Cum ne va schimba viața intrarea în Schengen
Desființarea de facto a frontierelor cu Ungaria și Bulgaria le va face viața mai ușoară transportatorilor și turiștilor, însă ar putea aduce și o creștere a criminalității și a imigrației ilegale.
Transportatorii de marfă ar putea câștiga până la opt ore la un drum România-vestul Europei dacă țara noastră va fi acceptată în spațiul Schengen. „La granița cu Ungaria sunt zile în care se trece rapid, în câteva minute, dar și unele în care se formează cozi la care se așteaptă două, trei, patru, chiar opt ore în unele situații mai speciale“, explică Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România. Însă el este convins că, cel puțin în primul an, monitorizarea din partea autorităților maghiare va fi în continuare strictă și că o bună parte din camioane va fi controlată aproximativ la fel ca înainte.
O îmbunătățire se va simți și în cazul transporturilor de pasageri. „În prezent, autocarele noastre staționează la graniță între 15 și 30 de minute. Aderarea la Schengen va duce la scăderea acestor perioade din timpul de parcurs. Pentru cursele către Grecia, unde se vor desființa două controale vamale, câștigul de timp ar putea fi mai mare“, spune Daniel Micu, directorul general al Atlassib.
Porți deschise pentru infractori
Speranțele transportatorilor se leagă, însă, mai degrabă de reducerea concurenței neloiale din partea unor firme extracomunitare. „În momentul în care se vor înăspri controalele la frontierele externe, așteptăm să fie depistate mai multe nereguli în ceea ce-i privește pe acești operatori“, spune Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport. „Controalele sunt deja mai serioase la granițele cu Moldova, Ucraina sau Serbia, se scanează cu raze X fiecare transport, dar complexitatea procedurilor face ca, de multe ori, intrarea în România a unui camion din afara UE să dureze și până la trei zile“, spune Radu Dinescu. Iar asta este doar una dintre fațetele mai puțin plăcute ale includerii în Schengen.
Dacă exportul de criminalitate locală spre țările UE devenise foarte facil după 2007, din martie 2011, am putea asista la acutizarea unui fenomen deja destul de răspândit – traficul de carne vie. După desființarea controalelor la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, va fi mult mai simplu pentru traficanți să-și transporte victimele, chiar și minore, spre bordelurile sau taberele de muncă din străinătate. Și, dacă tot am pomenit de minori, se pot înmulți și cazurile de copii răpiți de unul dintre părinți și duși peste graniță.
Există, totuși, și un revers ceva mai benign al situației – dacă un minor va pleca în spațiul Schengen fără ambii părinți, nu îl va mai întreba nimeni de procura notarială prin care părintele/părinții rămași în țară își dau acordul pentru excursia lui. În același timp, dacă un copil sub 14 ani va călători într-unul din cele 26 de state membre Schengen cu mașina sau trenul, nu va mai fi supus, cel puțin teoretic, niciunui control de identitate, așa că nu va mai avea nevoie nici de pașaportul individual prevăzut de legea actuală (al cărui cost, de 276 de lei, nu este chiar neglijabil).
4.100 de posturi, desființate
Deși poate mai puțin vizibilă, există la nivelul autorităților o oarecare îngrijorare în ceea ce privește importul de criminalitate și terorism. Sursa principală ar putea fi reprezentată de celelalte state din spațiul Schengen, căci va fi mult mai ușor pentru un asasin plătit bulgar, pentru un mafiot italian, pentru un traficant de droguri spaniol ori pentru un fundamentalist islamic parizian să intre și să iasă din țară fără să știe nimeni.
Contrabandiștii vor fi și ei influențați de eventuala acceptare în rândul membrilor Schengen – dacă pe direcția Ungaria-Occident, respectiv Bulgaria-Grecia transportul mărfurilor nefiscalizate va deveni mult mai simplu, la viitoarele granițe externe importurile ilegale ar putea deveni tot mai dificile. De altfel, potrivit unui studiu efectuat de compania Novel, ponderea țigărilor de contrabandă a scăzut de la 36% din total, în ianuarie, la 24% în septembrie, pe măsură ce măsurile de control la frontierele cu Moldova ori Ucraina s-au înăsprit.
Sporirea vigilenței pe granițele extracomunitare vine însă cu un preț. „O parte din personalul Poliției de Frontieră (4.100 de persoane - n.red.) se va transfera pe posturile vacante din poliția națională sau din alte structuri ale MAI, iar o altă parte va fi transferată la frontiera externă, în vederea întăririi acesteia, conform opțiunilor exprimate“, explica recent, pentru hotnews.ro, Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen din MAI. Cât despre costurile financiare ale procesului, este vorba de 444 de milioane de euro, sumă acordată de UE.
Va fi România țintă pentru imigranți?
Noul statut al României ar putea, însă, stimula și migrația extracomunitară. Țara noastră nu a fost, niciodată, un stat după care imigranții să se dea în vânt. Astfel, până acum, numărul de cazuri gestionate de Oficiul Român pentru Imigrări (ORI) era minor, comparativ cu autorități omoloage din alte state membre.
În final, în România locuiesc circa 50.000 de imigranți legali (grup care în state precum Spania sau Italia este de ordinul milioanelor), iar numărul celor depistați fără forme de ședere este rareori mai mare de cinci mii anual. Lucrurile sunt, însă, pe cale să se schimbe.
„Având în vedere tiparele internaționale de fluxuri migratorii (de la est spre vest și de la sud spre nord), ni se pare evident că unul dintre efectele intrării României în Zona Schengen va fi creșterea numărului de migranți legali și nelegali. Față de situația actuală, există mai multe elemente de noutate. Unul dintre acestea este noua abordare și responsabilitățile autorităților române, altul este că, de această dată, România nu va mai fi doar o țară de tranzit sau o destinație accidentală, ci, din ce în ce mai mult, și o țară de destinație“, spun reprezentanții biroului local al Organizației Mondiale a Migrației.
Potrivit Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2011-2014, România se va afla cu precădere în atenția imigranților ilegali din Asia de Sud-Est, cele mai vulnerabile granițe fiind, așa cum era de așteptat, cele cu Bulgaria, Moldova și Ucraina. Se presupune, astfel, că România va mai „ușura“ din povara care apasă acum asupra Greciei, stat în care au fost depistate, anul trecut, nu mai puțin de 75% din totalul intrărilor ilegale în Spațiul Schengen. Aceasta, deoarece Spania și Italia, aflate într-o poziție extrem de delicată (atât state de frontieră, cât și state-destinație), și-au întărit semnificativ controalele în ultimii doi ani.
Potrivit datelor Frontex (agenția care se ocupă de securitatea granițelor externe ale UE), România se va afla în vizorul cetățenilor afghani, vietnamezi și indieni.
Ce instrumente are ORI la îndemână pentru a face față unui boom de imigranți ilegali? În momentul de față, nu prea multe, ținând cont că, din cauza tăierii cheltuielilor bugetare, instituția se pregătește să facă disponibilizări, nu să-și suplimenteze personalul. Totuși, dacă temerile privind înmulțirea cetățenilor depistați fără forme de ședere se va adeveri, se are în vedere deschiderea unui centru, sau chiar două, de cazare a străinilor luați în custodie publică - denumirea formală a locurilor cu regim închis (asemănătoare, ca formă de organizare, penitenciarelor) în care sunt ținuți imigranții ilegali până la momentul expulzării în țara de origine.
În România, în momentul de față, există doar două asemenea centre, în Otopeni și Arad. O astfel de măsură este plauzibilă, pentru a evita supraaglomerarea acestora, cu atât mai mult cu cât, începând din 2008, legislația europeană a prelungit perioada pe care imigranții ilegali o pot petrece după gratii la 18 luni.
Unii polițiști de frontieră vor fi trans-ferați în alte structuri MAI, iar alții se vor muta la frontiera externă.
Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen din MAI
444 mil. euro a absorbit România prin Facilitatea Schengen. Suma a fost pusă la dispoziție de UE pentru întărirea controlului la frontierele externe
http://www.capital.ro