Articole cu si despre situatia din Romania

[bodo]

Aveti grija ce si cum votati, ca de-o veni soarecele la putere, ne transforma in colonie chineza ( sper ca treaba sa nu fie valabila si daca o sa-l avem pe mucea titulescu premier)


" De ce ar vrea China să fie noul creditor al României?


Chiar dacă ar aduce bani mulți și ieftini, un acord de finanțare cu China este un paliativ pentru economie: fără capitalul de încredere dat de FMI, investitorii ar uita complet de România.

Condițiile severe ale acordului cu FMI sunt costisitoare social și, implicit, electoral. De aceea, orice alternativă pare tentantă. Ideea unei înțelegeri cu China, pe principii similare, a găsit imediat adepți. Președintele PSD, Victor Ponta, a declarat tranșant că nu este de acord ca România să se mai împrumute de la FMI. În favoarea acestei reorientări sunt vehiculate atât avantajele - dobânda mică, restricțiile puține, cât și alinierea României la noile tendințe care prefigurează China ca viitorul lider economic. Însă folosirea indistinctă a termenilor - acord de finanțare, împrumuturi, investiții directe, cumpărarea de obligațiuni - creează confuzie. Potrivit analiștilor economici, un acord cu China nu l-ar putea înlocui pe cel cu FMI. Motivul este simplu: România nu are nevoie doar de bani, ci şi de un girant cu tradiţie, credibil pentru politicile economice. Investițiile chineze sau împrumuturile prin cumpărarea de obligațiuni sunt posibile variante de finanțare, dar garanţia FMI nu poate fi suplinită de un alt tip de acord. „Nu știu care ar fi avantajul să luăm de la China sau Rusia. Trebuie să înțelegem că nu ne dă nimeni bani degeaba. (...) În condiții în care ai probleme de credibilitate, îți trebuie o undă verde, o ștampilă că ai politici credibile. Nouă asta ne trebuie, mai mult decât banii“, a explicat guvernatorul Mugur Isărescu. De altfel, creditele date de China țărilor în curs de dezvoltare nu le-a făcut pe acestea mai atractive pentru alți investitori, cu atât mai puțin cu cât condițiile nu sunt publice.


Ce ar căuta chinezii la noi?

În Africa, Asia Centrală și America Latină, China a împrumutat zeci de miliarde de dolari în ultimii ani, iar în decembrie anul trecut a anunţat o dublare a împrumuturilor pentru Africa, până în 2012. Financial Times constata că valoarea împrumuturilor date de Banca Mondială, în ultimii doi ani, a fost mai mică decât cea a împrumuturilor date de China.

Spre deosebire însă de Banca Mondială şi FMI, care impun reforme economice, în principal privatizări şi liberalizarea comerţului, dar şi respectarea drepturilor omului, combaterea corupției sau protecția mediului, China nu are nicio politică de acest fel. Interesul său este pentru țări cu resurse bogate. Astfel, numeroase state africane au primit nu doar credite, ci chiar ștergerea acestora, în schimbul unor contracte pentru extragerea materiilor prime. Investițiile în infrastructură ale țărilor în cauză au fost executate nu numai cu bani chinezești, ci și cu firme chinezești. Având o economie dirijată de stat, China ia deciziile privind atribuirea contractelor la nivel guvernamental. România nu are pentru China o atractivitate comparabilă cu a acestor ţări pentru că este lipsită de resurse bogate şi are o legislaţie riguroasă, aliniată la cea europeană, în domeniile concurenței și ajutorului de stat. Chiar dacă pretenţiile Chinei par mai avantajoase decât cele ale FMI și ale Băncii Mondiale, analiștii internaționali cred că există clauze ascunse, iar banii nu sunt cheltuiți întotdeauna responsabil. Oficialii FMI și cei ai Băncii Mondiale sunt tranşanţi în această privinţă, considerând că datoriile acestor ţări sunt nesustenabile și vor duce la o nouă criză. De cealaltă parte, susţinătorii Chinei spun că instituţiile financiare se tem de competiţia agresivă a statului asiatic.Recent, criza i-a permis Chinei să pătrundă mai mult și în Uniunea Europeană. Covârșită de datorii, Spania a primit asigurări de la China că îi vor fi cumpărate obligațiuni de şase miliarde de euro.

Republica Moldova a luat un miliard de dolari de la chinezi

Rolul de creditor al statelor dezvoltate nu este nou pentru China, care deține circa 1.000 de miliarde de dolari din datoria externă a SUA. Analiștii străini nu privesc cu optimism ajutorul dat Spaniei sau, eventual, altor state UE.

„Problemele Europei sunt de natură profund structurală, iar China nu le poate rezolva, chiar dacă poate astupa breșele pentru câteva săptămâni“, a declarat Mark Williams, analist Capital Economics, citat de AFP. În România, China nu a dat împrumuturi şi a făcut puţine investiții, de circa 400 milioane de dolari, deşi este vădit interesată de această zonă, dovadă fiind împrumutul masiv dat Republicii Moldova, echivalent cu 10% din PIB-ul acestei ţări. Complet lipsită de materii prime, dar bine situată geostrategic, Moldova are o legislaţie permisivă, putând oferi condiţii preferenţiale.

România are mai puţine atuuri pentru investitorii chinezi la acest capitol. În acest context, propunerea de înlocuire a finanţării FMI, dar nu şi a acordului stand-by, nu ar trebui să prezume interesul Chinei, cu atât mai puţin în condiţii foarte convenabile, de a finanţa datoriile României.

110 mld. USD este valoarea împrumuturilor date de China, în ultimii doi ani, în timp ce Banca Mondială a acordat 100 de mld. USD"

http://www.capital.ro/detalii-artic..._source=widgets&utm_medium=widgets_javascript

 

[bodo]

Mie cine-mi va plati pensia? O analiza a evolutiei raportului salariati/pensionari



Treaba e asa: in lipsa unei politici strategice pe termen lung care sa ne aduca bani mai multi la bugetul de pensii, musai e sa ne punem pe facut copii. Lucrurile arata destul de ingrijorator din acest punct de vedere, in sensul ca tot mai putini salariati vor avea de sustinut tot mai multi pensionari. Datele din analiza de mai jos sunt obtinute de la INS, calculele apartin autorului. Am incercat sa corectez datele cu somajul, rata deceselor la mia de locuitori si alte mici imperfectii care puteau altera acuratetea datelor.

Rezultatele arata ingrijorator, dar asta nu trebuie sa ne mire.

Pe structura de varsta, una dintre dinamicile cele mai mari le are populatia activa cuprinsa intre 40-44 de ani. Acum e bine, dar peste 20 de ani ei vor ingrosa si cel mai mult numarul pensionarilor. Ceea ce din punct de vedere al sustenabilitatii bugetului, nu mai e atat de bine.

Mai creste de asemenea si populatia din grupa 50-55 de ani, sa le dea Mnezeu sanatate. Ei vor constitui o alta grupa de varsta care in urmatorii 15 ani vor fi printre beneficiarii pensiilor. Imi prezint scuzele de pe acum, dar discutiile pe aceasta tema imi par oarecum cinice. Nu poti discuta despre pensionari ca despre niste cifre care pun presiune pe bugete, stiu. De aceea incer sa pun problema doar din punct de vedere cantitativ. In fond, daca imi ajuta Domnul sa traiesc, si eu voi fi peste cativa ani unul dintre factorii de presiune pe bugetul de pensii. Habar nu am cine imi va plati pensia, asa cum nu stiu nici cui i-o platesc eu in clipa de fata.

Pentru estimarile viitoare am folosit date ponderate din seriile temporale, apilcand si o corectie pe baza estimarilor CNP. Rezultatele pot fi vazute mai jos. Desigur, treburile se nuanteaza la nivel de judete, de medii de locuinta (urban/rural) si chiar de sexe. Graficele si datele trebuie “citite” si in lumina acestor nuante locale samd. E doar un tablou general la nivelul intregii populatii.

In graficul din stanga aveti numarul populatiei care contribuie din salariu la bugetul fondului de pensii. Am scos somerii si pe cei care au plecat din tara (cifrele oficiale, desigur).

In graficul din partea dreapta e o estimare. Se refera la situatiunea pe care am putea-o intalni peste 10, respectiv 15 ani. Cum spuneam, nu e de natura a ne produce mari motive de extaz financiar, dar ne poate da un semnal cu privire la politicile pe care ar trebui sa le punem in aplicare. Sustenabilitatea bugetelor de pensii poate fi tot mai dificil de asigurat in lipsa unei politici de natalitate adecvate. Cum sa faci acum copii, cata vreme instabilitatea locului de munca e tot mai mare. iar conditiile pentru a-l creste par tot mai dificile? Aici poate interveni ministerul Muncii (care se cheama din cate imi amintesc si al Familiei).

Mai sunt si alte masuri care se pot aplica (de orientare stangista, gen taxe de solidaritate s.a. ) care sa se verse la pensii, dar astea nu-mi par ok. Ele nu rezolva problema, ci doar “captuseste” pe moment spartura hainei sociale.

Mai avem asa, graficul deceselor de la noi (era mai interesant cel privind decesele pe grupe de varsta, dar nu l-am salvat si nu mai stau acum sa il caut) si un grafic care ilustreaza ponderea familiilor care au intarziat cu plata unor obligatii financiare (plata chiriei, energiei, a telefonului s.a.) in functie de ocupatia capului familiei. Stiu, nu are o foarte mare legatura cu pensiile, dar am zis sa mai largim putin discutia.

In rest, putem discuta la infinit despre punctul de pensie si despre de unde ne mai imprumutam pentru a putea plati pensiile celor care au muncit o viata intreaga. Nu am abordat in acest post subiectul pensiilor private pentru ca am vrut sa ma marginesc doar la cele de stat.

In toata Europa, sistemele se reformeaza din acelasi motiv- bugete nesustenabile, adevarate bombe cu ceas pentru generatiile care vin. Cea mai recenta reforma despre care am citit e cea din Spania, unde proiectul reformei sistemului de pensii a fost aprobat acum cateva zile de Consiliul miniştrilor, după ce s-a ajuns la un amplu acord social cu sindicatele şi organizaţiile patronale. Cele mai importante prevederi ale reformei pensiilor privesc vârsta legală de pensionare – prelungită de la 65 la 67 de ani – şi creşterea bazei de calcul pentru pensii – de la salariile medii primite în 15 ani, la 25 de ani de muncă. Cele două măsuri vor fi aplicate progresiv – cu câte două luni, referitor la vârsta de pensionare, respectiv un an la baza de calcul – din 1 ianuarie 2013 şi până în 2027 – pentru angajaţii care se vor pensiona începând cu această dată.

Una dintre cele mai dure reforme in materie de sisteme de pensii a fost cea din Franta. Potrivit acesteia, vârsta minimă de pensionare a francezilor va creşte de la 60 la 62 de ani, iar beneficiile maxime nu pot fi obţinute decât în cazul pensionării la 67 de ani, faţă de 65 in prezent. Vârsta minimă de pensionare a fost stabilită în timpul preşedinţiei lui Francois Mitterand, care a redus-o de la 65 de ani. În 1998, în timpul guvernării socialiste, a fost redus la 35 şi numărul de ore de lucru în timpul unei săptămâni, ca măsură de limitare a şomajului, care însă nu a dat rezultate. Preşedintele Sarkozy a permis angajatorilor să încarce programul de lucru, însă majoritatea au preferat rămânerea la cele 35 de ore, devenite deja o obişnuinţă pentru francezi. Legislaţia europeană prevede un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, cu o derogare pentru Marea Britanie.


http://hymerion.ro/2011/02/01/mie-c...evolutiei-raportului-salariatipensionari.html

 

[bodo]

Casele executate silit de bănci au preţuri avantajoase

Băncile îşi execută datornicii pe bandă rulantă, iar proprietăţile scoase la vânzare au preţuri ce pot concura cu succes oferta celorlaţi proprietari din piaţă.
Băncile îşi execută datornicii pe bandă rulantă, iar proprietăţile scoase la vânzare au preţuri ce pot concura cu succes oferta celorlaţi proprietari din piaţă.Sursa: Arhiva EVZ

În ultimele 12 luni, preţul mediu cerut de proprietari, în funcţie de anunţurile postate iniţial de aceştia, s-a diminuat cu 12%. Cu toate acestea, băncile vin cu oferte greu de refuzat, cel puţin din punctul de vedere al preţului de pornire a licitaţiilor iniţiate pentru vânzarea bunurilor executate silit.

De exemplu, pentru a achiziţiona, în cadrul unei licitaţii organizate de BRD la începutul acestei luni, o garsonieră cu o suprafaţă utilă de puţin peste 27 de metri pătraţi, din sectorul 3 al Capitalei, participantul trebuie să fie pregătit să achite minimum 27.563 de euro, în condiţiile în care preţul mediu cerut pe piaţă este de 37.411 euro, potrivit raportului de monitorizare realizat de AnunturiParticulari.ro.


Chiar dacă achiziţionarea unei proprietăţi executate silit de bancă le poate da bătăi de cap cumpărătorilor, analistul imobiliar Radu Zilişteanu este de părere că "se justifică cumpărarea unei proprietăţi bune, vândute la un preţ bun".

2 camere la 1.400 euro/mp

Un apartament cu două camere, în sectorul 3 din Capitală, în suprafaţă de 57,2 metri pătraţi, este pus în vânzare de la 93.662 euro de Leumi Bank în data de 14 martie. Un imobil tot cu două camere este scos la licitaţie de BRD. Situat ultracentral, acesta are un preţ de pornire de 214.929 de euro şi o suprafaţă de 178,28 de metri pătraţi.

În municipiul Constanţa, Intesa Sanpaolo Bank scoate la licitaţie un imobil de două camere, la aproape 41.000 de euro. Raiffeisen Bank scoate la licitaţie un apartament cu două camere, situat în oraşul Topoloveni, judeţul Argeş, la aproape 20.000 de euro.

Un cuplu din Brăila va pierde un imobil pe care îl deţine pentru o datorie mai mică de 6.700 de euro. Apartamentul cu două camere a fost scos la vânzare, preţul de pornire stabilit de bancă fiind de 9.450 de euro.

La începutul lunii februarie va fi scos la licitaţie un apartament cu două camere din Capitală, situat într-un imobil de pe bulevardul Decebal, în suprafaţă de 90 metri pătraţi. Preţul de pornire a fost stabilit de BRD la 128.957 euro. În aceeaşi lună, va putea fi achiziţionat şi un imobil cu trei camere, din Alba Iulia, în suprafaţă utilă de 69 de metri pătraţi. Preţul de pornire stabilit de Leumi Bank este de 28.780 de euro.

4 camere, la preţ redus

Cine dispune de cel puţin 78.750 de euro se poate înscrie la licitaţia pe care o va organiza BRD pe 8 februarie, în vederea vânzării unui apartament cu patru camere, dintr-un imobil din apropierea Parcului Tineretului din Capitală. Un alt apartament, cu acelaşi număr de camere, dar cu o suprafaţă utilă de 92 de metri pătraţi, din Sectorul 5, este scos la mezat pentru minimum 84.588 de euro.

Un apartament tot cu patru camere, în suprafaţă de circa 80 de metri pătraţi, amplasat în zona ultracentrală a Bucureştiului, într-o vilă compusă din parter, etaj şi mansardă, este scos la licitaţie pentru 82.688 de euro.

În Timişoara, un imobil compus din patru camere, plus bucătărie, hol, baie şi anexe, împreună cu un teren de 420 de metri pătraţi va fi trecut în proprietatea celui care oferă cel mai bun preţ, potrivit anunţului publicat de Leumi Bank. Banca aplică aceeaşi strategie şi în cazul unei cabane ridicate lângă pârtia de schi Sorica din Azuga.

În Ocna Mureş, oraşul care se scufundă în galeriile de sare părăsite, o casă cu curte în suprafaţă de 283 de metri pătraţi, plus o grădină de 564 de metri pătraţi, este scoasă la licitaţie de Raifeisen Bank. Licitaţia porneşte de la 198.610 de euro, sumă care reprezintă 75% din valoarea evaluată a imobilului scos la mezat.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/casele-executate-silit-de-banci-au-preturi-avantajoase-919955.html

 

[bodo]

Dan Tudor Lazar, Finante: Nu coboram nici TVA nici cota unica. Vom reduce taxele parafiscale si vom modifica termenele de depunere ale declaratiilor


"In 10 februarie vom avea prima intalnire cu membrii Colegiului Fiscal- profesori de economie, consultanti fiscali, auditori, ai oamenilor de afaceri s.a. In ultima vreme se vorbeste despre renuntarea la cota unica si as dori sa reafirm intentia Guvernului de a mentine cota unica si a celorlalte impozite si taxe importante pe care bugetul le colecteaza. Legat de TVA, pe fondul derapajelor economice din UE am fost nevoiti sa luam o masura rapida si sigura- cresterea TVA. Desi unii vorbesc despre reducerea TVA, acest lucru nu se va intampla. O reducere a TVA nu ar duce la scaderea preturilor, a declarat Dan Tudor Lazar, secretar de stat la Finante, in cadrul conferinţei “Modificări de urgenţă ale Codului Fiscal. Care va fi impactul pentru mediul de business?”, organizată de Ziarul Financiar.
Vezi cele mai importante declaratii din timpul conferintei

Dan-Tudor Lazar, secretar de Stat in cadrul Ministerului Finantelor Publice:

* Vrem sa rescriem si sa republicam Codul Fiscal pentru a creste transparenta si predictibilitatea acestuia.
* Avem 263 de taxe parafiscale si ne dorim ca pana la sfarsitul guvernarii sa nu depasim cifra de 100 de asemenea taxe
* ​ Obiectivele noastre sunt sa avem un mediu fiscal predictibil, stabil si simpificat. Contextul economic instabil in care ne aflam ne-a determinat sa facem modificari la Codul Fiscal si la cel al procedurii fiscale.
* Vrem sa reducem modul in care se depun declaratiile. Cele lunare sa le facem trimestriale, cele trimestriale sa devina anuale etc
* Acordul cu FMI a asigurat increderea pietelor financiare in economia Romaniei
* Marea hiba a impozitului pe veniturile microintreprinderilor era ca unele companii il foloseau pentru a face plati de natura salariala pe contracte de consultanta si management. De aceea am scos optiunea ca firmele de consultanta sa poata opta pentru aceasta forma de impozitare.
* Lucram acum la normele de aplicare la veniturile a caror natura nu este cunoscuta
* Toate modificarile le vom incheia la sfaritul lunii februarie
* In prezent avem o misiune a FMI cu care lucram la aceste norme privind veniturile ne natura necunoscuta, intrucat vrem sa le facem in asa fel incat sa nu fim apoi nevoiti sa le tot modificam

http://economie.hotnews.ro/stiri-fi...fica-termenele-depunere-ale-declaratiilor.htm

 

[bodo]

Business Report: Cine va mai primi credite de la banci; Scaderea preturilor la case se apropie de

Guvernul privatizeaza energia pe Bursa doar pe vorbe, fara calendar. Statul roman incearca anul acesta sa stranga 600 mil. euro din privatizari pe Bursa, fara a avea insa un calendar asumat si transparent al listarilor. Ce sanse are cand Polonia si Austria vin cu programe concrete de privatizari de miliarde de euro? Polonia a strans 8 miliarde de euro din privatizari in trei ani, onorandu-si promisiunile si planificand din timp vanzarea de active. La Bucuresti, companiile de stat s-au listat doar la bursa zvonurilor in ultimii ani. Guvernul de la Varsovia a invatat singur lectia privatizarilor programand vanzarile de active prin strategii multianuale, contacte directe cu investitorii straini si folosirea diplomatilor pentru promovarea proiectelor, noteaza Ziarul Financiar.

Cine va mai primi credite de la banci. Daca Romania va reveni la modelul de dezvoltare bazat pe consum, risca sa cada in dizgratia Europei. IMM-urile ar trebui sa devina tinta predilecta a bancilor. Bancile ar trebui sa faca eforturi pentru a-si educa si fideliza clientii Intreprinderi Mici si Mijlocii, apreciaza guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu. "Consumul va creste, dar la cei care produc. Cei care vin cu cresteri de productivitate vor avea si cresteri de salarii si probabil, la sfarsit, va creste si consumul social", a declarat guvernatorul la un seminar pe teme economice, mentioneaza Romania libera.

Cine cumpara proiectele imobiliare falimentate. Cinci proiecte imobiliare mari, intrate in faliment in 2010, sunt scoase la licitatie in acest an. Investitorii insa nu par prea interesati de niste proprietati a caror dezvoltare trebuie continuata. Majoritatea sunt proiecte rezidentiale aflate in diferite stadii de constructie, care trebuie repozitionate pe piata. Gandite ca ansambluri exclusiviste, aceste proiecte au fost prinse de criza pe picior gresit, in primul rand din cauza preturilor pe care le avansau, scrie Capital.

Prin birourile din Bucuresti sufla vantul, dar se poate mai rau. Topul birourilor goale din regiune. In medie, din sase cladiri de birouri din Bucuresti una este complet goala, dar sunt capitale in regiune unde situatia este chiar mai complicata pentru dezvoltatorii imobiliari, cele mai multe birouri disponibile fiind in Budapesta, reiese din calculele ZF, pe baza informatiilor furnizate de firma de consultanta imobiliara CB Richard Ellis. Astfel, in Budapesta, Viena si Praga sunt birouri goale mai multe decat in Bucuresti, in conditiile in care cele trei orase au o traditie mai mare pe piata centrelor de afaceri si un stoc mai mare de cladiri de birouri, informeaza Ziarul Financiar.

Exportatorii asteapta un nou record in 2011: 40 miliarde de euro. Anul 2010 a fost pentru exportatori semnalul iesirii din criza. Exporturile au totalizat peste 37 miliarde de euro si reprezinta cel mai ridicat nivel din istorie. Cresterea de 82% inregistrata in luna ianuarie 2011, fata de ianuarie 2010, la exporturi extracomunitare arata continuarea tendintei de avans a exporturilor in ansamblu. Exporturile extracomunitare sunt pentru importatori si exportatori un indicator pentru volumul exporturilor, acestea reprezentand aproximativ o patrime din total. Secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu, apreciaza ca, desi in 2010 au fost fluctuatii de la luna la luna ale exporturilor, acestea au urmat in linii generale variatiile anuale anterioare, insa rezultatele de sfarsit de an marcheaza iesirea totala a sectorului din criza, scrie Romania libera.

Cisco: In cinci ani retelele mobile vor depasi electricitatea ca acoperire. In drum spre sedinta de redactie discutam cu Victor (colegul de la "butoane"), vrute si nevrute despre internet si spuneam ca, dupa parerea mea, in cinci ani industria IT se va baza pe doua mai segmente: personal computing (la nivel de dispozitive) si cloud computing (la nivel de infrastructura, servicii si aplicatii). Pai bine, si daca totul va fi "in nori" ce te faci daca pica netul? Pai, cam ce te faci azi daca pica curentul. Adica nu prea pica, iar daca o face isi revine repede, scrie Business Cover.

Tara cu cea mai ieftina benzina din lume. In timp ce in unele tari pretul benzinei ajunge la cifre astronomice, in altele un plin costa extrem de putin. In urma unui studiu realizat de Auto Escape s-a facut un top al statelor in care pretul unui litru de carburant este cel mai ieftin. 1. Afganistan: 0,22euro/L benzina fara plumb si 0,13euro/L de motorina. 2. In Africa de Sud, benzina fara plumb costa 0.23euroL si motorina 0,19 euro/L. 3. In Algeria, benzina fara plumb este 0,20euro/L si motorina 0,35euro/L, scrie Capital.

Scaderea preturilor la case se apropie de final. Dupa doi ani de ieftiniri, expertii pietei imobiliare se asteapta la o incetinire a ritmului in prima parte a acestui an, urmata de o stabilizare. Preturile apartamentelor la nivel national au scazut, anul trecut, cu pana la 18,5% comparativ cu 2009, iar pentru acest an se asteapta o scadere in primele luni, urmata de o stabilizare spre sfarsitul anului, considera expertii din piata. Potrivit unui studiu realizat de Darian, cea mai mare companie independenta din domeniul evaluarilor, nu se poate vorbi de ieftiniri in parametri uniformi la nivelul principalelor orase din tara, informeaza EVZ.

Contrabanda, in criza de dezvoltare? Curatenia din vami, inceputa in forta de autoritatile noastre ca exemplu pentru Occident ca suntem pregatiti sa aderam, anul acesta, la spatiul Schengen, ridica, in continuare, multiple semne de intrebare referitoare atat la momentul ales pentru inceperea operatiunilor, cat si la oportunitatea pierderii unor resurse materiale uriase, in an preelectoral, pentru clasa politica. Este stiut faptul ca, mai devreme sau mai tarziu, tara noastra tot ar fi intrat in spatiul Schengen, mai ales in conditiile in care se pare ca autoritatile noastre au indeplinit toate cerintele tehnice ale UE in acest sens, potrivit Bursa.

Criza de dupa criza: uzine auto inchise din lipsa de componente. Reducerea numarului de angajati si a capacitatilor de productie ale furnizorilor pune la grea incercare industria auto. Uzine importante de pe toate continentele au fost fortate sa intrerupa temporar lucrul. Scaderea vanzarilor de masini in perioada 2008 - 2010 a fortat producatorii sa-si reduca productia. Daca in 2007 erau asamblate, la nivel mondial, peste 73 de milioane de vehicule, in 2008, productia scadea cu 3,7%, pentru ca, un an mai tarziu, regresul sa se accentueze: -12,8%. Odata cu reculul producatorilor de vehicule, furnizorii lor au fost nevoiti in prima faza sa reduca productia, pentru ca apoi sa apeleze la masuri mai drastice pentru a-si asigura supravietuirea, relateaza Capital.

Doar unul din sapte mici patroni isi fac planuri de afaceri pe trei-cinci ani. Doar unul din sapte patroni de intreprinderi mici si mijlocii isi fac planuri de afaceri pe trei-cinci ani. "Doar 13% dintre IMM-uri au un plan de afaceri pe trei sau cinci ani, acesta in conditiile in care orice concept de dezvoltare a unei firme nu poate fi realizat pe o durata mai mica de cinci ani", a declarat miercuri, la un seminar, Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Acesta a aratat, citand un studiu, ca doar 24% dintre IMM-uri au contracte de consultanta externa, cei mai multi dintre intreprinzatori preferand sa nu apeleze la consultanti din afara firmei, relateaza Gandul.

Concurenta acerba la privatizari: Varsovia si Viena vor sa atraga 30 mld. euro de la investitori, Bucurestiul se balbaie in amanari. Deficitele bugetare au aruncat guvernele din regiune intr-o goana dupa banii din privatizari. Polonia vrea sa obtina patru miliarde de euro prin vanzarea activelor de stat, bursa de la Viena estimeaza ca ar putea strange 24 de miliarde de euro, in timp ce la Bucuresti piata de capital asteapta ca promisiunile neonorate in trecut, cum ar fi listarea Romgaz, sa devina realitate anul acesta. Vanzarea de catre stat a unui pachet de circa 9,6% din capitalul Petrom, cea mai valoroasa companie romaneasca, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti este proiectul cel mai aproape de finalizare. Pe lista de asteptare mai sunt pachetele de actiuni pe care statul le detine la transportatorii Trangaz si Transelectrica, potrivit Ziarul Financiar.

Romania, inainte si dupa ultimul acord cu Fondul Monetar. Impozite mai mari, venituri mai mici pentru romani si mai multi someri, dupa doi ani de credit de la FMI. Mai saraci si mai impozitati, cu venituri mai mici si cu un trai mai scump. Asa arata situatia romanilor dupa aproape doi ani de acord cu institutiile financiare externe, in care principalul actor si finantator a fost Fondul Monetar International (FMI). Prezentat romanilor la inceput ca o sperietoare si apoi, pe masura ce ne adanceam in criza, ca o centura de siguranta, acordul cu FMI a pus ordine in finantele publice din Romania, din perspectiva Fondului, insa, din perspectiva oamenilor, i-a saracit si pe ei, si pe angajatorii lor, noteaza EVZ.

Bancile vor taia din rata clientilor, pentru a nu le executa silit locuintele. Bancile vor negocia in acest an cu debitorii aflati in incapacitate de plata o noua structura a creditelor accesate pentru achizitia de locuinte in sensul corelarii ratei lunare cu nivelul veniturilor, pentru a evita executarea silita care ar provoca pierderi majore de ambele parti, potrivit lui Adrian Crivii, presedintele companiei de evaluare Darian. "Practic vor reesalona creditele si vor mai taia din valoarea acestora pentru a reduce rata la un nivel pe care debitorul sa si-l poata permite. Bancile vor apela la aceasta solutie mai mult in acest an, deoarece prin executare silita pierderile sunt mult mai mari", a declarat Crivii, potrivit Capital.

http://revistapresei.hotnews.ro/sti...asteapta-nou-record-2011-40-miliarde-euro.htm

 

[bodo]

Ce şanse avem să scadă impozitele

Pentru o reducere a taxelor în 2011, trebuie să crească veniturile la stat. CAS sunt în capul listei de reduceri.
Andreea Paul Vass, consilierul primului-ministru, spune că reducerea contribuțiilor sociale este o prioritate pentru guvernSursa: VLAD STĂNESCU

După ce firmele şi cetăţenii din România au fost asaltaţi de creşteri de taxe şi de noi impozite în ultimii doi ani de criză, prognozele pozitive le dau o speranţă că fiscalitatea va scădea. Însă în ce măsură este realistă această speranţă? În mare măsură, potrivit declaraţiilor oficialilor. Andreea Paul Vass, consilierul premierului, a declarat că, "în primul rând, va trebui redusă povara fiscală pe muncă, ceea ce este plauzibil să se întâmple în a doua jumătate a anului 2011", potrivit Agerpres.


Ea a explicat că "povara fiscală pe muncă ar putea fi diminuată în a doua jumătate a anului 2011, cu condiţia realizării creşterii economice pe care o prognozăm". Iar în anii următori, se va putea pune problema diminuării TVA şi a cotei unice, "pentru că suntem într-o competiţie fiscală regională extrem de dură", a precizat Andreea Paul Vass.

Ce stă în calea taxelor reduse

La rândul său, analistul financiar Bogdan Baltazar consideră că speranţa reducerii impozitării în acest an nu este realistă. "Dacă vor avea loc reduceri de taxe, ar fi o greşeală, în condiţiile în care companiile de stat rămân nerestructurate şi sunt mari consumatoare de resurse", ne-a declarat el.

Totuşi, dacă ar exista o posibilitate de a reduce impozitele, "poate că s-ar putea încerca, pentru mediul de afaceri, o reducere a contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale în total de la angajat şi angajator", susţine Bogdan Baltazar.

Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, a declarat marţi, la conferinţa de bilanţ al misiunii de evaluare, că există şanse ca România să reducă în acest an TVA până la 19% sau să taie contribuţiile sociale.

"Capacitatea României de a reduce taxele, cum ar fi TVA sau contribuţiile sociale, va depinde de două lucruri. În primul rând, de atingerea ţintei de deficit bugetar prin care să creezi un spaţiu de mişcare. Cea de-a doua provocare este că lucrăm cu guvernul să se creeze un spaţiu pentru reducerea taxelor şi putem obţine acest lucru atunci când colectarea e foarte bună", a explicat şeful misiunii FMI.

Potrivit lui, o colectare mai bună a veniturilor bugetare ar permite ca mai multe persoane să plătească taxe mai mici.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-sanse-avem-sa-scada-impozitele-920945.html

 

[magda]

Cum se stiu face ungurii placuti

Pe Emil Boc il asteapta una dintre cele mai grele incercari de cand se afla la putere: lupta cu sine. Nici masurile de austeritate nu l-au bucurat, ca nu exista premier care sa priveasca senin in ochii nefericiti ai poporului sau.

Dar ceea ce se pregateste UDMR sa astearna pe masa Coalitiei drept conditie pentru mentinerea actualei configuratii a Puterii, Legea privind statutul minoritatilor, este teribil de greu de inghitit pentru Boc.

In timpul Guvernului Tariceanu I a fost una dintre cele mai puternice voci pozitionate impotriva adoptarii actului normativ, pe considerentul ca drepturile colective exced cadrul legislativ european.

Dupa ce a fost respinsa de Senat, legea a ajuns in sertarele comisiilor de la Camera Deputatilor si s-a asternut pe ea praful. Dar Uniunea n-a abandonat-o, si ceea ce anticipam in urma cu cateva saptamani a fost rostit.

Liderii maghiari se asteapta ca legea sa treaca in actuala sesiune parlamentara. De altfel, a fost inclusa printre prioritatile guvernarii pentru acest an.

Stirea n-a starnit dezbateri febrile zilele trecute, cand au fost anuntate aceste prioritati, deoarece spatiul public a fost acaparat de vamesi. Insa odata cu repunerea ei pe rol, lui Boc i se va aduce aminte cum a argumentat in 2005 impotriva adoptarii ei. Si nu-i va fi moale.

Mai ales ca spusele liderilor maghiari vor fi interpretate usor drept santaj - inca unul, dupa Legea educatiei - ,iar mesajul lor ii va fi atarnat lui Boc de glezne ca o ghiulea. Si cum sa nu o faci?

Iata ce spune Marko Bela: prioritatile UDMR pentru acest an se refera la aspecte legate strict de adoptarea si aplicarea unor legi care pot aduce privilegii etniei maghiare.

Nu i se poate reprosa presedintelui Uniunii lipsa de franchete. De altfel, ii da mana. O formatiune politica de 6, 7 procente, care nici nu este partid, face jocurile intr-o tara cu 22 de milioane de suflete.

Nu are nicio retinere sa reduca interesul national la aspiratiile comunitatii maghiare, desi pentru domnia sa, nu este vorba despre "a reduce", ci de "a inalta".

Ce nu suna bine aici? UDMR se afla la Putere si reprezinta, teoretic, interesele intregii tari. O tara care, pentru a nu se afla in pragul destabilizari politice, a alegerilor generale si (sanse mici, dar totusi) prezidentiale in toiul crizei, trebuie sa-i dea unui grup de lideri interesati, nu in primul rand suferinzi din cauza minoritatii, obolul.

Ce s-ar intampla daca Emil Boc ar fi consecvent cu pozitia sa de acum 5 ani? Uniunea ar ameninta ca iese din Coalitie, asa cum a facut-o la Legea educatiei. Ok, dar i-ar putea garanta Opozitia adoptarea Legii minoritatilor? PNL ar face-o, deoarece a sustinut si in 2005 fara rezerve actul normativ.

Insa PSD a luptat la baioneta impotriva, si oricate concesii de natura economica ar face pentru ca mariajul cu liberalii sa dureze, a accepta Legea minoritatilor ar insemna sa piarda Transilvania.

Pentru ca ar inghiti la pachet toate aspiratiile UDMR, ca oficializarea maghiarei ca limba cu statut regional si restructurarea regiunilor de dezvoltare (ungurii cer ca Muresul, Harghita si Covasna sa fie cuplate, si e doar un exemplu de grupare a zonelor unde maghiarii au o pondere mare).

Si sa nu uitam autonomia culturala pe trei nivele, care nu inseamna, asa cum cred unii, poezie, coruri si desene pe asfalt in limba maghiara, ci autoguvernare pe criterii etnice.

Poate ca nici acest concept nu e decat un fals bau-bau, deoarece eu inteleg pozitiv principiul dupa care vede Traian Basescu autonomia: cata vor avea cei din Calarasi si Botosani, atata vor capata si etnicii maghiari. Prin natura lucrurilor, adica datorita faptului ca sunt majoritari in anumite zone. Dar asta necesita o discutie separata.

Ceea ce ma enerveaza pe mine in mod special este nesimtirea. O formatiune care reprezinta 7 la suta din electorat si care se afla intr-un Guvern care se chinuie ca la galere sa scoata tara din criza si propria incompetenta proclama ca singurul ei interes este atingerea scopurilor maghiarimii.
Si pe mine cui ma lasi, Marko nemes ur?

http://www.ziare.com/udmr/emil-boc/cum-se-stiu-face-ungurii-placuti-1075054

 

[magda]

Etnobotanicele, interzise total in Romania? - Vezi cum

Dupa ce mii de tineri au ajuns la spital in urma consumului de produse etnobotanice, Guvernul vrea sa ia masuri si analizeaza posibilitatea schimbarii legislatiei astfel incat acestea sa fie interzise prin lege pe tot teritoriul Romaniei.

Reprezentanti ai Ministerelor Agriculturii, Sanatatii, Justitiei si Administratiei si Internelor, precum si ONG-ul Antidorg Romania, s-au intalnit luni pentru a discuta despre un program de masuri impotriva comercializarii si consumului de substante psihotrope si psihoactive in Romania.

Europarlamentarul PD-L Petru Luhan a declarat pentru Ziare.com ca propunerile discutate vor fi cuprinse intr-un material ce va fi prezentat, miercuri, in sedinta de Guvern.

"Am discutat cu mai multe institutii, respectiv Ministerul Agriculturii, Ministerul Sanatatii, Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor si ONG-ul Antidorg Romania, un program de masuri impotriva comercializarii si consumului de substante psihotrope si psihoactive in Romania.

Am avut mai multe pozitii, se va elabora un plan de masuri care sa includa un ordin al ministrilor celor patru institutii enumerate, pentru interzicerea imediata a comercializarii prin magazine si apoi elaborarea unui proiect de lege concret prin care sa se interzica productia, comercializarea prin magazine si consumul de substante psihotrope si psihoactive pe spatiul tarii noastre", a declarat europarlamentarul pentru Ziare.com.

Potrivit lui Petru Luhan, s-a luat in discutie si problema sanctiunilor: daca sa aiba caracter contraventional sau penal.

"S-a discutat foarte mult si despre competente. Cine ar trebui sa fie inclus in aceasta combatere a consumului si comercializarii de etnobotanice. Mai mult decat atat, s-a pus problema daca sanctiunile sa aiba caracter contraventional sau caracter penal. S-a pus si problema daca sa facem o lista anexa la legea respectiva in care sa enumeram substantele, sau sa facem o lege cu caracter general folosind notiuni generale de gen substante cu efecte nocive asupra sanatatii umane.

Am stabilit ce sa cuprinda ordinul de ministri care va trebui pus pe masa sedintei de Guvern miercuri si apoi sa discutam pe continutul legii. Vom avea o alta intalnire si in aproximativ 15 zile fiecare minister va trebui sa numeasca un departament responsabil pentru acest grup de lucru care sa elaboreze proiectul de lege. Vom incerca sa amornizam legislatia romaneasca cu cea europeana", a mai spus europarlamentarul PD-L.

Petru Luhan a gasit si un element de care autoritatile romane se pot "agata" pentru a reduce consumul de etnobotanice: certificatul de producator.

"Eu cred ca avem un element de care ne putem agata foarte usor pentru a reduce radical consumul in Romania. Este vorba de acel certificat de producator, pe care eu l-am propus in grupul de lucru, pe care trebuie sa il aiba fiecare produs pus in comert pe spatiul UE. In acestea se specifica exact ce substante s-au folosit pentru producerea acestui produs, cum se foloseste, ce efecte are asupra sanatatii umane. Este deja un element de care ne putem agata la nivel comercial pentru a stabili ilegalitatea comerciala a acestor substante", a precizat Luhan pentru Ziare.com.

Problema etnobotanicelor din Romania, in Parlamentul European

Europarlamentarul PD-L a mai afirmat ca a discutat despre comercializarea produselor etnobotanice si cu colegii sai din Parlamentul European. Mai mult, Petru Luhan spune ca i-a trimis o scrisoare comisarului european John Dalli, in care i-a cerut interzicerea productiei si comercializarii atat prin magazine, cat si online a substantelor psihotrope si psihoacvtive in spatiul comunitar.

"Eu am initiat deja la nivel de Parlament European doua chestiuni saptamana trecuta, unde am mobilizat colegi de ai mei din Parlamentul European, in special din tarile afectate, respectiv Anglia, Germania, Polonia, Romania, pentru a elabora o rezolutie, sa exprimam pozitia PE printr-un cadru legislativ la nivel comunitar.

Saptamana trecuta am trimis o scrisoare deschisa comisarului Dalli, responsabil pentru sanatate si protectia consumatorului, cerandu-i in mod concret interzicerea productiei si comercializarii atat prin magazine, cat si online a substantelor psihotrope si psihoacvtive in spatiul comunitar. Astept saptamana aceasta un raspuns si daca nu il voi primi voi face iar demersuri pentru a primi un raspuns concret", a precizat Petru Luhan.

El a mai precizat ca Uniunea Europeana nu agreeaza inchiderea magazinelor etnobotanice, pe motiv ca este neconcurentiala.

"UE nu este de acord cu inchiderea magazinelor atata timp cat problema in UE este alta si anume faptul ca nu exista destule laboratoare si destule analize si nici macar date statistice in ceea ce priveste consumul si efectele acestor substante. Consumul este foarte mare si creste in ultima perioada si, de aceea, am tras un semnal de alarma pentru ca acestea se tranzactioneaza si intre statele UE", a precizat Petru Luhan.

Romania ocupa locul 4 in UE in topul consumului de etnobotanice

Legislatia privind magazinele de vise a devenit mai restrictiva in ultima perioada dar, cu toate acestea, ele si-au putut continua activitatea. Mii de tineri au ajuns in coma la spital in urma consumului de etnobotanice.

In prezent, in Romania, exista peste 3.000 de consumatori de substante psihotrope, numarul acestor crescand de patru ori in ultimul an.

Un raport al Centrului International Antidrog si pentru Drepturile Omului atrage atentia asupra amplorii pe care a luat-o consumul de etnobotanice in randul adolescentilor din Romania - tara ajunsa pe locul patru din Uniunea Europeana in topul consumului. Documentul aminteste ca bugetul alocat pentru programele de prevenire a consumului de droguri, 4,5 milioane de euro, este cel mai mic din Europa.

In ianuarie 2010, Guvernul a interzis, printr-o ordonanta de urgenta, 36 de plante si substante etnobotanice, comerciantii beneficiind de o perioada de tranzit de la intrarea in vigoare a actului normativ, pentru a distruge stocurile.

In iunie 2010, lista etnobotanicelor interzise a fost completata, la propunerea Ministerului Sanatatii, cu inca opt substante cu efect psihoactiv identificate de catre experti.

Cu toate astea, comertul cu substante halucinogene a continuat aproape nestingherit, pe sub tejghea sau pe internet. La multe dintre controalele efectuate la magazinele de profil s-a constatat ca, pe langa etnobotanice, amatorii puteau cumpara hasis ori marijuana.

ziare.com

 

[magda]

Guvern nepopular, opoziţie slabă şi presă care se ocupă de intrigi

Într-un reportaj publicat recent în ziarul „The Washington Post", ziarul ridiculezează autorităţile de la Bucureşti, care au propus un proiect de lege ce prevede sancţionarea vrăjitoarelor şi ghicitoarelor ale căror predicţii nu se împlinesc. Sancţiunile ar consta fie în amenzi penale, fie în închisoare cu durată de la şase luni la trei ani.

Ziariştii americani trec repede la problemă comentând ironic că România este o ţară cu probleme serioase, dar se ocupă de vrăjitoare şi taxele lor. Presa străină a început să scrie din ce în ce mai des despre vrăjitoarele din ţara noastră. Mai mult, după ştirile despre Schengen, "vrăjitoarele" reprezintăsubiectul cel mai fierbinte în afara ţării, cu zeci de articole în ziare şi pe
posturi de televiziune în lume precum CNN, CBS, „The Washington Post", „The Los Angeles Times", „The Financial Times" şi „The Scotsman".

„Washington Post" citează critici care spun că propunerea de a taxa vrăjitoarele este un şiretlic pentru a se abate atenţia opiniei publice de la multiplele probleme ale ţării. În 2009, România avea nevoie de un împrumut de 20
miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional pentru a plăti salariile şi pensiile după ce economia a scăzut cu 7 la sută. Anul trecut, economia s-a contractat din nou. Cu toate acestea, în acest an se aşteaptă o uşoară creştere de 1,5 la sută.

Oficialii români şi europeni spun că activitatea autorităţilor locale este îngreunată de certurile politice şi de birocraţie. Guvernul de centru este nepopular, opoziţia este slabă, şi presa se specializează în intrigi şi atacuri la persoană. Oficialii UE spun că sistemul de justiţie trebuie să fie reformat. Românii sunt sătui de promisiuni neîmplinite şi sunt neîncrezători.
"Guvernul nu are soluţii reale, aşa că inventează probleme", a declarat Stelian Tănase, un comentator politic bine-cunoscut. "Ţara are guvernul pe care îl merită". În ianuarie, guvernul a schimbat legislaţia muncii pentru a recunoaşte oficial practica de vrăjitorie, veche de secole, ca o profesie impozabilă, un lucru care a stârnit proteste printre vrăjitoarele care blestemă guvernul pentru noua impozitare. Vrăjitoarea Brăţara susţine că noul proiect de lege este exagerat. "Voi lupta până în pânzele albe să nu treacă", a spus aceasta.

Sesizând ridicolul situaţiei, Tănase spune că vrăjitoarele ar trebui să le facă o vrajă premierului Emil Boc şi preşedintelui Traian Băsescu, astfel încât să poată găsi soluţii la problemele ţării. Nu că ziariştii ar fi interesaţi neapărat în ghicitoare şi prezicătoare, dar presa străină pare nedumerită de ce vrăjitoarele sunt o problemă naţională şi prioritară în momentul de faţă.

http://www.cotidianul.ro/137613-Guvern-nepopular-opozitie-slaba-si-presa-care-se-ocupa-de-intrigi

 

[magda]

Vladescu: Traficul cu tigari e nimic, fata de contrabanda cu benzina

Sebastian Vladescu sustine ca actiunea autoritatilor privind contrabanda cu tigari la vama este un pas inainte in lupta cu evaziunea fiscala in general.

Fostul ministru al Finantelor a afirmat, pentru Bursa: "Contrabanda cu tigari este in cea mai mare parte o contrabanda marunta. Daca a fost demarata o ancheta si aceasta s-a facut temeinic, ea nu se va opri, in cazul ca a existat un sistem de colecta piramidal. Insa opinia mea este ca, in ceea ce priveste contrabanda cu tigari, mai mult decat colecte zonale nu s-au facut. Lucrurile erau amenajate local, cu coniventa mai multor institutii, gen vama, politie".

Evaziunea fiscala este un fenomen complex, cu temeiuri care trebuie judecate specific fiecarui domeniu in care se manifesta, apreciaza fostul ministru al Finantelor, comparand contrabanda de tigari cu cea de benzina si evaziunea din sfera agro-alimentara.

Sebastian Vladescu spune ca exista o mare diferenta intre contrabanda cu tigari si cea cu produse petroliere: "Sunt lumi diferite, sunt depozite fiscale diferite. La Oil Terminal, discutam de trenuri, cisterne, conducte, la granita cu Ucraina, de exemplu, este vorba despre vapoare care mai fac operatiuni cu motorina scoasa fara accize, descarcata in portul urmator si introdusa in Romania".

Contrabanda cu produse petroliere este o zona in care evaziunea fiscala se face en-gros, contrabanda cu tigari este in cea mai mare parte o afacere marunta, considera Vladescu: "Pe piata produselor petroliere este o mare lupta de dus, acolo trebuie vazut cat de departe merg canalele de distributie".

Vladescu sustine ca punctul nodal pentru contrabanda cu produse petroliere este Oil Terminal Constanta si ca ele ajung, in cea mai mare parte, in zona Sibiu, Tg. Mures, Cluj, unde numarul benzinarilor independenti este mai mare decat in estul sau in sudul tarii.

In cazul ca fostul ministru al Finantelor apreciaza corect proportiile dintre contrabanda cu tigari si cea cu benzina, ne putem imagina ce cutremur ar trai societatea romaneasca, daca dupa acest urias scandal al vamilor, ar urma un control la cifra octanica.

Evaziunea pe piata alimentara, determinata de saracie

Dar, daca evaziunea din domeniul benzinei si al tigarilor isi trage castigurile din competitia neloiala cu producatorii si comerciantii care respecta legea si care isi vad cifra de afaceri diminuata proportional cu cota de piata "neagra", in domeniul agro-alimentar, evaziunea este sustinuta de starea paupera a populatiei.

Sebastian Vladescu a declarat: "Zona de evaziune fiscala in piata produselor alimentare - legume, fructe, carne, produse din carne, lapte - este foarte legata de saracie. Intotdeauna cumparatorul final va achizitiona produsul mai ieftin si mai prost. Cu cat oamenii sunt mai saraci, cu atat va fi mai greu sa te lupti cu evaziunea fiscala. Noi incasam foarte putin TVA comparativ cu alte tari - o buna parte din TVA din alte tari provine din vanzarile de bunuri de larg consum. La noi, pe piata carnii de exemplu, probabil ca jumatate din carne este vanduta in zecile de mii magazine necontrolabile care ar trebui inchise".

http://www.ziare.com/sebastian-vlad...-nimic-fata-de-contrabanda-cu-benzina-1076220

 

[magda]

alta taxa ?

Borbely: Analizăm introducerea unei taxe generale pentru maşini, de anul viitor

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că este în analiză introducerea unei taxe generale pentru maşini, începând de anul viitor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Borbely a făcut această declaraţie ca urmare a observaţiei unui jurnalist că o maşină de 30 de ani, românească, pentru care nu s-a plătit nicio taxă de primă înmatriculare, poluează mai mult decât o maşină veche de 12 ani, înmatriculată în spaţiul european.
publicitate

"Nicio problemă, asta depinde de politica de taxe a fiecărui stat, bine că aţi ridicat această problemă. Vom analiza şi este în analiză, dar pentru anul viitor, să vedem, să introducem o taxă generală. Este o altă politică. Aceasta este politica taxei de primă înmatriculare. Nu suntem singurul stat care face acest tip de politică şi taxă şi nu contravine directivei Uniunii Europene. În ceea ce priveşte politica de taxe, o putem discuta, aşa este", a spus Borbely.

http://www.gandul.info/news/borbely...generale-pentru-masini-de-anul-viitor-7995527

 

[magda]

Noi descinderi la Vama

Peste 60 de vamesi si politisti de frontiera de la Punctul de Trecere a Frontierei Albita au fost ridicati, luni dimineata, de lucratorii Directiei Generale Anticoruptie (DGA), in urma descinderilor care au avut loc in vama si la locuintele acestora.
Potrivit unor surse judiciare, mare parte dintre angajatii vamali au fost ridicati de anchetatori de la locuintele lor din municipiul Husi, aflat la aproximativ 15 kilometri de punctul de trecere a frontierei, dar si din comunele apropiate, si sunt adusi la Bucuresti cu dube ale Jandarmeriei.

Din Punctul de Trecere a Frontierei Albita au fost ridicati aproximativ 15 lucrarori vamali care erau de serviciu la momentul descinderilor, acestia fiind urcati intr-un microbuz al DGA care a plecat din vama spre Bucuresti, transmite MEDIAFAX.

Surse judiciare afirma ca majoritatea persoanelor ridicate de anchetatori sunt politisti de frontiera suspectati de luare de mita si trafic de tigari.

La ora transmiterii acestei stiri, la Vama Albita se mai aflau doar cativa angajati ai DGA, actiunea fiind aproape de finalizare.

Activitatea in Punctul de Trecere a Frontierei Albita, judetul Vaslui, a fost blocata, luni dimineata, la ora 6.00, in urma unor perchezitii si descinderi de care sunt vizati vamesi si politisti de frontiera suspectati de luare de mita si trafic de tigari.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/208159/Noi-descinderi-la-Vama.html

 

[bodo]

Sansele Romaniei si Bulgariei de a adera la Spatiul Schengen depind de urmatorul raport al Comisiei asupra Justitiei


Sansele Romaniei si Bulgariei de a adera la Spatiul Schengen se vor imbunatati considerabil daca urmatorul raport al Comisiei Europene privind justitia si lupta impotriva coruptiei se va imbunatati, relateaza Novinite.com, care citeaza surse apropiate negocierilor.

Romania si Bulgaria doresc sa adere la Spatiul Schengen in luna martie si sustin ca au indeplinit toate conditionalitatile, dar integrarea a fost practic blocata in urma veto-ului exprimat initial de Franta si Germania, dar la care au aderat ulterior si alte tari, precum Finlanda si Olanda.

In acest moment, cele doua tari spera sa fie admise in Spatiul Schengen in octombrie.

"Dosarul Bulgariei si Romaniei ar putea fi ajutat daca urmatorul raport al Comisiei - asteptat in iulie - va fi pozitiv", a declarat un diplomat european pentru agentia germana de presa DPA.

Declaratia vine la doua zile dupa ce un raport de etapa al Comisiei a notat atat aspecte pozitive cat si negative.

Rapoartele Comisiei asupra Mecanismului de Cooperare si Verificare sunt publicate de doua ori pe an, pe baza evaluarilor guvernelor, serviciilor Comisiei, a statelor membre si a organizatiilor non-guvernamentale.

Raportul de Monitorizare pe Justitie publicat vineri de CE noteaza ca Romania a facut unele progrese in lupta impotriva coruptiei, dar trebuie sa se axeze pe accelerarea judecarii cazurilor de coruptie la nivel inalt si pe consolidarea politicii generale anticoruptie, pana in vara acestui an, cand este asteptata urmatoarea evaluare a Comisiei Europene.

Raportul precizeaza insa ca Bulgaria a facut progrese pentru a-si reforma sistemul judiciar si a lupta impotriva coruptiei, dar eforturile sale raman insuficiente pentru a fi considerate conforme cu criteriile Uniunii Europene.

http://www.hotnews.ro/stiri-esentia...rmatorul-raport-comisiei-asupra-justitiei.htm

 

[bodo]

Mugur Isărescu: "Stimulaţi munca, stimulaţi munca, stimulaţi munca!"

Autor: Raluca Florescu

Nu e bine nici să strângem cureaua ca în anii ’80, nici să consumăm ca în boomul de dinainte de criză, sugerează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu, șeful băncii centrale, spune că munca ar fi încurajată dacă ar fi reduse contribuțiile sociale pe salariile angajațilorSursa: OCTAVIAN COCOLOȘ

Creşterea productivităţii muncii, comasarea terenurilor agricole şi mai multă disciplină în accesarea fondurilor europene sunt trei soluţii care ar permite economiei să se dezvolte, au sugerat specialiştii prezenţi, ieri, la un seminar organizat de BNR.

Criza ne-a ajutat să reducem de trei ori deficitul extern care îi speria pe investitori în perioada 2007-2008 şi care ajungea la 13% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că "o şeptime din fiecare unitate consumată în Romania era din exterior", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.


Însă România nu îşi poate propune să se dezvolte doar prin forţe proprii, fără împrumut extern, pentru că ar trebui să reedităm experienţa anilor ’80, când am strâns cureaua pentru a plăti datoria externă, a completat el. Alternativa ar fi să continuăm să ne dezvoltăm prin fonduri externe, crescând însă şi producţia internă, pentru că străinii nu ne vor finanţa oricum în viitor.

Nu este nevoie de soluţii miraculoase, ci de câteva direcţii bine stabilite care ne-ar permite să reluăm creşterea, sugerează economiştii.

"Să stimulăm munca"

"Trei lucruri trebuie făcute în România, ca să avem creştere economică: să stimulăm munca, să stimulăm munca, să stimulăm munca", a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României.Isărescu a reamintit definiţia creşterii economice: "Un produs sintetic al forţei de muncă şi productivităţii".

Cu un raport de 5 milioane de pensionari şi asistaţi social la doar 4 milioane de contribuabili, guvernanţii n-ar trebui să se întrebe ce trebuie făcut pentru a stimula creşterea economică. Răspunsul este evident: încurajarea creării de noi locuri de muncă şi stimularea productivităţii, a spus şeful BNR.

Sectoarele productive ar trebui să fie o prioritate şi nu salariile bugetarilor, cum s-a discutat în ultimele luni, spune el.

În opinia sa, soluţii pentru creşterea capacităţii de muncă ar fi atât încurajarea investiţiilor, cât şi scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă. Isărescu a menţionat că statul ar putea lua decizia de a reduce CAS-ul, pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă. Înainte trebuie văzut care ar fi efectele implementării,pentru a nu fi o decizie pripită.

Agricultura să fie eficientă, apoi să ceară bani

Un alt blocaj pentru dezvoltarea economică este că, deşi avem capacitate agricolă, aceasta este slab exploatată. Terenurile sunt mici, 40% din acestea având sub 5 hectare, iar producţia este foarte slabă, a spus Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Orice soluţie pentru concentrarea exploataţiilor ar fi bine-venită. Pentru a obţine un credit bancar, de exemplu, o exploataţie ar trebui să aibă circa "100 de hectare care să poată fi lucrate în condiţii eficiente", a sugerat Marinel Burduja, primvicepreşedinte responsabil de divizia corporaţii al Raiffeisen Bank. "Nu vom putea finanţa agricultura decât când va avea performanţă", a mai spus el.

Disciplină în accesarea fondurilor europene

Fondurile UE sunt principala sursă de finanţare, pe fondul scăderii celei bancare. Însă administrarea slabă, consultanţii prost pregătiţi şi faptul că beneficiarii nu prezintă facturi justificative blochează accesarea lor. "Nu se acordă prefinanţare pentru că nu se trimit facturi", a spus Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

"O şeptime din fiecare unitate consumată în România înainte de criză era din împrumuturile externe."
MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul BNR

CONDIŢII DE CREDITARE

Garanţii doar pentru proiecte viabile

În acest an, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) va garanta doar creditele viabile, a declarat ieri Aurel Şaramet, şeful instituţiei.

"În criză, ne-am asumat riscuri pentru a garanta credite care nu aveau viitor doar pentru a ne asigura că acele companii beneficiare vor păstra locurile de muncă. Începând din decembrie 2010, am constatat o îmbunătăţire a cererii de credite pentru investiţii până la 31%-32% din total, faţă de 22%-24% cât era anterior, ceea ce este îmbucurător", a spus Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/mug...a-stimulati-munca-stimulati-munca-922234.html

 

[magda]

Potrivit Eurostat
România bate topul celor mai sărace regiuni din UE

Potrivit unui comunicat prezentat, joi, de Eurostat, aproape întrega Românie, excepţie făcând Bucureştiul şi Ilfovul, apare, cu şase regiuni, în topul celor mai sărace 20 de zone din UE. Se confirmă, încă o dată, dată mai era nevoie, că ţara noastră şi Bulgaria sunt cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană.

Cea mai săracă regiune din UE este Severozapaden, din Bulgaria, cu un PIB pe locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare) de 28% din media comunitară la nivelul anului 2008.

Pe locul al doilea este Nord-Est România, respectiv judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, unde puterea de cumpărare este de 29% din media UE.

Urmează trei regiuni din Bulgaria, iar pe locul şase se plasează Sud-Vest Oltenia, respectiv judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, cu 36%.

Oltenia a urcat în topul regiunilor sărace, puterea de cumpărare devenind mai scăzută decât în regiunea bulgară Severoiztochen, potrivit Eurostat.

Sud-Estul României (Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Vrancea) staţionează pe locul opt.

Cea mai săracă zonă din Polonia este pe locul al nouălea, cu 39% din puterea de cumpărare medie din UE, devansată de Sud-Muntenia, adică de judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

Eszak-Magyaroszag este cea mai săracă regiune din Ungaria, pe locul 12 în clasamentul Eurostat, cu 40% din puterea de cumpărare medie din UE.

Pe locul al 15-lea se regăseşte Nord-Vest România, adică judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Transilvania a devansat astfel, în 2008, o regiune din Polonia, coborând un loc în topul sărăciei.

Zona de Centru, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, este cea mai bogată regiune din România cu excepţia Bucureşti-Ilfov, ocupând locul 19.

Cea mai bogată regiune din Europa este cartierul financiar al Londrei, unde puterea de cumpărare reprezintă 343% faţă de media UE. Urmează Luxembourg, cu 279% şi Bruxelles, cu 216%.

Praga este cel mai bogat oraş din zona statelor foste comuniste, ocupând locul al şaselea în UE cu 172% din puterea medie de cumpărare, peste Stockholm şi Viena.

http://www.cotidianul.ro/138348-Romania-bate-topul-celor-mai-sarace-regiuni-din-UE

 

[bodo]

De ce scade încrederea în Biserică?


Conform unui sondaj IMAS dat publicităţii săptămâna trecută (în „Adevărul”) în ultimii doi ani a scăzut atât încrederea populaţiei în Biserică, cât şi în Armată. De la 89,3% încredere în ianuarie 2009, Biserica a ajuns la 81,9% în ianuarie 2011 (încrederea în Armată a scăzut cam în aceeaşi proporţie). La o scădere de peste 7% în doar trei ani, în mod evident lucrurile nu sunt deloc liniştitoare. Dincolo de faptul că perioadele de criză slăbesc în general încrederea în instituţii – ceea ce s-a şi petrecut, o arată dramatic întregul sondaj -, măcar la nivel de imagine, şi Armata, şi Biserica Ortodoxă Română (BOR), majoritară, au comis greşeli.

În ceea ce priveşte BOR, greşelile sunt atât de natură tactică, cât şi strategică. Dar lucrul cel mai îngrijorător pare a fi corupţia. În pofida faptului că, spre cinstea sa, Patriarhul Daniel a adus un nou stil, iar posturile de preot se pare că nu se mai iau pe şpagă în acelaşi procent ca pe vremea Patriarhului Teoctist, în ceea ce priveşte marea corupţie, cea din rândul ierarhilor, chestiunea rămâne neclară. Atâta vreme cât domnul care pretinde a păstori credincioşii din Constanţa nu va fi domolit sau trimis la onorabila statură iniţială, cea de simplu călugăr, lucrurile nu se vor astâmpăra. Iar personajul, în pofida nenumăratelor dovezi evidente din ultimii ani, a fost, inexplicabil, ”acoperit” de confraţii săi din Sf. Sinod (să precizăm că BOR este condusă de Sf. Sinod, iar nu de PF Patriarh). Poate fiindcă nu este chiar singur, ci doar cel mai mediatizat întru nevrednicii.

Dar şi tarifele nesimţite & ambigue, neafişate şi, de cele mai multe ori, nefiscalizate, care sunt cerute de unii preoţi pentru ceremoniile religioase au rolul lor în scăderea simpatiei românilor.

Zilele trecute a avut loc o şedinţă de bilanţ pe anul 2010 a Adunării Naţionale Bisericeşti. Ar fi păcat de Dumnezeu să nu subliniem consistenţa acţiunilor sociale existente deja în BOR, determinarea cu care fiecare episcopie a încercat să ajutoreze nevoiaşii, copii amărâţi, bătrânii nemângâiaţi, bolnavii săraci, sinistraţii etc. Problema este că la aceste bilanţuri anuale – care seamănă izbitor cu şedinţele PCR de odinioară, îmi mărturisea un participant direct, întrucât nu auzi decât nesfârşite laude – nu se rosteşte nici o vorbuliţă autocritică despre cazurile de corupţie din BOR ori despre alte forme, smintitoare, de derivă. Şi nici despre măsurile luate de organismele de control şi de decizie ale BOR (care, pe alocuri, chiar îşi fac treaba).

O altă problemă gravă este tupeul cu care clerul şi ierarhii, în primul rând, au ştiut a stoarce bani de la stat taman în perioadă de criză. Dacă aceşti bani mergeau exclusiv în restaurarea monumentelor istorice era de înţeles. Banii au mers însă pe construcţii noi – case parohiale, biserici şi, desigur, Catedrala Neamului (pentru care iniţial ierarhii s-au lăudat ba că nu vor lua nici un ban de la stat, ba că au făcut credit bancar). Sumele nu sunt din cale-afară de mari comparativ cu costul unei autostrăzi, se apără oficialii BOR, dar faptul că aceste sume intră în buzunarul Bisericii în momente atât de grele pentru cei mai mulţi dintre noi nu lasă indiferent pe nimeni. În pofida celorlalte acţiuni sociale, de toată lauda, de altfel, sărăcia românilor este prea mare, un ”post” financiar al BOR raportat la ”meniul” bugetului de stat, pentru care toţi am avut de pătimit, ar fi fost de dorit.

Cu siguranţă, cauzele scăderii încrederii în Biserică sunt numeroase şi mai complexe, iar BOR nu poate fi acuzată integral, există şi alte culte cu probleme asemănătoare. Dar mai există o mare problemă: gestionarea comunicarii instituţiei numite BOR.

Imaginea publică a unei instituţii se construieşte greu, iar relaţiile cu presa sunt determinante. Centrul de presă Basilica înseamnă, într-adevăr, o revoluţie pentru construcţia unei imagini pozitive a BOR. Dar niciodată nu s-a discutat deschis, pe şleau, nici la Trinitas TV, nici în Ziarul Lumina ce e de făcut cu preoţii afemeiaţi sau alcoolici, de pildă, pornind de la cazurile concrete apărute în presa laică, nici despre problemele din justiţie ale arhiepiscopului numit (tot de clerici) Şpagoveanu etc.

Odată cu instalarea la Bucureşti a PF Daniel, Patriarhia a difuzat constant comunicate către presa laică. Multe dintre acestea au fost replici la atacurile neprincipiale ale unor urechişti sau răuvoitori. Problema este că aceste comunicate au fost şi sunt încă prea adesea arogante şi mult prea mânioase, nu se disting cu nimic de replicile vreunui partid politic de mâna a treia. Iar asta se petrece fiindcă comunicarea Patriarhiei are – o spun profesioniştii – o proastă strategie. Este greşit amplasată în context. Dacă presupunem că un ziarist este şi parte a Bisericii, ştiindu-se duritatea tradiţională existentă între un îndrumător (duhovnic) şi ucenic, lucrurile ar fi cât de cât rezonabile. Problema este că trăim în plină (post)modernitate şi, exceptând binecunoscutele trompete din presa laică abonate la coliva cu care-i miluiesc câţiva ierarhi, presa din România este liberă. Cu toate consecinţele de rigoare. Nu discutăm acum gradul de libertate acordat de moguli sau de alte cercuri văzute şi nevăzute. Astfel, unii ziarişti sunt credincioşi sinceri (atâta cât înţelege fiecare credinţa), alţii sunt doar toleranţi, unii sunt ignoranţi, alţii de-a dreptul ostili. Comunicatele mânioase şi inflamate ale Patriarhiei se adresează însă pauşal, cădelniţând ironii en-gros la adresa ziariştilor incomozi de parcă aceştia ar fi elevi de seminar teologic sau ţârcovnici numai buni de trimis la exersat mătănii. Tonul instituţional părintesc şi totodată imperial al Bisericii lipseşte cu desăvârşire din comunicatele Patriarhiei. Inadecvarea aceasta aduce un plus de antipatie în media laică şi, implicit, un deficit proporţional de imagine al BOR.

…Fragmente din gândurile de mai sus au apărut în rubrica subsemnatului din săptămânalul „Timpul” . Nu credeam însă să primesc aproape instantaneu două exemple care să reconfirme cele scrise:

(1) Ca urmare a dezvăluirilor făcute în presa centrală cu privire la maicile care s-au trezit cântând „Sfântă tinereţe legionară” la o mănăstire din Neamţ, Patriarhia BOR a dat un comunicat în care porneşte – de unde credeţi? – de la acuzarea unuia dintre ziariştii care au scris despre subiect! Pentru un specialist în comunicare însăşi titlul arţăgos al comunicatului „Patriarhia Română nu este instituţie de stat” spune totul – dezvăluind nervozitatea celor care au produs materialul. Altfel se aşază faţă de subiect comunicatul Mitropoliei din Iaşi: verticalizează discuţia şi aminteşte elocvent de spiritul evanghelic, chiar dacă admonestează fără echivoc clericii aflaţi în culpă.
De altfel, comunicatul venit de la Iaşi are titlul „Misiunea creştinilor este mărturisirea, în iubire, a lui Hristos”. Parcă sună ceva mai bine, în spirit creştin – pronunţându-se ferm, dar cu inteligenţă duhovnicească într-o problemă deloc facilă, cea legată de extremismul ortodox, încă rezidual pe alocuri. Iată de ce propunem ierarhilor să procedeze la un schimb de funcţionari: cei care au produs comunicatul Mitropoliei din Iaşi să fie transferaţi la Patriarhia din Bucureşti şi invers…
(2) Colega noastră Mirela Corlăţan („Evenimentul zilei”) a primit, miercuri, o ”replică” de la acelaşi Birou de Presă al Patriarhiei BOR, o alcătuire plină de insinuări şi mizerii demnă de revista „România Mare”: (ziarista) „trădează, de fapt, pentru cine lucrează şi, mai ales, ce urmăreşte” etc. Chiar adevărat să fie, şi tot nu faci astfel de afirmaţii în numele unei instituţii publice, cu atât mai puţin de la înălţimea sacră a Bisericii!
Personal, nu sunt un fan al performanţelor colegei noastre în materie de analize pe teme creştine, însă simt nevoia să mă solidarizez cu excelenta jurnalistă de investigaţii Mirela Corlăţan în faţa autosuficienţei şi a bădărăniei emanate de o instituţie care se pretinde divino-umană. Dar, întrucât am aflat că există oameni competenţi în comunicare care pregătesc deja o carte mai amplă de studii pe această temă a „profesionalismului” comunicatelor Patriarhie BOR, mă opresc aici.

Atunci când BOR va avea o altă strategie decât cea a unei cetăţi asediate, lucrurile s-ar putea îmbuna. Un proverb arab spune astfel: singura cetate care nu poate fi asediată este o cetate fără de ziduri. Şi, Slavă Domnului, zidurile Bisericii nu sunt vizibile – ceea ce ar putea atrage exprimări publice (fie şi prin comunicatele de presă) elegante, atractive intelectual şi spiritual, impregnate de fermitate patristică, dar zâmbitoare.

Adică, indiferent de păcatele destinatarului, replici generoase întru Hristos. Problema este că prin comportamentul lumesc, prin foamea de construcţii de cărămidă, prin atitudine, unii clerici par să fi uitat de zidirea cea de Sus.

http://www.contributors.ro/reactie-rapida/de-ce-scade-increderea-in-biserica/

 

[bodo]

Cine a dus tezaurul de aur la ruși


Istoria Băncii Naționale a României ascunde multe lucruri necunoscute publicului larg, dar care sunt interesante. Cei 25 de guvernatori care au ocupat această funcție înainte de Mugur Isărescu au avut realizări, iar unele dintre ele chiar au avut o importanță majoră pentru cea mai de încredere instituție a României.

Primul guvernator al BNR era liberal. Fiul patriotului Ion Câmpineanu, licenţiat în drept la Paris, de mai multe ori ministru în guvernele liberale, Ion I. Câmpineanu a fost primul guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 1880-1882, pentru a reveni în aceasta funcţie la începutul anului 1888.

De numele lui se leagă confecţionarea primelor bilete de bancă, a cecurilor, a acţiunilor şi a sigiliului BNR, întocmirea regulamentului interior, stabilirea relaţiilor cu bănci din străinătate, începerea acţiunilor pentru construirea palatului B.N.R. prin achiziţionarea terenului numit Hanul Şerban Vodă şi încheierea contractului cu arhitecţii francezi Cassien Bernard şi Albert Galleron.


Theodor Rosetti, cel de-al treilea guvernator al BNR, are trecutpă la capitolul realizări înfiinţarea Băncii Agricole cu sprijinul Băncii Naţionale.

Ioan Bibicescu este guvernatorul-ziarist. Având studii juridice la Bucureşti şi Paris, Ioan G. Bibicescu a desfăşurat o stralucită activitate publicistică în redacţia ziarului "Românul", sub îndrumarea lui C.A. Rosetti.

În timpul lui tezaurul BNR a fost transportat la ruși. În decembrie 1916, sub ameninţarea ocupaţiei străine, tezaurul a fost transportat la Moscova, dar numai dupa ce a fost obţinută aprobarea guvernului român, iar guvernul imperial rus şi-a asumat în scris răspunderea pentru securitatea transportului, a depozitării şi a readucerii sale în România. În august 1917, a doua parte a tezaurului a fost evacuată la Moscova.

Mihail Manoilescu este, probabil, guvernatorul cu cel mai scurt mandat: doar 4 luni.

Mihail Oromolu este cel de-al șaptelea șef al BNR, fiind cel care a recuperat depozitul în aur, deţinut de BNR la Reichsbank (1922). În timpul lui, statul român a redevenit acţionar al BNR, participând cu o treime din capital.

Constantin Angelescu este guvernatorul care a luat tezaurul BNR și l-a dus la mânăstire. Mai exact, acesta a luat inițiativa adăpostirii tezaurului la mânăstirea Tismana în contextul intrarii armatelor sovietice pe teritoriul tarii în vara anului 1944.

O altă figură interesantă a istoriei BNR este Alexandru Ottulescu. De numele lui se leagă finantarea politicii statului pentru românizarea economiei, finantarea cheltuielilor generate de purtarea razboiului, sustinerea prin credite a productiei agricole prin înfiintarea Caselor Taranesti de Împrumut si Economie, creditarea industriei de razboi, înlocuirea rublelor puse în circulatie de autoritatile sovietice în Basarabia si Bucovina de Nord cu bancnotele BNR (1941).

Aurel Vijoli a fost angajat la BNR timp de 29 de ani și a aplicat politica economică promovată de Partidul Comunist Român. Aurel Vijoli a fost demis din functie si ulterior arestat sub acuzatia de "sabotare a economiei nationale".

În timpul lui Vasile Malinschi, România a devenit membru al FMI în 1972. Alături de Iugoslavia, România era singura ţară din blocul comunist care colabora cu BIRD şi FMI.

Actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, este deja recunsocut că este guvernatorul BNR cu cea mai lungă perioadă de exercitare a funcției. Isărescu este preşedinte al Consiliului de administraţie şi Guvernatorul Băncii Naţionale a României (numit de Guvern în 1990; cu mandat încredinţat de Parlament în 1991 şi reînnoit în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009).

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/ce-nu-stiai-despre-bnr-144542.html

 

[magda]

Cazarea parlamentarilor la hotel costă peste 500.000 de euro lunar

Obrazul subţire cu cheltuială de ţine. Statul român va plăti peste 500.000 de euro pe lună pentru cazarea senatorilor şi deputaţilor la hotel. Parlamentul încearcă să reducă din sumă renegociind contractele încheiate cu hotelurile de lux unde locuiesc aleşii.

Cazarea celor 217 deputaţi şi 77 de senatori la un hotel de patru sau cinci stele costă 2000 de euro pe lună pe cap de ales. Nici transportul spre casă al parlamentarilor nu e mai ieftin.

Pentru biletele de avion ale deputaţilor s-au alocat aproape cinci milioane şi jumătate de lei, iar pentru cele ale senatorilor alte 830 de mii de lei.

În plus, în 2011 deputaţii au calculat că vor avea nevoie de 130 de mii de litri de benzină, pentru care sunt dispuşi să dea cam 530 de mii de lei.

http://www.antena3.ro/romania/cazar...costa-peste-500-000-de-euro-lunar-119543.html

 

[magda]

Irigatiile adecvate ar putea ajuta Romania sa redevina "granarul Europei

Agricultura romaneasca este absolut orice, mai putin una normala, sunt de parere specialistii din domeniu. Marea piesa lipsa din lantul productiv agricol este insa sistemul de irigatii.

In Romania, din cele noua milioane de hectare de teren agricol, sub 10% sunt contractate si irigate de Administratia Nationala a Imbunatatilor Funciare (ANIF), a declarat, intr-un interviu, pentru Ziare.com, Ileana Stanciu, directorul general al NaanDanJain Romania (NDJ).

Aceasta sustine ca in 2009 erau asigurate cu sisteme de irigatii doar 600.000 de hectare, iar anul trecut numarul acestora a crescut la 750.000 de hectare. Minusurile sunt si mai mari daca luam in calcul si costurile electrie pentru aducere a apei in zone mai inalte.

Astfel ca, daca terenul, care trebuie irigat este la o inaltime mai mare de 120 de metri, in conditiile sistemului de irigatii de astazi, costurile nu se justifica.

Irigatiile pot creste productivitatea cu pana la 100%

"Daca sistemul de irigatie este unul performant, in functie de cultura, productia poate creste de la 30% la pana la 100%. In anumite zone, irigatiile asigura in primul rand ca va exista o productie agricola", ne-a mai spus Ileana Stanciu.

Lipsa unui sistem de irigatii sau a unor stropiri care sa arate o productie normala, impiedica si asigurarea terenului, in cazul in care doriti sa cumparati o polita pentru a acoperi anumite riscuri.

Daca vorbim de costuri, acestea difera in functie de cerintele pe care le are fermierul. Oricum, in cele mai dese cazuri, micii fermieri au propriile metode de a asigura o irigare a terenului. In unele zone ale Romaniei inca se mai practica "irigatul cu polonicul" din butoiul cu apa adus de acasa pe camp.

"Costurile variaza in functie de tipul de cultura, cantitatea de precipitatii, panta terenului, sursa de apa si tipul de irigare: picurare, aspersie sau microaspersie. Mentenanta depinde de complexitatea sistemului. Un sistem automatizat cu tancuri de fertilizare si comenzi wireless necesita mai putina forta de munca si e mai economic decat unul simplu, desi investitia initiala este mai mare", a mentionat seful NDJ Romania.

Pentru un sistem simplu, linia de picurare este fabricata pentru a rezista atat fluctuatiilor de presiune, permitand o udare uniforma sporita, cat si prevazuta cu sectiuni transversale ce faciliteaza rezistenta la infundare.

Potrivit Ilenei Stanciu, singura diferenta intre Romania si alte tari consta in tipul de cultura (plantatii de bananieri, trestie de zahar, etc.).

In functie de tipul de cultura, sistemele de irigatie pot fi folosite pe parcursul unui intreg sezon sau chiar pe durata a 4-5 sezoane.

http://www.ziare.com/preturi/pretur...-romania-sa-redevina-granarul-europei-1078362

 

[bodo]

Rezerva valutara BNR a scazut cu 621 milioane de euro. Scaderea e conjuncturala, o rezerva prea mare nefiind in mod obligatoriu un semn de sanatate


Rezervele valutare la Banca Naţională a României au scazut in februarie cu 621 de milioane de euro, atingand 32,068 miliarde de euro, faţă de 32,689 miliarde euro la 31 ianuarie 2011. Potrivit datelor furnizate marti de BNR, intrările au fost de 750 milioane euro, iar iesirile de 1,37 miliarde de euro, aceste iesiri reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat, plăţi din contul Comisiei Europene, precum şi alte plăţi. Scaderea este una conjuncturala, existand diferente de la luna la luna pe fondul modificarii ponderii pasivelor.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,399 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2011 au fost de 35,467 miliarde euro, faţă de 35,947 miliarde euro la 31 ianuarie 2011.

Plăţile scadente în luna martie 2011 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 140,85 milioane euro.

Guvernatorul Mugur Isarescu declarase anterior ca daca banca centrala ar tine o rezerva prea mare, ar aparea intrebarea de ce are nevoie Romania si insista sa tina rezerva, care acopera 12-13 luni de importuri, sub forma de cash, cu o rasplata slaba. "S-ar fi intrebat daca Romania ascunde ceva, o frica, un eventual default, o problema de maturitati neasezate bine in timp", a spus Isarescu.

Rezervele valutare internationale ale Romaniei nu mai au nevoie neaparat sa creasca, in conditiile in care se situeaza la un nivel confortabil, a mai explicat guvernatorul BNR. El a precizat ca trebuie sa renuntam la ideea potrivit careia este bine doar daca rezerva valutara internationala a tarii creste.

rezerva de aur 1929-1938

In ce priveste rezervele de aur ale statelor din regiune, guvernatorul a mentionat ca rezerva de aur a bancii centrale a Bulgariei este de 39,8 tone, a celei din Letonia - de 7,8 tone, din Lituania - de 5,9 tone, din Polonia - de 103 tone, iar a Slovaciei - de 31,7 tone, in conditiile in care rezerva de aur a Romaniei este de 103,7 tone.

Isarescu a mai atras atentia ca Romania are chiar un nivel ridicat al rezervei de aur, cel putin prin comparatie cu tarile din regiune, mai ales ca Polonia are o populatie dubla fata de cea a Romaniei si o rezerva de aur aproape egala cu a noastra.

"Rezerva internationala a Romaniei nu trebuie sa creasca. Anumite fluctuatii in sus si in jos sunt absolut normale. Stabilizam rezerva in functie de foarte multi alti indicatori", a spus Isarescu. Guvernatorul a mai vorbit despre castigul din administrarea rezervelor internationale, care " a scazut dramatic din 2008 in 2009 si in 2010 si mai mult".

"Dobanzile pe plan international au scazut foarte mult, am scazut si noi si aceasta se reflecta in rentabilitatea Bancii Nationale", a comentat Isarescu.
El a mai vorbit despre ideea potrivit careia rezerva valutara ar tebui sa acopere importurile de bunuri si servicii ale tarii timp de 3 luni, pentru un nivel optim, si a explicat ca, din acest punct de vedere, Romania ar trebui chiar sa mai scada rezerva, deoarece poate fi considerata excedentara.

* La ce e folosita rezerva internationala a Romaniei?

Scopul rezervei internationale a Romaniei este onorarea plăţilor aferente obligaţiilor externe ale statului român, asigurarea credibilităţii ţării, fluidizarea împrumuturilor externe, limitarea vulnerabilităţii externe (absorbţia şocurilor
randamente comparate
randamente comparate
Foto: BNR
financiare adverse în perioade de criză sau în situaţia restrângerii accesului la pieţele internaţionale de capital), consolidarea credibilităţii politicii economice, a politicii monetare şi a celei de curs de schimb, inclusiv prin posibilitatea intervenţiei în sprijinul monedei naţionale si acumularea de avuţii pentru generaţiile viitoare şi pentru a face faţă unor şocuri exogene neprevăzute.
Rezerva valutara este utilizata pentru rambursarea împrumuturilor externe contractate de statul român, a dobânzilor şi comisioanelor aferente. De asemenea, mai este utilizata pentru onorarea obligaţiilor externe rezultate din garanţiile emise de Guvernul României, sub forma participaţiilor Romaniei la organismele internaţionale, pentru plata comisioanelor şi spezelor aferente operaţiunilor de administrare a rezervei, pentru rambursări către băncile comerciale în limita rezervelor minime obligatorii deţinute de acestea sau pentru vânzarea de valută pe piaţa valutară interbancară

* Fructificarea rezervei internationale

Conform practicii internaţionale, valutele sunt menţinute la bănci centrale din străinătate, emitente ale valutelor respective (în cazul euro, bănci centrale din Eurosistem) sau la alte instituţii financiare internaţionale.
Stocul de aur este păstrat parţial în cadrul Băncii Naţionale a României, parţial la alte bănci centrale.
Conform standardelor FMI, menţinerea rezervei valutare în ţară ar determina pierderea calităţii acesteia de rezerve internaţionale .

http://economie.hotnews.ro/stiri-fi...are-nefiind-mod-obligatoriu-semn-sanatate.htm