• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Articole cu si despre situatia din Romania

Nu. Vor lua amenda toti cei care nu au niciun tip de asigurare. Daca nu sunt gasiti in bazele de date si au totusi o asigurare platita, trebuie sa faca dovada platii. Cred ca asa se va proceda. Nu ai nicio asigurare facuta, iei amenda. Si asa e normal, ca toti se plang cand patesc ceva si asteapta bani de la stat. Da ei obligatii nexam.
 
Uai , pana la urma si medicii ne spun sa consumam 2 l de lichide /zi , minim :D. Lasand hazul de-o parte , stau sa ma gandesc de unde au amaratii bani de beutura? Sa stai toata ziulica in carciuma si sa bei tot, ba sa te si imprumuti pentru placerile bahice, apoi sa te plangi si sa dai cu pumnu-n masa injurand guvernul....Asta e Romania de azi, din pacate . Si sa-mi fie mila de ei? Traiasca statul social! Si staul degeaba! :P

Campioni europeni la consum de alcool. Peste 2 milioane de români consumă în exces


Românii sunt printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa, potrivit unor statistici puse la dispoziţie de Asociaţia pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor (ALIAT).
Consumul excesiv de alcool se asociază 40% din crime

La noi, adulţii beau mai mult de 18,5 litri de alcool pe an, în timp ce media în Uniunea Europeană se află în jurul a 15 litri. În România, sunt aproximativ 2 milioane de persoane care consumă alcool în exces.

"Până la 20% dintre persoanele care se adresează unui medic de familie şi până la 40% dintre pacienţii secţiilor de medicină generală şi chirurgie, fără diferenţe semnificative între specialităţi, au consumul de alcool la originea cererii de asistenţă medicală".

Romania ocupă locul 2, dupa Irlanda, într-o statistică privind consumul episodic de alcool (cele mai mari procente de binge drinking sunt în Irlanda, 44%, urmând România cu 39%, Germania şi Austria cu 36%).

Excesul frecvent de alcool este un factor de risc pentru suicid şi se asociază cu deteriorarea relaţiilor sociale, accidente, încălcări ale legii.

Consumul abuziv de alcool se asociază cu:

40% din crime şi 1 din 6 cazuri de suicid
40% din cazurile de înec
până la 70% din cazurile de violenţă în familie
25% dintre decesele înregistrate la bărbaţii tineri (15 – 29 de ani)
până la 60% din cazurile de viol
30% din accidentele fatale prin cădere
46% din arsurile accidentale, cu consecinţe fatale
25% din accidentele petrecute la locul de muncă

Dintre persoanele care ocupă funcţii manageriale, 28% consumă alcool peste limita admisă. Limita legală a concentraţiei de alcool în sânge, permisă de codul rutier, nu este ştiută de 76% dintre români.

Se deschide primul centru de tratare gratuită a alcoolicilor

În acest context, săptămâna viitoare se va deschide în Bucureşti primul centru de tratament gratuit pentru alcoolici, la adresa C.F. Robescu numarul 4, Sector 3.

În cadrul centrului se vor desfăşura atât activităţi de consiliere psihologică, cât şi activităţi pentru reintegrarea persoanelor alcoolice pe piaţa muncii, pentru cazurile în care este nevoie.

Proiectul pentru deschiderea centrului a fost elaborat de Asociaţia pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor (ALIAT) şi este cofinanţat din Fondul Social European.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cam...lioane-de-romani-consuma-in-exces-935119.html
 
Bucureştiul - port la Dunăre, o afacere de un miliard de euro



Mega-proiectul românesc de infrastructură, canalul Dunăre-Bucureşti, are tot mnai multe şanse de a deveni realitate.

Început în 1984 şi finalizat doar în proporţie de 70% până la Revoluţie, proiectul a intrat în conservare încă din anul 1994. „Într-o primă evaluare, finalizarea canalului Dunăre-Bucureşti ar presupune un cost de circa un miliard de euro", ne-au declarat surse apropiate Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

„După ce în urmă cu doi-trei ani s-au reluat discuţiile cu privire la acest proiect, în prezent ne aflăm în stadiul în care finalizăm studiul de fezabilitate. Cred că soluţia de finanţare va fi un parteneriat public-privat", spune Şerban Cucu, director în cadrul MTI.

De altfel, ideea transformării Capitalei în port fluvial capătă o greutate sporită, mai ales în contextul în care proiectul se numără printre priorităţile româneşti prinse în Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, document aprobat recent de Comisia Europeană.

http://www.adevarul.ro/financiar/Bu...facere_de_un_miliard_de_euro_0_506349780.html
 
V-ati scos,o ca ca duceti la mare cu vaporul,croaziera :P
 
Ar fi ceva, ca la autostrada mai avem de asteptat :P



Reorganizarea se amana sau nu se mai face. Manipulararea a functionat perfect.


Victoria la scor a baronilor - cum s-a amanat reorganizarea Romaniei (Opinii)


Baronii pot sa desfaca sticlele de sampanie. Perdeaua de fum nationalista a functionat perfect, acoperind infratirea lor intru mentinerea Romaniei feudale. Asa ca nici macar n-a apucat sa spuna Kelemen Hunor ca UDMR nu accepta solutia 8 regiuni +2 judete, ca Elena Udrea s-a grabit sa anunte ca in aceste conditii regionalizarea va fi amanata, ca sa nu se rupa coalitia.

Inmormantarea regionalizarii a fost oficiata luni dimineata, de coalitie si confirmata, indirect, de Traian Basescu, cateva ore mai tarziu, in Parlament, spre usurarea tuturor, insotita de promisiunea ca pana la toamna, cand, pasamite, ar trebui reluat subiectul, se va trece la o restructurare si regionalizare a deconcentratelor.

De s-ar face macar aceasta reforma si tot ar fi ceva, caci posturile din seturile de 41 de deconcentrate sunt o sursa de mare risipa, dar si pretioase monede de schimb in mana baronilor locali si in cea a ministrilor.

Este exact motivul pentru care am mari indoieli ca acesta restructurare masiva va fi facuta cu adevarat si nu se va poticni si ea pe undeva, pe termen nedefinit. In plus, nu vad cum poti regionaliza deconcentratele pe structura unor regiuni de dezvoltare fara personalitate juridica. Orice reorganizare ar trebui sa inceapa cu redecuparea hartii, urmand ca institutiile sa urmeze noua structura administrativa. Noi incercam invers, cu mana dreapta la urechea stanga. Dar, repet, sa fie macar atat si ar fi o minune. Deocamdata, suntem la nivel de intentie, mai mult sau mai putin sincera.

Dincolo de acest plan B, anuntat de altfel de presedinte inca de saptamana trecuta, proiectul reorganizarii a iesit ferfenita din asa-zisa dezbatere pe tema lui.

In primul rand, cel mai important motiv pentru care el trebuia pus in practica a fost ratat. Nodul coruptiei si clientelismului local ramane neatins. Presedintele de consiliu judetean, cu mai multe sau mai putin deconcentrate pe mana, dar tinand strans pixul pentru si mai multe contracte pe bani publici, ramane Dumnezeul judetului.

Baronii au intrat insa in alerta, caci ceea ce nu i-a ucis i-a facut mai puternici. Vor fi cu atat mai atenti cine va pleca in parlament de pe feudele lor, astfel incat sa fie siguri ca nu vor mai avea asemenea emotii in legislatura urmatoare. Dependenta parlamentarului de baronul local va creste, proportional cu sumele pe care jupanii le vor investi in campanie.

In al doilea rand, comunicarea publica jalnica a compromis ideea reginalizarii si in ochii electoratului. Daca PDL si presedintele ar fi reusit sa puna pe masa un proiect coerent, care sa explice clar nu numai cum va fi desenata harta, ci si cum se va face descentralizarea, cine ce atributii va prelua, daca oamenii ar fi inteles ca va creste puterea primarului, deci si sansele de reprezentare a intereselor lor, ca fiecare institutie importanta, precum directia de pensii sau insepectoratul scolar, de exemplu, va avea un birou pentru activitati curente in fiecare fosta resedinta de judet, poate ca demersul nu ar fi fost atat de usor de demonizat.

In plus, oamenii sunt deja parliti cu heirupismul guvernamental din care nu a prea iesit nimic bun si se tem, pe buna dreptate, ca va urma o noua nebunie fara cap si fara coada, ca vom taia inainte sa masuram si ne vom pierde cu totii mintile, incercand sa dam de capatul firului, pentru a obtine o simpla hartie.

Dar nici nu avea cum sa existe un astfel de proiect, cand nimeni nu-l voia. Traian Basescu a recunoscut, de altfel, in Parlament, ca subiectul a tot fost discutat cu PDL, insa cam degeaba si ca a iesit sa vorbeasca public cand nu a mai avut ce vorbi cu partidele.

Cert este ca senzatia de improvizatie si lipsa proiectului clar au permis folosirea cu succes a argumentelor nationaliste si manipularea orgoliilor locale ale locuitorilor actualelor capitale de judete.

Asadar, UDMR a salvat baronii coalitiei si sunt gata sa pun pariu ca n-ar fi acceptat absolut nicio varianta care sa presupuna desfiintarea actualelor, judete cu consiliile lor cu tot. Si PSD este fericit de solutia la care a ajuns coalitia, caci descentralizarea pe actuala structura ar putea chiar sa sporeasca puterea baronului, nu-i asa?

Traian Basescu promite ca reorganizarea nu e un subiect abandonat. Eu ma tem ca este de-a dreptul ingropat si cu parastasele facute. Caci niciun partid nu o doreste, iar vointa politica strivitor majoritara este contrara. Si daca presedintele spera sincer ca va putea sa-si impuna vointa in fata celor mai mari interese ale baronilor, cred ca este mult prea optimist.

http://www.ziare.com/politica/reorganizare-teritoriala-romania/victoria-la-scor-a-baronilor-1103909
 
Desi au inceput sa investeasa puternic prin Europa, chinezii nu se prea inghesuie la Romania ( decat cand e vorba de evaziune :D). In contextul actual nici nu stiu daca e bine sau rau. Or fi si-ai nostri batutzi in cap, dar parca si sa ai incredere in chinezi....

China investeşte la noi per capita de cinci ori mai puţin decât în Ungaria

Harta investiţiilor chineze

Investiţiile chineze în România, de 2,5 ori mai mici decât cele din Ungaria, sunt mai degrabă rodul iniţiativei private a întreprinzătorilor chinezi decât consecinţa semnării unor acorduri bilaterale între cele două ţări.

Credeţi că am înnebunit, să îmi tai singur creanga de sub picioare?". Aşa descrie reacţia unui fost ministru al Transporturilor unul dintre subordonaţii săi, la întoarcerea demnitarului

dintr-o vizită de afaceri efectuată în China, atunci când acesta a fost întrebat dacă, într-adevăr, va coopta chinezii în proiecte de infrastructură de transport în România.

Această mentalitate, în care clasa politică românească este mai preocupată de ce va zice UE dacă am da liber investiţiilor chineze, de ce vor spune firmele româneşti şi din Uniune care fac kilometrul la preţ dublu, sau de ce va crede populaţia, şi aşa fără locuri de muncă, este dominantă.

Odată accentuată criza economică, protecţionismul european şi mentalitatea de respingere a chinezilor au făcut loc pe continent pragmatismului. Europa şi-a dat seama că are nevoie de banii asiaticilor şi că dacă interesele reciproce sunt corect dozate pot ieşi de aici afaceri bune.

Mai mult, Europa Centrală şi de Est sunt văzute de China drept poarta sa de intrare în Europa. Polonia a semnat acum doi ani cu chinezii de la COVEC contractul de construire a 50 km de autostradă, iar sârbii apelează la chinezi pentru a le construi un pod de 170 de milioane de euro peste Dunăre în zona Belgrad.

Ungurii au găzduit săptămâna trecută forumul regional de investiţii Europa Centrală şi de Est-China, cu participarea primului-ministru chinez, Wen Jiabao, iar cele două ţări au şi semnat câteva acorduri importante de cooperare economică.

De ce erau bune investiţiile chinezilor

Într-o ţară al cărei buget e prea sărac pentru a hrăni toate proiectele majore necesare, investiţiile semnificative rezultate din acorduri bilaterale România-China lipsesc în totalitate. Termocentralele stau fără investiţiile de mediu la care ne-am angajat faţă de UE, autostrăzile sunt inexistente, reţele de canalizate aşişderea în bună parte, calea ferată e dstrusă, liniile aeriene naţionale au o gaură imensă de peste 70 de milioane de euro, iar multe companii naţionale sunt pe marginea prăpastiei.

Potrivit Ziarului Financiar investiţiile Guvernului au scăzut continuu în ultimii ani. Dacă în 2008 acestea au fost de 26,7 mld lei, un an mai târziu acestea erau mai mici cu 17,9%, iar în 2010 cu 11,7 % inferioare. În primele cinci luni ale acestui an s-au cheltuit pe investiţii doar 5.08 mld lei.

Cu toate acestea singurele acorduri semnate de România cu China privesc cooperarea culturală, cea în educaţie şi niscaiva afaceri în agricultură şi IMM-uri. Vizitele chinezilor la Bucureşti par mai degrabă un bun prilej pentru Guvern de a emite victorioase comunicate de presă despre istorica prietenie între cele două ţări şi schimburile comerciale reciproce.

China nu figurează în clasamentele oficiale privind ISD

În România există zece investiţii mari şi late ale chinezilor, toate rodul iniţiativelor private ale întreprinzătorilor chinezi, nici una consecinţă a vreunui acord bilateral. Cele zece investiţii totalizează 160 milioane de euro, adică aproximativ un sfert din valoarea totală a investiţiilor străine din România ale asiaticilor, cifrate la 600-700 milioane de euro.

În stastisticile Băncii Naţionale privitoare la investiţiile străine directe (ISD), China nici nu există, mai precis este trecută la rubrica "sub 100 milioane de euro". Faţă de definiţia generală, ISD cuprind doar aportul de capital şi creditele acordate de firmele-mamă.

Cea mai mare investiţie, 40 milioane de euro, este cea efectuată de China Tobacco International lângă Buzău. Ei i se adaugă două fabrici constructoare de biciclete şi scutere, una pentru cilindri de imprimare, alta de materiale de construcţii. Lista mai include trei firme specializate în comerţ şi o unitate de prelucrare a deşeurilor.

Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China spune că mari investiţii ale chinezilor nu pot exista fără acorduri luate la nivel politic. "Dacă nu e o înţelegere politică nu se poate face nimic", spune el. Fini cunoscători ai obiceiurilor politicienilor din Balcani, chinezii "aruncă la coş tot ceea ce se discutase atunci când guvernul se schimbă".

Şi pe bună dreptate. In 2005 proaspăt instalat la Palatul Victoria echipa Tăriceanu a reziliat înţelegerile semnate de predecesori cu firme chineze pentru construirea inelului-autostradă al Bucureştiului şi a unui pod peste Dunăre la Brăila. Contractele au fost reziliate, au trecut şase ani de atunci, iar investiţiile stau şi acum în aer.

Eşecul discuţiilor cu investitorii chinezi referitoare la mai multe proiecte de infrastructură de transporturi a fost cauzat de pretenţiile mari ale acestora, dar şi de opoziţia Comisiei Europene, spune fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu. România liberă a încercat fără succes să îl contacteze pe un alt fost ministru în domeniu, anume liberalul Ludovic Orban.

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/harta-investitiilor-chineze-in-romania-229884.html
 
Ce-o fi cu Gazpromu de vrea sa pastreze interesul Romaniei pentru gazul rusesc? Sa ajungem noi sa cumparam mai ieftin de la rusi si sa revindem la altii , mai scump? Sa fie de vina Nabucco, sau o fi gasit astia sa cumpere de pe la altii mai iestinache, sau asta:
http://economie.hotnews.ro/stiri-en...omaniei-zacamant-gaze-potential-important.htm :P Sau ce dr o fi?


Exclusiv Romania renegociaza conventia semnata cu Rusia in 1996. Vezi cum ar putea ajunge Romania sa importe de 4 ori mai mult gaz rusesc

Romania se afla in plin proces de renegociere a Conventiei semnata la Moscova in 1996 cu Federatia Rusa, potrivit unei informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro. Aceasta conventie este foarte importanta in conditiile in care face referire la atat la cantitatile de gaze rusesti livrate in Romania, cat si la tranzitul in tari terte. O modificare esentiala a conventiei va fi introducerea dreptului de a revinde in alte state gazele livrate de Rusia pentru consumatorii romani. In plus vor fi negociate si cantitatile de gaze pe care Gazprom le va exporta in Romania, putand ajunge la 10 miliarde de metri cubi pana in 2020. Fata de cat importa acum Romania, este o diferenta mare. Potrivit datelor Gazprom, anul trecut, au ajuns in Romania 2,6 miliarde metri cubi de gaze rusesti. Renegocierea conventiei reprezinta unul dintre cei trei pasi necesari pentru elaborarea unei strategii nationale in domeniul gazelor naturale.

Ministerul Economiei intentioneaza sa elaboreze o strategie in domeniul gazelor naturale, ca si parte componenta a Strategiei energetice nationale la orizontul anului 2035, se arata intr-un raspuns al institutiei catre HotNews.ro. Acest lucru va fi posibil dupa finalizarea urmatoarelor etape care se afla in desfasurare in prezent:

Transpunerea in legislatia nationala a celui de-al treilea pachet legislativ privind piata de energie. Chiar daca s-a depasit termenul legal de transpunere (3 martie 2011), calitatea transpunerii este mult mai importanta, putand fi astfel evitata deschiderea unei proceduri de infrigement pentru o eventuala transpunere incompleta si necorespunzatoare, precizeaza Ministerul Economiei.
Promovarea strategiei de interconectare a Sistemului National de Transport Gaze Naturale cu cu sistemele similare din tarile vecine- etapa intarziata de necesitatea realizarii procedurii de evaluare de mediu, in conformitate cu prevederile Directivei 2001/42/CE transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 1076/2004. Conform procedurii, raportul de mediu si proiectul strategiei de interconectare trebuie sa fie supuse dezbaterii si consultarii publice timp de 60 de zile.
Renegocierea Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse privind extinderea capacitatilor conductelor de tranzit gaze pe teritoriul Romaniei pentru cresterea livrarilor de gaze naturale din Federatia Rusa in tari terte si in Romania, semnata la Moscova in anul 1996 in scopul eliminarii neconcordantelor cu legislatia comunitara- proces in curs de derulare, cu sprijinul Comisiei Europene.


Asa cum precizeaza Ministerul Economiei, renegocierea conventiei este necesara in vederea alinierii cu legislatia europeana. "Trebuie adaptata la legislatia europeana, fiindca sunt cateva elemente care nu corespund, precum lipsa dreptului de a revinde", a declarat pentru HotNews.ro, Corneliu Condrea, director in cadrul Ministerului Economiei. In forma actuala a conventiei, "gazele naturale ce se vor livra din Federatia Rusa in Romania, pentru nevoile consumatorilor de pe teritoriul acesteia, nu pot fi exportate in terte tari fara acordul Gazprom".

Astfel, prin eliminarea acestei prevederi, Romania va avea dreptul sa revanda fara probleme gazele venite din Rusia. Pentru acest lucru mai trebuie rezolvata problema tehnica, si anume pregatirea conductei Arad-Szeged pe sensul de export, finalizarea conductei Giurgiu-Ruse si realizarea interconectarii cu Serbia.

De asemenea, vor fi stabilite alte cantitati pe care Gazprom urmeaza sa le exporte in Romania pe termen lung. Potrivit informatiilor HotNews.ro, este posibil sa se ajunga la 10 miliarde de metri cubi pana in 2020. Va fi o crestere treptata. Un raport al Gazprom pe 2010 arata ca Romania a importat, anul trecut, 2,6 miliarde metri cubi de gaze naturale. Astfel, se poate spune ca pana in 2020, Romania ar putea ajunge sa importe de aproape 4 ori mai mult decat anul trecut.


Potrivit unui grafic cuprins in proiectul de strategie de interconectare a Transgaz (vezi documentele atasate), din 2000 pana in prezent, cele mai mari cantitati au fost importate in 2003 (6 mld metri cubi). In istoria importurilor din Rusia, recordul il detin anii 1989 si 1990 cu peste 7 mld metri cubi.

Cresterea volumului de gaze aduse din Rusia ar putea fi un punct de plecare pentru negocierea unor preturi mai avantajoase. Intrebat daca se poate vorbi de preturi mai mici la gazele rusesti in cazul cresterii cantitatilor de gaze, Condrea a raspuns ca "sunt simple speculatii", dar a admis faptul ca in mod obisnuit "la stabilirea unui pret, unul dintre criteriile pentru reducerea lui este cresterea cantitatilor".

Conventia semnata 1996 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse prevedea mai multe obiective care nu au fost indeplinite pana acum. Inclusiv cele referitoare la cantitatile de gaze. In plus, conform conventiei trebuia infiintata o companie mixta Romgaz-Gazprom. Nu a fost infiintata, desi au existat discutii in acest sens. Partea romana trebuia sa acorde societatii mixte posibilitatea de a utiliza, pe baza contractuala, depozitele subterane de pe teritoriul Romaniei pentru depozitarea gazelor naturale destinate consumatorilor interni si pentru asigurarea tranzitului gazelor rusesti in terte tari.


Potrivit conventiei, partea rusa era dispusa sa livreze Romaniei in perioada 2005-2010 pana la 14 mld metri cubi/anual, dar aceasta numai in cazul construirii unor noi capacitati de transport gaze.

Un proiect in acest sens este interconectarea cu Moldova prin Ungheni-Iasi. Desi se vorbeste de mai multi ani de acest proiect, abia acum a inceput sa se concretizeze.

Romania si Republica Moldova vor finaliza in aceasta vara studiul de fezabilitate pentru proiectul privind constructia gazoductului Ungheni-Iasi, o conducta prin care vor putea fi realizate atat importuri, cat si exporturi de gaze, a declarat la Bucuresti vicepremierul Republicii MOldova, Valeriu Lazar. Potrivit acestuia, este un proiect sustinut atat de Uniunea Europeana, cat si de Federatia Rusa. "Federatia Rusa are interesul de a consolida capacitatea de tranzitare. Prin Republica Moldova se tranziteaza 16-18% din gazele rusesti catre Europa. Noi facem bani din asta. Si Comisia Europeana are interesul sa aiba cat mai multe linii de interconexiune", a spus Lazar.?

Potrivit acestuia, imediat dupa finalizarea studiului de fezabilitate va demara procesul de cautare a investitorilor. O parte din fondurile necesare, in suma de 7 mil. euro urmeaza a fi alocate de catre Comisia Europeana prin intermediul Programului Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova. Costul estimativ al proiectului se ridica la 19-20 de milioane de euro. "Pana in toamna vom structura dosarul, apoi vom demara proiectarea si licitatia", a precizat Lazar.

Viitoarea strategie in domeniul gazelor naturale depinde si de finalizarea strategiei de interconectare a Sistemului National de Transport Gaze Naturale cu cu sistemele similare din tarile vecine. La ora actuala, exista doar trei conducte de interconectare si toate sunt doar pe sensul de import: Tekovo- SMG Mediesu Aurit, Orlovka- Isaccea si Szeged- Arad Transgaz are in acest moment atat un proiect de strategie in acest sens, cat si raportul de mediu (documentele atasate).


Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii aprovizionarii. In aceste conditii, din 2013, toate conductele de interconectare din Romania vor trebui sa asigure si "fluxul invers", ceea ce inseamna permiterea exporturilor de gaze. Trebuie facilitate fluxurile de gaze naturale pe ambele sensuri, atat prin conducta Arad-Szeged, cat si viitoarea conducta Giurgiu-Ruse. Dar nu numai. Ci si prin conductele de interconectare cu Moldova si cu Serbia.

In ceea ce priveste conducta Arad-Szeged, din punct de vedere tehnic nu se pot realiza decat importuri. Proiectul prevedea constructia conductei pe ambele sensuri, insa pana la urma s-a realizat doar pentru importuri. Insa, daca autoritatile ar decide sa deblocheze exporturile, in cateva luni ar putea fi rezolvata si problema tehnica. In schimb, conducta Giurgiu-Ruse va asigura inca de la inceput transportul gazului in ambele directii. Interconectarea cu Bulgaria va fi finalizata pana la sfarsitul anului viitor, in prezent derulandu-se procedurile pentru selectarea constructorului pe partea romana.

Potrivit Regulamentului european 994/2010, pana pe 3 martie 2012, fiecare stat trebuie sa prezinte o propunere de capacitate bidirectionala. Pana pe 3 decembrie 2013, trebuie asigurata capacitatea bidirectionala permanenta in toate interconectarile transfrontaliere intre statele membre. "Operatorii de sisteme de transport asigura capacitatea bidirectionala permanenta in toate interconectarile transfrontaliere intre statele membre cat mai curand posibil si cel tarziu pana la 3 decembrie 2013", se arata in regulament.


Regulamentul mai spune ca "operatorii de sisteme de transport nu ar trebui impiedicati sa ia in calcul situatia in care investitiile care permit capacitatea fizica de a transporta gazul in ambele directii (capacitate bidirectionala) in cadrul interconectarilor transfrontaliere cu tari terte". Romania are in vedere interconectarea cu Moldova si cu Serbia. In plus, vor fi facute investitii la statiile Isaccea si Negru Voda pentru ca din punct de vedere tehnic, gazele sa poata fi transportate in ambele sensuri. Pana la 3 decembrie 2011, statele membre comunica Comisiei acordurile interguvernamentale existente semnate cu tari terte care au un impact asupra dezvoltarii infrastructurilor de gaze si aprovizionarii cu gaze.


http://economie.hotnews.ro/
 
The Economist: În comunism, România se lăuda cu educaţia. Clar, nu mai poate face la fel

Un articol publicat pe blogul The Economist face o paralelă între corupţia din România şi situaţia elevilor români de la bac, din acest an.

romania_economist_09928400.png


Românii refuză să ia în serios corupţia, aşa cum nu iau în serios rezultatele de la Bac de anul acesta, este concluzia articolului Corupţia în România: A da atenţia potrivită, publicat azi pe blogul Eastern approaches din The Economist. Articolul vorbeşte despre corupţia care nu se vede în monitorizarea Comisiei Europene: aceea din şcoli, care ilustrează foarte bine dificultăţile ţării în acest domeniu.

Textul din The Economist reia situaţia elevilor români de la Bac, subliniind faptul că aceştia au picat după ce nu au mai avut voie să copieze, obligaţi de reforma instituită de Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei. "Ca urmare a unei iniţiative de a instala camere de supraveghere în şcoli, rata de trecere a examenului a scăzut dramatic. Aproape jumătate dintre elevi au picat. Cu doar doi ani în urmă, rata de promovabilitate era de peste 80%", scrie în articol.

"În timpul comunismului, România se lăuda cu nivelul ridicat al educaţiei. Clar, nu mai este în poziţia de a face acelaşi lucru. Dar nu este neapărat un lucru rău: deşi toată lumea ştia că rata mare de promovabilitate a examenului era dubioasă, guvernului i s-a oferit o scuză ca să nu ia nicio măsură. Adevăratul test va fi acum determinarea de a continua ceea ce a fost început", arată The Economist.

Articolul citează şi o zicală din România, făcută cunoscută de Jonathan Scheele, fostul şef al Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti: "dacă politicienii pot, de ce nu am putea şi noi?".

De altfel, în cazul situaţiei de la Bac, un consultant OECD a declarat: "Apelul de trezire a fost strident şi neplăcut, dar oamenii refuză să-l ia în serios". Acelaşi lucru ar putea fi spus despre eforturile României de a reduce corupţia şi de a implementa legislaţia UE, adaugă jurnalistul de la The Economist.

realitatea.net
 
Aia e, se va merge pe aceeasi linie? Cat e Funeriu cred ca da, insa dupa el.....
 
Ete, s-a intors si fregata acasa, in liniste si pace, a parcurs ceva mile, a participat la destule misiuni si gata. Mai tineti minte ce isterie a fost ca trimitem fregata, ca intram in razbel, bla, bla? Mult zgomot pentru nimic, ca de obicei.

Fregata Regele Ferdinand si-a incheiat misiunea in Marea Mediterana, revenind joi in tara.

Nava, care a plecat pe 22 aprilie cu 205 militari la bord, a parcurs peste 17.400 de mile marine si a executat aproximativ 770 de misiuni.

Ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, a participat, joi dimineata, in Portul Constanta, la sosirea din misiunea a fregatei, apreciind ca militarii au aratat "o imagine corecta a Romaniei peste hotare" si felicitandu-i pentru profesionalismul de care au dat dovada in indeplinirea acestei misiuni.

"Ati aratat o imagine corecta a Romaniei peste hotare, a onoarei, a curajului, a angajamentului asumat", a afirmat Gabriel Oprea, relateaza Mediafax.

Acesta a adaugat ca militarii de pe fregata se vor bucura acum de o perioada de odihna si de refacere si, multumind, de asemenea, familiilor acestora pentru ca ii sustin.

Dupa ce si-a terminat discursul, Oprea a urcat la bordul fregatei, unde a stat de vorba cu militarii. La coborare a salutat si a dat mana cu o parte din reprezentantii familiilor militarilor prezenti in port.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a hotarat, la 22 martie, participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei, constand in fregata "Regele Ferdinand" si doi ofiteri de stat major.

http://www.ziare.com/stiri/armata/fregata-regele-ferdinand-s-a-intors-din-libia-1109166
 
N-am incredere in "bunele intentii " ale revolutionarilor :D: isi urmaresc propriile interese.


Revoluționarii au ieșit în stradă, la Timișoara


Câteva sute de revoluţionari din toată ţara au protestat astăzi, în Piaţa Victoriei din Timişoara, împotriva guvernului. Tot astăzi, dar în Capitală, alte asociaţii ale revoluţionarilor au organizat un eveniment similar.
Revoluționarii au ieșit în stradă

Cei prezenţi la Timişoara au spus că doresc unitate în rândul revoluţionarilor, dar şi că nu mai vor să fie asociaţi cu "impostorii" care primesc drepturi.

"Acest congres extraordinar este o acţiune de răspuns la denigrarea care, pe canalele mass-media, începe să ia amploare şi pe care revoluţionarii nu o mai suportă. Este vorba în special de confundarea ideii de revoluţie cu sintagma lovitură de stat şi a ideii de revoluţionari cu cea de impostori. Prin acest congres, nu încercăm doar să punctăm această problemă, ci să găsim şi vinovaţii şi să găsim, pe cât posibil, şi nişte soluţii, în speranţa că ele vor fi înţelese şi transmise mai departe", a afirmat revoluţionarul timişorean Adrian Sanda, unul dintre organizatorii congresului.

Deşi reuniunea revoluţionarilor de la Timişoara a avut loc în acelaşi timp cu un congres similar organizat la Bucureşti, organizatorii au afirmat că ei doresc unitate.

Revoluţionarii strânşi la Timisoara cer stoparea "fabricii de certificate" de revoluţionar. "Se încearcă denigrarea revoluţionarilor pentru că aceia care şi-au pierdut privilegiile în 1989 acum sunt la guvernare şi doresc să se răzbune efectiv pe noi. Sunt convins că şi cei de la Bucureşti vor milita şi vor merge până în pânzele albe pentru a nu se stopa drepturile acordate revoluţionarilor şi chiar vor încerca să acorde statutul de revoluţionar unor noi persoane. Noi, la Timişoara, vom solicita stoparea acestei fabrici de certificate şi vom solicita modificarea legii şi introducerea unor noi puncte pentru eliminarea impostorilor din rândul revoluţionarilor", a mai spus fostul secretar de stat Adrian Sanda.



http://www.evz.ro
 
Ete ca mai stam si noi bine la ceva

Romania, pe locul doi in lume la viteza de descarcare de pe Internet


Romania se afla pe locul doi in topul mondial al tarilor cu cea mai mare viteza de descarcare de pe Internet, arata un studiu relizat de Pando Networks.

Prima pozitie in top este ocupata de Coreea de Sud, care este urmata apoi de Romania Bulgaria, Lituania si Letonia. Statele Unite ale Americii ocupa abia pozitia 26 in clasament, conform AFP.

Viteza medie de download in Coreea de Sud este de 2.202 kilobiti pe secunda (Kbps), in Romania 1.909 Kbps, in Bulgaria 1.611 kbps, in Lituania 1.462 Kbps si in Letonia 1.377 KBps.

Lista continua cu Japonia, cu o viteza medie de 1.364 Kbps, urmata de Suedia (1.234 kbps), Ucraina (1.190 Kbps), Danemarca (1.020 KBps) si Hong Kong (992 Kbps). Viteza de download medie, in Statele Unite, a fost 606 Kbps, ceva mai mare decat media la nivel mondial, de 580 Kbps.

Studiul s-a facut pe baza a 27 de milioane de descarcari, de pe 20 de milioane de calculatoare din 224 de tari, in perioada ianuarie - iunie 2011.

Cea mai mica viteza medie de descarcare a fost inregistrata in Congo, de 13 Kbps, urmata de Africa Centrala, cu 14 Kbps, si Comore, cu 23 Kbps.

"Disparitatile pe care le-am gasit au fost izbitoare. In timp ce, in general, economiile in curs de dezvoltare au depasit media vitezei de download, nume mari cum ar fi SUA, Marea Britanie, Franta, China si Canada nu au fost chiar aproape", sustine directorul executiv al Pando, Robert Levitan.

Marea Britanie a avut, in perioada analizata, o viteza medie de download de 599 Kbps, Franta 604 Kbps, China 245 KBps, iar Canada 579 Kbps.

http://www.ziare.com/internet-si-te...a-viteza-de-descarcare-de-pe-internet-1122039
 
Adrian, întors în România să-şi deschidă o afacere: "Acasă nu poţi să ridici capul" .

După 14 ani de muncă în Italia, a plecat acasă, pentru a-şi deschide o firmă de construcţii. Îşi cumpărase şi 400 de metri pătraţi de schelă şi se gândea probabil că pâinea e mai bună-n ţara ta. După un an şi jumătate, s-a întors înapoi în Italia, pentru a o lua din nou de la zero. Experienţa unui român din Piatra Neamţ: "Acasă lucrează doar cei din clică. Noi, cei care ne întoarcem din străinătate, n-avem loc."

17 ani în Italia

Adrian P., 40 ani, a venit în 1994 din Piatra Neamţ la Roma. Fără nicio experienţă, a început să muncească în construcţii şi, ca majoritatea românilor, a învăţat meserie în Italia. "Timp de 14 ani am lucrat la patron şi am învăţat aici tot ce înseamnă finisări, de la zidărie până la pus gresie şi faianţă şi zugrăveli."

“Am luat 400 de metri pătraţi de schelă şi am vrut să mă apuc de treabă în România”

A pus ceva bani deoparte, nu foarte mulţi, dar n-a apucat să-şi cumpere o casă. În 2007, soţia şi copiii au trebuit să plece în România. "Eu am rezistat eroic singur, cam un an de zile, apoi am plecat şi eu, în 2008. Deja îmi luasem 400 de metri pătraţi de schelă, o trimisesem acasă, şi m-am gândit să-mi deschid o firmă şi să mă apuc de treabă în România."

În 2008, a venit criza

La început chiar a lucrat, a făcut placări externe la Buhuşi, câteva luni. Apoi a început criza. "Până la sfârşitul lui 2008, încă mai era de muncă. Firma mergea relativ bine, reuşeam să-mi plătesc muncitorii şi să rămân şi cu un mic profit. În 2009 am mai avut câteva lucrări de întreţinere la fabrica de ciment din Bicaz. Şi apoi s-a terminat."

În România, "nu poţi să ridici capul"

Adrian a început să apeleze la prieteni, să caute lucrări mai mari, a ajuns chiar la primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. "Dar de la toţi am primit numai promisiuni. Acolo nu lucrează decât cei care sunt în clică, există o clică şi e greu să intri, mai ales venind din afară. Am simţit că există o opoziţie împotriva celor care vin din afară. Dacă nu cunoşti pe cineva, nu te bagă nimeni în seamă, nu poţi face nimic. Faci mici chestii, am mai renovat un apartament, am mai făcut o baie, dar atât, nu poţi să ridici capul."

Adrian a încercat să participe şi la licitaţii, pentru lucrări publice. "Am participat, dar jocurile erau deja făcute. Puteai să ajungi să lucrezi, dar la a treia mână, şi pe bani cu care nici cheltuielile nu le acopereai. Ce ajungea la tine era mai nimic. Grosul se oprea undeva sus." Unde mai pui că primăria angaja lucrări şi apoi nu plătea constructorii, şi multe firme mici au dat faliment".

"Mi s-a sugerat să dau mită"

Mită nu a încercat să dea. "Nu am încercat să fac chestia asta. Mi se sugera, nu direct, dar n-am vrut." Diferenţa faţă de piaţa construcţiilor din Italia este ca de la cer la pământ. Aici chiar dacă vii din afară, poţi găsi lucrări, dovadă că mulţi străini au firme de construcţii, nu eşti respins aşa cum se întâmplă în România, de proprii tăi conaţionali. Şi mai este vorba şi de nivelul la care eşti plătit în Italia, faţă de România, pentru o lucrare. Adrian s-a întors în 2010 în Italia, după ce a vândut schela ca să mai aibă din ce trăi o perioadă în ţară. "Îmi era şi lehamite să mai fac ceva în ţară. Am spus la un moment dat stop şi m-am întors în Italia".

Revenirea în Italia

Revenirea nu a fost însă uşoară. "Am fost întâi în nord să caut de muncă, la Bologna, Padova, am depus cv-uri la mai multe firme... Nimic. Apoi datorită unui prieten am găsit de muncă la Roma."

Adrian munceşte acum pe cont propriu, cu partita Iva, şi are alte perspective faţă de activitatea din România.

Sfat pentru românii care vor să se întoarcă

Ce îi sfătuieşte pe cei pe care îi bate gândul să se întoarcă? "Să ştie dinainte că dacă nu au cunoştinţe importante, nu vor putea face nimic. Şi să se aştepte la reacţia de respingere a celor din ţară faţă de cei care vin din străinătate. Vii tu să le strici jocurile? Celor care pleacă pentru a face afaceri în ţară, le doresc să fie mai norocoşi decât mine, dar vor da de ziduri multe, de o încăpăţânare şi de o cultură de care s-au dezobişnuit trăind aici, în Italia. Nu spun că nu sunt şi oameni de treabă în România, dar sunt prea puţini, şi nu fac faţă."

http://www.gazetaromaneasca.com/obs...d-o-afacere-qacas-nu-poi-s-ridici-capulq.html
 
Cum poţi transforma o anvelopă de vară într-una de iarnă, cu numai 4 lei


Se ia o anvelopă de vară, se lipeşte pe ia un abţibild special, din cauciuc, cu însemnele M, S sau M+S şi un munte sau un fulg de zăpadă, în relief, iar cauciucul a devenit unul de iarnă. Transformarea costă, cel mult, patru lei.
Obligativitatea echipării autovehiculelor cu anvelope de iarnă, de la 1 noeimbrie, a dus şi la o serie de "invenţii" pentru păcălirea legii. Pe câteva site-uri de okazii, au apărut anunţuri de vânzare a abţibildelor cu însemne de iarnă pentru anvelope. Aceste abţibilduri sunt vulcanizabile la cald. La o verificare vizuală micile "excrocherii" nu sunt vizibile.


Atenţie, poliţiştii nu verifică anvelopele "ochiometric"

Chiar dacă anvelopa pare de iarnă şi are pe ia toate însemnele internaţionale pentru acest sezon, poliţiştii le mai verifică şi altfel: cu cheia, de exemplu. Nu trebuie să apese foarte tare în cauciuc pentru a-şi da seama că este de vară sau de iară. Un agent de circulaţie a explicat pentru România Liberă cum se verifică "falsurile": "Anvelopele de vară se fac beton, când e frig dacă e drumul îngheţat, maşina se duce ca sania. Cele de iarnă sunt mai moi. Aşa îşi păstrează aderenţa. Nu trebuie să fii expert ca să-ţi dai seama de acest lucru. Dacă se împinge încet, cu o cheie, vârful acesteia intră uşor în cauciucul de iarnă. În plus profilele canalelor de evacuare a apei de pe banda de rulare sunt mult mai adânci, iar numărul lamelor este mai mare tocmai pentru că sunt construite în aşa fel încât să aibă aderenţă mai mare. Niciun abţibild nu îi scapă pe şoferi de amendă. Dacă încalcă legea, vor fi sacţionaţi". În cazul în care şoferii sunt prinşi că nu au maşinile echipate cu anvelope de iarnă atunci când drumurile sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei amenzile sunt cuprinse între 603 şi 1.340 de lei plus suspendarea certificatului de înmatriculare.

Profilele canalelor de evacuare a apei de pe banda de rulare sunt mult mai adanci, iar numarul lamelelor este mai mare

Amenzi doar dacă e cazul

Potrivit comisarului-şef George Grigore de la Direcţia Poliţiei Rutiere, „data de 1 noiembrie este data de la care intră în vigoare ordonanţa. Conducătorii auto nu vor fi amendaţi decât în cazul în care circulă fără anvelope de iarnă pe drumuri acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei".

De la 1 noiembrie Poliţia va "vâna" maşinile cu anvelope de vară. Vedeţi aici tot ce trebuie să ştiţi despre cauciucurile de iarnă şi amenzi

Cum se echipează maşina
Potrivit ARR, echiparea de iară este obligatore pe toate roţile maşinii, în cazul autovehiculelor cu masa până în 3,5. La vehiculele comerciale de peste 3,5 tone şi autovehiculele de transport persoane cu o capacitatea de peste 8+1, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii numai pe roţile de tracţiune.


Creşte profitul vulcanizărilor
Vulcanizările şi-au extins programul de lucru, pentru că au din ce în ce mai mulţi clienţi. În ultimele luni, vulcanizarea a devenit o afacere care aduce profit mare. Patronii acestor firme spun că pentru a-şi atrage clienţii, se folosesc de tot felul de promoţii. Pe de altă parte, au crescut preţurile anvelopelor. "Dacă vine clientul şi ia patru anvelope de la noi, i le montăm gratuit. In ultimele două săptămâni au crescut preţurile la anvelope cu 10 lei Cauciucurile or să coste şi mai mult, mai aproape de 1 noimebrie. Avem de lucru toată ziua. După 1 noiembrie o să fie mai relaxat programul. Până la primăvară o să facem rost de anvelope de vară, pentru că si atunci cererea o să fie mare. Nu se ştie ce o să fie anul vitor, pentru că oamenii îşi cumpără anvelope pentru câţiva ani", a explicat, pentru România Liberă, patronul unei vulcanizări din Drobeta Turnu Severin.

În provincie, preţul anvelopelor este mai mic chiar şi cu câteva zeci de lei, faţă de cel din Bucureşti. Un cauciuc bun de iarnă se paote cumpăra cu preţuri variind între 65 şi 75 de lei, în oraşele mici din ţară.

Jante de tablă, iarna
Administratorul unei vulcanizări din Capitală le recomandă şoferilor, ca iarna să pună anvelope mai înguste şi să schimbe jantele. "Cu cât sunt mai înguste anvelopele cu atât ele pot să "taie" mai uşor zăpada, iar jantele din aliaj nu sunt recomandate iarna. Cele de tablă sunt cele mai bune. Eu îi sfătuiesc pe şoferi să cumpere jante de tabă cu tot cu anvelope de iarnă, pentru sezonul rece. Se schimbă şi mai uşor şi nici nu riscă să "ciup" cauciucul de fiecare dată când le montează pe roată. Jantele de tabă nu se strică aşa repede din cauza zăpezii şi a soluţiilor antiderapante" a explicat Lucian Manole, administratorul unei vulcanizări din Bucureşti.

http://www.romanialibera.ro/actuali...-intr-una-de-iarna-cu-numai-4-lei-241295.html
 
Un roman arunca 100 de kg. de mancare pe an. Risipa de alimente se masoara in milioane de tone VIDEO
In timp ce un miliard dintre pamanteni rabda de foame si ar face moarte de om pentru un colt de paine, noi ceilalti aruncam plase intregi de alimente. Europenii bogati risipesc anual 180 de kilograme, insa nici romanii nu sunt departe, cu 100 de kilograme pe cap de locuitor.

Inainte sa mergeti la tomberon, ganditi-va ca s-au umplut orasele de sarmani fara adapost carora ati putea sa le dati ceva de mancare.

Trei milioane de tone de fripturi, fructe sau legume ajung anual la ghena numai din bucatariile restaurantelor. In particular, romanii sunt printre cei mai risipitori si asta pentru ca noua ne plac mesele pantagruelice, iar atunci cand mergem la local vrem snitel cat farfuria si friptura cat roata carului. Prea putini sunt insa in stare devoreze tot ce au comandat.

Liviu si sotia lui si-au deschis in Bucuresti propria afacere, dupa o perioada in care au lucrat prin bucatariile strainilor. Acolo au invatat ca nu toti isi permit portii mari si scumpe si, in plus, nu-i o rusine sa iti iei la pachet ce nu ai mancat. Romanul nu si nu. Fie e prea mandru, fie se teme ca vor rade chelnerii de el.

Deseurile alimentare sunt considerabile. In jur de 1,5 metri cubi de deseuri, din care 25% sunt deseuri alimentare.

Mai rau este ca pana sa le stranga gunoierii, se inmultesc sobolanii si bolile. Numai luna trecuta au fost colectate mii de tone de resturi doar din Sectorul 3.

Si suntem sub media europeana potrivit datelor Eurostat. In Uniunea Europeana, in cele 27 de state membre, se arunca anual in jur de 89 milioane de tone de alimente. Asta inseamna pe cap de locuitor aproximativ 180 de kilograme.

Trist este ca, potrivit Comisiei Europene, in 2020 cantitatea de mancare de care ne vom bate joc va ajunge la 126 de milioane de tone, cu 40% peste cea actuala.

Cu alte cuvinte, inainte sa va burdusiti inutil frigiderul sau sa comandati tot ce vedeti in meniul de la restaurant, meditati de doua ori inainte, mai ales ca in Africa, de pilda, sunt mii de copilasi care se usuca de sete si de foame.
http://www.incont.ro/utilitare/un-r...nte-se-masoara-in-milioane-de-tone-video.html

Apropos de asta, aici de mult este moda sa ceri resturile la pachet, pt catel:D, chelnerii le pun frumos in tavite, unele restaurante au si pungulite speciale pt.
 
La mine nu se arunca nica. Am 2 catei la poarta, care sunt clienti permanenti. Eh, daca nu s-ar mai face risipa sau nu s-ar mai arunca resturile si ar ajunge unde trebuie, ar fi un echilibru aproape perfect.
 
Totul despre recensământ

Mâine începe recenzarea populaţiei şi a locuinţelor din România. „Adevărul“ vă arată cum se va desfăşura aceasta şi la ce întrebări veţi răspunde.

Recensământul care începe mâine, la ora 0.00, este primul realizat conform regulilor stabilite de Comisia Europeană. Ora 0.00 a zilei de joi este considerată „momentul critic", cel la care se fac toate raportările. Adică, un copil născut miercuri, 19 octombrie, la 23.59, intră în populaţia recenzată, dar unul care vine pe lume începând cu primul minut al zilei de joi, 20 octombrie, nu se numără. Răspund la întrebări persoanele de peste 15 ani, inclusiv, iar pentru copiii cu vârste mai mici de 15 ani oferă date adulţii din gospodăria respectivă.

Pe recenzori îi puteţi vedea pe străzi începând de astăzi, întrucât miercuri este ziua „orientării în teren", a vizitelor preliminare. Recenzarea începe însă joi. Dacă nu vă vor găsi acasă la prima vizită, recenzorii vă vor lăsa în căsuţa poştală sau în uşă datele de contact. Îi puteţi suna ca să fixaţi o zi şi o oră pentru întâlnire şi completarea chestionarelor.

Dacă vreţi, puteţi primi recenzorul în casă, dacă nu, puteţi răspunde în faţa uşii. Dacă nu reuşiţi să fixaţi o vizită sau pur şi simplu nu vreţi să vă întâlniţi cu recenzorul ori aţi fost plecat când v-a căutat recenzorul, puteţi să mergeţi în această perioadă la Comisia locală de recensământ, care funcţionează în cadrul primăriei unde locuiţi. Veţi răspunde la întrebări în faţa unui recenzor de acolo şi acesta va pune chestionarele într-un plic închis pe care îl va înmâna recenzorului care se ocupă de strada dumneavoastră. Numai acesta din urmă are acces la informaţiile din chestionare şi le centralizează.

Nu se cer acte justificative

Recenzorul nu are voie să vă ceară niciun fel de documente justificative, în afara actelor de identitate. În rest, dacă spuneţi, de exemplu, că apartamentul în care staţi este proprietatea dumneavoastră sau este închiriat, nu trebuie să prezentaţi niciun act de proprietate sau contract de închiriere.

Cine completează chestionarul

Recenzorii sunt instruiţi să vă ofere toate informaţiile şi explicaţiile pe care le cereţi, dar nu au voie să vă influenţeze răspunsul. El va completa chestionarele, pe baza răspunsurilor pe care le veţi da, iar la final trebuie să verificaţi dacă ce a scris el corespunde cu ce a spus. Dacă este în regulă, trebuie să semnaţi de conformitate.

Semnătura atestă corectitudinea informaţiilor înscrise în faţa recenzorului, dar nu înseamnă că vă daţi acceptul pentru folosirea datelor altfel decât în scop statistic. Chestionarele sunt ulterior anonimizate (se şterg numele), iar recenzorul este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor. În caz contrar, el este amendat cu sume între 2.000 şi 5.000 de lei.

Există un set de întrebări la care veţi răspunde numai dacă doriţi: este vorba despre datele referitoare la etnie, apartenenţa religioasă, limba maternă şi la eventuale dizabilităţi (ultima secţiune din formularul Persoane). În rest, sunt obligatorii. Dacă refuzaţi explicit să răspundeţi la întrebările obligatorii, puteţi fi amendat cu sume cuprinse între 1.500 şi 4.500 de lei.

Cum îi recunoaşteţi pe recenzori

Cei angajaţi temporar ca recenzori poartă la vedere ecusoane cu însemnele şi sigla Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, precum şi o mapă albastră, inscripţionată la fel. Pe legitimaţie figurează numele recenzorului, iar acesta este obligat să confirme identitatea de pe ecuson, arătându-vă cartea sa de identitate.

Două milioane de morţi cu CNP-uri

Recensământul va permite autorităţilor să facă o mică ordine în baza de CNP-uri. Numele intervievaţilor se şterg, dar CNP-urile vor fi comparate cu cele existente în baza de date. În momentul de faţă sunt 23 de milioane de CNP-uri active, dar aproximativ două milioane sunt ale unor persoane decedate.

În continuare, vă prezentăm întrebările din cele şase formulare la care trebuie să răspundeţi. Al şaptelea se adresează numai administratorilor de cămine şi hoteluri de locuit, iar al optulea, recenzorilor. Au contribuit Simona Popa, Andreea Ofiţeru

Cele şase formulare

- Persoane
- Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată
- Persoane temporar prezente
- Persoane plecate în străinătate
- Locuinţă
- Gospodărie

Întrebări pentru cei plecaţi

Cei care au în familie persoane plecate pentru o perioadă îndelungată, de cel puţin 12 luni, vor completa un formular special. Care cuprinde, pe lângă numele şi prenume, codul numeric personal, sexul şi data naşterii respectivei persoane şi alte date:

CE rudă este persoana plecată
- Este capul gospodăriei
- Este soţul sau soţia
- Partener/Parteneră
- Fiu/Fiică
- Ginere/Noră
- Nepot/Nepoată de fiu/fiică
- Tată/Mamă
- Bunic/Bunică
- Frate/Soră
- Cumnat/Cumnată
- Nepot/Nepoată de frate
- Socru/Soacră
- Altă rudă
- Persoană neînrudită

Unde locuieşte în prezent
- Judeţul
- Localitatea
- În altă ţară
- Data plecării
- Se trece ultima plecare
- Motivul absenţei
- La lucru
- În căutarea unui serviciu
- La studii
- În interes de afaceri
- Motive familiale (căsătorie, întregirea familială, moştenire)
- Alte motive (în sanatorii, în cămine de bătrâni etc.)

Starea civilă legală
- Necăsătorit(ă)
- Căsătorit(ă)
- Văduv(ă)
- Divorţat(ă)

Cetăţenia şi etnia
- Se trece ţara de cetăţenie şi cărei etnii consideră peroana respectivă că îi aparţine.

Educaţie (se trece cel mai înalt nivel absolvit)
- Fără şcoală absolvită
- Primar
- Gimnazial
- Liceal, profesional sau şcoală de ucenici
- Postliceal şi de maiştri
- Superior

Familiile care au persoane plecate în străinătate trebuie să răspundă la câteva întrebări despre membrii aflaţi în alte ţări. Pe lângă nume şi prenume, cod numeric personal şi ţara unde persoana este plecată, famiile mai trebuie să răspundă la următoarele întrebări legate de cei plecaţi la muncă în străinătate:

De cât timp a plecat persoana în străinătate?
- mai puţin de 6 luni
- 6 luni până la 1 an
- 1 an până la 2 ani
- 2 ani până la 3 ani
- 3 ani şi peste

În străinătate, persoana lucrează?
- Da
- Nu
- Nu, este în căutarea unui loc de muncă

Domeniul în care lucrează
- Agricultură
- Industrie
- Construcţii
- Restaurante, baruri
- Hotelier
- Transporturi
- Calculatoare/Informatică
- Menaj casnic
- Sănătate
- Alt domeniu

Persoana trimite bani acasă?
- Da
- Nu

Cât de des trimite bani acasă
- Lunar
- La 3 luni
- La 6 luni
- Anual
- Ocazional
- Nu ştiu.

Cifrele recensământului

96 de întrebări totalizează cele şase formulare adresate persoanelor la recensământ.

Perioada de recenzare: 20 - 31 octombrie, orele 08.00 - 20.00.
Număr de întrebări: 96.
Durata completării chestionarelor: 45 de minute.
Număr de recenzori: 100.000.
Număr de supervizori: 19.000.
Număr de locuinţe pentru fiecare recenzor: 100 - 120.
Cât câştigă un recenzor: 750 de lei, sumă brută, pentru 15 zile.
Costurile recensământului: aproape 40 de milioane de euro, plus alte 5,5 milioane de euro alocate pentru prelucrarea datelor, până în 2013.

La ce răspunde fiecare persoană

În afara datelor generale personale (nume, prenume, codul numeric personal, data şi locul naşterii, domiciliul, sexul), fiecare cetăţean va trebui să răspundă la mai multe întrebări. Iată care sunt acestea, cu variantele de răspuns:

Starea civilă legală
- Necăsătorit/ă
- Căsătorit/ă
- Văduv/ă
- Divorţat/ă

Anul căsătoriei
- Prima căsătorie
- Căsătoria actuală

Starea civilă de fapt
- Dacă persoana trăieşte în uniune consensuală

Numărul de copii născuţi
- Se trece doar numărul.

Situaţia persoanei
- Prezentă la recensământ
Temporar absentă

Pentru cât timp e plecat cel absent?
- Se trece numărul lunilor

Unde locuieşte acesta în prezent?
- Se completează adresa

Motivul absenţei
- La lucru
- În căutarea unui serviciu
- La studii
- În interes de afaceri
- Motive familiale
- Vizită, turism
- Alte motive

A fost altă reşedinţă
- Da (şi adresa acesteia)
- Nu

Motivul stabilirii la actuala reşedinţă
- La lucru
- În căutarea unui serviciu
- La studii
- În interes de afaceri
- Motive familiale
- Vizită/turism
- Solicitant de azil
- Refugiat
- Persoană cu protecţie subsidiară
- Alte motive

Cetăţenia
- Română
- Alta (şi care este)
- A doua cetăţenie (dacă are)

Caracteristici etno-culturale
- Cărei etnii îi aparţine
- Care este limba maternă
- Ce religie are

Nivelul de educaţie
- Instituţia de învăţământ absolvită de cel mai înalt nivel
- Forma de proprietate a instituţiei de învăţământ absolvite (de stat sau privată)
- Ce şcoală urmează în prezent (denumire, profil masterat şi doctorat dacă are)
- Dacă foloseşte internetul

Activitatea curentă
- Ocupat
- Şomer în căutarea unui alt loc de muncă
- Şomer în căutarea primului loc de muncă
- Elev/Student
- Pensionar
- Casnică
- Întreţinut de altă persoană
- Întreţinut de stat sau de organizaţii private
- Întreţinut din alte surse
- Altă situaţie economică

Timpul de lucru
- Se trece numărul total de ore efectiv lucrate pe săptămână

Ocupaţia şi statutul profesional
- Salariat
- Patron
- Lucrător pe cont propriu
- Membru al unei societăţi agricole/cooperatiste
- Lucrător familial

Altă situaţie
- Locul de muncă
- Denumirea unităţii
- Activitatea unităţii

Localizarea geografică a locului de muncă
- Se completează dacă este în localitatea de recenzare

Tipul sectorului de lucru
- Societăţi nefinanciare şi financiare
- Administraţie publică
- Instituţii non-profit în serviciul populaţiei
- Gospodăriile populaţiei

De când caută loc de muncă persoana
- Se completează anul şi luna, doar de către şomeri.

Forma de protecţie a şomerilor
- Se completează doar de către şomeri

Indemnizaţie de şomaj
- Indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ
- Plăţi compensatorii
- Alte forme de compensaţii
- Nu mai beneficiază de niciun ajutor
- Nu a beneficiat niciodată de niciun ajutor

Diverse dificultăţi
- Se completează doar de către cei cu aceste probleme:
de vedere
de auz
de a merge sau urca scările
de memorare sau de concentrare
de îngrijire proprie
de comunicare

Nivelul de dificultate
- fără dificultate
- nu prea mare
- mare
- incapacitate completă

Cauzele dificultăţii
- ereditară
- la naştere
- ca urmare a unei boli
- accident de muncă
- accident rutier
- altele

Persoana cu dificultăţi este ajutată?
- Da
- Nu .
Totul despre recensamant

Puteţi să-i primiţi pe recenzori în casă sau le răspundeţi din pragul uşii

Întrebările despre locuinţe vizează gradul de confort al acestora. Acest formular conţine informaţii despre locuire. La finalul centralizării informaţiilor culese la recensământ, vom şti câţi metri pătraţi revin pe cap de locuitor şi care este calitatea locuirii.

Specialiştii se aşteaptă la o situaţie mai bună decât cea surprinsă în statisticile de până acum. De asemenea, vom vedea cât de mult poluează gospodăriile din România, iar aici sunt de aşteptat creşteri mult peste raportările de până acum, fiindcă acum nu avem o evidenţă a instalaţiilor de aer condiţionat, de exemplu.

Câte gospodării sunt

Prin gospodărie se înţelege o familie care se gospodăreşte împreună. Poate fi o familie formată dintr-o singură persoană, o familie lărgită, care cuprinde copii, părinţi şi bunici, sau poate fi un cuplu informal, adică o uniune consensuală, în care pot exista şi copii etc.

Numărul persoanelor din locuinţă
- Prezente
- Temporar prezente
- Plecate pentru o perioadă îndelungată
- Temporar absente

Tipul locuinţei
- Locuinţă convenţională
- Altă unitate de locuit (unitate mobilă, provizorie, unitate nedestinată locuirii, dar improvizată)

Statutul locuinţei
- Permanentă
- Secundară
- Casă de vacanţă

Situaţia ocupării locuinţei
- Ocupată
- Rezervată pentru uz sezonier sau secundar
- Neocupată (de vânzare, de închiriat, de demolat)
- În locuinţă se află numai cetăţeni străini temporar prezenţi

Poziţia locuinţei în clădire
- Subsol
- Demisol
- Parter
- Mezanin
- Etaj
- Mansardă

Camere de locuit
- Numărul camerelor
- Suprafaţa camerelor

Camere cu altă întrebuinţare
- Este vorba de camerele folosite în scopuri profesionale, comerciale etc.
- Numărul camerelor
- Suprafaţa lor

Bucătăria
- Are bucătărie
- Nu are bucătărie
- Are instalaţii de gătit, dar într-un alt tip de încăpere
- Suprafaţa

Baie (cu cadă sau duş)
- Are baie (în locuinţă, în afara locuinţei, în clădire, în afara clădirii)
- Nu are baie

Closet cu apă
- Are closet cu apă (în locuinţă, în afara locuinţei, în interiorul clădirii, în afara clădirii)
- Nu are closet cu apă, dar are closet de alt tip (în locuinţă, în afara locuinţei, în clădire, în afara clădirii)
- Nu are closet

Sistemul de alimentare cu apă
- Are apă curentă în locuinţă (din reţeaua publică sau din sistem propriu)
- Are apă în afara locuinţei
- Are apă în afara clădirii
- Nu are apă curentă

Alimentare cu apă caldă
- Are instalaţie de alimentare cu apă caldă în locuinţă (din reţeaua publică sau din sistem propriu)
- Are instalaţie de alimentare cu apă caldă în clădire
- Are instalaţie de alimentare cu apă caldă în afara clădirii
- Nu are

Canalizare
- Are instalaţie de canalizare la reţea publică
- Are instalaţie de canalizare la sistem propriu
- Nu are sistem de canalizare

Instalaţie electrică
- Are
- Nu are

Aer condiţionat
- Are
- Nu are

Combustibilul pentru gătit
- Gaze din reţeaua publică
- Gaze lichefiate (adică butelie)
- Combustibil solid (lemne)
- Energie electrică
- Alt combustibil

Încălzirea locuinţei
- Are încălzire centrală, termoficare
- Are încălzire centrală, dar este centrală termică proprie (pe gaze din reţeaua publică, cu butelie, combustibil solid, lichid sau alt tip de energie)
- Nu are încălzire centrală, iar încălzirea se face de la aragaz (gaze din reţeaua publică sau de la butelie)
- Nu are încălzire centrală, ci sobă sau şemineu (cu gaze din reţeaua publică, de la butelie, pe combustibil solid sau lichid)
- Încălzire cu energie electrică
- Alt mod de încălzire
- Nu are încălzire

Ferestre
- Cu tâmplărie din lemn
- Termoizolante (termopane PVC, dina luminiu, fribră de sticlă sau mixte)
- Din alt material (fier etc.)

Reabilitare termică
- Are
- N-are
- Este vorba de locuinţă care este izolată prin construcţie

Numărul locuinţelor din clădire
- De exemplu, dacă este un bloc se menţionează numărul apartamentelor din blocul respectiv.

Anul construirii şi tipul clădirii
- Casă individuală
- Casă cuplată (duplex)
- Casă înşiruită
- Blocuri
- Clădiri nerezidenţiale

Numărul de etaje din clădire
- Materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai clădirii (beton armat, unităţi prefabricate, cărămidă, lemn, paiantă, alte materiale, materiale mixte)

Localizarea clădirii
- Pe o stradă
- Într-un grup de clădiri cu un nume recunoscut local
- Într-o zonă cu clădiri izolate.

Despre gospodărie

Reprezentantul fiecărei gospodării va completa un formular special cu date despre modul în care ocupă locuinţa: proprietar, chiriaş sau altă situaţie. În plus, va răspunde despre persoanele plecate de acasă de puţin timp:

Gradul de rudenie cu capul gospodăriei:
- Capul gospodăriei
- Soţ/Soţie
- Partener/Parteneră
- Fiu/Fiică
- Ginere/Noră
- Nepot/Nepoată de fiu/fiică
- Tată/Mamă
- Bunic/Bunică
- Frate/Soră
- Cumnat/Cumnată
- Nepot/Nepoată
- Socru/Soacră
- Altă rudă
- Persoană neînrudită

Pentru chiriaşi

Persoanele care găzduiesc temporar alte persoane în locuinţa lor trebuie să completeze şi un alt formular.


http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Totul_despre_recensamant_0_574743060.html
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top