi intermedia relaţii sexuale cu fotomodele pentru alţi prieteni, printre care deputatul Nicu Bănicioiu şi cântăreţul Adrian Enache.
Fetele erau recrutate în principal de agenţia Diva Models, care funcţiona, potrivit rechizitoriului anchetatorilor, ca paravan pentru afacerea prostituţiei de lux. Astfel, tariful plătit de Negoiţă pentru o noapte cu una dintre fete pornea de la 500 de lei şi ajungea chiar şi la 1.000 de lei.
Câştiguri de peste 100.000 de euro pentru proxeneţi
Procurorii DIICOT susţin că victimele erau plasate pe piaţa prostituţiei de lux din România, Italia şi Austria, în cluburi sau la locuinţele clienţilor, veniturile obţinute de proxeneţi depăşind suma de 100.000 de euro.
Fetele erau recrutate de agenţii de fotomodele, iar majoritatea participau la concursuri de miss organizate la Rin Grand Hotel, deţinut de Robert Negoiţă. „A concurat la Miss Academy 2008 la invitaţia inculpatului Tămârjan Ion Valeriu. În finala de la Bucureşti, inculpatul i-a făcut cunoştinţă cu Negoiţă Robert Sorin pe care i l-a indicat drept un bărbat bogat care o putea ajuta financiar. A înţeles că i se propunea să aibă o relaţie cu patronul hotelului, acceptată, astfel că în timpul concursului a întreţinut de mai multe ori acte sexuale cu acesta, pentru care a primit diferite sume, cuprinse între 500 şi 1.000 de lei”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit procurorilor, Negoiţă i-ar fi propus apoi fetei să întreţină relaţii sexuale „şi cu prieteni de-ai săi, printre care Bănicioiu Nicolae şi Enache Adrian. A acceptat numai în cazul celui din urmă”.
Deputatul PSD Robert Negoiţă a declarat că îi plac fetele şi face dragoste cu ele, dar nu cu minore şi nu le plăteşte, referindu-se la apariţia numelui său într-un dosar DIICOT privind traficul de persoane. "Nu am întreţinut relaţii sexuale cu minore, doar cu fete majore. Mie îmi plac fetele şi fac dragoste cu ele. Normal că întreţin relaţii sexuale cu fetele care mă plac şi le plac. Dar asta pentru că ne placem şi nu le plătesc. E vorba însă de majore. Asta făceam până acum un an şi ceva, dar acum am prietenă şi nu mai am relaţii cu alte femei", a declarat Negoiţă.
Numele deputatului PSD Robert Sorin Negoiţă apare într-un rechizitoriu DIICOT prin care patru persoane au fost trimise în judecată pentru trafic de persoane. Procurorii susţin că omul de afaceri a întreţinut relaţii sexuale inclusiv cu o minoră de la o agenţie de fotomodele, respectiv Agenţia Diva Models. Minora este acum martor cu identitate protejată şi ar fi fost recrutată "în scopul exploatării sexuale".
Tribunalul Ialomiţa începe în 24 noiembrie judecarea procesului a patru bărbaţi acuzaţi de către procurorii DIICOT pentru recrutarea a 80 de fete pe care le-au plasat ca prostituate de lux, sub paravanul unor agenţii de fotomodele.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Ialomiţa i-au trimis în judecată pe Ion Valeriu Tămârjan, Relu Cornel Costan, Radu Ştefan Nicola şi pe Alexandru Gabriel Voicu, primii doi în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
DIICOT susţine că activitatea infracţională s-a desfăşurat sub paravanul a două agenţii de selecţie şi promovare a fotomodelelor, iar victimele erau plasate pe piaţa prostituţiei de lux din România, Italia şi Austria, în cluburi sau la locuinţele clienţilor, veniturile obţinute depăşind suma de 100.000 de euro.
http://www.evz.ro/
Robert Negoiţă are calitatea de martor în dosarul în care mai mulţi proxeneţi, care i-ar fi furnizat fotomodele pentru „servicii sexuale” au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru trafic de persoane, trafic de minori şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni. La dosarul care a ajuns pe rolul Tribunalului Ialomiţa sunt ataşate şi stenogramele unor convorbiri telefonice, considerate de anchetatori mai mult decât relevante, purtate de deputatul PSD cu proxeneţii.
Sursa: EVZ
„Ambii inculpaţi (Relu Cornel Costan şi Ion Valeriu Tămârjan – Negoiţă Robert.) au încercat să păstreze «bune oficii» cu acest martor (Robert Negoiţă – n.r) , proprietarul unui lanţ hotelier în care au fost cazaţi gratuit, ei şi modelele din agenţiile lor, ori de câte ori se aflau în Bucureşti, chiar şi în tranzit spre Austria, şi al unui parc acvatic, locaţii ideale pentru organizarea unor evenimente, o persoană influentă, care organiza din când în când petreceri în Delta Dunării. Discuţiile fac dovada cunoaşterii de către martor a activităţii infracţionale a inculpaţilor, apelarea la ei pentru a întreţine acte sexuale, de regulă plătite, cu diferite modele din agenţiile lor, contrar celor declarate atunci când a fost ascultat”, notează anchetatorii în rechizitoriul aflat acum pe masa judecătorilor.
Potrivit procurorilor, printre clienţii fetelor, s-a numărat, alături de deputatul PSD şi de apropiaţi ai acestuia şi interlopul Nuredin Beinur (arestat de curând, liderul celei mai puternice grupări interlope din ţară). „Practic, Negoiţă şi Beinur au împărţit aceleaşi fotomodele”, au arătat surse judiciare.
Prezent la emisiune „2+1”, difuzată de postul B1TV, liderul PSD Adrian Năstase a susţinut că îi recomandă lui Robert Negoiţă să nu meargă în ţările nordice, unde ar putea fi închis pentru fapte similiare cu acelea prezentat în dosar, răspunzând astfel unei întrebări adresate de către moderatori.
Mărturii depuse de 80 de victime
Nu mai puţin de 80 de tinere care au colaborat cu două agenţii de modeling conduse de cei inculpaţi în dosar au depus mărturie în faţa anchetatorilor împotriva celor care le-au folosit. Aşa cum reiese din dosar, majoritatea tinerelor provin din familii dezorganizate şi sărace, din cele mai sărace zone ale ţării. Aşadar, uşor de influenţat, după cum remarcă procurorii în rechizitoriu.
Iată câteva dintre stenogramele convorbirilor purtate de deputat cu proxeneţii, aşa cum se regăsesc ele în rechizitoriul anchetatorilor.
Robert Negoiţă: Nu, chiar nu pot să ajung. Da, ce vroiam eu să-ţi zic. Blondinul acela?
Costan Relu Cornel: N-am rezolvat
Robert Negoiţă: Nu ai rezolvat, ă?
Costan Relu Cornel: Nu.
Robert Negoiţă: A!
Costan Relu Cornel: Au mai încercat ei (neinteligibil). Nu a mers.
Robert Negoiţă: Cum?
Costan Relu Cornel: Au mai încercat şi aici o dată, ieri.
Robert Negoiţă: Aha! Şi nu, ă?
Costan Relu Cornel: A, bine, îl las uşor aşa!
Robert Negoiţă: Dar cu puştanul acela cu părul scurt, ai mai mişcat ceva, sau?
Costan Relu Cornel: Care? De mult?
Robert Negoiţă: Da, acela din prima serie.
Costan Relu Cornel: A! Păi o să vină la Dorally acum.
Robert Negoiţă: Da?
Costan Relu Cornel: Îhî.
Robert Negoiţă: Şi acolo ai mişcat ceva sau
Costan Relu Cornel: Nu. Nu, că aici ştii că nu prea este loc. Pentru mine cel puţin.
Robert Negoiţă: Da, da, da, da, da.
Costan Relu Cornel: Pentru mine nu prea e. Dar acum, sâmbătă e lot reprezentativ. Reprezentativ, reprezentativ, de fashion (neinteligibil)!
Negoiţă Robert: I-o las acolo.
Costan Relu Cornel : Dacă vrea la BUCUREŞTI! Dacă e aicea la, pe la MANGALIA, te duci pe-acolo.
Negoiţă Robert: Îhî!
Costan Relu Cornel: Şi spui... Îi spui că-ţi trebuie bani de drum să pleci în ITALIA, ştii, că... Bă, uite î-mi trebuie bani, bani să plătesc telefonul, să plătesc alea... CORNEL a zis c-o să mă ajuţi. Ştii, p_ _ a mea, vezi şi tu...
Negoiţă Robert: Da.
Costan Relu Cornel: Ce-i cu el. (neinteligibil)
Negoiţă Robert: Îhî, Îhî!
Costan Relu Cornel: Aha! Şi sună... pe CRISTI sună-l acuma... (neinteligibil)
Negoiţă Robert: (neinteligibil)
Costan Relu Cornel: Pe LAVINIA, pe astea... Să le ai O.K., ştii
Negoiţă Robert: Îhî!
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: O.K.!
Costan Relu Cornel: Altceva? Ai apucat să mai vorbeşti cu fete?
Negoiţă Robert: Am vorbit cu fete. Bă ce i-ai dat mă lu aia? Lu MĂDĂLINA că aia era sucită rău de tot!
Costan Relu Cornel: Adică?
Negoiţă Robert: Că aia mi-a zis că ea... Ă ţi-a zis aşa că... Ea îmi zice: nu, nu vin nicăieri! Păi cum mă să nu vii, că uite-aşa şi-aşa. Şi zice: nu, nu vin, pentru că ce CORNEL m-a invitat pe mine la o plimbare, ce crede că eu nu pot să-mi fac un shopping, sau nu ştiu ce, sau ce îşi închipuie el? Şi eu îi zic, bă stai mă aşa că una e să legi o prietenie şi una, alta, şi... aşa, că oricum noi suntem mai, mai în familie acolo, ai văzut în agenţie, fetele sunt mai legate de noi şi noi automat le ajutăm pe ele... Ă, bă că eu n-am încredere în el şi că nu ştiu ce şi zic, păi da, eu am crezut că tu vii cu noi şi zice: am zis aşa că... ă m-a ţinut mult la telefon, ceva de genul ăsta.
Costan Relu Cornel: Bă, (neinteligibil) dă-o-n p_ _ a mea!
Negoiţă Robert: Şi i-am zis...
Costan Relu Cornel: RADULE, n-ai văzut cum au băş_ _ i în ele până... intră în căruţa astalaltă. Aşa au ele băş_ _ i, n-ai ce să faci! Trebuie să... vorbeşti pe limba lor...
Negoiţă Robert: Şi...
Costan Relu Cornel: Şi să le...
Negoiţă Robert: Şi atuncea... am, i-am zis, bă, uite-aşa şi pe dincolo, că e ceva, e păcat să pierzi chestia asta, că... ă ai văzut VIENA? Nu n-am văzut-o. Păi şi e un prilej acu` zic, gândeşte-te că avem un casting, aşa, dacă iei castingul stai şi faci poze şi faci nu ştiu ce, dacă nu iei castingul ai un prilej să mai umbli pe-acolo să vezi şi tu AUSTRIA, una alta... Aşa. Zic, ăsta cu care lucrăm e unul dintre cei mai buni fotografi din lume... I-am arătat ăla... calendarul ăla de la Viagra de pe 2006, ştii. Zic, uite ce înseamnă că zice, bă, păi şi ce înseamnă asta, nuduri, nu ştiu ce? Zic, băi e ceva foarte artistic, foarte mişto. Zic, mergem, zice păi şi mergem şi ne... mergem în grup şi ne întoarcem cum? Păi, tot în grup, nu-i normal? A, păi şi cazare avem asigurată acolo? Şi zic, păi a vorbit CORNEL cu lumea, la, la, la şi s-a rezolvat cu cazarea, cu asta. Şi am stat vreo, ce să zic, vreo oră cred că am stat cu ea la telefon. Şi până la urmă, până la urmă a zis: bine! Hai că să văd cum fac să mă… Deci n-avea nici un gând să vină! Nici un gând.
Costan Relu Cornel: Eu ţi-am zis mă că dacă nu vorbeşti cu ele se sucesc în p_ _ a mea. Se sucesc. Ele zic într-un fel şi după-aia se sucesc peste cinci minute, trebuie să iei, să le iei pulsul (neinteligibil). Că altfel, în ultima zi te trezeşti că nu-ţi vine niciuna! Ştii?
Negoiţă Robert: Da, da ea a zis ceva de genul că tu i-ai zis că să meargă la plimbare, nicidecum legat de vreun casting...
Costan Relu Cornel: Păi da, mă...
Negoiţă Robert: Sau de...
Costan Relu Cornel: Păi ştiu, mă dar eu i-am dat (N.L. neinteligibil, posibil ”omului”) aicea ca să, să iau pulsul, să văd cum... reacţionează. Ştii? Înţelegi?
Negoiţă Robert: Îhî!
Costan Relu Cornel: Îţi spun eu, pe loc era super încântată, da după aia pi_da stă şi se gândeşte în timp se suceşte. Ce, tu crezi, băi se sucesc ele, mă! Tu n-ai învăţat? Se sucesc. Stai liniştit că astea... Auzi, ale noastre cu care am venit eu tu ştii ce problemă am aici cu ele în p_ _ a mea! Ce fiţe au, băş_ _ i în c_r! (neinteligibil) crede că-i vedeta vedetelor! Dacă lumea o bagă în seamă, gata crede că-i vedetă. Ce dracu, mă. Astea sunt ţărăncile... noastre! Înţelegi?
Negoiţă Robert: Îhî, Îhî!
Costan Relu Cornel: Ele trec, vin altele, d-aia trebuie altele tot timpul. Ca să nu stai după, după ele. Înţelegi?
Negoiţă Robert: Îhî! Da şi cam aia-i treaba.
Costan Relu Cornel: Da şi de... între ă... MĂDĂLINA şi pi_da aia nouă, care ţi se pare mai bună?
Negoiţă Robert: Bă, MĂDĂLINA e mai... femeie aşa, mai...
Costan Relu Cornel: Mai bună, ă?
Negoiţă Robert: Aia-i puţin dezmembrată, aia că are ţâţele mari, da...
Costan Relu Cornel: Cât de mari, ca lu`aia de oraDEA... de la ARAD?
Negoiţă Robert: Nu, nu, nu şi nici nu cred că-s aşa frumoase. Cred că o să fie mai lăsate aşa. Nu mult, da...
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: Da, cred că e de genul cum era CRISTINA aia, prietena lui DANA IORDAN
Costan Relu Cornel: Îhî! A, aşa de mare le are!
Negoiţă Robert: Da, cam aşa. Da şi nu cred că-a aşa lăsate ca a lu` aia, da...
Costan Relu Cornel: Deci acuma, ar fi aşa, echipa ta: ar fi MĂDĂLINA, ar fi... asta
Negoiţă Robert: MIHAELA şi RAMONA. MIHAELA RADU şi cu RAMONA de la ARAD. Şi-acu a mai rămas IONELA şi cu... asta care aşteaptă răspuns.
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: Dar mie mi-e puţin aşa fiţoasă asta.
Costan Relu Cornel: Cine?
Negoiţă Robert: D-aia nu mă trage aşa...
Costan Relu Cornel: Cine?
Negoiţă Robert: Gagica asta, ALEXANDRA asta.
Costan Relu Cornel: Nu, nu te trage la ea, ă?
Negoiţă Robert: Mie mi-e puţin aşa în... stai că nu mă suportă.
Costan Relu Cornel: Ce?
Negoiţă Robert: Mie mi-e puţin aşa în stilul ăla, stai, stai că nu prea mă suport. Ştii?
Costan Relu Cornel: Îhî!
Negoiţă Robert: Puţin aşa mai în fiţe, mai în talente, mai... Se... se crede puţin divă aşa. Ştii?
Costan Relu Cornel: Adică e...
Negoiţă Robert: D-aia nu mă... nu mă trage aşa.
Costan Relu Cornel: D-aia zic, IONELA era indicată!
Numele politicianului Robert Negoiţă apare - alături de cel al lui Florin Munteanu (de la radio SKY) şi ai reprezentanţilor TVR2, Răzvan Nicolescu, director general şi Ştefan Stănescu, producător de emisiuni - în cel mai recent dosar privind o reţea de prostituţie de lux, din care reiese că acesta întreţinea, dar şi intermedia relaţii sexuale cu fotomodele pentru alţi prieteni, printre care deputatul Nicu Bănicioiu şi cântăreţul Adrian Enache.
Fetele erau recrutate în principal de agenţia Diva Models, care funcţiona, potrivit rechizitoriului anchetatorilor, ca paravan pentru afacerea prostituţiei de lux. Astfel, tariful plătit de Negoiţă pentru o noapte cu una dintre fete pornea de la 500 de lei şi ajungea chiar şi la 1.000 de lei.
Câştiguri de peste 100.000 de euro pentru proxeneţi
Procurorii DIICOT susţin că victimele erau plasate pe piaţa prostituţiei de lux din România, Italia şi Austria, în cluburi sau la locuinţele clienţilor, veniturile obţinute de proxeneţi depăşind suma de 100.000 de euro.
Fetele erau recrutate de agenţii de fotomodele, iar majoritatea participau la concursuri de miss organizate la Rin Grand Hotel, deţinut de Robert Negoiţă. „A concurat la Miss Academy 2008 la invitaţia inculpatului Tămârjan Ion Valeriu. În finala de la Bucureşti, inculpatul i-a făcut cunoştinţă cu Negoiţă Robert Sorin pe care i l-a indicat drept un bărbat bogat care o putea ajuta financiar. A înţeles că i se propunea să aibă o relaţie cu patronul hotelului, acceptată, astfel că în timpul concursului a întreţinut de mai multe ori acte sexuale cu acesta, pentru care a primit diferite sume, cuprinse între 500 şi 1.000 de lei”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit procurorilor, Negoiţă i-ar fi propus apoi fetei să întreţină relaţii sexuale „şi cu prieteni de-ai săi, printre care Bănicioiu Nicolae şi Enache Adrian. A acceptat numai în cazul celui din urmă”.
Deputatul PSD Robert Negoiţă a declarat că îi plac fetele şi face dragoste cu ele, dar nu cu minore şi nu le plăteşte, referindu-se la apariţia numelui său într-un dosar DIICOT privind traficul de persoane. "Nu am întreţinut relaţii sexuale cu minore, doar cu fete majore. Mie îmi plac fetele şi fac dragoste cu ele. Normal că întreţin relaţii sexuale cu fetele care mă plac şi le plac. Dar asta pentru că ne placem şi nu le plătesc. E vorba însă de majore. Asta făceam până acum un an şi ceva, dar acum am prietenă şi nu mai am relaţii cu alte femei", a declarat Negoiţă.
Numele deputatului PSD Robert Sorin Negoiţă apare într-un rechizitoriu DIICOT prin care patru persoane au fost trimise în judecată pentru trafic de persoane. Procurorii susţin că omul de afaceri a întreţinut relaţii sexuale inclusiv cu o minoră de la o agenţie de fotomodele, respectiv Agenţia Diva Models. Minora este acum martor cu identitate protejată şi ar fi fost recrutată "în scopul exploatării sexuale".
Tribunalul Ialomiţa începe în 24 noiembrie judecarea procesului a patru bărbaţi acuzaţi de către procurorii DIICOT pentru recrutarea a 80 de fete pe care le-au plasat ca prostituate de lux, sub paravanul unor agenţii de fotomodele.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Ialomiţa i-au trimis în judecată pe Ion Valeriu Tămârjan, Relu Cornel Costan, Radu Ştefan Nicola şi pe Alexandru Gabriel Voicu, primii doi în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
DIICOT susţine că activitatea infracţională s-a desfăşurat sub paravanul a două agenţii de selecţie şi promovare a fotomodelelor, iar victimele erau plasate pe piaţa prostituţiei de lux din România, Italia şi Austria, în cluburi sau la locuinţele clienţilor, veniturile obţinute depăşind suma de 100.000 de euro.
http://www.evz.ro/
zooks
New member
- Joined
- Mar 16, 2010
- Messages
- 6,032
- Reaction score
- 0
Incidente la meciul Rapid - Steaua. 380 de persoane evacuate de pe stadion şi duse la secţii de poliţie pentru identificare
Trei dintre cei 380 de suporteri ai echipei Steaua prezenţi la meciul cu Rapid, din Cupa României, s-au rănit în timpul evacuării acestora de pe arena "Valentin Stănescu", în urma incidentelor create în prima repriză, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Marius Militaru.
Marius Militaru a spus, joi seară, pentru MEDIAFAX, că cei trei au suferit "mărci traumatice, vânătăi şi alte echimoze". "Dintre cei 380 de suporteri stelişti, sunt şi trei răniţi, cu mărci traumatice, cu vânătăi şi alte echimoze, care s-au rănit în timpul evacuării, s-au împins", a spus Militaru.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti a menţionat că, în timpul evacuării galeriei steliste, au fost incendiate mai multe scaune la Tribuna I şi că la Tribuna a II-a a avut loc un incendiu , pentru stingerea căruia s-a intervenit cu apă şi spumă. "Tot în timpul evacuării au incendiat mai multe scaune de la Tribuna I. Măsura de evacuare a suporterilor stelişti a fost luată de Jandarmerie, arbitru (n.r. - arbitrul central Alexandru Tudor) şi ceilalţi oficiali care se ocupă cu organizarea meciului. În această măsură a cântărit foarte mult faptul că s-au aruncat foarte multe obiecte în Tribuna 0, unde erau mulţi copii. La Tribuna II, în care au stat suporteri rapidişti, au fost incendiaţi aproximativ 30 de metri pătraţi de scaune. Incendiul a fost stins după ce s-a intervenit cu apă şi spumă", a mai spus Militaru.
Marius Militaru a spus că jandarmii au intervenit pentru evacuarea a 380 de persoane din galeria formaţiei Steaua, după ce acestea au aruncat cu petarde pe teren, în tribuna oficială şi spre fanii echipei Rapid.
"Toţi cei 380 de suporteri stelişti, care au fost evacuaţi de pe stadion, vor fi conduşi la secţiile de poliţie pentru indentificare şi amprentare, motivul acestei decizii fiind aruncarea de materiale pirotehnice şi de alte obiecte în suprafaţa de joc şi spre tribuna oficială, acest lucru întâmplându-se chiar şi în timpul evacuării lor", a declarat Marius Militaru.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti a adăugat că agresorilor li se vor aplica sancţiuni pentru încălcarea Legii 4/2008 privind materialele pirotehnice.
Meciul dintre Rapid şi Steaua Bucureşti, contând pentru sferturile de finală ale Cupei României, a fost întrerupt timp de opt minute, în prima repriză, la scorul de 0-0, după ce fanii stelişti au aruncat cu zeci de petarde în teren şi înspre tribuna oficială a stadionului "Valentin Stănescu".
În minutul 11 al partidei, suporterii stelişti au început să arunce cu petarde, torţe, scaune şi beţe de la steaguri pe teren, arbitrul Alexandru Tudor luând decizia de întrerupere a meciului.
Jucătorii formaţiei Steaua au mers în dreptul sectorului ocupat de fani, pentru a le cere să nu mai arunce cu petarde, iar ulterior au intervenit forţele de ordine, care i-au evacuat pe fanii stelişti pe la Peluza I. Mulţi dintre susţinătorii echipei Steaua au fost loviţi de jandarmi în timpul evacuării.
Pe de altă parte, preşedintele clubului Steaua, Helmuth Duckadam, şi directorul economic Valentin Argăseală, aflaţi la tribuna oficială, au fost înjuraţi de suporterii rapidişti.
Meciul s-a reluat după aproximativ opt minute de la întrerupere.
sursa: http://www.mediafax.ro/
Trei dintre cei 380 de suporteri ai echipei Steaua prezenţi la meciul cu Rapid, din Cupa României, s-au rănit în timpul evacuării acestora de pe arena "Valentin Stănescu", în urma incidentelor create în prima repriză, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Marius Militaru.
Marius Militaru a spus, joi seară, pentru MEDIAFAX, că cei trei au suferit "mărci traumatice, vânătăi şi alte echimoze". "Dintre cei 380 de suporteri stelişti, sunt şi trei răniţi, cu mărci traumatice, cu vânătăi şi alte echimoze, care s-au rănit în timpul evacuării, s-au împins", a spus Militaru.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti a menţionat că, în timpul evacuării galeriei steliste, au fost incendiate mai multe scaune la Tribuna I şi că la Tribuna a II-a a avut loc un incendiu , pentru stingerea căruia s-a intervenit cu apă şi spumă. "Tot în timpul evacuării au incendiat mai multe scaune de la Tribuna I. Măsura de evacuare a suporterilor stelişti a fost luată de Jandarmerie, arbitru (n.r. - arbitrul central Alexandru Tudor) şi ceilalţi oficiali care se ocupă cu organizarea meciului. În această măsură a cântărit foarte mult faptul că s-au aruncat foarte multe obiecte în Tribuna 0, unde erau mulţi copii. La Tribuna II, în care au stat suporteri rapidişti, au fost incendiaţi aproximativ 30 de metri pătraţi de scaune. Incendiul a fost stins după ce s-a intervenit cu apă şi spumă", a mai spus Militaru.
Marius Militaru a spus că jandarmii au intervenit pentru evacuarea a 380 de persoane din galeria formaţiei Steaua, după ce acestea au aruncat cu petarde pe teren, în tribuna oficială şi spre fanii echipei Rapid.
"Toţi cei 380 de suporteri stelişti, care au fost evacuaţi de pe stadion, vor fi conduşi la secţiile de poliţie pentru indentificare şi amprentare, motivul acestei decizii fiind aruncarea de materiale pirotehnice şi de alte obiecte în suprafaţa de joc şi spre tribuna oficială, acest lucru întâmplându-se chiar şi în timpul evacuării lor", a declarat Marius Militaru.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti a adăugat că agresorilor li se vor aplica sancţiuni pentru încălcarea Legii 4/2008 privind materialele pirotehnice.
Meciul dintre Rapid şi Steaua Bucureşti, contând pentru sferturile de finală ale Cupei României, a fost întrerupt timp de opt minute, în prima repriză, la scorul de 0-0, după ce fanii stelişti au aruncat cu zeci de petarde în teren şi înspre tribuna oficială a stadionului "Valentin Stănescu".
În minutul 11 al partidei, suporterii stelişti au început să arunce cu petarde, torţe, scaune şi beţe de la steaguri pe teren, arbitrul Alexandru Tudor luând decizia de întrerupere a meciului.
Jucătorii formaţiei Steaua au mers în dreptul sectorului ocupat de fani, pentru a le cere să nu mai arunce cu petarde, iar ulterior au intervenit forţele de ordine, care i-au evacuat pe fanii stelişti pe la Peluza I. Mulţi dintre susţinătorii echipei Steaua au fost loviţi de jandarmi în timpul evacuării.
Pe de altă parte, preşedintele clubului Steaua, Helmuth Duckadam, şi directorul economic Valentin Argăseală, aflaţi la tribuna oficială, au fost înjuraţi de suporterii rapidişti.
Meciul s-a reluat după aproximativ opt minute de la întrerupere.
sursa: http://www.mediafax.ro/
bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
Ce nenorociti. Astia nu-s suporteri. Io ma dezic de asemenea exemplare. Si ii dau dreptate si lu jiji cand spunea ca nu le mai da niciun ban. Poi, pe banii mei, sa ma injure si sa-mi zica sa plec din Ghencea ,asemenea jeguri? Ca se stie, astia erau principalii contestatari.
Si ii dau dreptate si lu jiji cand spunea ca nu le mai da niciun ban. Poi, pe banii mei, sa ma injure si sa-mi zica sa plec din Ghencea ,asemenea jeguri? Ca se stie, astia erau principalii contestatari.
magda
New member
- Joined
- Apr 15, 2010
- Messages
- 7,166
- Reaction score
- 0
Scenariu cu anvelope de iarna obligatorii: Piata de profil ar fi crescut cu pana la 30%
Romanii au fost la un pas de a fi obligati sa aloce 1.000 lei pentru un set de anvelope de iarna, ceea ce ar fi dus piata de anvelope la o crestere de pana la 30%, potrivit jucatorilor din domeniu.
"Cred ca in urma adoptarii acestei ordonante va exista o crestere de 20%-30% pe partea de retail. Va pot da un exemplu din Suedia, unde dupa adoptarea legii care prevedea obligativitatea echiparii masinilor cu anvelope de iarna, numarul masinilor astfel echipate a crescut cu 10%", a declarat Alexandra Petculet, directorul comercial Primat Gold Impex, importator si distribuitor de anvelope.
Piata de anvelope pentru autoturisme va creste cu 500.000 de unitati pe an, in cazul obligativitatii romanilor sa aiba masinile echipate cu pneuri de iarna in sezonul rece, sustine Marian Baluta, market manager al Continental Automotive Products, producator de anvelope ce detine opt unitati de productie in Romania, trei centre de cercetare si de dezvoltate in Timisoara, Sibiu, Carei, Arad si Iasi.
"Evolutia pietei de anvelope in 2011 va depinde si de ceilalti factori economici care ar putea afecta puterea de cumparare a populatiei dar, in conditii normale putem aprecia ca aparitia unei astfel de obligativitati ar putea duce la cresterea pietei de anvelope turisme cu aproximativ o jumatate de milion de bucati/an", considera Baluta.
Fabrica de anvelope de la Timisoara ar fi putut face fata unei cereri mari de pneuri de iarna. "Continental are o structura flexibila a sistemul de productie, fiecare fabrica fiind echipata sa poata introduce in fabricatie oricand produse noi sau marci diferite din gama produselor Continental, de aceea poate in general raspunde solicitarii unui volum mai mare de anvelope din partea clientilor. In cazul unor anumite marimi de anvelope care se solicita mai rar pe piata, se poate intampla sa dureze mai mult intre comanda si livrarea produselor", a precizat reprezentantul Continental din Romania.
Baluta mai spune ca "dupa un mic recul in 2009, vanzarile de anvelope de turisme in 2010 pe piata romaneasca au cunoscut o crestere de aprox 25%, iar Continental a urmat acest trend".
In acest an, compania Primat Gold a inregistrat o cresterea a vanzarilor pe segmentul anvelope de iarna. "Cel mai probabil acest lucru se datoreaza ofertei noastre speciale, pentru un set de anvelope de iarna cumparat oferim hotel gratuit-depozitarea anvelopelor de vara. De obicei acest serviciu este taxat cu suma de 50-100 lei in service-urile noastre din Fundeni si Soseaua Odai", a mai spus reprezentantul Primat Gold.
O cerere spontana de anvelope ar fi fost greu de satisfacut, intrucat vanzarile realizate de Primat Gold au depasit estimarile initiale, considera Petculet.
Potrivit informatiilor Primat Gold, in Austria in perioada 1 noiembrie-15 Aprilie anvelopele de iarna sunt obligatorii pentru camioane si autocare iar pana pe 15 Martie pentru autobuze. In Germania anvelopele de iarna sunt obligatorii in zona muntoasa Bavaria.
In Norvegia, Islanda, Suedia si Finlanda ( din 1 Decembrie pana la sfarsitul lunii februarie) , Letonia , Slovenia (anvelopele de iarna sunt obligatorii pe drumurile cu zapada si gheata) , Republica Ceha ( se realizeaza prin postarea de semne pe drumuri, autostrade in conditii de zapada ), Croatia ( minim 2 anvelope) Estonia ( din 1 Decembrie pana la sfarsitul lunii februarie) ,Bosnia, Georgia ( in anumite zone muntoase) anvelopele de iarna sunt obligatorii pentru cetatenii tarilor respective.
In general in restul tarilor europene anvelopele de iarna nu sunt obligatorii cu exceptia drumurilor unde exista marcaje in acest sens insa in cazul unui accident pot exista probleme la plata asigurarii daca masina nu a fost echipata corespunzator cu conditiile de mers.
Primat Gold importa si comercializeaza toata gama de anvelope tip camion turism, 4x4, marcile Goodyear, Dunlop, Michelin, Continental, Pirelli, Bridgestone, Vredestein, Sava, Kormoran, Barum, Debica, Tigar, Kleber.
http://www.wall-street.ro/articol/A...ta-de-profil-ar-fi-crescut-cu-pana-la-30.html
Romanii au fost la un pas de a fi obligati sa aloce 1.000 lei pentru un set de anvelope de iarna, ceea ce ar fi dus piata de anvelope la o crestere de pana la 30%, potrivit jucatorilor din domeniu.
"Cred ca in urma adoptarii acestei ordonante va exista o crestere de 20%-30% pe partea de retail. Va pot da un exemplu din Suedia, unde dupa adoptarea legii care prevedea obligativitatea echiparii masinilor cu anvelope de iarna, numarul masinilor astfel echipate a crescut cu 10%", a declarat Alexandra Petculet, directorul comercial Primat Gold Impex, importator si distribuitor de anvelope.
Piata de anvelope pentru autoturisme va creste cu 500.000 de unitati pe an, in cazul obligativitatii romanilor sa aiba masinile echipate cu pneuri de iarna in sezonul rece, sustine Marian Baluta, market manager al Continental Automotive Products, producator de anvelope ce detine opt unitati de productie in Romania, trei centre de cercetare si de dezvoltate in Timisoara, Sibiu, Carei, Arad si Iasi.
"Evolutia pietei de anvelope in 2011 va depinde si de ceilalti factori economici care ar putea afecta puterea de cumparare a populatiei dar, in conditii normale putem aprecia ca aparitia unei astfel de obligativitati ar putea duce la cresterea pietei de anvelope turisme cu aproximativ o jumatate de milion de bucati/an", considera Baluta.
Fabrica de anvelope de la Timisoara ar fi putut face fata unei cereri mari de pneuri de iarna. "Continental are o structura flexibila a sistemul de productie, fiecare fabrica fiind echipata sa poata introduce in fabricatie oricand produse noi sau marci diferite din gama produselor Continental, de aceea poate in general raspunde solicitarii unui volum mai mare de anvelope din partea clientilor. In cazul unor anumite marimi de anvelope care se solicita mai rar pe piata, se poate intampla sa dureze mai mult intre comanda si livrarea produselor", a precizat reprezentantul Continental din Romania.
Baluta mai spune ca "dupa un mic recul in 2009, vanzarile de anvelope de turisme in 2010 pe piata romaneasca au cunoscut o crestere de aprox 25%, iar Continental a urmat acest trend".
In acest an, compania Primat Gold a inregistrat o cresterea a vanzarilor pe segmentul anvelope de iarna. "Cel mai probabil acest lucru se datoreaza ofertei noastre speciale, pentru un set de anvelope de iarna cumparat oferim hotel gratuit-depozitarea anvelopelor de vara. De obicei acest serviciu este taxat cu suma de 50-100 lei in service-urile noastre din Fundeni si Soseaua Odai", a mai spus reprezentantul Primat Gold.
O cerere spontana de anvelope ar fi fost greu de satisfacut, intrucat vanzarile realizate de Primat Gold au depasit estimarile initiale, considera Petculet.
Potrivit informatiilor Primat Gold, in Austria in perioada 1 noiembrie-15 Aprilie anvelopele de iarna sunt obligatorii pentru camioane si autocare iar pana pe 15 Martie pentru autobuze. In Germania anvelopele de iarna sunt obligatorii in zona muntoasa Bavaria.
In Norvegia, Islanda, Suedia si Finlanda ( din 1 Decembrie pana la sfarsitul lunii februarie) , Letonia , Slovenia (anvelopele de iarna sunt obligatorii pe drumurile cu zapada si gheata) , Republica Ceha ( se realizeaza prin postarea de semne pe drumuri, autostrade in conditii de zapada ), Croatia ( minim 2 anvelope) Estonia ( din 1 Decembrie pana la sfarsitul lunii februarie) ,Bosnia, Georgia ( in anumite zone muntoase) anvelopele de iarna sunt obligatorii pentru cetatenii tarilor respective.
In general in restul tarilor europene anvelopele de iarna nu sunt obligatorii cu exceptia drumurilor unde exista marcaje in acest sens insa in cazul unui accident pot exista probleme la plata asigurarii daca masina nu a fost echipata corespunzator cu conditiile de mers.
Primat Gold importa si comercializeaza toata gama de anvelope tip camion turism, 4x4, marcile Goodyear, Dunlop, Michelin, Continental, Pirelli, Bridgestone, Vredestein, Sava, Kormoran, Barum, Debica, Tigar, Kleber.
http://www.wall-street.ro/articol/A...ta-de-profil-ar-fi-crescut-cu-pana-la-30.html
magda
New member
- Joined
- Apr 15, 2010
- Messages
- 7,166
- Reaction score
- 0
Guvernul Frantei a demisionat
Intregul guvern al Frantei si-a depus, sambata seara, demisia, presedintele Nicholas Sarkozy anuntand ca o accepta si ca-si va asuma functia de prim ministru, pentru moment.
Potrivit Le Figaro, un comunicat al Palatului Elysee anunta ca in urmatoarele luni va avea loc remanierea completa a Guvernului. Procedura legislativa din Franta presupune ca demisia este prima etapa a remanierii guvernamentale.
"In conformitate cu articolul 8 al Constitutiei, Francois Fillon a prezentat presedintelui Republicii demisia guvernului", se precizeaza in comunicatul oficial.
Presa speculeaza ca Fillon ar putea fi numit din nou in functia de prim ministru. Acesta a vizitat de doua ori, sambata, resedintia prezidentiala. El beneficiaza de o cota de popularitate suficienta in randul electoratului de dreapta si al UMP.
Si ministrul Mediului, Jean-Louis Borloo, viza functia de premier, unii dintre colegii sai sugerand ca acesta se va retrage din guvern daca nu va prelua conducerea lui.
Pe de alta parte, tot surse apropiate Palatului Elysee afirma ca fostul premier al Frantei, Alain Juppe, ar urma sa devina ministru al Apararii.
Oficial insa, numele noului premier va fi cunoscut abia duminica. Pana atunci, presedintele a preluat atributiile sefului guvernului, iar pana la numirea noii echipe, ministrii demisionari isi vor indeplini atributiile.
Legea pensiilor, marul discordiei
Inca din iunie, Nicholas Sarkozy a afirmat ca intentioneaza sa schimbe Guvernul, dupa adoptarea controversatei Legi a pensiilor. Actul normativ, care prevede marirea varstei de pensionare de la 60 la 62 de ani, a fost promulgat miercuri de catre presedinte.
Nicolas Sarkozy a promulgat Legea Pensiilor
Noua lege creste varsta legala de pensionare, fapt care a stranit nemultumiri si mii de francezi au iesit in strada sa protesteze, insa Sarkozy a sustinut tot timpul ca este reforma cea mai importanta din mandatul sau.
Sindicatele au organizat ample proteste de strada si greve care au perturbat transportul si au condus la inchiderea rafinariilor petroliere. Francezii au continuat sa protesteze chiar si dupa adoptarea proiectului in Parlament, cerandu-i lui Sarkozy sa nu promulge legea.
http://www.ziare.com/europa/franta/guvernul-frantei-a-demisionat-1055389
Intregul guvern al Frantei si-a depus, sambata seara, demisia, presedintele Nicholas Sarkozy anuntand ca o accepta si ca-si va asuma functia de prim ministru, pentru moment.
Potrivit Le Figaro, un comunicat al Palatului Elysee anunta ca in urmatoarele luni va avea loc remanierea completa a Guvernului. Procedura legislativa din Franta presupune ca demisia este prima etapa a remanierii guvernamentale.
"In conformitate cu articolul 8 al Constitutiei, Francois Fillon a prezentat presedintelui Republicii demisia guvernului", se precizeaza in comunicatul oficial.
Presa speculeaza ca Fillon ar putea fi numit din nou in functia de prim ministru. Acesta a vizitat de doua ori, sambata, resedintia prezidentiala. El beneficiaza de o cota de popularitate suficienta in randul electoratului de dreapta si al UMP.
Si ministrul Mediului, Jean-Louis Borloo, viza functia de premier, unii dintre colegii sai sugerand ca acesta se va retrage din guvern daca nu va prelua conducerea lui.
Pe de alta parte, tot surse apropiate Palatului Elysee afirma ca fostul premier al Frantei, Alain Juppe, ar urma sa devina ministru al Apararii.
Oficial insa, numele noului premier va fi cunoscut abia duminica. Pana atunci, presedintele a preluat atributiile sefului guvernului, iar pana la numirea noii echipe, ministrii demisionari isi vor indeplini atributiile.
Legea pensiilor, marul discordiei
Inca din iunie, Nicholas Sarkozy a afirmat ca intentioneaza sa schimbe Guvernul, dupa adoptarea controversatei Legi a pensiilor. Actul normativ, care prevede marirea varstei de pensionare de la 60 la 62 de ani, a fost promulgat miercuri de catre presedinte.
Nicolas Sarkozy a promulgat Legea Pensiilor
Noua lege creste varsta legala de pensionare, fapt care a stranit nemultumiri si mii de francezi au iesit in strada sa protesteze, insa Sarkozy a sustinut tot timpul ca este reforma cea mai importanta din mandatul sau.
Sindicatele au organizat ample proteste de strada si greve care au perturbat transportul si au condus la inchiderea rafinariilor petroliere. Francezii au continuat sa protesteze chiar si dupa adoptarea proiectului in Parlament, cerandu-i lui Sarkozy sa nu promulge legea.
http://www.ziare.com/europa/franta/guvernul-frantei-a-demisionat-1055389
magda
New member
- Joined
- Apr 15, 2010
- Messages
- 7,166
- Reaction score
- 0
Cea mai batrana mama din lume mai vrea un copil
Adriana Iliescu, femeia care in 2005 a devenit mama la varsta de 67 de ani, atrage din nou atentia presei internationale, marturisind ca mai vrea un copil.
"Sunt sanatoasa si cred ca ar fi posibil sa mai am un copil in viitor, dar inca nu ma grabesc", povesteste ea, pentru DailyMail.com
"Am inteles ca se fac incercari cu o femeie de 70 de ani in Anglia, deci este posibil. Ma simt bine si sunt sanatoasa si cred ca este posibil sa mai am un copil in viitor, dar nu ma grabesc".
"Oamenii cred ca sunt draguti si amuzanti cand imi zic "bunicuta", insa eu nu am avut-o pe Eliza pentru a arata mai tanara. Nu mi-am simtit anii niciodata"
Autoarea articolului, Helen Weathers se intreaba daca acest triumf asupra batranetii este motivul pentru care Adriana vrea să isi infrunte adversarii vorbind despre posibilitatea unei noi sarcini.
"Ma simt ca o femeie tanara. Ma simt de parca asa avea 27 de ani, iar cand sunt putin obosita ma simt de 37 de ani. Sunt mai sanatoasa decat multe alte femei care au ajumatate din varsta mea", a declarat femeia.
* Adriana Iliescu nu se teme insa de moarte.
"Eu nu fumez si nu beau. Daca voi trai la fel de mult cat au trait si parintii mei, Eliza va avea 20 de ani cand voi muri. Inca mai am multe sa-i ofer", a declarat femeia.
De asemea, A. Iliescu mai spune ca deocamdata nu doreste sa fie din nou mama deoarece nu vrea sa tradeze legatura puternica care s-a format intre ea si fiica sa, Eliza, in varsta acum de 5 ani.
http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...-batrana-mama-din-lume-mai-vrea-un-copil.html
asta nu e zdravana la creer
Adriana Iliescu, femeia care in 2005 a devenit mama la varsta de 67 de ani, atrage din nou atentia presei internationale, marturisind ca mai vrea un copil.
"Sunt sanatoasa si cred ca ar fi posibil sa mai am un copil in viitor, dar inca nu ma grabesc", povesteste ea, pentru DailyMail.com
"Am inteles ca se fac incercari cu o femeie de 70 de ani in Anglia, deci este posibil. Ma simt bine si sunt sanatoasa si cred ca este posibil sa mai am un copil in viitor, dar nu ma grabesc".
"Oamenii cred ca sunt draguti si amuzanti cand imi zic "bunicuta", insa eu nu am avut-o pe Eliza pentru a arata mai tanara. Nu mi-am simtit anii niciodata"
Autoarea articolului, Helen Weathers se intreaba daca acest triumf asupra batranetii este motivul pentru care Adriana vrea să isi infrunte adversarii vorbind despre posibilitatea unei noi sarcini.
"Ma simt ca o femeie tanara. Ma simt de parca asa avea 27 de ani, iar cand sunt putin obosita ma simt de 37 de ani. Sunt mai sanatoasa decat multe alte femei care au ajumatate din varsta mea", a declarat femeia.
* Adriana Iliescu nu se teme insa de moarte.
"Eu nu fumez si nu beau. Daca voi trai la fel de mult cat au trait si parintii mei, Eliza va avea 20 de ani cand voi muri. Inca mai am multe sa-i ofer", a declarat femeia.
De asemea, A. Iliescu mai spune ca deocamdata nu doreste sa fie din nou mama deoarece nu vrea sa tradeze legatura puternica care s-a format intre ea si fiica sa, Eliza, in varsta acum de 5 ani.
http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...-batrana-mama-din-lume-mai-vrea-un-copil.html
asta nu e zdravana la creer
adrian_nicolae
Prieten
- Joined
- Nov 7, 2009
- Messages
- 5,234
- Reaction score
- 0
Asigurarea RCA, mai scumpa cu 50% in 2011
Valul de scumpiri ii loveste pe soferi direct in parbriz: de anul viitor vor da cu 50% mai mult pentru polita RCA. Asiguratorii sustin ca tarifele de la noi sunt mici in comparatie cu tarile europene.
Companiile de asigurari se pregatesc sa majoreze politele RCA. Dau vina pe despagubirile pe care le-ar fi acordat in 2010, mai mari decat anul trecut.
Soferii, in schimb, ii acuza pe asiguratori ca uita sa plateasca reparatiile, chiar daca cei vinovati aveau polite valabile.
In prezent, valoarea medie a politei obligatorii este de 110 euro, insa companiile sustin ca suma trebuie sa se apropie de valorile din Uniunea Europeana.
Pe de alta parte, asigurarile CASCO au scazut cu 24% fata de 2009, pana la 1,9 miliarde lei.
Sursa: http://stirileprotv.ro/
Valul de scumpiri ii loveste pe soferi direct in parbriz: de anul viitor vor da cu 50% mai mult pentru polita RCA. Asiguratorii sustin ca tarifele de la noi sunt mici in comparatie cu tarile europene.
Companiile de asigurari se pregatesc sa majoreze politele RCA. Dau vina pe despagubirile pe care le-ar fi acordat in 2010, mai mari decat anul trecut.
Soferii, in schimb, ii acuza pe asiguratori ca uita sa plateasca reparatiile, chiar daca cei vinovati aveau polite valabile.
In prezent, valoarea medie a politei obligatorii este de 110 euro, insa companiile sustin ca suma trebuie sa se apropie de valorile din Uniunea Europeana.
Pe de alta parte, asigurarile CASCO au scazut cu 24% fata de 2009, pana la 1,9 miliarde lei.
Sursa: http://stirileprotv.ro/
bodo
Prieten
- Joined
- Nov 29, 2009
- Messages
- 9,993
- Reaction score
- 0
Platorma petroliera
Rezervele de petrol brut ale planetei ar urma sa fie epuizate complet in jurul anului 2041, inainte ca energia regenerabila sa fie suficienta, in conditiile in care este nevoie de peste 100 de ani pentru a exista o cantitate suficienta de resurse alternative, arata un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din California, citat de AFP.
Studiul arata ca rezervele actuale, de 1.332 de mii de miliarde de barili de petrol brut la nivel global, ar urma sa fie epuizate in 2041, avand in vedere consumul mondial de 85,22 de milioane de barili pe zi si cresterea anuala a consumului cu 1,3%.
Un alt scenariu, mai "optimist", este acela ca rezervele mondiale de petrol ar urma sa fie epuizare in 2054. In prezent, doua treimi din petrolul brut este transformat in benzina sau motorina pentru autovehicule.
Cercetatorii americani au comparat preturile titlurilor a 25 de companii cotate pe piata americana si 44 de companii de pe piata europeana, din sectorul energiei regenarabile, in incercarea de a stabili cand va exista suficienta energie regenerabila care sa inlocuiasca petrolul. Concluzia la care au ajuns a fost ca acest lucru ar putea fi posibil abia catre jumatatea secolului viitor.
http://economie.hotnews.ro/
Rezervele de petrol brut ale planetei ar urma sa fie epuizate complet in jurul anului 2041, inainte ca energia regenerabila sa fie suficienta, in conditiile in care este nevoie de peste 100 de ani pentru a exista o cantitate suficienta de resurse alternative, arata un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din California, citat de AFP.
Studiul arata ca rezervele actuale, de 1.332 de mii de miliarde de barili de petrol brut la nivel global, ar urma sa fie epuizate in 2041, avand in vedere consumul mondial de 85,22 de milioane de barili pe zi si cresterea anuala a consumului cu 1,3%.
Un alt scenariu, mai "optimist", este acela ca rezervele mondiale de petrol ar urma sa fie epuizare in 2054. In prezent, doua treimi din petrolul brut este transformat in benzina sau motorina pentru autovehicule.
Cercetatorii americani au comparat preturile titlurilor a 25 de companii cotate pe piata americana si 44 de companii de pe piata europeana, din sectorul energiei regenarabile, in incercarea de a stabili cand va exista suficienta energie regenerabila care sa inlocuiasca petrolul. Concluzia la care au ajuns a fost ca acest lucru ar putea fi posibil abia catre jumatatea secolului viitor.
http://economie.hotnews.ro/
Coreland stirea pusa de Adrian, cea cu RCA-ul si stirea pusa de Bodo, cea cu rezervele mondiale de petrol, deduc logic ca in 2041, astia cu RCA-ul vor disparea .... Sau poate ma insel. Poate vom plati un fel de RCA pt. bicicleta sau trotineta.
magda
New member
- Joined
- Apr 15, 2010
- Messages
- 7,166
- Reaction score
- 0
Ce ştie Internetul despre tine
Închipuiţi‑vă că o companie ar putea să folosească netul ca să vă evalueze sănătatea, compatibilitatea cu o anumită slujbă sau chiar interesul faţă de o relaţie amoroasă. Faceţi cunoştinţă cu punctajul de bonitate al viitorului.
Închipuiţi‑vă că sunteţi un angajator care vrea să vadă dacă merită să mă angajeze. Vă abonaţi la un site web care oferă informaţii despre antecedente individuale şi iată ce puteţi afla: Jessica Rose Bennett, 29 de ani, petrece 30 de ore pe săptămână pe site‑urile de socializare – în timp ce se află la locul de muncă. Bea prea mult, se droghează, are moravuri îndoielnice. Înjură des şi cheltuieşte mult peste mijloacele ei pe cumpărături online. Abilităţile ei jurnalistice? Superioare. Costul patronal? Ieftin.
MĂSURI ŞI STĂRI. În realitate, lucrurile sunt doar parţial adevărate: e adevărat, îmi place un bourbon bun. Dar droguri? Asta trebuie să fie din cauza anchetelor mele jurnalistice, în special una dintre ele, care m‑a dus până la o fermă de cânepă din California. Moravurile? Prietenul meu, cu care sunt de cinci ani, n‑ar fi deloc de acord cu rezoluţia de mai sus, dar am scris odată un articol despre poliamorie. Şi petrec, într‑adevăr, multe ore pe site‑urile de socializare, dar asta e o parte a sarcinilor mele de serviciu. Şi nu sunt nici pe departe atât de ieftină când vine vorba de costuri patronale, aşa cum aţi putea crede dacă vă luaţi doar după Internet (luaţi aminte, viitori angajatori!).
Bineînţeles, dacă ar fi fost vorba de o situaţie reală, ironia este că nici una dintre explicaţiile mele nu ar fi contat – nu m‑aţi fi angajat.
Dar acestea sunt genul de informaţii ce ajung la oricine are o conexiune web şi câteva informaţii personale, plus dorinţa de a pune lucrurile la un loc. Am continuat experimentul nostru şi le‑am cerut celor de la ReputationDefender, companie ce oferă servicii de păstrare a confidenţialităţii a acestui gen de informaţii, să cotrobăie pe net pornind doar de la numele meu (des întâlnit) şi adresa mea de e‑mail. Trei ingineri din Silicon Valley, cu experienţă de mai multe decenii, plus acces la baze de date publice precum Spokeo, Facebook sau LinkedIn (nu, nu au apelat la hacking) – şi gata. În doar 30 de minute, firma mi‑a dibuit numărul de asigurări sociale. În două ore au aflat unde am locuit, măsurile la haine, oraşul meu natal, starea de sănătate. (Notă: toate acestea nu fac parte din serviciile ReputationDefender. Au realizat căutarea special pentru „Newsweek“, ca să arătăm cât de multe date personale sunt lăsate la liber pe net).
CONSECINŢE MOLIPSITOARE. E înspăimântător, dar lucrurile devin şi mai grave când îţi dai seama că acestea sunt genul de informaţii pe care companiile de carduri de credit şi agregatorii de informaţii le vând deja zilnic, pentru nimica toată, advertiserilor. Şi este, de asemenea, genul de informaţie aruncată în braţele unor terţi atunci când descarci anumite aplicaţii Facebook (aflată sub supravegherea Congresului SUA, compania Facebook a afirmat că lucrează pentru a „limita dramatic“ expunerea individuală a utilizatorilor săi). „Majoritatea oamenilor trăiesc încă iluzia că, atunci când navighează online, mai sunt anonimi“, explică Nicholas Carr, autorul cărţii „The Shallows: What the Internet Is Doing to Our Brains“. Dar în realitate, „fiecare mişcare pe care o fac este colectată într‑o bază de date“.
După cum spun experţii în IT&C, acesta este punctajul de bonitate al viitorului – un fel de clasament agregat al fiecărui aspect al vieţii noastre. Este o estimare care merge mult mai departe de limitele publicităţii targetate – vă amintiţi de banerele enervante cu pantofi care vă invadează după fiecare trecere pe la un magazin online de haine şi încălţări, ele apar din cauza unor dispozitive de urmărire cunoscute drept „cookies“ (fursecuri). Şi anume prin utilizarea informaţiilor într‑un mod mai personal şi, posibil, mai dăunător. Gândiţi‑vă la anumite asigurări de sănătate, cereri de creditare, legături amoroase. Să spunem că vă dedaţi plăcerii unui burger de două ori pe săptămână şi vă apucaţi să glumiţi, într‑un post pe Twitter, despre ce dezastru trebuie să provoace toată cărnăraia aia în indicii colesterolului. Brusc, ratele asigurării voastre de sănătate încep să crească. Acum închipuiţi‑vă că slujba vă este listată pe salary.com (unde se pot face comparaţii între salarii şi sarcini de serviciu – n.r.), iar preferinţele privind locurile de petrecut vacanţa pe Orbitz (care oferă planificarea vacanţelor şi rezervări de transport şi cazare – n.r.). Gândiţi‑vă la modul în care această situaţie vă poate afecta statutul social sau abilitatea de a negocia o creştere de salariu ori să cereţi un credit. În fine, ce‑ar fi dacă am putea afla, pe baza istoricului şi monitorizării traficului web, că un posibil partener de sex are o boală molipsitoare? Nu aţi plăti să aflaţi? „Cei mai mulţi dintre noi nu realizează consecinţele potenţiale ale acestei situaţii“, afirmă Lorrie Cranor, expert în confidenţialitatea pe Internet la Universitatea Carnegie Mellon.
STIMULENTE INSUFICIENTE. Vi se pare dubios? E perfect legal – şi deja se întâmplă. În 2009, o femeie din Quebec care se afla în concediu medical pentru depresie s‑a trezit fără sprijin financiar după ce compania ei de asigurări a descoperit pe Facebook fotografii – profilul ei era public – în care arăta ca şi cum s‑ar fi distrat. La momentul respectiv, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Canadiene a Asigurătorilor de Viaţă şi Sănătate (CLHIA) a declarat că asemenea informaţii sunt o pradă uşoară şi legală. Companiile de carduri de credit utilizează reţelele de socializare ca să stabilească ce oferte s‑ar potrivi mai bine în grupul vostru social – sau să obţină informaţii de culise despre felul în care îţi vei plăti sau nu creditul. În cele din urmă, cel mai sănătos e să presupuneţi că fiecare site pe care îl vizitaţi – da, asta înseamnă că şi „Newsweek“ – îşi rezervă dreptul de a instala tehnologii de monitorizare pe computerul vostru, sorbind informaţii despre gusturile voastre, plăcerile voastre vinovate şi tot ce le mai cade la îndemână. Fiecare companie poate decide apoi unde va ajunge această comoară de informaţii – iar pentru mine de informaţii cum e Facebook, există puţine stimulente ca să le păstreze doar pentru ele. „Şi nu doar companiile din Global 2000 sau Fortune 2000 vor asemena date“, explică Michael Fertik, fondator şi CEO al ReputationDefender. „În cele din urmă, va fi vorba de fiecare persoană din viaţa noastră“. Paradoxul final? Nu contează dacă informaţia este greşită – sau, în cazul meu, comic de incompletă.
http://moneyexpress.money.ro/articol_21467_43/ce_stie_internetul_despre_tine.html
Curăţenie digitală
Zece metode de protecţie online a datelor personale.
Până acum câţiva ani, obişnuiam să spun că un om obişnuit poate să‑şi protejeze datele personale de pe Internet. Chiar ca fondator al unei companii de management al reputaţiei online – ReputationDefender – credeam că era posibil, atât timp cât acel om era dispus să aloce timp pentru aşa ceva. Astăzi, le spun oamenilor altceva: peisajul minelor de date personale şi al exploatării lor se schimbă mai rapid ca niciodată. Să încerci să‑ţi protejezi singur datele personale de pe web este ca şi cum ai vrea să‑ţi dezvolţi propriul program antivirus – foarte, foarte dificil. Dar fie că ai sau nu timpul necesar (sau banii) pentru a apela la metode profesioniste, există câteva lucruri simple pe care oricine le poate face pentru a reduce riscurile.
1. Blocaţi cookie‑urile din browserul web
Atunci când navighezi pe net, site‑urile pe care le vizitezi colectează sute de informaţii. Acestea sunt apoi combinate pentru a deveni o parte a „profilului digital“ al vizitatorului, profil care este mai apoi vândut fără consimţământul său companiilor de pe tot globul. Blocând cookie‑urile, veţi împiedica o parte din acest proces de colectare. Da, va trebui să introduceţi parole mai des, dar este o cale mai inteligentă de navigare.
2. Nu vă puneţi data de naştere completă pe reţelele sociale
Hoţii de identitate folosesc datele de naştere ca piatră de temelie a afacerii lor.
Dacă vreţi să vă informaţi prietenii când e ziua voastră, puneţi doar ziua şi luna, fără anul naşterii.
3. Nu descărcaţi aplicaţii Facebook din afara SUA
Aplicaţiile de pe reţelele sociale pot accesa o cantitate uriaşă de informaţii personale. Unele entităţi, neglijente sau fără scrupule, colectează aceste informaţii şi apoi le pierd, abuzează de ele sau le vând. Dacă producătorul aplicaţiei este din SUA, este posibil ca situaţia să fie mai clar reglementată şi cel puţin americanii ştiu că pot reacţiona dacă apar cumva necazuri.
Folosiţi mai multe nume de utilizator şi parole
Alegeţi‑vă nume de utilizator şi parole diferite pentru reţele sociale, banking online, e‑mail şi cumpărături online. În zilele noastre nu mai este suficient să ai doar parole diferite: dacă ai acelaşi nume de utilizator pe mai multe site‑uri, întreaga ta viaţă amoroasă, personală, profesională şi cea de cumpărător online poate fi trasată şi recreată din câţiva algoritmi simpli. Li s‑a mai întâmplat şi altora.
4. Controlaţi câte date personale aveţi online
Majoritatea oamenilor nu ştiu nici măcar câte informaţii despre ei pot fi găsite din câteva clickuri. Verificaţi‑vă situaţia pe www.reputationdefender.com/freeprivacy ca să aveţi o idee despre o parte din datele ce pot fi găsite online despre voi şi familia voastră (valabil pentru americani – n.r.).
5. Mare atenţie la serviciile de geolocaţie
Smartphone‑urile, aplicaţiile şi serviciile web marchează în mod frecvent poziţia voastră în timp. Încă nu cunoaştem toate implicaţiile acestor servicii asupra intimităţii şi este posibil să mai dureze până le vom afla. Deocamdată, gândiţi‑vă de două ori cum folosiţi caracteristicile „Tocmai am intrat în restaurantul XYZ“. Şi dacă nu ştiţi ce înseamnă geolocaţie, închideţi imediat funcţia de pe telefon. Ca regulă primordială, nu ar trebui să lăsăm nişte terţi să colecteze informaţii despre noi fără să ştim despre ce fel de informaţii e vorba şi cum sunt colectate.
6. Fărâmiţaţi
Dacă aveţi de gând să aruncaţi oferte de carduri de credit, declaraţii bancare sau orice altceva primiţi acasă gata imprimat cu datele voastre personale, fărâmiţaţi‑le înainte în bucăţele mici.
7. Renunţaţi la site‑urile de căutare de persoane
Există multe site‑uri pe web unde datele voastre personale sunt stocate, copiate, agregate şi revândute. Renunţaţi la cât de multe site‑uri de acest fel puteţi.
8. Maximizaţi nivelul de siguranţă al datelor din reţelele sociale
Setările de siguranţă devin din ce în ce mai greu de reglat. Preluaţi frâiele. Pentru Facebook, încercaţi la www.privacydefender.net un serviciu gratuit care rezolvă setările de confidenţialitate în două clickuri.
9. Închideţi conturile vechi
Dacă nu mai folosiţi Friendster sau MySpace, închideţi‑vă conturile de acolo. O curăţenie digitală la anumite intervale de timp vă ajută să reduceţi cantitatea de informaţii personale vechi care plutesc în eter. Reducând amprenta voastră digitală, reduceţi riscul ca profilul vostru digital să fie construit, catalogat şi exploatat.
Michael Fertik este CEO şi fondator al ReputationDefender.
http://moneyexpress.money.ro/articol_21468_38/curatenie_digitala.html
Închipuiţi‑vă că o companie ar putea să folosească netul ca să vă evalueze sănătatea, compatibilitatea cu o anumită slujbă sau chiar interesul faţă de o relaţie amoroasă. Faceţi cunoştinţă cu punctajul de bonitate al viitorului.
Închipuiţi‑vă că sunteţi un angajator care vrea să vadă dacă merită să mă angajeze. Vă abonaţi la un site web care oferă informaţii despre antecedente individuale şi iată ce puteţi afla: Jessica Rose Bennett, 29 de ani, petrece 30 de ore pe săptămână pe site‑urile de socializare – în timp ce se află la locul de muncă. Bea prea mult, se droghează, are moravuri îndoielnice. Înjură des şi cheltuieşte mult peste mijloacele ei pe cumpărături online. Abilităţile ei jurnalistice? Superioare. Costul patronal? Ieftin.
MĂSURI ŞI STĂRI. În realitate, lucrurile sunt doar parţial adevărate: e adevărat, îmi place un bourbon bun. Dar droguri? Asta trebuie să fie din cauza anchetelor mele jurnalistice, în special una dintre ele, care m‑a dus până la o fermă de cânepă din California. Moravurile? Prietenul meu, cu care sunt de cinci ani, n‑ar fi deloc de acord cu rezoluţia de mai sus, dar am scris odată un articol despre poliamorie. Şi petrec, într‑adevăr, multe ore pe site‑urile de socializare, dar asta e o parte a sarcinilor mele de serviciu. Şi nu sunt nici pe departe atât de ieftină când vine vorba de costuri patronale, aşa cum aţi putea crede dacă vă luaţi doar după Internet (luaţi aminte, viitori angajatori!).
Bineînţeles, dacă ar fi fost vorba de o situaţie reală, ironia este că nici una dintre explicaţiile mele nu ar fi contat – nu m‑aţi fi angajat.
Dar acestea sunt genul de informaţii ce ajung la oricine are o conexiune web şi câteva informaţii personale, plus dorinţa de a pune lucrurile la un loc. Am continuat experimentul nostru şi le‑am cerut celor de la ReputationDefender, companie ce oferă servicii de păstrare a confidenţialităţii a acestui gen de informaţii, să cotrobăie pe net pornind doar de la numele meu (des întâlnit) şi adresa mea de e‑mail. Trei ingineri din Silicon Valley, cu experienţă de mai multe decenii, plus acces la baze de date publice precum Spokeo, Facebook sau LinkedIn (nu, nu au apelat la hacking) – şi gata. În doar 30 de minute, firma mi‑a dibuit numărul de asigurări sociale. În două ore au aflat unde am locuit, măsurile la haine, oraşul meu natal, starea de sănătate. (Notă: toate acestea nu fac parte din serviciile ReputationDefender. Au realizat căutarea special pentru „Newsweek“, ca să arătăm cât de multe date personale sunt lăsate la liber pe net).
CONSECINŢE MOLIPSITOARE. E înspăimântător, dar lucrurile devin şi mai grave când îţi dai seama că acestea sunt genul de informaţii pe care companiile de carduri de credit şi agregatorii de informaţii le vând deja zilnic, pentru nimica toată, advertiserilor. Şi este, de asemenea, genul de informaţie aruncată în braţele unor terţi atunci când descarci anumite aplicaţii Facebook (aflată sub supravegherea Congresului SUA, compania Facebook a afirmat că lucrează pentru a „limita dramatic“ expunerea individuală a utilizatorilor săi). „Majoritatea oamenilor trăiesc încă iluzia că, atunci când navighează online, mai sunt anonimi“, explică Nicholas Carr, autorul cărţii „The Shallows: What the Internet Is Doing to Our Brains“. Dar în realitate, „fiecare mişcare pe care o fac este colectată într‑o bază de date“.
După cum spun experţii în IT&C, acesta este punctajul de bonitate al viitorului – un fel de clasament agregat al fiecărui aspect al vieţii noastre. Este o estimare care merge mult mai departe de limitele publicităţii targetate – vă amintiţi de banerele enervante cu pantofi care vă invadează după fiecare trecere pe la un magazin online de haine şi încălţări, ele apar din cauza unor dispozitive de urmărire cunoscute drept „cookies“ (fursecuri). Şi anume prin utilizarea informaţiilor într‑un mod mai personal şi, posibil, mai dăunător. Gândiţi‑vă la anumite asigurări de sănătate, cereri de creditare, legături amoroase. Să spunem că vă dedaţi plăcerii unui burger de două ori pe săptămână şi vă apucaţi să glumiţi, într‑un post pe Twitter, despre ce dezastru trebuie să provoace toată cărnăraia aia în indicii colesterolului. Brusc, ratele asigurării voastre de sănătate încep să crească. Acum închipuiţi‑vă că slujba vă este listată pe salary.com (unde se pot face comparaţii între salarii şi sarcini de serviciu – n.r.), iar preferinţele privind locurile de petrecut vacanţa pe Orbitz (care oferă planificarea vacanţelor şi rezervări de transport şi cazare – n.r.). Gândiţi‑vă la modul în care această situaţie vă poate afecta statutul social sau abilitatea de a negocia o creştere de salariu ori să cereţi un credit. În fine, ce‑ar fi dacă am putea afla, pe baza istoricului şi monitorizării traficului web, că un posibil partener de sex are o boală molipsitoare? Nu aţi plăti să aflaţi? „Cei mai mulţi dintre noi nu realizează consecinţele potenţiale ale acestei situaţii“, afirmă Lorrie Cranor, expert în confidenţialitatea pe Internet la Universitatea Carnegie Mellon.
STIMULENTE INSUFICIENTE. Vi se pare dubios? E perfect legal – şi deja se întâmplă. În 2009, o femeie din Quebec care se afla în concediu medical pentru depresie s‑a trezit fără sprijin financiar după ce compania ei de asigurări a descoperit pe Facebook fotografii – profilul ei era public – în care arăta ca şi cum s‑ar fi distrat. La momentul respectiv, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Canadiene a Asigurătorilor de Viaţă şi Sănătate (CLHIA) a declarat că asemenea informaţii sunt o pradă uşoară şi legală. Companiile de carduri de credit utilizează reţelele de socializare ca să stabilească ce oferte s‑ar potrivi mai bine în grupul vostru social – sau să obţină informaţii de culise despre felul în care îţi vei plăti sau nu creditul. În cele din urmă, cel mai sănătos e să presupuneţi că fiecare site pe care îl vizitaţi – da, asta înseamnă că şi „Newsweek“ – îşi rezervă dreptul de a instala tehnologii de monitorizare pe computerul vostru, sorbind informaţii despre gusturile voastre, plăcerile voastre vinovate şi tot ce le mai cade la îndemână. Fiecare companie poate decide apoi unde va ajunge această comoară de informaţii – iar pentru mine de informaţii cum e Facebook, există puţine stimulente ca să le păstreze doar pentru ele. „Şi nu doar companiile din Global 2000 sau Fortune 2000 vor asemena date“, explică Michael Fertik, fondator şi CEO al ReputationDefender. „În cele din urmă, va fi vorba de fiecare persoană din viaţa noastră“. Paradoxul final? Nu contează dacă informaţia este greşită – sau, în cazul meu, comic de incompletă.
http://moneyexpress.money.ro/articol_21467_43/ce_stie_internetul_despre_tine.html
Curăţenie digitală
Zece metode de protecţie online a datelor personale.
Până acum câţiva ani, obişnuiam să spun că un om obişnuit poate să‑şi protejeze datele personale de pe Internet. Chiar ca fondator al unei companii de management al reputaţiei online – ReputationDefender – credeam că era posibil, atât timp cât acel om era dispus să aloce timp pentru aşa ceva. Astăzi, le spun oamenilor altceva: peisajul minelor de date personale şi al exploatării lor se schimbă mai rapid ca niciodată. Să încerci să‑ţi protejezi singur datele personale de pe web este ca şi cum ai vrea să‑ţi dezvolţi propriul program antivirus – foarte, foarte dificil. Dar fie că ai sau nu timpul necesar (sau banii) pentru a apela la metode profesioniste, există câteva lucruri simple pe care oricine le poate face pentru a reduce riscurile.
1. Blocaţi cookie‑urile din browserul web
Atunci când navighezi pe net, site‑urile pe care le vizitezi colectează sute de informaţii. Acestea sunt apoi combinate pentru a deveni o parte a „profilului digital“ al vizitatorului, profil care este mai apoi vândut fără consimţământul său companiilor de pe tot globul. Blocând cookie‑urile, veţi împiedica o parte din acest proces de colectare. Da, va trebui să introduceţi parole mai des, dar este o cale mai inteligentă de navigare.
2. Nu vă puneţi data de naştere completă pe reţelele sociale
Hoţii de identitate folosesc datele de naştere ca piatră de temelie a afacerii lor.
Dacă vreţi să vă informaţi prietenii când e ziua voastră, puneţi doar ziua şi luna, fără anul naşterii.
3. Nu descărcaţi aplicaţii Facebook din afara SUA
Aplicaţiile de pe reţelele sociale pot accesa o cantitate uriaşă de informaţii personale. Unele entităţi, neglijente sau fără scrupule, colectează aceste informaţii şi apoi le pierd, abuzează de ele sau le vând. Dacă producătorul aplicaţiei este din SUA, este posibil ca situaţia să fie mai clar reglementată şi cel puţin americanii ştiu că pot reacţiona dacă apar cumva necazuri.
Folosiţi mai multe nume de utilizator şi parole
Alegeţi‑vă nume de utilizator şi parole diferite pentru reţele sociale, banking online, e‑mail şi cumpărături online. În zilele noastre nu mai este suficient să ai doar parole diferite: dacă ai acelaşi nume de utilizator pe mai multe site‑uri, întreaga ta viaţă amoroasă, personală, profesională şi cea de cumpărător online poate fi trasată şi recreată din câţiva algoritmi simpli. Li s‑a mai întâmplat şi altora.
4. Controlaţi câte date personale aveţi online
Majoritatea oamenilor nu ştiu nici măcar câte informaţii despre ei pot fi găsite din câteva clickuri. Verificaţi‑vă situaţia pe www.reputationdefender.com/freeprivacy ca să aveţi o idee despre o parte din datele ce pot fi găsite online despre voi şi familia voastră (valabil pentru americani – n.r.).
5. Mare atenţie la serviciile de geolocaţie
Smartphone‑urile, aplicaţiile şi serviciile web marchează în mod frecvent poziţia voastră în timp. Încă nu cunoaştem toate implicaţiile acestor servicii asupra intimităţii şi este posibil să mai dureze până le vom afla. Deocamdată, gândiţi‑vă de două ori cum folosiţi caracteristicile „Tocmai am intrat în restaurantul XYZ“. Şi dacă nu ştiţi ce înseamnă geolocaţie, închideţi imediat funcţia de pe telefon. Ca regulă primordială, nu ar trebui să lăsăm nişte terţi să colecteze informaţii despre noi fără să ştim despre ce fel de informaţii e vorba şi cum sunt colectate.
6. Fărâmiţaţi
Dacă aveţi de gând să aruncaţi oferte de carduri de credit, declaraţii bancare sau orice altceva primiţi acasă gata imprimat cu datele voastre personale, fărâmiţaţi‑le înainte în bucăţele mici.
7. Renunţaţi la site‑urile de căutare de persoane
Există multe site‑uri pe web unde datele voastre personale sunt stocate, copiate, agregate şi revândute. Renunţaţi la cât de multe site‑uri de acest fel puteţi.
8. Maximizaţi nivelul de siguranţă al datelor din reţelele sociale
Setările de siguranţă devin din ce în ce mai greu de reglat. Preluaţi frâiele. Pentru Facebook, încercaţi la www.privacydefender.net un serviciu gratuit care rezolvă setările de confidenţialitate în două clickuri.
9. Închideţi conturile vechi
Dacă nu mai folosiţi Friendster sau MySpace, închideţi‑vă conturile de acolo. O curăţenie digitală la anumite intervale de timp vă ajută să reduceţi cantitatea de informaţii personale vechi care plutesc în eter. Reducând amprenta voastră digitală, reduceţi riscul ca profilul vostru digital să fie construit, catalogat şi exploatat.
Michael Fertik este CEO şi fondator al ReputationDefender.
http://moneyexpress.money.ro/articol_21468_38/curatenie_digitala.html
adrian_nicolae
Prieten
- Joined
- Nov 7, 2009
- Messages
- 5,234
- Reaction score
- 0
Electro-chimioterapia, o noua arma impotriva tumorilor canceroase pe creier
Cercetatorii danezi lucreaza la un dispozitiv sofisticat, bazat pe electrozi, care sa-i ajute sa lupte cu acest diagnostic teribil. Tehnologia se afla deocamdata in faza de testare, insa specialistii sunt extrem de optimisti.
Un tub electronic cu un diametru de 5 milimetri este noua arma a oncologilor danezi. Medicii spera sa-si trateze pacientii suferinzi de tumori pe creier cu ajutorul dispozitivului cu electrozi.
Mai exact, efectele chimioterapiei sunt amplificate de cateva sute de ori cu ajutorul acestui dispozitiv.
Dispozitivul a dat rezultate excelente in cazul tumorilor de piele.
In acest moment pacientii diagnosticati cu o tumoare canceroasa pe creier au putine alternative de tratament. Tocmai de aceea specialistii danezi sunt atat de entuziasmati de aceasta noua tehnologie, care va fi testata pe oameni primavara viitoare.
Sursa: http://stirileprotv.ro
Cercetatorii danezi lucreaza la un dispozitiv sofisticat, bazat pe electrozi, care sa-i ajute sa lupte cu acest diagnostic teribil. Tehnologia se afla deocamdata in faza de testare, insa specialistii sunt extrem de optimisti.
Un tub electronic cu un diametru de 5 milimetri este noua arma a oncologilor danezi. Medicii spera sa-si trateze pacientii suferinzi de tumori pe creier cu ajutorul dispozitivului cu electrozi.
Mai exact, efectele chimioterapiei sunt amplificate de cateva sute de ori cu ajutorul acestui dispozitiv.
Dispozitivul a dat rezultate excelente in cazul tumorilor de piele.
In acest moment pacientii diagnosticati cu o tumoare canceroasa pe creier au putine alternative de tratament. Tocmai de aceea specialistii danezi sunt atat de entuziasmati de aceasta noua tehnologie, care va fi testata pe oameni primavara viitoare.
Sursa: http://stirileprotv.ro