• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Articole cu si despre situatia din Romania

Retrospectivă 2010: România, în presa străină

1293891429retrospectiva.jpg


Situația din justiție a fost reflectată în presa internațională, mai ales în perspectiva aderării țării noastre la Schengen. Și relațiile președintelui Băsescu cu omologul său francez Nicolas Sarkozy au au atras atenția, într-un mod negativ. Presa elvețiană a apreciat că țara noastră nu este suficient de pregătită și a numit România "nuca tare a Europei". Nici presa franceză nu a fost favorabilă țării noastre, fiind sceptică în ceea ce privește capacitatea României de a respecta termenele stabilite până în martie 2011.

Corupția generalizată din țara noastră a fost subiect de presă și pentru Deutsche Welle, aceasta explicând reticența liderilor politici occidentali cu privire la aderarea la Schengen. Tot legat de corupție trebuie amintit cazul senatorului Cătălin Voicu, un subiect pe care, de asemenea, nu a trecut neobservat. Le Monde titra: "Cazul Voicu, o premieră pentru o țară cu un grad ridicat de corupție".

Dacian Cioloș, comisar european, era considerat în presa britanică un al doilea comisar al Franței. Ceva mai târziu, tot presa britanică a prezentat prin intermediul unor articole ironice răcirea relațiilor dintre Băsescu și Sarkozy. Traian Băsescu a fost chiar comparat cu Vladimir Putin pentru că își depășește competențele constituționale. Tot presa britanică a reacționat vehement atunci când președintele Băsescu i-a încurajat pe români să-și găsească un loc de muncă peste granițe.

Presa rusă a obiectat cu privire la politica țării noastre față de Moldova, susținând că "unirea Republicii Moldova cu România ar destabiliza Europa de Est" sau " renașterea separatismului etnic în UE are România în centrul conflictului".

Elena Udrea a fost extrem de mediatizată de presa internațională, aceasta fiind o "Glamour Girl", în viziunea Die Welt. Inițiativa ministrului turismului de a împărți pantofi cu ton sinistraților în urma inundațiilor din vara acestui an a fost taxată de The Telegraph. De departe însă, subiectul "de top" a fost frunza din logoul României.

La începutul anului 2010, Mircea Geoană a ajuns vedeta CNN după ce soția, Mihaela Geoană, a susținut că soțul a pierdut alegerile din cauza „flăcării violet". CNN sugera că poate acesta ar fi trebuit să mănânce ceva mai mult usturoi. Scandalul cu parapsihologul de la Controceni Aliodor Manolea a făcut deliciul presei.

Au fost și răsturnări de situație în ceea ce privește relațiile cu FMI și Banca Mondială. De interes a fost declarația directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, referitoare la o posibilă intrare în incapacitate de plată a țării noastre. Reacțiile nu au întârziat să apară.

Situația economică a țării noastre a fost un subiect pe larg dezbătut de presa internațională, unde puteai citi "sărăcia îi face pe romi să plece din România". Țara noastră a fost implicată și într-un adevărat scandal, după expulzarea romilor, în urma inițiativelor politice ale președintelui francez, Nicolas Sarkozy.

Hackerii români au ajuns și ei extrem de cunoscuți în presa străină în 2010: "Un haker român a spart site-ul Marinei Britanice" sau "Hackeri români, prinși în Italia, furau parole pentru a vinde pe eBay.

În 2010 am avut parte de nenumărate proteste, iar ele au început din primele zile ale anului. Au continuat și în următoarele luni, profesorii nu au mai intrat la ore, angajaţi din diferite sectoare au încetat lucrul pentru câteva ore sau zile. Pe 1 aprilie, Capitala a fost paralizată de greva RATB, iar în mai au avut loc primele proteste în stradă care s-au soldat cu violenţe. Pensionarii au rupt cordonul de securitate al jandarmilor pentru a ajunge în faţa porţii Palatului Cotroceni. La câteva zile după, a avut loc primul mare protest din 2010. Peste 50.000 de oameni au venit în faţa guvernului unde a protestat. PDL-istul Marcel Hoară a fost îmbrâncit şi huiduit de mai mulţi participanţi la miting, iar acesta a scăpat numai după ce s-a refugiat, sub protecţia poliţiei comunitare, în Muzeul Ţăranului Român. Pe 26 mai, mămicile au ieşit şi ele în stradă, împrenă cu bebeluşii, din cauza indemnizațiilor. În iunie, în ziua în care guvernul şi-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri de austeritate, Confederaţiile sindicale au scos oamenii în stradă. Tensiunile s-au accentuat, protestatarii s-au îmbrâncit cu forţele de ordine şi au incendiat manechine cu numele guvernanţilor. În toamnă, protestele au continuat. Pe 22 septembrie, mii de oameni şi-au strigat din nou nemulţumirile în Capitală, iar incidentele au fost extrem de violente. Chiar și polițiștii au protestat în 2010! În octombrie un alt protest, iar prezența unor membri PSD, Victor Ponta, Marian Vanghelie, Liviu Dragnea, Oana Mizil, a încins spiritele.

Anul 2011 nu se anunță mai calm, iar sindicatele ameninţă cu noi proteste dacă guvernanţii vor continua să ia măsuri de austeritate.

"Eu când vreau să fluier, fluier" este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin. A reuşit să ia marele premiu al juriului, Ursul de Argint, şi distincţia "Alfred Bauer". Pelicula este, de asemenea, propunerea României la Premiile Oscar 2011, pentru care nominalizările vor fi anunţate pe 25 ianuarie. A mai fost prezentat și "Portretul luptătorului la tinereţe", de Constantin Popescu. Nici anul acesta românii nu au lipsit de la Festivalul de la Cannes. Cristi Puiu s-a întors în secţiunea Un Certain Regard cu "Aurora" - după "Moartea domnului Lăzărescu", în 2005 -, de data aceasta alături de Radu Muntean, care a prezentat "Marţi, după Crăciun". La Cannes a mai rulat "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", dar în afara competiţiei. Deşi au avut cronici la superlativ în cele mai prestigioase publicaţii, filmele româneşti s-au întors totuși de la Cannes fără premii.

Festivalul de la Locarno, din august, a adus premii pentru "Morgen", "Periferic" și "Medalia de onoare". Printre filmele româneşti care au avut premiera anul acesta se mai numără "Poker", de Sergiu Nicolaescu, "WebSiteStory" de Dan Chişu, "Europolis" de Cornel Gheorghiţă, "Despre alte mame" de Mihai Ionescu şi Tiberiu Iordan şi "Oul de cuc", de Ioan Cărmăzan.

În 2011 sunt aşteptate pelicule, precum "Principii de viaţă", "Visul lui Adalbert" şi "Din dragoste.

Inna a fost prezentă în topurile muzicale internaționale și ne putem lăuda și cu un rezultat bun la Eurovision, în pofida unor comentarii răutăcioase ale jurnaliștilor de la "The Guardian", potrivit cărora ar trebui "să ne spânzurăm pentru cântecul de la Eurovision".

Ne-am facut de râs după concertul AC/DC, în urma scandalului de la Vama Nădlac, când, la plecare, acestora li s-a cerut mită de 2.500 de lei.

În 2010 ne-au părăsit, printre alții, scriitorul Stelian Filip, violonistul Ştefan Gheorghiu, jurnalistul Mile Cărpenişan, actorii Jean Constantin, Lucia Mureşan şi Rodica Tapalagă, cântăreaţa Mădălina Manole, poetul şi omul politic Adrian Păunescu.

http://www.cotidianul.ro/133602-Retrospectiva-2010-Romania-in-presa-straina
 
Ce îi aşteaptă pe români în 2011.


Guvernul amână grosul restructurărilor pentru acest an. Mediul privat mai are de făcut mici ajustări.

Anul 2011 se anunţă plin de incertitudine pentru românii care lucrează în sectorul bugetar, dar ceva mai bun pentru cei din mediul privat. În timp ce grosul disponibilizărilor bugetarilor se amână pentru acest an, multe firme intră în 2011 cu personalul mult subţiat.

Astfel, 50.000 de bugetari care ar fi trebuit să părăsească sistemul până la sfârşitul lui decembrie 2010 ar urma să-şi piardă posturile în cursul acestui an. Acestora li se vor adăuga, spun autorităţile, alţi 15.000 de angajaţi, trecuţi de la bun început pe calendarul restructurărilor din 2011. Mulţi dintre viitorii disponibilizaţi sunt angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor. "Numărul de posturi se reduce, la nivelul ordonatorilor de credite, astfel încât să se asigure încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate, potrivit legii, pentru anul 2011", explicau, la sfârşitul anului trecut, oficialii ministerului condus de Traian Igaş.


Disponibilizările sunt prevăzute în înţelegerea dintre Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Procesul este însă foarte lent şi urmează un calendar care a cunoscut numeroase amânări: până în septembrie, fuseseră puşi pe liber doar 27.000 de angajaţi.

Firmele par să-şi revină

În schimb, mediul privat pare să fi depăşit perioada cea mai grea. Potrivit notificărilor transmise de patroni agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, până la mijlocul lunii decembrie 2010 "au fost anunţate disponibilizări pentru 3.523 persoane pentru ianuarie 2011 şi 334 pentru luna februarie 2011", se arată într-un răspuns oficial transmis EVZ. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Ocupării Forţei de Muncă (ANOFM) au atras însă atenţia că "aceste date reprezintă o estimare a numărului de persoane disponibilizate".

Cifrele sunt mult mai mici decât cele înregistrate anii trecuţi. Astfel, în 2009, patronii au trimis agenţiilor de ocupare notificări pentru aproape 194.000 de angajaţi pe care estimau că-i vor concedia. Însă, dintre aceştia, în realitate doar puţin peste 120.000 au şi ajuns şomeri la finele anului. În 2010, doar 65.000 dintre cei 115.000 de salariaţi ameninţaţi de disponibilizări şiau pierdut locul de muncă.

65.000 de bugetari
ar urma să-şi piardă locul de muncă în cursul acestui an, aşa cum prevede planul întocmit de actualul guvern

RECUPERĂRI DIN 2010

Salariile bugetarilor cresc cu 15%



După ce salariile au fost reduse cu un sfert începând cu 1 iulie 2010, vestea bună pentru bugetari este că, de la 1 ianuarie, acestea cresc cu 15% raportat la nivelul actual diminuat. Practic însă, veniturile angajaţilor în instituţiile de stat vor rămâne mai mici decât cele pe care le aveau cu un an în urmă.

O noutate este şi faptul că salariul minim brut pe ţară va fi de 670 de lei.

Cea mai importantă schimbare în ceea ce priveşte veniturile bugetarilor este intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare, declarată recent constituţională de către Curtea Constituţională, după sesizările partidelor de opoziţie privind neconstituţionalitatea legii.

Această lege ar fi trebuit să se aplice încă de la începutul anului 2010, însă negocierile şi contestările s-au prelungit astfel încât documentul cerut şi de FMI a fost adoptat în decembrie, prin asumarea răspunderii guvernului în faţa parlamentului.

Grila remuneraţiilor nu se aplică în 2011

Astfel, pe parcursul acestui an, salariaţii bugetari nu vor primi prime, tichete de masă, tichete- cadou şi nici tichete de vacanţă. Totodată, orele suplimentare vor fi recompensate cu timp liber, nu cu bani.

Legea salarizării bugetarilor conţine coeficienţii în baza cărora vor fi calculate salariile angajaţilor la stat. Grila nu se va putea aplica însă în acest an. Pentru a putea fi aplicată, salariile în sectorul public trebuie să revină la valoarea de dinaintea reducerii cu 25%.

CONTRIBUŢII

Taxe mai mari pentru pensionari

Începând cu 1 ianuarie, pensionarii care au venituri ce depăşesc 740 de lei vor plăti contribuţia de 5,5% pentru asigurările de sănătate. Spre deosebire de modalitatea calculării acestei taxe până la finele anului 2010, cota va fi aplicată întregii sume. Până la 31 decembrie, pensiile de până la 1.000 de lei erau scutite de taxe şi impozite.

Pensionarii trebuiau să plătească impozit şi să achite contribuţia la fondul de asigurări de sănătate pentru sumele care depăşeau plafonul de 1.000 de lei. Potrivit estimărilor oficiale, această modificare va aduce la vistieria statului circa 1,4 miliarde de lei.

Ideea taxării pensiilor mici a stârnit mari dezbateri publice încă din luna februarie a anului trecut, când a fost adusă în discuţie de fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu.

INDEMNIZAŢII REDUSE


Guvernul alocă mai puţini bani pentru mămici



Deşi, în mod oficial, autorităţile doresc să încurajeze româncele să nască mai mulţi copii, deciziile pe care le-au luat vor avea, cel mai probabil, efectul invers. După o dezbatere aprinsă, guvernul a decis să ofere două variante de concediu maternal, prin care să le încurajeze pe femei să revină cât mai repede în câmpul muncii.

Astfel, în primul caz, mamele care aleg să stea cu copilul acasă doar un an vor putea beneficia de o indemnizaţie cuprinsă între 600 şi 3.400 de lei. Dacă o persoană decide să se întoarcă la serviciu până la împlinirea celor 12 luni va fi recompensată de stat cu o primă specială în valoare de 500 de lei, pe care o va primi lunar, până când copilul împlineşte doi ani.

Posibilitatea mamei de a rămâne în concediu maternal timp de doi ani a fost menţinută, însă persoanele cu venituri mari care aleg această variantă vor primi mai puţini bani. În acest caz, valoarea indemnizaţiei scade până la o sumă cuprinsă între 600 şi 1.200 de lei, în funcţie de salariul pe care părintele îl primea înainte de naşterea copilului. Există şi posibilitatea unui concediu fără plată, până la doi ani.

Mamele aflate deja în concediu de maternitate nu vor fi afectate de noile prevederi. Până anul trecut, femeile puteau rămâne în concediu de maternitate doi ani, timp în care primeau în fiecare lună 85% din media veniturilor lunare din ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei. Executivul estimează că, în acest fel, cheltuielile bugetare vor fi mai mici cu 100 milioane lei, în 2011.

FISCALITATE

Revine impozitul de 3% la microfirme

Chiar dacă modificările fiscale, care vin în valuri la fiecare final de an, dau peste cap planurile de afaceri ale firmelor, mulţi întreprinzători au un motiv de bucurie. Începând cu 1 ianuarie, microîntreprinderile au posibilitatea de a alege între două modalităţi de taxare: un impozit de 16% pe profit şi o cotă de 3% pe venit. Microfirmele au avut această posibilitate până la începutul anului trecut, când guvernul a refuzat să o prelungească.

O altă noutate pentru firme este introducerea unei singure declaraţii pentru obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa persoanelor asigurate.

Tot de la 1 ianuarie, impozitul pe dividendele plătite de companiile din alte state membre ale Uniunii Europene creşte de la 10% la 16%. Deducerea limitată a cheltuielilor cu combustibilul nu a fost eliminată pe 31 decembrie 2010, aşa cum era prevăzut. Astfel, firmele nu-şi vor putea deduce aceste cheltuieli din profit nici pe parcursul acestui an.

De la 1 ianuarie s-au schimbat regulile şi pentru iubitorii jocurilor de noroc. În localurile specializate vor fi emise bilete de intrare pentru fiecare persoană, cu o valabilitate de 24 de ore în intervalul 8.00-8.00. Intrarea într-un cazinou va costa 20 de lei, iar în localurile cu aparate tip slot-machine va costa 5 lei. O veste bună pentru românii care au bani în depozite bancare, dar şi pentru firmele care fac economii la bancă. Plafonul până la care sumele depuse sunt garantate creşte de la 50.000 de euro la 100.000 de euro, după cum a anunţat recent Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor. Asta înseamnă că, în cazul în care banca unde persoana fizică sau juridică îşi ţine economiile dă faliment, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) returnează o sumă de până la 100.000 de euro.

SCUMPIRI

La început de an, creşterile de preţuri se ţin lanţ. Vom plăti mai mult pentru ţigări, benzină şi taxa auto


Mersul cu maşina şi fumatul devin tot mai inaccesibile pentru români. Asta deoarece benzina şi ţigările se scumpesc din cauza creşterii accizei, iar taxa auto a fost majorată de guvern.

De parcă nu ar fi fost suficiente aceste creşteri de preţuri, şi poliţa obligatorie RCA este mai costisitoare. În acest an, posesorii de autoturisme vor plăti prime cu aproximativ 15% mai mari comparativ cu cele de anul trecut, potrivit datelor transmise de companii către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Majorarea accizelor are ca efect imediat scumpirea carburanţilor. De la 1 ianuarie, accizele la benzina fără plumb şi motorină au crescut cu peste 3%. Acciza la benzina fără plumb urcă de la 452 euro pe tonă la 467 euro pe tonă, iar cea la motorină se majorează de la 347 euro pe tonă la 358 euro pe tonă. Rămân neschimbate acciza pentru benzina cu plumb, la fel şi accizele pentru alcool şi băuturile alcoolice. Potrivit estimărilor din piaţă, preţul unui litru de benzină va ajunge la 6 lei în acest an.

Creşte taxa auto

Persoanele care doresc să înmatriculeze o maşină vor achita o taxă de poluare mai mare în medie cu 45-50%, în funcţie de vechimea şi puterea maşinii. De la 1 ianuarie, taxa se aplică şi pentru maşinile Euro 5, variind între 40 de euro, pentru o maşină cu motor de 1.100 cmc şi o vechime de doi ani, şi 1.867 euro, în cazul unei maşini noi de 4.200 cmc. Pentru o Dacia Sandero nouă cu motor de 1,2 litri, cu un preţ de 7.500 de euro, taxa auto este de 76 de euro. În cazul unei maşini Euro 4 cu motor de 2.000 cmc, cu o vechime de doi ani, taxa auto creşte de la 1.060 euro la 2.742 euro, iar pentru una cu vechime de patru ani - de la 899 euro la 2.326 euro.

Întreaga structură a accizelor la ţigări se modifică de la începutul acestui an. Însă creşterea preţurilor la raft va fi simţită abia de la începutul lunii iulie, după cum spun reprezentanţii pieţei tutunului. În prima jumătate a lui 2011 va fi aplicată acciza actuală, de 76,59 euro/mia de ţigarete. De la 1 iulie 2011, pachetele de ţigări se vor scumpi cu sume cuprinse între 20 şi 60 de bani, potrivit Gildei Lazăr, director corporate affairs la JTI.

Comisia de Prognoză anticipează un curs de schimb valutar mediu de 4,21 lei/euro. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, este mai pesimist şi vede un curs mediu de 4,3 lei/euro, în 2011. El anticipează un interval de variaţie cuprins între 4,2 şi 4,4 lei/ euro.

4,21 de lei pentru un euro
este cursul de schimb estimat de Comisia de Prognoză pentru 2011

NOUL COD AL MUNCII

O nouă relaţie între patron şi angajat

Anul acesta va fi adoptat noul Cod al muncii, act normativ supus deja dezbaterii publice, care schimbă regulile în raporturile de muncă din România. Astfel, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, angajatorul îl poate ţine în perioadă de probă până la 45 de zile, pentru funcţiile de execuţie, şi cel mult 120 de zile când este vorba despre o funcţie de conducere.

În plus, a fost eliminată interdicţia privind angajarea succesivă a mai mult de trei persoane în perioadă de probă pentru acelaşi post. Totodată, patronul are dreptul să stabilească obiective de performanţă individuală şi criterii de evaluare a acestora. O altă prevedere este eliminarea interdicţiei de a face angajări, timp de nouă luni de la data disponibilizărilor, pentru companiile care au făcut concedieri colective.

Ce drepturi câştigă inspectorii muncii

Guvernul a aprobat şi o nouă lege a Inspecţiei Muncii. Conform acesteia, inspectorii de muncă ar putea fi încadraţi ca funcţionari publici cu statut special, asemenea poliţiştilor şi militarilor. Inspectorii vor avea atribuţii lărgite, pentru a combate munca la negru şi ilegalităţile din companii, mergând până la "suspendarea sau retragerea autorizaţiei de funcţionare" sau aplicarea de sigilii, în calitate de autoritate de stat. Vor avea inclusiv atribuţii de supraveghere a pieţei, pentru a verifica şi restricţiona vânzarea produselor neconforme.


FACILITATE. Firmele vor putea angaja şi concedia mai uşor personalul



evz.ro
 
Teleorman. O bombă artizanală, dintr-un colet poştal, a rănit uşor un bătrân

Serviciile secrete încearcă să elucideze enigma din cazul unui bătrân din Teleorman, care a fost rănit uşor după ce a deschis un colet în care se afla o bombă artizanală. Incidentul a avut loc în ajunul Anului Nou iar acum Poliţia, Parchetul şi Serviciile secrete încearcă să afle cine şi de ce a trimis bomba. Trei variante sunt posibile: o răzbunare de familie, o glumă proastă sau o bombă trimisă la o adresă greşită.

S-a întâmplat la 31 decembrie. Constantin Ciolan a fost anunţat de poştaşul comunei că are un colet de ridicat. “Mă duc să îl desfac să văd ce e în el. Am rupt sfoara cu care era legat şi fiul meu s-a tras şi a zis: poate e o bombă”, povesteşte bătrânul. Gluma s-a adeverit: “Am săltat coperta şi BUM...”

A ridicat cartea pe care scria Enciplopedia Britanică şi au văzut că era decupată. Au luat-o şi au fugit cu ea la şeful de post.

A doua zi toată Plosca a fost împânzită de autorităţi. Mascaţi, servicii secrete şi pirotehnişti au venit pentru a cerceta locul. “Echipa noastră a fost formată de specialişti inclusiv pe acest domeniu, a fost un dispozitiv exploziv construit artizanal”, a declarat telefonic Adrian Ilicea purtător de cuvânt IPJ Teleorman.

Oficial, coletul a plecat de pe bulevardul Sfânta Vineri. Expeditorul, un anume Vasile Maria. E greu de crezut că aceste date sunt adevărate. Urmează ca poliţiştii să îl descopere pe adevăratul expeditor.

Procurorii au dechis o anchetă pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Şi asta deoarece nu oricine poate construi o bombă.

Constantin Ciolan îl suspectează pe cumnatul fiului său de trimiterea coletului. În urma unei răfuieli de familie acesta i-ar fi dat foc la maşină în urmă cu doi ani. Până când expeditorul va fi găsit, soţii Ciolan trăiesc cu frica în sân că acesta ar putea să se răzbune din nou.

http://www.antena3.ro/life-show/biz...let-postal-a-ranit-usor-un-batran-116157.html
 

Attachments

  • teleorman-o-bomba-artizanala-dintr-un-colet-postal-a-ranit-usor-un-batran-85379.jpg
    teleorman-o-bomba-artizanala-dintr-un-colet-postal-a-ranit-usor-un-batran-85379.jpg
    60.6 KB · Views: 0
Adrian Vasilescu: Anul 2011 va fi mai greu decât 2010. VEZI analiza consilierului guvernatorului Băncii Naţionale a României


Anul 2011 va fi cel mai greu din punct de vedere economic, deoarece pe de o parte trebuie să ieşim din recesiune, iar pe de altă parte trebuie să restabilim echilibrul bugetar, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

”Cred că 2011 trebuie să înceapă cu bătălia aprigă pentru ieşirea din recesiune. Dacă nu ieşim din recesiune în 2011, vom avea de tras mulţi ani de acum în acolo", a precizat el, citat de Agerpres.

Potrivit oficialului BNR, bătălia principală se va da cu inflaţia, care trebuie redusă la jumătate. În plus, în 2011 trebuie să înceapă masiv restructurările economice.


Fără soluţii viabile nu ieşim din recesiune

"Dacă nu găsim soluţii, nu vom ieşi din recesiune. Mai ales că în 2010 am început o bătălie aprigă pentru echilibrarea bugetului, bătălie în care au fost câştigate câteva cote, dar care nu s-a încheiat. Aşa că 2011 va fi un an mai greu", a declarat Vasilescu.

El a mai spus că piaţa bancară a fost în recesiune în ultimii doi ani. Cursul a fost stabil pe parcursul întregului an 2010 şi va rămâne stabil, estimează consilierul lui Mugur Isărescu.

El spune că băncile au dat credite statului în atunci când acesta avea nevoie vitală de bani.

http://www.evz.ro/
 
Presa straina: Romania nu accepta cu usurinta amanarea aderarii la Schengen

Romania nu accepta cu usurinta amanarea aderarii la Spatiul Schengen, tensiunile intre Bucuresti si Comisia Europeana fiind in crestere, comenteaza site-ul postului RTBF (Radio Television Belge Francophone).

Franta si Germania au anuntat ca, deocamdata, nu vor accepta aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, argumentand ca cele doua tari nu intrunesc toate garantiile de securitate, noteaza RTBF, citata de MEDIAFAX.

"In 2007, era clar pentru toata lumea ca Romania si Bulgaria nu erau pregatite sa adere la Uniunea Europeana. Comisia Europeana indica probleme cu coruptia, infractionalitatea si traficul de toate tipurule in cele doua tari. Dar europenii au decis sa accepte Romania si Bulgaria in baza unui mecanism inedit", reaminteste RTBF, referindu-se la Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV).

Dupa anuntul Frantei si Germaniei privind amanarea aderarii la Schengen si in contextul expulzarii romilor din Italia si Franta, relatiile intre Romania si unii parteneri europeni sunt foarte tensionate. Romania si-a exprimat nemultumirea si a anuntat ca nu mai doreste Mecanismul de supraveghere, subliniaza RTBF. "Comisia Europeana a reactionat imediat, explicand ca acest mecanism a fost decis de statele membre UE si ca Romania nu poate renunta la el. Supravegherea se va incheia atunci cand vor fi solutionate problemele in Romania si Bulgaria, a precizat CE", noteaza RTBF.

http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...u-usurinta-amanarea-aderarii-la-Schengen.html

si iata urmarile.....

Romania ar putea "lovi" in Croatia pentru a adera la Schengen

Dorind sa forteze mana Frantei si a Germaniei in privinta acceptarii Romaniei in Spatiul Schengen, ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, a amenintat ca Bucurestiul ar putea conditiona aderarea Croatiei la Uniunea Europeana si sugereaza ca Romania poate denunta unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV).

Intr-un interviu acordat "Adevarul Europa", ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca folosirea MCV impotriva aderarii Romaniei la Schengen, desi sunt indeplinite criteriile tehnice, ar putea determina o riposta pe masura din partea Bucurestiului, relateaza Adevarul.ro. „Trebuie sa ne gandim foarte serios daca mai merita sa continuam acest lucru. Noi am facut progrese in reforma sistemului judiciar. Daca ele nu sunt incurajate mai departe, intr-o logica de cooperare, exista posibilitatea de a denunta unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare, ramanand sa informam Comisia cu privire la progresele noastre in domeniul reformei Justitiei" a declarat ministrul roman de Externe.

"Mi se pare incorect sa acceptam acest precedent, ca doua state, indiferent care, sa schimbe regulile in timpul jocului. Scrisoarea ministrilor de Interne francez si german are niste probleme de redactare. In primul rand, se adreseaza Comisiei, desi decizia se ia in Consiliul de Justitie si Afaceri Interne. Prin urmare, destinatarul e gresit", a precizat Baconschi, citat de Mediafax.


■[Franta si Germania nu vor Romania in Schengen]

"Orice tara din lume are problemele ei, niciuna nu e perfecta", a declarat ministrul roman de Externe lansad sa se inteleaga ca Franta si Germania folosesc ca pretext vechile clauze aferente acceptarii in UE pentru a refuza accesul in Spatiul Schengen, relateaza cotidianul Gandul.

Astfel, potrivit Radio France International, Romania poate conditiona aderarea Croatiei la UE si poate denunta unilateral MCV, daca este folosit in alte domenii si devine un handicap, a declarat Teodor Baconschi: "Haideti sa privim la situatia Croatiei. Noi sustinem orice extindere a Uniunii Europene in Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta sa se faca fara Mecanismul de Cooperare si Verificare, in conditiile in care, in cazul nostru, se mentine.

Guvernul de la Zagreb a stabilit impreuna cu oficialii europeni - in special comisarul pentru Extindere, Stefan Fule - ca perioada de aderare va fi a doua jumatate a lui 2011. Totodata, Croatia a inchis deja 28 de capitole din cele 35 de negociere pentru aderare.



"Obiceiuri vechi" in negocieri si diplomatie


Potrivit prim-vicepresedintelui democrat-liberal, Theodor Stolojan, a declarat ca pozitia lui Baconschi este un obicei la nivelul negocierilor de la Bruxelles. "In negocieri, in diplomatie se creeaza si anumite presiuni, apar si diverse amenintari de genul «uite ce am putea face si noi!»", a explicat Stolojan, dand exemplul Marii Britanii, care sub mandatul lui Margaret Thatcher a blocat deciziile UE, pentru a obtine o contributie mai scazuta la bugetul european, relateaza Gandul.info.

Germania este o mare sustinatoare a aderarii Croatiei, astfel, Romania poate crea o anumita presiune sau o amenintare, aratand ce poate face, daca si altii fac la fel.



Ce efecte poate avea declaratia lui Teodor Baconschi?


■Afectarea finantarilor cu fonduri europene
„Denuntarea unilaterala poate atrage masuri pe fondurile europene. Un astfel de gest poate insemna mentinerea coruptiei, iar intr-o asemenea tara nu se baga bani. Oricum, toata discutia din jurul denuntarii MCV nu face decat sa accentueze ideea ca Guvernul ar ascunde coruptie", a declarat Punui dintre fostii negociatori ai Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, prof. Vasile Puscas. Potrivit Adevarul.ro, acesta a reamintit ca in acest an incep negocierile pentru bugetul 2014-2020, iar Romania are nevoie de o pozitie puternica si credibila pentru a obtine cat mai mult, si a precizat ca o astfel de actiune a Romaniei in raport cu acordul cu Executivul european nu mai poate determina activarea clauzei de salvgardare, situatie posibila doar in primii ani de la aderarea unei tari.


■Afectarea relatiei cu Ungaria, care a preluat la 1 ianuarie presedentia semestriala a UE

O alta consecinta a declaratiilor sefului diplomatiei ar putea fi si afectarea relatiilor cu vecina Ungaria, care a preluat presedintia UE de la 1 ianuarie. Pe agenda de prioritati europene stabilita de oficialii de la Budapesta se numara atat aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, cat si aderarea Croatiei la UE, mai noteaza Adevarul.ro. [Ungaria: Aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, importanta pentru stabilitatea din Balcan

"Cred ca ne aratam muschii, insa nu stiu daca e cea mai inteleapta atitudine politica externa. Ar fi fost mai intelept sa mergem pe un discurs similar cu cel al Bulgariei, care face diferentierea intre Mecanismul de Cooperare si Verificare si aderarea la Spatiul Schengen, necontestand nici Mecanismul si nici faptul ca mai exista inca intarzieri si pe chestiunile tehnice", afirma Laura Stefan, expert in justitie la SAR si presedintele de onoare al UNPR, potrivit RFI.

9am.ro
 
Da’ Schengen ăsta ce ne dă maică?

Preşedintele CE desfiinţînd simbolic una dintre vămile statelor nou intrate în Schengen

* Ce este Schengen

Schengen este o mică localitate din Luxemburg unde cîteva state europene au semnat, în 1985, un acord prin care se stabilea eliminarea controlului la graniţele dintre ele. Măsura a intrat în practică în 1995, pentru vămile terestre şi navale, iar din 2008 şi la vămile aeroportuare. La acest acord au aderat, pînă în prezent, şi state care nu sunt membre UE(Elveţia, Norvegia, Islanda, Liechtenstein), dar sunt şi state UE care nu au dorit să-şi deschidă graniţele(Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda). Prin urmare, orice individ care intră în spaţiul creat de buchetul statelor care au aderat la acord se poate plimba de colo-colo fără a-i mai fi controlate paşaportul sau cartea de identitate la trecerea dintr-o ţară semnatară în alta. Pe lîngă libertatea totală de mişcare a persoanelor, de aceeaşi facilitate beneficiază şi mijloacele de transport, ceea ce aduce o importantă economie de carburanţi, nervi şi timp prin eliminarea orelor de aşteptare în vămi. De asemenea, punctele vamale din interiorul acestui spaţiu se desfiinţează, ceea ce duce la diminuarea numărului de salariaţi ai statului şi, implicit, la scăderea cheltuielilor cu salariile şi funcţionarea, in ministerelor de resort. Ca să mă exprim pe înţelesul lui tanti Mimi, ori că te duci cu rata la Sascut sau Budapesta, ori că iei avionul spre Barcelona sau Suceava, ori că mergi cu trenul la Berna sau Băicoi, ori că iei vaporul spre Viena sau Sulina, tot aia e! Îţi trebuie doar bani de bilet, în cazul în care nu vrei să faci blatul.

* România…în spaţiu?!

Singurele ţări membre UE care vor dar nu fac parte din spaţiul Schengen sunt Bulgaria şi România. Conform Tratatului de aderare(Capitolul Justiţie şi afaceri interne)data la care ţara noastră ar trebui să fie acceptată în Schengen este 27 martie 2011. Pentru asta, statul român a avut de îndeplinit anumite obligaţii tehnice. În linii mari, acestea sunt:

* securizarea graniţelor exterioare ale UE, respectiv frontierele cu Ucraina, Moldova, Serbia şi Marea Neagră;
* instituirea unui sistem integrat de evidenţă a persoanelor, mijloacelor de transport etc. conectat la cel al statelor membre, precum şi securizarea acestuia pentru protejarea datelor cu caracter personal;
* dotarea tehnică ultramodernă a punctelor de securizare veterinar-alimentară, de control al sănătăţii populaţiei, a poliţiei de frontieră şi a vămii(maşini, şalupe, instrumente de vizualizare în infraroşu şi cu senzori termici pentru identificarea mişcării, laboratoare de control antidrog şi epidemiologic) situate la frontiera externă a UE;
* crearea unui sistem de semnalare care să avertizeze online celelalte state cînd intră în spaţiul Schengen urmăriţi general şi internaţional, persoane suspectate de participare la terorism şi crimă organizată etc.;
* instruirea şi profesionalizarea personalului conform standardelor Schengen.

Tot pentru tanti Mimi, spun că aceasta înseamnă că România trebuie să fie capabilă să-şi păzească straşnic frontierele aşa încît să nu fie penetrată de imigranţi, de traficanţii de carne vie, arme şi droguri, de contrabandişti, de terorişti etc. Atunci cînd România va intra în spaţiul Schengen, dacă un infractor este “scăpat” de grăniceri, vameşi sau poliţişti, el poate ajunge în orice stat membru fără să-l mai întrebe cineva ceva. Pentru asta, Olanda, de exemplu, trebuie să aibă încredere în profesionalismul şi corectitudinea personalului românesc de la frontieră ca şi în propriul personal. Ca o paranteză, întreb acum: Pe bune, voi aţi avea? Cînd spun asta am în vedere miile de baxuri cu ţigări de contrabandă care intră în ţară dinspre Republica Moldova şi Ucraina, ne mai vorbind de crima organizată!

* Unde ne aflăm cu îndeplinirea obligaţiilor

Autorităţile române, din toată sărăcia lor, au investit miliarde de euro pentru modernizarea vămilor, aeroporturilor şi poliţiei de frontieră, precum şi pentru emiterea documentelor de identitate şi identificarea digitală a persoanei conform standardelor Schengen. Evaluările de pînă acum ale partenerilor europeni au confirmat că România a respectat angajamentele luate, iar cîştigătorul licitaţiei pentru executarea lucrărilor de implementare a sistemelor necesare a fost consorţiul de firme franco-german EADS(care pînă azi a primit 800 de milioane de euro de la noi). Tocmai de aceea, Traian Băsescu a cerut Guvernului să nu mai utilizeze alte 271 de milioane de euro, alocate prin bugetul de stat din 2011, lucrărilor de securizare a frontierei pe care trebuie să le facă EADS, pînă nu vom şti data intrării în Schengen. “Anul acesta avem în buget 271 de milioane de euro pentru crontinuarea programelor de securizare a frontierei, de achiziţii de bunuri care să crească mobilitatea poliţiei de frontieră, a vămii. Cred că va trebui să privim cu reţinere cheltuirea celor 271 de milioane de euro. Ele pot fi îndreptate către IMM-uri şi nu neapărat către EADS“, a spus preşedintele cînd a fost la şedinţa de Guvern. Spus pe şleau, dacă Franţa şi Germania se opun intrării României în Schengen, noi de ce am da milioane de euro unui consorţiu franco-german care lucrează tocmai la acest proiect?! Mie mi se pare corectă poziţia preşedintelui! Altfel, ei ne dau sictir, iar noi, fraieri, le umplem pungile cu galbeni!

* JAI

Decidentul care confirmă sau nu îndeplinirea parametrilor tehnici(deci nu politici) necesari intrării în spaţiul Schengen este Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne(JAI), instrument de lucru independent al UE, în care statele membre sunt reprezentate la nivel guvernamental. Dacă reprezentantul unui singur stat se opune, intrarea în Schengen nu are loc. După cum am arătat, România a îndeplinit toate condiţiile, iar evaluările JAI de pînă acum au fost pozitive. De aceea, orice vot împotrivă nu ar avea justificare. Ca să fac o comparaţie pentru a înţelege şi tanti Mimi, ca să participi la raliu nu contează dacă eşti blond, brunet, înalt, scund, născut la ţară sau la oraş, ci dacă maşina pe care o conduci respectă nişte standarde tehnice impuse de organizatorii întrecerii. Dacă România e mică, urîtă şi crăcănată, dar are “maşina” conform cerinţelor, de ce ar vota cineva în JAI împotrivă?

* De aici începe măgăria franco-germană

Invazia Franţei(dar nu numai) de către mii de ţigani proveniţi din România şi Bulgaria a aprins becul de alarmă al autorităţilor franceze. “Dacă desfiinţăm graniţele, ăştia nu mai au nicio barieră şi ne năpădesc parcurile, sub-podurile, marginile oraşelor, casele nelocuite, gropile de gunoi. Orice şatră, cu coviltire şi cîini sub căruţă, se poate deplasa liber pînă la Luvru ca să-şi pască gloabele pe peluzele grădinii, timp în care balaoacheşii umplu boscheţii de chicoteli amoroase facînd puradei made în France”, şi-a zis Sarkozy. O altă cauză ar fi acordarea cetăţeniei române pe bandă rulantă pentru cetăţenii Republicii Moldova. Credeţi că moldovenii îşi fac buletin de România din patriotism? Ei bine, nu! Ţărişoara noastră este doar o biată haltă în drumul lor spre Occident. Nici această migraţie nu este pe placul statelor vest-europene. Şi nici pe placul Rusiei care vrea să păstreze acea zonă sub influenţa sa, mai ales în noua conjunctură politică, respectiv cîştigarea alegerilor de către comuniştii lui Voronin. Prietenia dintre Putin şi Merkel este cunoscută, precum şi dependenţa Germaniei de hidrocarburile ruseşti. În ce mă priveşte, suspectez faptul că “ţarul” de la Kremlin, fost spion rus implementat cu acte la STASI, în RDG, la Berlin, adică ”firma” de la care se zice că primea salariu şi est-germana frau Merkel, şi-a băgat coada. Măi, ce se mai leagă?!

Scurtă recapitulare a celor spuse pînă aici şi unele adăugiri

* Avem o ţară, România, care a făcut eforturi să îndeplinească prevederile Tratatului de aderare, capitolul JAI, ceea ce i-ar da dreptul să intre în spaţiul Schengen la data prestabilită, deci să îşi desfiinţeze vămile de pe frontiera de vest, cea cu UE, iar cetăţenii şi mărfurile ei să poată circula liber, fără control vamal, prin Europa(excepţie UK şi Irlanda).
* Avem o ţară, Franţa, condusă de un preşedinte, Sarkozi, exasperat de invazia ţiganilor estici de care nu ştie cum să mai scape pentru că au pîrjolit locurile în care şi-au pus cortul.
* Avem o ţară, Germania, deocamdată nu prea năpădită de bulibaşi cu clanurile lor, dar a cărei cancelar, Merkel, are relaţii foarte bune cu Rusia, şi pe care nu vrea să le strice din cauza unor imigranţi din Republica Moldova( teritoriu dorit sub control de Marele Urs de la Răsărit) care se vor români cu acte.
* Avem celelalte state europene care, prinzînd din zbor partitura celor două mari puteri, Franţa şi Germania, au început să o fredoneze şi ele gîndind că e mai bine să previi decît să ajungi să ţi se umple oraşele de venetici români, respectiv bulgari.

Acestea fiind spuse, ce motiv se poate găsi ca aderarea României la Schengen să fie amînată?

*
România, iepuraşul bumbăcit, cu şi fără şapcă

Era un banc cu un biet iepuraş care tot lua bătaie de la urs. Moş Martin, cum îl vedea, îl întreba: De ce n-ai, băh, şapcă? şi apoi îl lua la omor. Azi aşa, mîine aşa, pînă la urmă iepurele se duce în sat, la oameni, fură o şapcă, sperînd să scape de bumbăceală. Cum mergea el mîndru prin pădure, cu şapca trasă pe ochi, se întîlneşte cu ursul. Acesta îl întreabă: Ce, băh, eşti şmecher? Ai şapcă?! şi iar o încasează bietul urecheat. Statul român e în aceeaşi postură, adică un fel de prostul băieţilor. Ori cum ar da-o, dacă interesul carnasierelor cere să o luăm în barbă, o luăm. Chit că are şapcă sau nu! Pe “greii” europeni dacă îi credeaţi nişte îngeri a venit timpul să aflaţi că nu sunt! Ei au pitrocit din timp nişte strategii care, la o adică, vor fi aplicate pentru motivarea amînări intrării ţării noastre în Schengen. Aceste sunt: legarea aderării României de Bulgaria şi rapoartele Mecanismului de Cooperare şi verificare pe Justiţie şi afaceri interne(MCV). Subliniez, aceste condiţionalităţi nu au fost prinse în înţelegerea iniţială. Dacă importanţa MCV o înţeleg, pentru că el include o analiză a nivelului corupţiei din ţara noastră, capitol unde, din nefericire, stăm foarte bine, alipirea de Bulgaria mi se pare nedreaptă. Orice s-ar spune şi oricîţi turişti s-ar duce în ţara grădinarilor cu ceafa lată, nivelul de dezvoltare, civilizaţie şi ce-o-ţi mai vrea al celor două state nu se compară. Dar, cu asta ne-au prins!

* Merkel şi unealta sa, Boris Borisov

În opinia mea, cancelarul german a vizitat Sofia(acum o lună şi ceva), trecînd, ca să ia prînzul, şi pe la Bucureşti, pentru a aranja uneltirea. Frau Merkel i-a spus premierului bulgar, fostul mafiot(zice presa) Borisov, că nu va fi nicio pagubă pentru Bulgaria dacă i se amînă intrarea în spaţiul Schengen, deci să nu facă valuri. Nu este un secret pentru nimeni că vecinul nostru de la Sud este ce este datorită Germaniei(ţara lui Hitler a “ocupat” Bulgaria cînd a dat faliment, în perioada consiliului monetar, turismul lor este controlat de nemţi, economia zarzavagiilor este injectată cu fonduri germanice etc.). Aşa că, în opinia mea, viitorul consiliu al JAI va da un vot negativ modului în care Bulgaria şi-a securizat graniţa cu Turcia(ţară cu potenţial terorist, tranzitată de traficul de droguri şi reţele de imigranţi etc.) ceea ce va duce la amînarea intrării acestei ţări în spaţiul Schengen şi, implicit, a României. Vedeţi cum s-a găsit rezolvarea? Mă aştept ca raportul să mîngîie pe creştet statul român, lăudîndu-l că şi-a făcut temele, ridicînd totuşi un deget de atenţionare pentru corupţie(MCV), dar i se va spune că din nefericire are un coleg repetent şi trebuie să mai stea ceva timp, cu el, în aceeaşi clasă. De repudiaţi ai UE!

* Ce-a făcut Traian Băsescu

În umila mea percepere, animalul politic din el a simţit că i se pregăteşte ceva. Serviciile îl informaseră că România va mai sta ceva timp la gardul UE, dar încă nu se ştiau motivele. Cele reale, da! Le-am descris mai sus. Nu se cunoşteau motivele de faţadă. JAI nu va putea să spună că nu intrăm în Schengen pentru că nu îndeplinim standardele UE pentru că şi-ar fi contrazis rapoartele pozitive emise după fiecare inspecţie intermediară. JAI nu putea spune că ne amînă pentru că ţiganii noştri au împînzit Europa, pentru că e contrar principiilor fundamentale pe care s-a creat UE, şi aceştia fiind cetăţeni europeni cu drepturi depline(de liberă circulaţie, de acces pe piaţa muncii etc.). JAI nici măcar referire la MCV nu are căderea s-o facă pentru că nivelul corupţiei în statele membre a crescut odată cu acutizarea crizei economice. Pe scurt, JAI nu are dreptul să respingă România din cauze politice, ci doar tehnice. Ori, repet, ţara noastră le-a îndeplinit cu brio pe acestea, ba mai mult are un sistem informatic de generaţia a III-a, implementat de EADS, în timp ce staele membre mai vechi au unul de generaţia a II-a(sper să nu greşesc generaţiile, ideea este că al nostru e cu un pas înaintea celui utilizat de alte ţări din Schengen). Deci, singura găselniţă a lor era să scoată în faţă drept motiv neîndeplinirea condiţiilor tehnice de către partenerul nostru de tandem, Bulgaria. Înţelegeţi, dară, spumele lui Traian Băsescu şi declaraţiile acide la adresa lui Sarkozi şi Merkel? Eu le consider foarte îndreptăţite!

* Şi ce a mai făcut Traian Băsescu?

Ameninţările voalate ale ministrului de Externe vizavi de denunţarea unilaterală a MCV de către România şi blocarea accesului Croaţiei(ţară parteneră şi susţinută acerb de Germania) la UE nu au fost făcute fără ştirea preşedintelui. Aşa cum îl ştiu, Traian Băsescu a jucat iar la două capete. Îmi poate spune cineva vreo declaraţie a lui Theodor Baconschi, pînă la interviul din Adevărul, care să fi făcut titluri de jurnal? Nu-i aşa că nu?! Păi, credeţi că acum ministrul de Externe a înnebunit şi a pus tunurile pe UE? În ce mă priveşte, le spun idioţilor care cer demisia lui Baconschi că Traian Băsescu i-a dat comandă să emită astfel de ameninţări, ca apoi să vină el, în şedinţa Guvernului, şi să spună că nu este o abordare cu care să fie de acord, jucînd astfel rolul unui factor de înţelepciune şi echilibru. A fost doar un joc politic prin care România a vrut să-şi încordeze un pic muşchii, dar, din nefericre, i s-au văzut doar bustul costeliv şi operaţia de prelungire a penisului. Glonţul a fost slobozit şi nu mai poate fi băgat pe ţeava flintei. Aşa că, mai avem de aşteptat pînă să nu mai facem oprire, dus-întors, în vama Nădlac.

Alte consideraţii

* Prin bucuria greu disimulată la aflarea veştii negative pentru România, Ponta şi Antonescu(dar şi alţii ca ei) au demonstrat din nou că sunt nişte politicieni abjecţi care urmăresc doar scopul lor politic, în detrimentul celor 22 de milioane de români
* Felicitări europarlamentarului Adrian Severin care, deşi membru PSD, a criticat vehement atitudinea Germaniei, dar mai ales a Franţei, pentru comportamentul necolegial, neprincipial, zic eu, jegos, faţă de o ţară prietenă, ba şi francofonă pe deasupra. Spre onoarea lui, Severin a cerut chiar ieşirea din rîndul ţărilor care au aderat la Francofonie. Sunt perfect de acord, iar din semnalele pe care le am, Traian Băsescu a avut grijă să ajungă la urechile clăpăuge ale lui Sarkozi această intenţie a României. Jos pălăria, românule Adrain Severin!
* Detractorii regimului actual bagă în faţă, ca şi cauze pentru amînarea intrării în Schengen, faptul că cei de la putere au cerut unei firme franceze un comision prea mare pentru execuţia tronsonului de autostradă Comarnic-Predeal-Brasov, iar lui Deutsche Telekom pentru vînzarea acţiunilor deţinute de stat la Romtelecom. Ceva adevăr este şi nu pot contesta că lăcomia guvernanţilor a contribuit şi ea la alterarea relaţiilor cu Germania şi Franţa.
* Cetăţenii români cinstiţi nu trebuie să-şi facă probleme pentru amînarea aderării la spaţiul liber european, statutul lor de pînă acum nu va avea nimic de suferit. În schimb, ca un gest de frondă pot boicota firmele din cele două ţări prin necumpărarea produselor pe care le fabrică. Din nefericire, simţul civic al poporului român este 0(zero) şi chiar cînd eu scriu aceste rînduri parcările Metro, Carrefour, Plus, Cora etc. gem de precupeţi.
* Deşi o să fiu acuzat, iar şi iar, că am ceva cu Boc, repet cu majuscule(figurativ) că Traian Băsescu şi, implicit, românii, suferă şi din cauza lipsei unui premier charismatic, cu relaţii în cancelariile europene, care să stea la şpriţ şi să-şi facă vizite(inclusiv acasă) cu omologii săi din UE(asemeni lui Năstase şi Tăriceanu). Noi suntem blagosloviţi cu un prim-ministru-primar, sălbatic, prost comunicator, slab pregătit profesional, abramburit, dar bun cosaş.

La final, permiteţi-mi să-i spun lui tanti Mimi să stea liniştiă că Schengen, ăsta, nu ne dă nimic. Aşa că, să nu-şi schimbe tăbliţa bătută pe poartă, lîngă cutia de scrisori, inscripţionată cu iniţiala sa şi spaţiului geo-politic căruia îi aparţine. Deci, tanti Mimi, las-o, bre aşa: “M. UE.”. Fără număr!(poştal, fireşte!)

View attachment 1

http://rahoveanu.wordpress.com
 

Attachments

  • baba-nebuna m.JPG
    baba-nebuna m.JPG
    4.4 KB · Views: 0
Teledetecția, „arma” prin care UE verifică subvențiile agricole

1294643117100_0258(2).jpg


Cu ajutorul teledetecției funcționarii Uniunii Europene pot cunoaște suprafața unui teren cultivat în România precum și cultura agricolă. Din păcate mulți fermieri români au pierdut subvenția de la UE din lipsa cadastrului general.

„Din satelit se vede foarte bine ce a cultivat pe ogorul lui fermierul român și tot cu ajutorul satelitului oficialitățile pot ști dacă au fost păcălite sau nu. De asemenea se vede suprafața reală și nu cea declarată. Nu de alta dar subvențiile agricole se dau pe cultură și suprafața cultivată", susține profesor.dr.ing. Cornel Păunescu.

Din nefericire nu totdeauna declarația proprietarului este problema. El spune cu bună credință că a cultivat tutun, dar specialiștii care au înregistrările de teledetecție îl contrazic. Cine a greșit? Nici unul nici altul.Problema cea mai spinoasă apare de la identificarea parcelei. După cum se știe, în Romania nu s-au început încă lucrările de cadastru general. Există la Primărie niște planuri parcelare pe care diverși "specialiști" au făcut niște încercări. Unele mai bune, altele, majoritatea, atât de proaste că trebuie reluate de la început.

Planurile parcelare se bazează pe contururile tarlalelor. Tarlalele sunt apoi împărțite în parcele. Fiecare tarla are un număr de identificare, dar pentru localnici au denumiri vechi (tarlaua 4 este de fapt Valea lui Alb). Pe titlul de proprietate este înscrisă tarlaua și parcela, apoi vecinii în cele patru puncte cardinale. Proprietarul știe aceste date perfect, de asemenea știe să ajungă la teren. Uneori tarlaua și parcela de pe titlu nu corespund cu locul în care proprietarul are terenul. Adică oficial terenul lui este în tarlaua 4, parcela 23, în realitate el lucrează terenul în tarlaua 4/1, parcela 47. Nimeni nu se sesizează, lucrurile merg așa.

„Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, în momentul când a declanșat acțiunea de a acorda subvențiile pentru proprietari, a constat cu surprindere (de parcă nu locuiau în România), că nu există planuri parcelare și astfel nu pot poziționa fermierii, așa cum cere Uniunea Europeană care verifică la sânge modul de acordare a subvențiilor. Atunci a inventat propriul sistem de evidență a proprietății și anume pe blocuri fizice și nu pe tarlale. Blocul fizice nu este identic cu tarlaua și nici nu au aceeași denumire. De exemplu tarlaua 4 poate fi blocul fizic 123456. Când fermierii au trebuit să declare suprafețele și culturile, un specialist APIA s-a dus la Primărie unde a stâns cât mai mulți localnici și i-a pus să se identifice pe blocul fizic. Va dați seama ce a ieșit. Din experiența mea personală, chiar pentru persoane cu studii superioare și care au habar de planuri și hărți un contact inițial cu o imagine din spațiu nu duce la o identificare rapidă a unui obiectiv. Acolo unde la Primărie s-au făcut legături între blocurile fizice și tarlale de specialiștii lor și abia apoi i-au convocat pe săteni a ieșit bine. Acolo unde proprietarul s-a identificat singur, de cele mai multe ori a greșit identificarea amplasamentului. De aici probleme cu tipul culturii și suprafața. Parcela identificată era alta, cultivată cu ce spune teledetecția și cu suprafața spusă tot de reledetecție. Proprietarul lucrase alt teren" mai spune Cornel Păunescu.

Potrivit profesorului Păunescu mulți țărani și-au pierdut subvenția agricolă datorită lipsei cadastrului general. Ei practic sunt victimele unui sistem care nu garantează proprietatea.

Ce este teledetecția.

Teledetecţia reprezintă un ansamblu de metode şi tehnici de obţinere a informaţiilor despre obiecte şi fenomene materiale, pe baza determinărilor făcute de la distanţă, fără a veni în contact fizic cu aceste obiecte şi fenomene. Acest lucru se realizează prin detecţia şi înregistrarea energiei emise sau reflectate, prin procesarea analizarea şi aplicarea acestor informaţii. În drumul ei de la sursa de emisie radiaţia electromagnetică (EMR) suferă fenomene ca absorbţie, reflexie, difuziune, polarizare şi re- distribuţie spectrală. Schimbările survenite în EMR de la sursă la senzor sunt dependente de interacţiunile care au loc cu mediul sau materialele implicate. Aceste schimbări furnizează date pentru analiză sau foto interpretare, despre proprietăţile materiei cu care EMR interacţionează. Schimbările oferă utilizatorilor informaţii despre temperatură, umiditate, textură, şi proprietăţi electrice despre zonele unde s-au efectuat măsurătorile.

http://www.cotidianul.ro/134332-Teledetectia-_arma_-prin-care-UE-verifica-subventiile-agricole
 
Protestul impotriva scumpirii carburantilor: “Transportul in comun pe unii ii dezumanizeaza…”

Mi-a ramas lipita afirmatia asta de creier si nu reusesc sa nu ma gandesc la ea. Contextul, bineinteles ca era cel al protestului impotriva scumpirii carburantilor, initiat de posesorii de “masina-mica” nemultumiti. E un protest legitim; e adevarat ca preturile sunt absurde, doar ca nu orice actiune legitima poate da si rezultate. ;)

Singura alternativa plauzibila este reducerea drastica a consumului si implicit eliberarea multora din sclavia masinii private, redirectionarea atentiei catre transportul in comun sau alte forme de asociere in transport.

De exemplu, nu e necesar ca fiecare persoana sa se deplaseze in acelasi loc cu masina personala, ajunge sa devenim iar umani si sa ne asociem. Trei persoane intr-o masina incap fara artificii de “sardelism”! Lucrul acesta ne-ar ajuta pe toti (numai pe comerciantii de carburanti NU), in fiecare zi din an si nu doar 3 zile, ocazional.

O alta varianta e reprezentata de un bun comun (nu degeaba se numeste public), castigat de civilizatie, si anume transportul in comun. Si aici ajungem la propozitia lipita pe creierul meu: pe unii i-ar dezumaniza folosirea acestui mijloc de transport si chiar nu pun la indoiala aceasta afirmatie. Totusi nu pot sa nu trag concluzia ca avem o problema, suntem constienti ca o avem si ne place sa traim cu ea! Solutia nu este insa evitarea transportului in comun ci lupta asidua ca lucrurile sa se schimbe! Daca, de exemplu, copilul meu merge la scoala si acolo toti sunt mojici, il bat, il scuipa si il imping, nicidecum nu il mut la invatamantul la distanta sau il tin acasa. Ma duc la scoala si fac in asa fel incat el sa poata socializa si sa isi dezvolte calitatile specific umane. De ce nu se intampla acelasi lucru si cu transportul in comun? Poate pentru ca ne amagim ca exista o alternativa. Care este aceasta? Sa devenim sclavii costurilor si deci a masinii individuale?

Posesorii de masina mica nu mai considera de multa vreme transportul public o prioritate; atentia tuturor, inclusiv a autoritatilor (europene sau locale) e indrepatata spre transportul individual (subventii pt. fabrici private de masini, proiecte de reinnoire a parcului auto-ex. Rabla, etc.), uitandu-se ca transportul public in comun ramane singura alternativa viabila cu costuri acceptabile. De ce, de exemplu, intr-un proiect ca Rabla nu s-a oferit si posibilitatea unui abonament de durata la transportul in comun pentru cine renunta definitiv la o masina?

O masina proprie are deja incluse cheltuieli administrative, taxe, carburant, aproape de costul unei excursii zilnice cu taxiul; deduc ca singurul lucru care ne determina sa o folosim este confortul de a sta singuri. Intr-adevar e foarte comod sa te supui doar regulilor tale, sa comanzi doar tu, dar cum vedeti…asta costa si e o liberatate doar iluzorie, pentru ca, de fapt, singurul stapan devine costul benzinei.

Nu exista niciun lucru material de care sa nu poti sa te lipsesti daca acesta iti conditioneaza viata. In cazuri extreme il poti inlocui, deci o solutie exista intotdeauna.

Va promit eu ca maine, imbarcati cu rabdare in autobuze, nu veti gasi nici dinozauri, nici specii pe cale de disparitie ci doar persoane care, din pacate, au chipul si asemanarea voastra.

http://smartwoman.hotnews.ro/
 
Tot ce trebuie sa stii despre cardul national de sanatate

Informatiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul national, precum si cele inscrise pe cipul cardului, sunt, printre altele, diagnostice cu risc vital si boli cronice, grupa sanguina si Rh, acceptul exprimat in timpul vietii pentru prelevarea, dupa deces, de organe, tesuturi si celule.

Informatiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul national, precum si cele inscrise pe cipul cardului, sunt, printre altele, diagnostice cu risc vital si boli cronice, grupa sanguina si Rh, acceptul exprimat in timpul vietii pentru prelevarea, dupa deces, de organe, tesuturi si celule.



slide_206155_3808.jpg


9am.ro
 
Lei sau euro, mai este vreo diferenta?


Cu un curs leu/euro strans in menghina de BNR intre 4,1 si 4,3 lei in ultimii 2 ani, ce sens mai are sa-ti pastrezi economiile diversificat, intre cele doua monede? Riscurile detinerii de lei se acopera mai bine incluzand alta valuta in portofoliu (dolar, franc elvetian) sau deruland operatiuni de hedging pe un cos de perechi valutare (se poate paria suplimentar pe euro/dolar canadian sau euro/coroana norvegiana). Mare atentie insa cum va potriviti pasii, cine merge cu turma si reactioneaza emotional constata deseori ca a ajuns la spartul... trendului.

Am numarat in 2010 in total 24 de sedinte in care cursul oficial al BNR a fost sub 4,1 lei/euro (cel mai jos 4,06) si un numar de 14 zile in care cursul euro a fost peste 4,3 lei (cel mai mare 4,36) in timp ce in 2009 stabilitatea in culoarul cu pricina a fost chiar mai mare, cu 9 evadari “peste” 4,3 si doar 3 sedinte sub 4,1 lei/euro-chiar la inceputul anului cand BNR nu terminase inca de urcat euro in tunelul cu pricina. In definitiv, cand stii ca Banca Centrala primeste 20 de miliarde euro pentru a mentine stabilitatea cursului de schimb, sa pariezi acum pe euro echivaleaza cu o centura de siguranta aplicata peste una de castitate. Un portofoliu compus din lei si euro a fost echivalent in ultimii 2 ani cu un cos cu depozite in lei cu 6-7% dobanda plus alte depozite …tot in lei dar cu dobanda de 3-4% (dobanda la euro) +/- max 4,8%, cum v-a fost norocul (diferenta de curs intre 4,3 si 4,1 lei/euro).

Cine a cumparat euro aproape de 4,3 lei a pierdut si dobanda pe euro daca a facut exitul in jur de 4,1 lei, cine a procedat invers, cumparand la 4,1 si vanzand euro in jur de 4,3 lei si-a majorat randamentul usor peste un plasament in lei. Cu alte cuvinte, diversificarea a adus randamente aproximativ asemanatoare pe ambele ramificatii in cazul fericit, si pierderi celor care au fost in contratimp cu cursul de schimb (n-am scazut in cazul depozitului in euro costurile transformarii leilor in euro, deloc neglijabil daca se utilizeaza ghiseul bancar uzual si nu licitatiile interbancare accesibile la sume mai mari).

* Cu ce inlocuim euro si mai ales cand?

Pe 14 ianuarie 2009, cursul euro/leu era deja 4,27 lei in timp ce francul elvetian se vindea cu 2,89 lei iar dolarul cu 3,23 lei. Daca in ceea ce priveste perechea euro/leu urmatorii 2 ani urmau sa o gaseasca tintuita intre 4,1 si 4,3 lei cum spuneam mai sus, cu rare si nespectaculoase exceptii, francul a accelerat din 2008 cam intr-o singura directie depasind 3,4 lei la final de 2010 si inceputul acestui an pe fondul problemelor cu care se confrunta euro-zone, iar dolarul a fost mai volatil, miscandu-se intre un maxim de 3, 5 lei si un minim de 2,8 lei, in functie de focalizarea investitorilor, intre teama de tiparul Fed si posibile falimente suverane in zona euro. Dupa cum se observa, francul elvetian si, intr- masura mai mica, si dolarul se afla in apropierea unor maxime ale ultimilor doi ani fata de euro si implicit si fata de leu pe fondul vestilor alarmante care continua sa vina (dupa salvarea Greciei si Irlandei, Portugalia este urmatoarea tara cu bube in cap din lista porcusorilor si mare mirare daca Spania si Italia nu vor urma la rand).

Cat timp problemele care dau palpitatii investitorilor si detinatorilor de bonduri spaniole, portugheze, italiene nu sunt rezolvate, detinerea de dolari, intr-un anumit procent in portofoliu, poate fi considerata o strategie de protectie de luat in considerare (francul a contabilizat deja castiguri importante si nu m-as grabi sa il mai recomand acum, mai ales ca majoritatea bancilor romanesti il vand foarte scump la ghiseu si dau cu minim 1,5% sub cursul BNR la cumparare). Daca euro reuseste sa scape insa miraculous (poate cu ajutorul Chinei la cumpararea de bonduri… porcesti, aparitia Japoniei, tara cu datorie publica de 200% din PIB, in sprijinul Portugaliei putand fi trecuta la categoria gluma financiara a anului), sunt sanse ca moneda unica europeana sa iasa intarita din disputele sale cu francul si dolarul (aici exista si riscurile unui QE3) iar in acel moment va puteti directiona economiile doar spre lei dupa ce ati marcat profitul din detinerile in dolari, detensionarea situatiei urmand sa aduca bonusuri si monedelor din CEE fata de moneda unica europeana.

Daca aveti profilul unui investitor ceva mai sofisticat, puteti inlocui sau completa depozitul bancar sau sumele pastrate in contul curent la banca in dolari sau franci ca modalitate de protectie impotriva fluctuatiilor neprevazute ale euro, cu hedgingul pe piata Forex, ne referim aici la contracte NOK/EUR sau CAD/EUR (se cumpara cele doua valute contra euro). Coroana norvegiana ori dolarul canadian reprezinta economii cu resurse naturale serioase in spate iar riscul neonorarii datoriilor ori al abuzului de tipar sunt minime.

In tot cazul, timingul este esential aici. Cine a cumparat euro la 4,35 lei anul trecut, inspaimantat de declaratiile unui director BNR care pomenea de un curs de schimb de peste 6 lei, sau a vandut euro pentru a trece pe dolari cand moneda unica scazuse sub 1,2 dolari, stie despre ce vorbesc. Astfel de miscari se fac de regula in momente de relativa acalmie pe pietele valutare si nu sub imboldul emotiilor intense, cand trendul e deseori pe punctul sa se inverseze.

http://economie.hotnews.ro
 
Mugur Isarescu: Pericolul anului 2011 este seceta banilor


Pericolul anului 2011 este sa mergem pe taramuri aride din punctul de vedere al fluxului de bani si, in conditiile in care nu reusim sa consolidam credibilitatea, s-ar putea sa trecem in partea cealalta, la seceta, chiar daca exista bani in lume, a declarat Mugur Isarescu intr-un interviu acordat Money Channel. El a mai aratat ca aceasta este perspectiva pentru orice tara care nu respecta disciplina financiara si sperie investitorii.

Citeste principalele declaratii ale guvernatorului Mugur Isarescu:

* Din punctul de vedere al fluxului de bani si, in conditiile in care nu reusim sa consolidam credibilitatea, s-ar putea sa trecem in partea cealalta, la seceta, chiar daca exista bani in lume. Sa ramai o tara in care sa nu intre banii si sa treci printr-o seceta aspra. Aceasta perspectiva exista in orice tara care nu respecta disciplina financiara. Nu avem cum sa majoram peste noapte economisirea interna la nivelul cheltuielilor curente. Atunci, o intreupere a fluxului de capitaluri poate sa genereze o intreaga seceta.
* Nu am avut neaparat iesiri masive de capital, datorita acordului de la Viena, dar nu am avut intrari, intr-o tara care era obisnuita sa traiasca din economisirea externa.
* 2011 aduce modificari substantiale. Daca cumva schimbam directia nu trebuie sa treaca mult timp pana sa revenim la situatia de la inceptul lui 2010. Corectiile majore se observa.
* Corectiile majore s-au facut, se vede la deficitul extern. Acest lucru este remarcabil si a fost recunoscut si de organismele internationale prin acea fraza: Romania nu mai are nevoie de corectii majore.
* Cresterea exporturilor a reusit sa antreneze cresterea productiei industriale. Punctul nostru de vedere este ca am si asistat la o transformare structurala a exporturilor.
* O crestere economica care este antrenata de exporturi are niste avantaje - nu duce la dezechilibre externe, ci duce chiar la o echilbrare. Nu avem exporturi de tehnologie avansata, dar suntem pe componente auto, motoare electrice, telefoane. La inima ne poate crea o mica durere ca sunt produse ale companiilor straine. Eu sper ca exporturile de produse agricole, dupa ce va fi recastigata piata agroalimentara interna, vor creste, deoarece o tara cu atat teren agricol nu va mai fi importator net. Schimbarile in structura exporturilor vor continua.
* Stim ca exporturile antreneaza productii industriale in amonte si acesta e un lucru bun.
* In cazul serviciilor, ce servicii poate oferi Romania, transport, turism? Poti face turism fara autostrazi? Nu avem mari sperante sa avem mari exporturi in sectorul serviciilor pana nu vom crea infastructura necesara.
* E nevoie de cresterea consumului. Economia poate creste si in lipsa cresterii consumului. Poti sa spui ca daca nu creste consumul vei avea o crestere economica foarte inceata. Cresterea lui este determinata de angajatii din industrie, de sectoarele care cresc. Statul poate sa stimuleze consumul daca are camp de manevra, dar nu-l are. Noi am avut deficite, nu am avut camp de manevra. Sunt convins ca si consumul trebuie sa creasca, dar nu consumul social, consumul bugetar, ci cel de productie.
* Anul trecut am incercat prin politica monetara sa stimulam dobanzile, pentru a avea o politica monetara anticiclica pentru a stimula economia. Bancile nu au crezut si am ajuns la situatia de a reduce dobanzile, dar bancile nu. Suntem la limita prudentei din partea unei banci centrale, dar bancile nu vor sa reia creditarea. A iesi dintr-o politica prociclica este o chestiune extrem de grea, am facut corectiile necesare si trebuie sa avem rabdare sa punem masina pe drum si sa nu ne mai grabim.
* Din punct de vedere financiar, lucrurile stau asa: singura noastra sansa de a iesi din ceata si de a recastiga increderea o vad prin continuarea reformelor si mentinerea unor relatii cu CE si FMI. Nu o sa ne-o imbunatatim repede (increderea - n.r.). Increderea o pierzi si o recastigi greu. Noi avem rating sub investment grade, CDS undeva sub 300 puncte, si sunt tari mari cu CDS de 600-700-1000. Nu putem sa judecam in termeni doar ce spun pietele si agentiile de rating. Iesirea din conul de umbra al credibilitatii nu se va face rapid, ci incet si asta doar daca avem rabdare. Trecutul ne arata ca nu prea suntem chibzuiti. Am venit cu prea multe dovezi in aceasta perioada, in ultimii 20 de ani.
* Am iesit public la o incercare cu un dialog mai aspru cu agentiile de rating cand ne-au degradat. Pana acum nu am facut public, dar discutia cu dansii a fost cum sa cotezi o tara care nu remarca ce se intampla in lume cand discuta in Parlament majorari de 50% de salarii, chiar daca erau doar pentru profesori? Cum a fost privita Romania cand, la cateva zile dupa cresterea TVA, s-a discutat in Parlament reducerea taxei la nivelul anterior?
* Ar mai trebui sa avem ceva: perseverenta. Trebuie sa ne asteptam ca orice derapaj inclusiv verbal va fi taxat. Fisurile de comunicare vor fi taxate.
* Euro ca moneda va trebui sa fie consolidat pentru ca a fost cladit pe un pilon foarte tare - monetar, pe un substitut de politica fiscala sau monetara - UE nu are o politica unitara ca Statele Unite. Cred ca criza a pus sub semnul intrebarii aceasta substituire a acestei politici cu un pact de stabilitate. Si al treilea pilon este cooperarea politica. Cred ca ultimele doua sunt foarte importante si cred ca se va merge in tandem si asta este provocarea pentru urmatorii 2-3 ani.
* Trebuie sa vedem convergenta ca un avantaj pentru Romania, daca o vedem ca pe un chin. A avea deficite mici si inflatie scazuta nu este un chin.
* Noi impreuna cu Ministerul de Finante vom transmite datele legate de rigorile financiare si pe partea cealalta vom ajunge sa spunem ca 2015 nu mai este un termen rezonabil si este prea ambitios. Daca tinta e prea ambitioasa poate sa faca rau, sa forteze economia. Noi ne-am exprimat clar. Nu credem ca 2015 este batut in cuie, dar este un far care sa ne ajute sa tinem drumul si un minim de coeziune in politicile noastre.
* Trebuie sa se dezvolte si alta parte a capitalului, care nu se poate construi peste noapte. A construi o curba a datoriei publice care se rostogoleste, se ajunge in situatia Irlandei. Finantarea nu trebuie sa aduca situatia de rostogolire si de cautare de bani in gaura de sarpe. Cu pietele ati vazut cat de greu se discuta. Pe masura ce economia se dezvolta incepe sa isi dezvolte si economisirea necesara. Banii trebuie luati de dinainte. Refinantarea nu trebuie sa duca la ideea de rostogolire, a gasi banii in ultima instanta, cu sufletul la gura. Pentru asta e nevoie de strategie.
* In domeniul sanitar, unde se creeaza cele mai multe probleme si arierate, reforma trebuie continuata. Sunt orificii multe pe unde se scurg banii. Nu ai cum sa creezi echilibre financiare pe un mare dezechilibru, un raport total disproportionat dintre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari.
* Sectorul real are dorinte si pretentii. Insa pericolul cel mai mare este sa incerci sa ii dai si apoi sa ii iei. Guvernul trebuie sa mentina o predictibilitate si sa evite schimbarile.
* Cu o inflatie mai scazuta in trimestrul trei exista certitudinea ca dobanda se va reduce. Noi speram ca costul creditului sa se apropie mai mult de acest 6%. Daca inflatia se va duce in jos exista certitudinea ca si dobanzile sa se duca in jos. Bineinteles ca asta va duce la niste costuri, dar ele vor fi acoperite de banci din partea de creditare si din comisioane. Trebuie sa se uite si la costurile lor.
* Cresterea economica poate fi stimulata si de Guvern. Pentru a fi sanatoasa trebuie sa avem stabilitate a preturilor, stabilitate financiara. Cresterea economica se creeaza la antreprenori, inseamna locuri de munca, prooductivitate si trebuie sa ii dai celui care produce un mediu stabil.

http://economie.hotnews.ro/
 
În ţara fetiţelor-mame, educaţia sexuală e un tabu

Autor: Andreea Archip

Cei mai mulţi dascăli se sfiesc până să şi predea "aparatul reproducător", iar părinţii amână cât pot discuţia despre viaţa sexuală.

În reclame, la televizor, oriunde arunci privirea, decolteele sunt din ce în ce mai adânci, iar fetele par să se îmbrace, indiferent de anotimp, doar în pantaloni foarte scurţi sau chiar în slip.

Tabloidele nu se vând cu aceeaşi interdicţie precum cea impusă ţigărilor şi alcoolului - adică, nu există limita de "peste 18 ani" -, iar când din toate părţile parcă se strigă "sex", rămâne întrebarea: cine-i mai învaţă pe elevi noţiunile elementare de educaţie sexuală şi câtă vreme îi mai lăsăm să-şi facă "documentarea" pe in ternet, din reviste sau de la televizor.

Părinţii amână cât de mult posibil să le vorbească copiilor despre acest subiect tabu în România, iar marea majoritate a pro fesorilor se simt ruşinaţi până şi atunci când trebuie să predea "aparatul reproducător" din cărţile de biologie.

Discuţiile despre sex, în şoaptă

Opţionalul "Educaţie pentru sănătate", care se predă de la clasa I până la a VIII-a, conţine capitole despre "Sănătatea reproducerii şi a familiei", dar a fost adoptat de prea puţine şcoli.

Aşa că discuţia despre sex cade de multe ori în sarcina diriginţilor, aceeaşi profesori de motivaţi, cu salarii mici şi multe îndatoriri. Şi, la rândul lor, părinţii amână cât pot discuţia, speriaţi probabil de faptul că a tunci când îşi vor aborda copiii li se va răspunde la fel ca în celebrul banc: "Da, ce vrei să ştii despre sex?".

În timp ce în alte ţări cunoaşterea corpului uman începe la grădiniţă, discuţiile despre sex rămân în şcoala românească la coada programei sau la nivel de şu şoteli între colegi. Astfel că veştile despre fete rămase însărcinate şi la 11 ani rămân o normalitate a ştirilor de la ora 17.00.

"Să se introducă în toate şcolile secundare, pentru elevii ajunşi la pubertate, educaţia sexuală, care trebuie considerată solidară cu educaţia morală şi religioasă. (...) Paralel cu acţiunea şcolii în această latură a e ducaţiei, să se înceapă o energică acţiune extraşcolară pentru combaterea pornografiei", se arăta în "Educaţia. Revistă pentru şcoală şi familie", din 1929.

Însă nici acum, după mai bine de 80 de ani, şcoala românească nu e mai tolerantă cu subiectele tabu, iar uşile psihologilor şcolari nu prea sunt deschise de elevi, de multe ori jenaţi să iniţieze o discuţie despre sex.

"Tabuurile din familie sunt preluate de copii, mai ales că părinţii încearcă să amâne cât pot de mult momentul.",
DANIELA CEREDEEV, profesor


DISCUŢII DESPRE "PROSTII"

Părinţii evită, dascălii se ruşinează

La şcoala generală din localitatea suceveană Vatra Moldoviţei, profesoara Daniela Ceredeev a iniţiat proiectul "Prea cu rând să fiu mamă", prin care încearcă să scoată pe uşa din dos reţinerile când se pune problema să se vorbească liber despre experienţele de acest gen.

"Proiectul a fost gândit pentru liceu, apoi a fost extins şi către şcolile generale. Iar, în iunie intenţionăm să facem şi un marş. Noi am realizat nişte forumuri de discuţii între elevi şi cu personal specializat, psihologi şi consilieri şcolari, dar, din păcate, nu am fost foarte mulţumiţi de cum s-au desfăşurat. Elevii sunt reticenţi, au venit mai mult din curiozitate la întâlnire, dar nu au avut curaj să-şi împărtăşească experienţele. În plus, au existat şcoli unde elevii au luat în derâdere iniţiativa", explică dascălul.

Toată "ruşinea" de a spune lucrurilor pe nume are şi o cauză. "Tabuurile din familie sunt preluate de copii, mai ales că părinţii încearcă să amâne cât pot de mult momentul în care să vorbească despre acest subiect cu ei", adaugă Daniela Ceredeev, care a hotărât să facă acest demers după ce a aflat despre cazuri în care fetele au rămas însărcinate la vârste fragede, dar şi fiindcă a observat "o deviere de la principiile morale sănătoase".


Întâi corpul uman, apoi plantele şi animalele

Diferenţele dintre rural şi urban se văd şi atunci când se pune problema de a dezbrăca de secrete un subiect atât de necesar, mai ales pentru adolescenţi. Robert este elev în clasa a XI-a la Colegiul "Spiru Haret", din Capitală şi spune că ar fi mai bine dacă la disciplina "Biologie" s-ar începe cu anatomia umană.

"Părerea mea este că, la ora de biologie, ar fi prioritar să se predea tot ce se poate despre corpul uman. După aceea, putem vorbi despre plante, animale şi restul lucrurilor. Şi aşa, să fim serioşi, după ce-ţi umpli capul cu plante şi animale, te mai concentrezi tu să reţii ceva din ce ţi se predă despre om? O să înveţi mecanic precum ai învăţat şi restul lucrurilor, iar după vacanţa de vară eşti praf, praştie, un zero tăiat în 24", spune elevul.

Îşi aminteşte şi că, în şcoala generală, profesoara de biologie a sărit peste ora în care trebuia să predea "aparatul reproducător". Motivul: "Noi eram mici şi râdeam de această temă. Nu că n-am râde şi acum, dar o facem mai puţin".

"Educaţia sexuală în şcoli cred că ar fi folositoare şi i-ar ajuta pe unii, mai energici ca să zic aşa, să înţeleagă de fapt la ce riscuri se expun când iau decizia de a face actul sexual. Părerea mea este că ar fi oarecum folositoare, dar după câteva ore cred că ar deveni plictisitoare şi probabil că nici nu m-aş mai o bosi să merg", glumeşte liceanul. A avut însă în liceu şi profesori cu care a discutat liber.

Dirigintele să preia iniţiativa

Şi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) susţin că o mare responsabilitate o are dirigintele.

"Profesorul-diriginte trebuie să aibă o discuţie cu fetele şi băieţii, separat, cel puţin o dată pe semestru, mai ales că ne confruntăm cu o precocitate a maturizării sexuale. E ideal ca discuţia să aibă loc şi în prezenţa cadrului medical al şcolii. Este important de urmărit şi dacă fiecare şcoală are un psiholog şcolar. Copiii sunt curioşi, sunt interesaţi să fie informaţi. Din pă cate, am rămas însă mult în urmă, mai ales în mediul rural", e de părere Marian Banu, purtător de cuvânt al ISMB.

Primii care trebuie să poarte însă o discuţie cu copiii sunt părinţii, crede acesta. "Părinţii acasă, dar şi dirigintele, psihologul, medicul şcolii ar trebui să aibă un rol primordial în a discuta cu copiii, lăsând la o parte a ceastă falsă ruşine", conchide Banu.

EDUCAŢIE DESPRE SĂNĂTATE
Viaţa sexuală, doar în anumite şcoli

"Diferenţe între fată şi băiat (relaţii sociale)", "Percepţii reciproce ale băieţilor şi fetelor", "Modificări corporale la pubertate", "Cum am apărut eu pe lume?", "Ceasul organismului feminin, ceasul organismului masculin", "Comportament sexual responsabil: atitudini faţă de debutul vieţii sexuale", "Mituri legate de sexualizare/comportament sexual (reacţii comportamentale faţă de manifestările anatomo-fiziologice ale pubertăţii)", "Sarcina nedorită şi avortul - servicii sociale: planificare familială, consiliere". Sunt câteva dintre temele pe care elevii din şcolile româneşti le abordează la disciplina Educaţie pentru sănătate.

Reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei care se ocupă de proiect susţin că din ce în ce mai multe şcoli au început să introducă în orarul elevilor şi acest opţional. Nu suficiente însă.

"Se discută despre transformările organismului la pubertate, despre valorile familiei şi aş vrea să subliniez că noi nu încurajăm începerea vieţii sexuale la aceste vârste, dar, dacă se întâmplă, vrem să fie în cunoştinţă de cauză. Pentru consiliere cu fiecare în parte, dirigintele şi consilierul şcolar este responsabil. Însă acum, în ceea ce priveşte riscurile începerii vieţii sexuale, boli venerice, toate acestea trebuie prezentate de către medicul de familie, lui îi revine responsabilitatea", explică Dana Călugăru, responsabil de proiect în minister.

"Comunitatea locală a devenit în timp mult mai deschisă în a introduce în şcoală această disciplină. Iar de la elevi am primit un feedback pozitiv, aceştia îşi doresc ca Educaţia pentru sănătate să devină o disciplină obligatorie", mai spune reprezentanta ministerului. Dana Călugăru, de altfel profesoară de biologie la bază, ştie că pentru a putea avea o discuţie productivă cu elevii despre aceste subiecte delicate trebuie să existe o relaţie specială cu profesorul.

"Trebuie păstrată decenţa în discuţie şi profesorul trebuie să fie foarte bine informat, profesorii trebuie să fie cu copiii pe aceeaşi lungime de undă, pentru că tulburările hormonale nu sunt uşor de înţeles. Elevii şi profesorul trebuie să fie prieteni", este de părere specialistul. Aceasta îşi propune să atragă mai multe şcoli să introducă obiectul în programă, mai ales pe cele din zonele defavorizate şi din mediul rural.

"Din discuţiile cu elevii, în taberele care s-au făcut, e adevărat că mai mult elevi de 16-17 ani sunt interesaţi de cum să scape de acnee şi de curele de slăbire. Este însă necesar să li se ofere informaţii în şcoală despre orice subiect care-i frământă, în funcţie de vârstă. Iar acolo unde profesorul nu se simte confortabil să vorbească despre asta, se poate chema un medic", adaugă aceasta.

DECALOGUL SEXUALITĂŢII

Zece lucruri pe care ar trebui să le ştie un elev

1. Igiena corectă a organelor sexuale
2. Modificări corporale la pubertate
3. Atitudini faţă de debutul vieţii sexuale
4. Mituri legate de sexualitate/comportament sexual (reacţii comportamentale faţă de manifestările anatomo-fiziologice ale pubertăţii)
5. Infecţii cu transmitere sexuală - comportamente cu risc în transmiterea HIV/SIDA
6. Concepţia şi sarcina - riscurile sarcinii la pubertate şi adolescenţă, pentru mamă şi copil. Planificare familială, consiliere
7. Disfuncţii sexuale la femeie şi la bărbat
8. Metode de contracepţie
9. Identitate şi orientare sexuală
10. Violenţa în sexualitate, abuzul sexual

PROBLEMĂ

Predarea educaţiei sexuale, influenţată de religie

În funcţie de cât de tare este legată şcoala românească de religie, educaţia sexuală se face diferit. Aceasta este una dintre observaţiile lui Borbala Koo, directoarea Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală.

"Nu există foarte multe ţări în care educaţia sexuală este integrată în programa şcolară, deci nu stăm mai prost decât alţii. De departe, ţările nordice au făcut paşi semnificativi. Depinde însă mult cât de legată este şcoala de religie. Putem să facem o comparaţie între Franţa şi Italia din acest punct de vedere. În ambele ţări, cu o populaţie preponderent catolică, există diferenţe între felul în care se predă educaţia sexuală", adaugă Borbala Koo.

Specialistul crede că, până când elevii români nu vor deprinde cum să ia o decizie, să comunice şi să accepte diversitatea, educaţia sexuală va fi făcută superficial: "Integrarea educaţiei sexuale în programele şcolare nu înseamnă doar introducerea în orarul elevilor a unei ore care să se cheme educaţie sexuală. Dacă elevii nu dezvoltă anumite abilităţi de a lua o decizie, de a comunica fără să ia pe cineva de guler, de a înţelege, a respecta şi a tolera diversitatea, atunci nu se poate vorbi despre o educaţie sexuală temeinică. Copilul trebuie însă să aibă, chiar şi aşa, cunoştinţe".

"Au nas, au şi penis"

Părinţii trebuie să fie primii care discută cu copiii lor despre acest subiect. "Cum au nas, copiii trebuie să ştie că au şi penis", este tranşant specialistul.

"Am întâlnit o mămică care i-a prezentat aşa înspăimântător problema menstruaţiei unei fetiţe, că, atunci când a venit la mine, copilul credea că va muri. Nu ştiu în seama cui lasă părinţii discuţia acestor lucruri normale", explică şi psihologul şcolar Aida Ivan.

La uşa cabinetului său bat copii, însoţiţi de părinţii care i-au găsit masturbându-se sau micuţi care şi-au surprins părinţii în timpul actului sexual.


"Nu ştiu în seama cui lasă părinţii discuţia acestor lucruri normale.",
AIDA IVAN, psiholog şcolar

DECIZIE CNAReclamele la prezervative, permise la TV doar după miezul nopţiiŞi, de parcă lipsa educaţiei sexuale în familie şi în şcoală nu ar fi de ajuns, aceasta va lipsi, pe viitor, şi de la televizor şi radio. Asta, mulţumită unei decizii luate ieri de membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Concret, potrivit HotNews, aceştia au hotărât să modifice actualul Cod al audiovizualului şi să interzică difuzarea la TV şi radio a reclamelor la prezervative până la ora 24.00. Permise doar după miezul nopţii vor fi şi reclamele la publicaţii şi filme erotice. "Am început capitolul privind publicitatea, stabilind principiile generale, respectiv protecţia minorilor, informarea corectă, respectarea demnităţii umane şi asigurarea unei concurenţe loiale. Publicitatea pentru convorbiri erotice este interzisă, iar publicitatea la produse pentru igienă sexuală, cum ar fi prezervativele, la publicaţii şi filme erotice va fi permisă numai după ora 24.00. Publicitatea la produse cu caracter pornografic este şi rămâne interzisă", a explicat Răsvan Popescu, preşedintele CNA, după votul Consiliului.În sedinţa de ieri a CNA, Narcisa Iorga, membru al Consiliului, a declarat că au fost situaţii de emisiuni serioase în care a fost inserată reclama la prezervative: "Au fost situaţii de show-uri serioase, iar în pauze s-a difuzat reclamă la prezervative".E drept că, până în prezent, publicitatea la prezervative era interzisă, acestea fiind considerate produse cu caracter sexual, potrivit legislaţiei audiovizuale. Totuşi, televiziunile au difuzat publicitate la prezervative, după ora 22.00 şi cu semnul de încadrare "15" (producţii audiovizuale interzise copiilor sub 15 ani), considerând ca aceste reclame au un rol educativ.Răsvan Popescu a mai spus că speră că, în aproximativ două săptămâni, CNA să finalizeze modificările la actualul Cod al audiovizualului, care va intra în vigoare după publicarea lui în Monitorul Oficial.


http://www.evz.ro/detalii/stiri/educatia-sexuala-tabu-pentru-profesori-918133.html
 
Din ce se compune preţul benzinei în România?
Plătim inclusiv cota pentru prăbuşirea Bancorex


129517002189f63d9532898a4b265abd65feae9f58.jpg

Circulă pe internet o descompunere a actualului preţ al benzinei din ţara noastră. Iată cum se structucturează acesta.

Din 17 ianuarie 2011, nu mai alimentaţi de la Petrom! Este singura soluţie de spargere a monopolului carburanţilor (cum foarte bine a spus Badea). Lovind într-unul singur, acesta va avea două soluţii: să intre în faliment sau să scadă preţul, declanşând în acest fel concurenţa pe piaţă.

Mai mult, este singura şansă prin care putem cere şi obliga guvernul României şi Petromul să desecretizeze Contractul de Privatizare şi să aflam care sunt trădătorii acestei ţări. În felul acesta se vor dezvălui şi comisioanele date (preţul trădării) şi nemernicii care le-au primit (hoţii naţiunii).

Taxele incluse în benzină de la 1 ianuarie 2011:

- acciza este de 467 EUR / tonă

- taxa de drum este de 125 EUR / tonă

- taxa de solidaritate (câte un cent / litru - motivul este acoperirea prejudiciului creat în urma falimentului Bancorex), adică 10 EUR / tonă

Producătorul are preţul de aproximativ 370 EUR / tonă.

Astfel rezultă următorul preţ pe tona de benzină: 370+467+125+10=972 EUR / tonă (taxe şi accize)

Se adaugă TVA de 24%, adica 233.28 EUR

Totalul este de 1205.28 EUR / tonă

Un litru de benzină este 1,205 EUR (aproximativ 5.15 RON)

Producătorul încasează 370 EUR / tonă

Statul încasează 835.28 EUR / tonă

http://www.cotidianul.ro/134906-Platim-inclusiv-cota-pentru-prabusirea-Bancorex
 
Cum a vândut Ceauşescu aurul BNR ca să plătească datoriile

Atunci se întâmplau multe lucruri, am făcut o declaraţie publică și am spus că am posibilitatea să verific un singur lucru. În ce măsură este adevărat că Ceauşescu ar fi scos din tezaur o parte din aurul țării? Şi am și făcut după aproape câteva luni de cercetare o investigaţie completă și aici lucrurile s-au clarificat, spune Mugur Isărescu pentru Capital.

Mugur Isărescu: „Dacă în 2009 aș fi primit propunerea să fiu premier, aș fi declinat-o”

A primit sau nu propunerea de a fi premier în 2009, cât aur era în tezaurul de la BNR în ziua în care a fost numit guvernator al băncii centrale, ce șanse are România de a ieși din criză, cât de afectată a fost economia de majorarea TVA și ce pățanii a avut în calitate de acționar al unei firme de vinificație – sunt doar câteva dintre întrebările la care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, răspunde în interviul acordat pentru Capital TV.

Vezi interviul integral aici

„Avem mai mult decât o luminiță la capătul tunelului”

Răzvan Orășanu: Ați dezamăgit lumea, ați refuzat să fiți prim-ministru în 2009 și știu că era o soluție. Însuși președintele Traian Băsescu a spus: ați fi fost ideal pentru funcția de prim-ministru.


Mugur Isărescu: Acum, eu vă spun sincer, nu rețin să fi primit o asemenea propunere, dar este adevărat că dacă aș fi primit-o, aș fi declinat-o. Nu știu în ce măsură am dezamăgit, cred că dacă îți faci treaba acolo unde te pricepi mai bine, ar trebui să nu dezamăgești. Dacă spuneți dumneavoastră că am dezamăgit, accept asemenea definiție a dezamăgirii.

Răzvan Orășanu: În 2000, totuși, ați acceptat să fiți prim-ministru. Un consilier prezidențial afirma, la vremea respectivă, că prima dată ați spus că veți lua funcția de prim-ministru, după care ați fost invitat cu soția la o cină de președintele Constantinescu să vă convingă totuși, și pe dumneavoastră, și pe doamna, că e o idee bună să preluați funcția.

Mugur Isărescu: Nu, dacă vreți detalii puteti să îl întrebați pe domnul Vasilescu (Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului – n.red.). Acceptarea a fost mai dificilă pentru că eu înțeleg că acesta e un post de mare responsabilitate. Nu mi-aș face un titlu de glorie să-l accept repede. A apărut și un moment, într-adevăr, cu soția, care sub nicio formă, în primă fază, nu a dorit acest lucru. A fost acea întâlnire nu neapărat în trei, mai degrabă în doi, cu domnul președinte Constantinescu și soția. Soția este profesoară și dânșii au discutat și în termeni didactici, dar trebuie să subliniez un lucru erau alte vremuri și solicitarea a fost foarte… să folosesc un barbarism, a fost foarte targetată, a fost foarte precisă pentru începerea negocierilor cu Uniunea Europeană. În acel moment, începerea negocierilor cu Uniunea Europeană avea nu numai componentă politică, avea în principal o componentă economică. România abia ieșea dintr-o criză dramatică.

„Salariile din banca centrală s-au situat tot timpul sub nivelul celor din băncile comerciale”

Răzvan Orășanu: Conduceți de 20 de ani Banca Națională. Spuneți-mi două lucruri pe care ați reușit fundamental să le urniți, să le mișcați înainte, și spuneți-mi și două lucruri care le lăsați pentru urmatorii 20 de ani, planuri pe care le-ați demarat, dar nu ați reușit să le duceți până la capăt. Chestiuni importante care se vor ridica în viitor.

Mugur Isărescu: Cel mai important lucru, și el ar putea să aibă și două și trei și cinci subcomponente, este transformarea acestei instituții, atât pe plan intern cât și internațional, dintr-o instituție total subordonată, o instituție care era profesionistă și atunci, dar era într-un con total de umbră, într-o instituție de prim rang, îndrăznesc eu să spun, fundamentală a statului român post-decembrist și, aș adăuga aici, o instituție a reformei, cu toate că băncile centrale nu sunt înclinate, sunt mai conservatoare, bancherul central este conservator în general.

Răzvan Orășanu: Probabil că ați reusit această reformă cu niște oameni, sunteți recunoscut că ați ales unii dintre cei mai buni specialiști economici aici la Banca Națională. Suferă România de faptul că omul potrivit nu e la locul potrivit?

Mugur Isărescu: V-am spus că această transformare pe care am definit-o ca o ieșire dintr-un con de umbră a băncii centrale pe plan intern și pe plan internațional, are mai multe componente. Componenta umană probabil că e una dintre cele mai importante. S-a format aici o echipă și mai ales o școală pentru că viața este viață, îmbătrânim cu toții, cred că cel mai important este acest lucru, că s-a format o școală care permite perpetuarea unei echipe performante la Banca Națională. Întrebarea dumneavoastră cred că se ducea în următoarea direcție: care este cheia unei asemenea reușite? Ei bine, nu este numai o singură cheie, sunt mai multe. Pot să fac acum o mărturisire (….) Am plecat cum eram și obișnuit sau era obișnuința, atunci în 90, pe bază de relații mai mult sau mai puțin personale. În definitiv, toată societatea românească se schimba, nu pot să spun că ne cunoșteam, așa cum ne cunoaștem în prezent, decât în grupuri mici. Iar nucleul cu care s-a plecat la drum a fost mic, a fost un nucleu de vreo 10-12 persoane. Ne număram pe degete. Apoi, fiecare a atras alte cunoștințe și ne-am probat, ca să zicem asa, la școala vieții, în negociere cu fondul (FMI - n.red.) cu alte organisme financiare internaționale. Deci, încrederea între noi, probabil că a jucat un rol important, dar și școala, inclusiv programele noastre interne de pregătire profesională, au jucat un rol foarte important. Aș mai adăuga un lucru, pentru că nu trebuie să ne ferim în a-l spune, și un nivel de salarizare rezonabil. Folosesc acest cuvânt ales cu grijă pentru că, pe de o parte, niciodată nu am sărit în ceea ce privește salarizarea. Tot timpul salariile din banca centrală s-au situat sub nivelul celor din băncile comerciale și cred că este, pe undeva, mai mult sau mai puțin obișnuit să se întâmple acest lucru, dar oamenii au fost plătiți după calitatea lor și profesională și morală.

Răzvan Orășanu: Totuși, după anumite intervenții, salariile din banca centrală au scăzut cu 25%. Am văzut că și per ansamblul economiei salariile au scăzut cu 25% în ceea ce înseamnă domeniul bugetar. Era acest lucru o necesitate, era inevitabil sau ….?

Mugur Isărescu: Nu, nu era o necesitate ca să spunem așa, nu era nici inevitabil dar cred că era o condiție pentru ca programul acesta la care am lucrat și noi, un program pe care eu îl numesc de corecție, de ajustare, să poată să fie pus în practică. O instituție care a vorbit ani de-a rândul despre corelația dintre creșterile de salarii și creșterile de productivitate, despre faptul că s-a sărit calul în economia românească, că o asemenea creștere a veniturilor nu este sustenabilă, că va veni un moment de corecție, despre faptul că aceste dezechilibre se văd în dezechilibrul extern și că, mai devreme sau mai târziu, când finanțarea externă va fi mai puțin generoasă, nu putea să spună: faceți voi toți ceilalți aceste corecții și noi să nu le facem. Deci, am chibzuit mult asupra gestului, pot să vă mărturisesc că nu a fost primit în unanimitate în colectivul Băncii Naționale. Am simțit că până și persoane apropiate s-au uitat puțin oblic la această decizie, dar cred că nu aveam o altă soluție. Este o chestiune de credibilitate, în definitiv. Altminteri, banca a avut această autonomie și știți bine că are dreptul la autonomie și am fost atenționați și de către Banca Centrală Europeană (BCE) asupra acestui lucru. Spre deosebire de ceea ce a apărut în presă, în discuția cu domnul Trichet (Jean-Claude Trichet, președintele BCE – n.red) eu nu am pledat pentru a nu se reduce salariile, ci am explicat de ce am acceptat această decizie într-un moment greu prin care a trecut România.

„Majorarea TVA a debusolat economia foarte mult”


Răzvan Orășanu: Trecem la un alt subiect și vorbeați de credibilitate. Semnătura dumneavoastră este pe fiecare bancnotă, deci apasă asupra dumneavoastră o răspundere foarte grea. Încerc niște metafore pentru ceea ce înseamnă o Bancă Națională în aceste vremuri. Aveți o legislație de țintire a inflației.
Sunteti un fel de țintaș în vreun fel ?

Mugur Isărescu: Să vă spun ceva foarte frumos, când s-a luat hotărârea cu țintirea inflației, știți că vine de la „inflation target”, am tot căutat alt cuvânt și, parafrazând un clasic al umorului românesc din deceniile trecute, nu am găsit altă rimă. Chiar în această sală, pe unul din scaunele apropiate de cel pe care stați dumneavoastră, sala de consiliu, un profesor a spus: știți că ne pândește, domnule guvernator, un mare pericol? Lumea va crede că țintirea inflației înseamnă că noi chiar urmărim un punct fix. Cuvântul duce spre ideea că țintim și ați văzut chiar în presă de multe ori faptul că inflația în loc să fie 4,5 a fost 4,6 sau 4,8. Banca Națională a ratat ținta, deci ideea de țintaș derivă din lingvistică, din utilizarea cuvântului.

Răzvan Orășanu: Dar, totuși, v-ați asumat public o anumită țintă pentru anul trecut și acea țintă nu a putut fi realizată nici măcar în intervalul pe care vi l-ați propus, pentru că trebuie să spunem oamenilor că ținta nu e precisă e cu anumită marjă.

Mugur Isărescu: E cu anumită marjă și ea arată mai degrabă țintirea unei anticipații a unei stări în societate, țintirea unei credibilități, a încrederii că inflația se va situa undeva în jurul….

Răzvan Orășanu: Haideți să vă întreb direct. Se scumpesc toate. Oamenii la asta se uită - se scumpește făina se scumpesc ouăle, se scumpește uleiul. Cui trebuie să-i mulțumim? Eu încerc să conving că, în general, guvernul a făcut lucrul acesta prin TVA. Dar cui trebuie să-i mulțumim pentru aceste scumpiri? Dumneavoastră? Domnului Boc?

Mugur Isărescu: Nu, pentru majorările de după vara anului 2010 TVA a fost de vină. Foarte multe corecții pe partea fiscală s-au întâmplat în ultimii ani în acest proces de a aduce sistemul fiscal, în special accizele din România, la nivel european. N-ai cum să le controlezi din punct de vedere al politicii monetare.

Răzvan Orășanu: Bun, dar taxele poți să le majorezi sau nu, adică TVA nu trebuia neapărat majorat.

Mugur Isărescu: Nu am mizat pe el, nu am mizat pe această majorare.

Răzvan Orășanu: Chiar ați spus destul de apăsat că majorarea TVA ar debusola economia, ar aduce un șoc în economie așa ați spus la vremea respectivă.

Mugur Isărescu: Repetăm acest lucru și nu numai datorită impactului asupra prețurilor, ci datorită consecințelor pe care majorarea prețurilor le are asupra dobânzilor.

Răzvan Orășanu: Deci s-a debusolat puțin economia cu această majorare de tva?

Mugur Isărescu: S-a debusolat foarte mult, dar acum, după ce au trecut șase luni, pot să spun că greul a trecut, și hai să spunem, am absolvit un examen nu numai noi, banca centrală, ci în general economia românească, în sensul că până acuma efectele secundare nu s-au concretizat, efectele de runda a doua - cum spunem noi. Efectele de runda întâi au fost rezonabile. (...) Folosesc cuvântul rezonabil, adică ne-am situat în marjele de probabilitate pe care le-am estimat anterior (...) Toate dificultățile nu zic că au fost depășite cu usurință, dar acum cred că economia s-a reașezat. Avem mai mult decât o luminiță la capătul tunelului, avem mai mult decât o rază de speranță, avem ceva certitudine (...). Avem motive să fim prudent optimiști.

Răzvan Orășanu: Vorbiți de luminița de la capătul tunelului. Ne asigurați că nu e farul locomotivei care se îndreaptă spre noi, nu?

Mugur Isărescu: Am folosit luminița pentru că în istoria post decembristă a fost o frază….. .

Răzvan Orășanu: Vă întreb puțin de coerență și coordonare, în special de coordonarea băncii centrale cu guvernul. Am folosit o metaforă - nu știu dacă o găsiți potrivită - monetarul și bugetul, respectiv politica fiscală și politica monetară sunt ca două vâsle ale unei bărci care ar trebui să se rotească coordonat, am spus eu. Cum vedeți această coordonare? De foarte multe ori sunteți vâslaș cu o singură vâslă. Foarte puțin sunteți ajutat din politica guvernamentală. De foarte multe ori Banca Națională este pusă să gestioneze o situație foarte complicată cu una din cele două vâsle, manete.

Mugur Isărescu: Coordonarea este esențială și ea înseamnă nu numai utilizarea celor două vâsle, cum spuneți dumneavoastră, ci, într-adevăr, utilizarea lor coordonată, că altfel dacă nu știi să le utilizezi într-o manieră coordonată, învârți barca pe loc, eventual o și răstorni, deci, este esențială. Dacă mai avem în vedere faptul că una din vâsle, și ea se numește politica fiscal-bugetară, are probabil zeci sute de subunități, nu-mi vine alt termen acuma. Vă dați seama că procesul este extrem de complicat, peste tot e o problemă, maniera în care se coordonează cele două instrumente principale de intervenție în economia de piață nu numai la noi. Eu n-aș spune că am fost lăsați singuri, în general noi am cooperat cu ministerul de Finanțe (...) Guvernul, politicienii sunt cei care stau în fața electoratului și în fața publicului. De multe ori cedează. De aceea, banca centrală trebuie să fie deseori rigidă și să iasă în față cu limbajul riguros și adecvat și să spună că unele lucruri nu se pot face. Există o aritmetică a echilibrului în economie și în momentul în care echilibrul macroeconomic - care pare să fie, așa, o figură de stil - se rupe, totul se întoarce ca un bumerang chiar împotriva celor pentru care măsura respectivă pare a fi luată.

Răzvan Orășanu: Chiar președintele, la cei 130 de ani pe care BNR i-a sărbătorit la Ateneul Român, a spus: nu întotdeauna politicul a reușit să fie responsabil, de multe ori Banca Națională a fost chemată să substituie lipsa de coerență a deciziilor politice.

Mugur Isărescu: Și dacă e vorba să dea citate, fără să-l completez pe domnul președinte, în ceea ce am spus eu atunci, am spus că de multe ori această substituire este suboptimală, adică banca centrală nu poate să substituie lipsa de coerență.

Răzvan Orășanu: Ce strică politicienii?

Mugur Isărescu: Da, pot să facă chiar mai mult rău în unele cazuri, deci trebuie evitate asemenea situații de rupere a echilibrului macroeconomic. Comparația pe care am folosit-o - și pe care am să o folosesc acum și cu dumneavoastră - este că echilibrul macroeconomic - stabilitatea financiară, stabilitatea monetară - este precum sănătatea. Atâta vreme cât o ai ți se pare ceva absolut normal. Îți dai seama cât de important este doar când o pierzi și uneori e prea târziu.

Răzvan Orășanu: Ați mai avut o comparație foarte interesantă apropo de BNR care nu este dispus să plătească ouăle sparte ale politicienilor. Ați spus, apropo de faptul că turcu’ plătește, în general, că Banca Naţională nu e turcu’.

Mugur Isărescu: Au fost momente în care discursul public s-a dus într-o direcție total nedorită apropo de utilizarea rezervei. Ca orice rezervă, de aceea e rezervă, să o folosești în situații într-adevăr dramatice. Iar pentru lucrurile acestea care par uneori mai puțin importante, nu poți folosi rezerva valutară ca să plătești nu știu ce se propusese: pensii sau…Tehnic nu se poate face acest lucru, deci tehnic dacă ar avea rabdare audienţa dumneavoastră să explicăm, s-ar constata că e acelaşi paradox: când foloseşti rezerva valutară la așa ceva ai efectul exact invers în loc de cel dorit, adică absorbi lichiditate din piaţă. Banca Centrală plăteşte în mod regulat toate obligaţiile scadente ale statului român, că aceasta este obligaţia noastră, conform legii. În momentul în care ar apărea cea mai mică întârziere, bineînţeles că ar fi afectată credibilitatea și suntem foarte atenţi la acest capitol.

Răzvan Orășanu: Am găsit o poveste fascinantă. Ați fost pus într-o situaţie de a interacţiona cu o vajnică doamnă de la fisc. Sunteţi un mic antreprenor. Produceţi vinuri și chiar de la înălţimea funcţiei pe care o aveți, toată lumea vă cunoaşte, toată lumea vă respectă. Ați avut serioase probleme cu o doamnă de la fisc și ați povestit foarte pe scurt din păcate acest episod. Spuneţi-ne câteva elemente suplimentare. Cum? Ce ați păţit? Cum e cu stufoşenia asta a formularelor în România și ce putem face?

Mugur Isărescu: Eu eram în spate, eu sunt numai acționar, nu eu conduc firma, dar, în esenţă, lucrurile s-au întâmplat aşa: am constatat, merg frecvent la această vinărie din Drăgăşani - este locul, orașul meu de baştină, mă simt bine acolo, în sfârşit, am și moştenire de la părinţi casa părintească - și am constatat de câteva ori că un anumit angajat face drumuri la Râmnicu-Vâlcea cu un dosărel. Ce faceţi? Ducem nişte raportări, ceva cu forţa de muncă, cu stocul de vin. În primul rând, mi s-a părut inutil, adică în fiecare lună să depună la Râmnicu-Vâlcea care este stocul de vin. Pentru ce? Păi așa se cere. E vorba că între Drăgăşani și Râmnicu-Vâlcea sunt vreo 60 de km. Acea informaţie era pentru cazul potenţial în care vinul ar fi fost accizat. Este un produs accizabil cu acciza însă zero. Dar se cerea lunar și de la un moment s-a cerut chiar pe sortimente: Sauvignon, Cabernet, Negru de Drăgăşani. Și am întrebat: de ce? „Așa se cere, altfel ne amendează”. Și atunci am fost curios și am mers cu dânsul. Aveam drumul spre Bucureşti. Trecea și prin Râmnicu-Vâlcea, în sfârşit nu pot să spun că eram mascat, dar nu eram îmbrăcat precum…. Am fost curios și l-am rugat pe colegul de la firmă: întrebaţi-o pe doamna foarte respectuos, la ce-i trebuie? Şi dânsa îi zice: „la ce vă interesează pe dumneavoastră?”. După care am pus aceeaşi întrebare la Bucureşti. Au trecut ceva ani de când am pus întrebarea şi nu cred că s-a mişcat nimic. Nici nu mai m-a interesat, însă îți dai seama de obstacolele, de multe ori inutile, pe care le crează o birocraţie excesivă.

„Povara fiscală, atât pe contribuabil, cât și pe angajator, a ajuns nesuportabilă”

Răzvan Orășanu: Şi birocraţia noastră chiar este excesivă, nu?

Mugur Isărescu: Eu cred că da, în sfârşit nu sunt singurul care poate să facă această judecată şi nu vreau să arunc o anatemă în general, sunt oameni care-şi fac datoria acolo și muncesc și așa mai departe. Dar acesta era un caz, probabil dumneavoastră vi se pare, să spunem, o problemă mai adâncă pentru că este tipul de informaţie care se poate transmite prin internet prin alte căi decât să faci un drum să stai la o coadă. Eu cred că adâncimea problemei rezidă în faptul că, s-a creat o structură birocratică - ştim și din experienţa altor țări și din experienţa noastră din perioada comunistă – că funcţionarul îşi creează funcţia și încercarea de a face o corecţie ulterioară este extrem de dificilă. (...) Deci, intervenţia mea, să spunem publică, s-a referit nu la caz minor, ci la ce am învăţat eu legat de obstacolele pe care le întâmpină cei pe care îi chemăm să creeze locuri de muncă.

Răzvan Orășanu: Ați mai avut o altă intervenţie publică foarte interesantă pe subiectul pensii. Ați spus că vă este teamă - ați spus-o și în glumă și în serios - că va veni ziua în care cei care vor fi salariați la momentul respectiv nu o să vă poată plăti pensia, că aceste deficite din bugetul de pensii se tot acumulează. Eu, de exemplu, uitându-mă în buget, am constatat că din fiecare sută de lei în acest an care este în plată către pensionari, guvernul are doar 70 de lei în fondul asigurărilor sociale, restul de 30 de lei trebuie să-i ia de undeva, probabil din împrumuturi.

Mugur Isărescu: Intervenţia aceea a avut două scopuri: uneori eşti tentat să dai mare importanţă utilizării termenilor de specialitate în sensul propriu, nu aiurea. La noi se tot foloseşte denumirea fond de pensii pentu bugetele de pensii. În mintea mea ca economist finanţist, această confuzie este serioasă este gravă. Noi nu avem fonduri. Tot utilizând ideea de fond de pensii s-a creat sentimentul că banii cu care fiecare a contribuit s-au adunat undeva în paharul acesta și că există nu numai dreptul, dar și posibilitatea ca ei să fie folosiţi în mod corect.

Răzvan Orășanu: Dar trebuie spus că banii aceştia nu mai există.

Mugur Isărescu: Banii aceştia nu au fost adunaţi aşa, deci, fondul nostru de pensii nu e fond, e buget (...) Numărul de pensionari este mai mare decât numarul de contribuabili. Îţi dai seama, nu trebuie să fi foarte mare finanţist, că o asemenea tendinţă nu poate să fie susţinută și atunci trebuie tras un semnal de alarmă. Mai mult decât atât, și pentru că din considerente sociale absolute normale s-au majorat în continuare pensiile, au fost majorate contribuţiile, și atunci povara atât pe contribuabili, cât și pe angajator, a ajuns nesuportabilă.

Răzvan Orășanu: Deci înseamnă că fundamental sistemul de pensii este nesustenabil.

Mugur Isărescu: Este nesustenabil. Cuvântul însă este o nouă păsărească care trece pe la urechile noastre sau urechile oamenilor și lumea nu înţelege, ce e aia nesustenabil? Omul înţelege că el a contribuit, și are dreptul să-şi ia banii înapoi. Într-un fel, chiar dacă exprimarea mea a fost brutală și, uneori, a fost interpretată a fi cinică, am vrut să trag un semnal de alarmă asupra problemei de fond. Iar problema de fond are două componente: pe de o parte, evitarea creșterii pe o curbă aproape exponenţială, cum s-a întâmplat în anii 90, a numărului de pensionari, datorită pensionărilor anticipate. Fac o paranteză, am fost huiduit o singură dată, în public, în Parlamentul României, când am fost premier, pentru că în anul 2000 am încercat să opresc pensionările anticipate.

Răzvan Orășanu: Şi aţi primit huiduieli pentru lucrul acesta?

Mugur Isărescu: Da, pentrut că era înainte de alegeri și se vorbea despre pensionarea anticipată a doamnelor din sistemul Poştei Române. Eu nu m-am referit la acele doamne, m-am referit la principiu și la fenomen. Era sfârşitul meu de mandat dar eu mi-am făcut datoria. Pe partea cealaltă, importanţa creării locurilor de muncă, care nu trebuie să fie o simplă declaraţie. A crea locuri de muncă înseamnă să ai contribuţii de asigurări sociale rezonabile Dacă sunt împovărătoare, nimeni nu o să angajeze în așa ceva sau intră la negru şi pe urmă vorbim despre economia la negru. (...) Eu ştiu că multe din pensionări au fost un rezultat al transformării societăţii româneşti și am să vă mai răpesc două minute să vă spun o poveste scurtă. Eram premier și am ajuns la Bruxelles cu strategia pe termen scurt legată de intrarea în Uniunea Europeană dar, bineînţeles că în 2000 o altă prioritate era intrarea în NATO. Și, fiind acolo, am avut ocazia să mă întâlnesc cu secretarul general al NATO și dânsul mi-a spus cât de multe provocări are România în încercarea de a intra în organizație. Și mi-a spus, „ştiţi că aveți o armată de alt tip, de tip sovietic, va trebui să faceţi multe pensionări din armată. Sunteţi pregătiţi să asiguraţi pensii celor pe care îi veți pensiona anticipat, adică militarilor?”. Am reţinut lucrul acesta și uitaţi că au trecut zece ani și constatăm că problema este pe buzele tuturor. Dacă nu a tuturor, atunci a multora dintre cei care dezbat chestiunile sociale din România actuală. (...)

Răzvan Orășanu: Adică trebuie să mai spuneți stop veseliei generale, nu?

Mugur Isărescu: Nu o numi-o veselie, spunem….să găsim un alt cuvânt cu ajutorul dumneavoastră. Nu o să mai spunem nesustenabil, o să spunem altceva. Trebuie spus adevărul, pentru că, revin, instabilitatea financiară, în sensul de criză financiară, este o experienţă dramatică, traumatizantă. Noi am evitat-o. În 1998-1999 am fost aproape pe buza ei. Ar trebui să ne amintim cât de dificilă a fost situaţia. (...) Nu mai trebuie să mai ajungem acolo, nici în inflaţie ridicată, nici în instabilitate financiară, pentru că durerile sociale sunt imense.

Răzvan Orășanu: Pentru a nu ajunge acolo, probabil că trebuie să avem o sănătate foarte bună a bugetului și a politicilor economice bugetare. De exemplu, nu înţeleg de ce nu putem să facem bugetarea pe proiecte? De exemplu un lucru banal care este reuşit în toată Europa dar la noi mai puţin. Credeţi că bugetarea pe proiecte ar fi o soluţie pentru a mai corectă, a găsi nişte obiective foarte clare și a ţinti banii pe anumite proiecte nu doar pe articole bugetare?

Mugur Isărescu: Așa este și asta e legat și de bugetarea multianuală, pentru că, în definitiv, bugetarea pe proiecte este legată de faptul că dacă începi un proiect şi nu-l continui în anul următor, eventual în etapa electorală nouă, că apare un alt govern și neagă ceea ce a făcut precedentul, nu există o obligație legale de continuare. România (...) are alocaţii mari pentru investiţii, dar dispersate în 40.000 de proiecte.

Răzvan Orășanu: Tot aşteptăm să trăim mai bine, ni s-a explicat acum, de exemplu, că o să trăim mai bine când muncim mai mult. E suficient cât muncesc roamânii? E suficientă productivitatea economică pe care o avem?

Mugur Isărescu: Este suficient faţă de nivelul actual de trai să spunem, care nu este cel pe care ni-l dorim. Eu aș pune problema altfel: corelarea nivelului de trai cu ceea ce poate da economia este o chestiune esenţială, nu se măsoară uşor, de aceea apar și aceste decorelări, de aceea apare și lipsa de coordonări, apare omul politic, vede că aceasta este dorinţa populaţiei să facă o şcoală, să majoreze un salariu și așa mai departe, și o transmite în sus și, pentru că toată agregarea acestor cifre ia timp, apare cu întârziere. Corelarea cu productivitatea muncii este, de asemenea, o chestiune grea, apar fracturile. Tot timpul se fac corecţii în economie.

Răzvan Orășanu: Imi permit să va provoc și să explicaţi niște cifre de creștere a PIB care au fost anunţate pentru acest an. Eu, unul, citind prognozele guvernamentale, am impresia că sunt nişte economişti care stau pe un norişor roz. Eu așa o văd . Credeţi că vom crește cu 1,5% în acest an? Dacă vom crește, de unde vine creșterea? Ce merge pe plus?

Mugur Isărescu: Eu, nu pot decât să cred, pentru că este cifra trecută în acordul cu FMI și este semnătura mea acolo. Şi, atunci, îmi revine misiunea să vă conving şi pe dumneavoastră….înţeleg, asta este întrebarea pe care mi-o puneţi. Deci, pe de o parte, credem că sectoarele care au căzut dramatic au ajuns la platoul de la care nu vedem motive să mai scadă, în special construcţiile și investiţiile. Construcţiile, pe motivul că scăderea a fost extrem de mare, de 30% dacă luăm în considerare ultimii doi ani. În domeniul construcţiilor așteptăm, totuși, ca după doi ani, să înceapă să meargă ceva proiecte de infrastructură. La investiţii, unde scăderea a fost de asemenea dramatică, observăm un anumit reviriment al investiţiilor, inclusiv al investiţiilor directe străine. Deci, aici, în terminologia noastră, mai degrabă este efect de bază, nu mai există scădere. Pe de altă parte, credem că producţia industrială va continua să crească, nu foarte rapid.

Răzvan Orășanu: Ne bazăm, așadar, pe industrie ca să ieşim din groapa în care suntem?

Mugur Isărescu: Da, cu exporturile care, după părerea noastră, vor continua să crească și în anul 2011. (…) În ce privește consumul, s-ar putea să nu asistăm la o revigorare a consumului intern per total.

Răzvan Orășanu: Faţă de salariile de la mijlocul anului trecut situaţia stagnează sau se îmbunătăţeşte uşor?

Mugur Isărescu: Se îmbunătăţeşte uşor, dar per total an, având în vedere și obligaţiile de plată în domeniul creditării, probabil că nu vom vedea o revigorare a consumului, care este ponderea cea mai importantă.

Răzvan Orășanu: Încerc să traduc simplu pentru oameni, înseamnă că vor avea poate mai puţini bani în buzunar, dar trebuie să-i plătească către bănci și în 2011, iar lucrul acesta nu se va reflecta neapărat în creșterea traiului lor. E corect aşa?

Mugur Isărescu: V-aţi dus puțin departe decât ceea ce vreau să spun, dar menţinem formularea dumneavoastră. Consumul intern, chiar dacă va avea o anumita scădere, de unu, două procente, aceasta poate să fie compensată de investiţii și de către export. Asta este formularea. Și atunci avem motive de creștere economică.

Răzvan Orășanu: Aţi reuşit să găsiţi valuta lui Ceauşescu sau nu?

Mugur Isărescu: (...) Atunci se întâmplau multe lucruri, am făcut o declaraţie publică și am spus că am posibilitatea să verific un singur lucru. În ce măsură este adevărat că ar fi scos din tezaur o parte din aurul țării? Şi am și făcut după aproape câteva luni de cercetare o investigaţie completă și aici lucrurile s-au clarificat. O parte din datoria externă a României a fost plătită prin vânzarea unei cantităţi de aur, deci s-a adeverit faptul că a scos de aici, de la Banca Națională, o parte din tezaurul de aur, l-a vandut în străinatate, a plătit datoria externă. Rezerva de aur a scăzut de la 100 de tone la 40 de tone, apoi, spre sfârşitul anului 1989, a răscumpărat 20 de tone de aur. Toate aceste operaţiuni au fost pentru acele vremuri perfect legale, întrucât chiar preşedintele României de atunci, Nicolae Ceauşescu, a semnat decretele și de scoatere și de vânzare a aurului și de răscumpărare a unei cantităţi de aur. Deci, s-a clarificat un mare mister, pentru că se spunea că atunci când a plecat în Iran ar fi plecat cu mai multe cutii cu aur. Dar cineva a venit aici și ne-a și povestit cum a văzut x-ulescu cum s-au aruncat cutiile și atunci am pus o întrebare foarte simplă: cum? Un lingou de aur se ridică foarte greu, că are 12 kg, dar o cutie din aceea? Trebuie să fii halterofil ca să o ridici. Mi-am dat seama că erau fabulaţii. În 1988 și 1989 s-a vândut o parte din rezerva de aur a României, repet, în condiţiile legale de atunci, s-a plătit datoria externă și apoi, după ce s-a plătit datoria externă, s-au cumpărat, s-au adus înapoi 20 de tone de aur. Eu când am preluat această instituție, într-adevăr, prima vizită pe care am făcut-o a fost în tezaur, era singura rezervă palpabilă, rezerva valutară era la fostul Bancorex. Am constatat că cele 60 de tone existau, și una dintre preocupările pe care le-am avut a fost să creștem rezerva până când am depăşit 100 de tone.

„Acest tip de discuţie care duce spre trăncăneală mie nu-mi place”

Răzvan Orășanu: Vom mai avea tăierile din anii trecuţi?

Mugur Isărescu: Următorii doi ani sunt foarte importanţi, pentru că trebuie să asigurăm, pe de o parte, o consolidare pe venituri, pe o structură de impozite care sperăm să fie mult mai stabilă mult mai predictibilă pentru încurajarea mediului de afaceri și, de asemenea, pe partea de cheltuieli, pe o structură mult mai clară. Asigurarea unei structuri de durată a bugetului este esenţială. Să fie ceva sustenabil, adică nu prin măsuri smucite. Aceasta este consolidarea.
(…)

Răzvan Orașanu: Fantezia aceasta o facem an de an în ceea ce înseamnă prognoza veniturilor, după care cheltuim real bani pe care nu-i avem.

Mugur Isărescu: Eu cred că ce am discutat anterior și ce discutăm acuma, deci un acord serios cu FMI, cu Uniunea Europeană, proiecte multianuale, duc exact în direcţia că asemenea fantezii să nu mai apară. Observ că nici acum nu am învăţat că există o metodă de a evita asemenea derapaje. Şi să nu cazi în capcana că ai bani. Mai ales în perioadele de avânt conjunctural. Atunci, într-adevăr, toată lumea te iubeşte. Intră sume foarte mari de bani în ţară, să spunem capitaluri, investiţii se crează această bonanza și speranţă că va fi fără sfârşit și se uită că economia de piaţă evoluează ciclic, are o perioadă de creștere și una de descreștere. Şi atunci, trebuie să te pregăteşti în perioada de creștere să nu cheltuieşti toţi aceşti bani, să-i pui deoparte pentru a te pregăti de perioadele mai dificile. (...) Nu este o filozofie foarte îndepărtată de un proverb românesc. „Vara să-ţi faci sanie și iarna căruţă”, adică să te pregăteşti și pentru vremuri mai grele.

Răzvan Orășanu: Ultima întrebare pe care vreau să v-o pun este cea legată de disciplina mesajelor. Aţi criticat foarte dur anumiţi jurnalişti și aţi spus că nu orice trăncănitor din ţara asta are dreptul să se ducă la televizor să-şi promoveze interesul. Vorbeaţi de cei care se duc la televizor și spun: se măresc prețurile.

Mugur Isărescu: Ei, nu erau numai jurnalişti şi nu m-am adresat jurnaliştilor, relaţia Băncii Naţionale cu media și cu lumea sau cu jurnaliştii, eu zic că este o relaţie bună. (...) Eu am vorbit despre anticipaţii inflaţioniste, despre discuţiile acestea, nesfârşite uneori, prin care producătorii, în mod mai mult sau mai puțin legitim, creează anticipaţii. M-am referit la faptul că aceste discuţii sunt neobişnuit de lungi și ele mizează numai pe faptul că populaţia are o sensibilitate deosebită la inflaţie, la orice majorare de preţ și că probabil că se face un uşor rating din acesta, precum faci rating dacă anunţi o crimă. M-am referit la o exagerare. Dar înţepătura mea, dacă putem să-i spunem întepătură, s-a referit la calitatea mediatorului (...). Puțin discernamânt trebuie să avem. Dacă vine cineva și spune: „ştiţi, de la 1 ianuarie o să crească prețurile la pulpele de pui cu 30%”. Eu nu pot să-l acuz pe acela că el vrea să crească prețurile cu 30%. Eu vin şi-l întreb pe cel cu care discută. Dânsul nu ştie că trăim într-o piaţă comună, ce îl opreşte pe producătorul de pui din Ungaria pe o graniţă total liberă? Dacă cel de aici majorează cu 30% să vină să vândă pui cu 2% mai scumpi, nu cu 3% sau să nu majoreze deloc prețul. Deci, acest tip de discuţie care duce spre trăncăneală - nu vreau să folosesc din nou cuvântul, nici mie nu-mi place – dar dacă lipseşte total discernământul și sunt omise regulile elementare ale pieţei după 20 de ani, înseamnă că discuţia în domeniu este altceva decât o discuţie de calitate. La tipul acesta de dezbatere m-am referit, pentru că el influenţează, în general, atmosfera din ţară.

http://www.evz.ro
 
Economist Intelligence Unit: Economia Romaniei se va redresa lent in 2011


Romania va inregistra o redresare economica lenta in 2011, dupa un declin de 2% in 2010, se va confrunta cu masuri dure de austeritate, iar opozitia fata de acestea poate produce instabilitate, estimeaza Economist Intelligence Unit (EIU), relateaza Mediafax.

EIU a anuntat, marti, estimarile privind perspectivele economiei mondiale.

In cazul Bulgariei EIU prognozeaza ca, dupa un declin marginal al economiei in 2010, in acest an va avea loc o redresare modesta. Capacitatea de reactie a tarii fata de criza a fost constransa de cotarea stricta a levei in raport cu euro si de necesitatea mentinerii unei politici bugetare stricte.

Pentru categoria noilor state membre ale Uniunii Europene, respectiv Romania, Bulgaria, Cipru, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia, EIU anticipeaza pentru acest an o crestere economica de 2,8%, urmata de un avans de 3,4% in 2012.

Inflatia la nivelul regiunii va fi de 3,2%, respectiv 2,6%.

Tarile din UE aflate in tranzitie, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia, vor avea in ansamblu o crestere economica de 3% in acest an si 3,4% in 2012. Inflatia va fi de 3,4%, urmata de 2,7% anul viitor.

EIU a imbunatatit estimarile privind cresterea economiei zonei euro in acest an, sustinuta de Germania, de la 0,9% la 1,5%, care va incetini insa la 1,3% in 2012.

Pentru UE este asteptat un avans de 1,6% in acest an si cel viitor.

In cele 15 state membre mai vechi ale Uniunii EIU prognozeaza un ritm de 1,5% in acest an si 2012.

Inflatia din zona euro va fi in acest an de 1,2% si va accelera la 1,5% anul urmator, in timp ce in UE 15 va fi de 1,7%.

EIU a imbunatatit prognoza si in cazul economiei Statelor Unite, care va avansa cu 2,7% in acest an, peste ritmul anticipat luna trecuta, de 2,2%.

Revizuirea in crestere a prognozelor pentru SUA si zona euro a dus la modificarea in crestere a estimarii privind economia mondiala la 4% pentru acest an, de la 3,8%.

Institutul anticipeaza in continuare ca Portugalia va solicita asistenta financiara in prima parte a acestui an, dar Spania se va descurca singura.


http://economie.hotnews.ro/
 
Romania: Terenurile agricole sunt contaminate

206517_articol.jpg


Romania are aproximativ 900.000 de hectare de teren contaminat, iar pentru ecologizarea acestuia ar fi nevoie de cel putin cinci miliarde de euro, a declarat Laszlo Borbely, care a semnat, la Campina, primul contract pentru ecologizarea unui batal din programul POS-Mediu.
Prezent, marti, la Campina, in judetul Prahova, unde a semnat primul contract din programul POS-Mediu pentru ecologizarea unui batal petrolier, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a afirmat ca o prima evaluare arata ca in Romania exista circa 900.000 de hectare de terenuri poluate, iar pentru decontaminarea acestor terenuri ar fi nevoie de cel putin cinci miliarde de euro, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"La minister (ministerul Mediului - n.r.) pentru prima oara anul trecut s-au alocat prin hotarare de Guvern 120 de milioane de lei pentru ecologizarea unor zone poluate. Prin Fondul de mediu vom aloca circa 300 de milioane de lei tot pentru depoluare si avem 100 de milioane de euro, din care prin trei contracte pe care le semnam vor fi epuizate numai 44 de milioane. Deci mai e loc pentru peste 60 de milioane si noi am facut apel pentru toti cei care ar putea sa intre in acest program. Avem peste 1.000 de situri contaminate in Romania. Lucram acum la o strategie a ministerului si evident la o lista de prioritati, pentru ca sunt unele situri la care le putem amana", a afirmat Borbely.

Ministrul Mediului a precizat ca in anii 1990 s-au privatizat foarte multe companii, iar cele mai multe dintre acestea nu au suficienti bani pentru decontaminarea terenurilor pe care le-au cumparat.

In momentul de fata, prin programul POS - Mediu pot primi fonduri doar la autoritatile locale, nu si companiile.

9am.ro
 
Legea Elenei Udrea cu publicitatea stradala supara America - Boc, admonestat

Legea-Elenei-Udrea-cu-publicitatea-stradala-supara-America---Boc--admonestat.jpg


Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark H. Gitenstein, i-a cerut premierului Emil Boc sa nu aprobe legea privind publicitatea stradala, promovada de Elena Udrea.

Desi a folosit un limbaj diplomatic, Mark H. Gitenstein este foarte ferm si ii atrage atentia lui Emil Boc ca legea promovata de Elena Udrea privind piata outdoor incalca principiile internationale de comert, scrie Jurnalul National.

"Nu cred ca este in intentia Guvernului dvs. sa aprobe o astfel de hotarare care nu respecta principiile de concurenta de pe piata UE si cele stabilite de Organizatia Mondiala de Comert, si principiile tratatului national la care investitorii americani au dreptul. Astfel de hotarari, indiferent de motivatie, nu conduc la imbunatatirea mediului de afaceri din Romania sau a perceptiei oamenilor de afaceri straini, inclusiv a companiilor americane care au nevoie de sprijinul nostru.

Doresc sa va rog sa reexaminati aceasta legislatie cu grija si sa descurajati aprobarea acesteia de catre Cabinet in forma actuala", ii comunica ambasadorul SUA premierului Boc.

Udrea interzice publicitatea in parcuri, pe cladiri publice si copaci

Ambasadorul SUA la Bucuresti mai precizeaza in scrisoare ca pe 2 septembrie a avut o intalnire cu Elena Udrea, atragandu-i atentia asupra acestei probleme, primind la schimb toate asigurarile ei.

Totusi, Elena Udrea a interzis publicitatea in parcuri, pe cladiri publice si pe copaci, printr-un proiect de lege care a fost aprobat in decembrie de Guvern.

Mai mult, se interzice afisajul publicitar pe gardurile sau in incinta cimitirelor, lacasurilor de cult si gradinilor publice, in intersectii, in sensurile giratorii, pe peretii pasajelor rutiere subterane si supraterane ori sub poduri si pe stalpii de sustinere a elementelor de semnalizare rutiera sau de circulatie.

http://www.ziare.com/udrea/ministru...tradala-supara-america-boc-admonestat-1069848
 
Cât de oportună este păstrarea cotei unice


În timp ce partidele folosesc actualul sistem de impozitare ca pe o monedă de schimb, analiştii spun că acesta trebuie menţinut.
Negocierile dintre liberali şi social-democraţi se împiedică de sistemul de impozitareSursa: AGERPRES

Declaraţia liderului liberal Crin Antonescu, potrivit căreia nu trebuie făcut un "fetiş electoral" din cota unică, a stârnit controverse şi a redeschis subiectul sistemului de impozitare din România.

Cota unică avantajează în special persoanele care au venituri medii şi peste medie, supuse unor taxe mai mari în cazul unui sistem progresiv. În schimb, acesta din urmă vine în sprijinul păturilor mai sărace ale societăţii, cu impozite foarte mici sau chiar cu scutiri.


Astfel, în funcţie de electoratul căruia i se adresează, partidele politice optează pentru un sistem de impozitare sau altul.

Însă din punct de vedere al colectării veniturilor la buget, cota unică s-a dovedit mai eficientă decât cea progresivă. Imediat după introducerea cotei unice de impozitare, ponderea în produsul intern brut (PIB) a veniturilor fiscale colectate la vistieria statului a crescut de la 27,7% în 2004 la 28,5% în anul 2005, potrivit datelor Consiliului fiscal.

Analistul financiar Bogdan Baltazar spune că impozitul unic de 16% aduce încăsări mai mari la buget şi este mai uşor de administrat. "Echitatea nu se manifestă doar în cota progresivă, ci şi în cea unică. Este acelaşi procentaj de impozitare şi, dacă ai salariul mai mare, plăteşti o sumă mai mare", explică analistul. Referitor la afirmaţia lui Crin Antonescu, Baltazar a spus: "E grav", deoarece şeful liberalilor "este în stare să dea orice din platforma politică pentru apropierea de PSD".

Pogea: predictibilitatea, prioritatea zero

Fostul ministru de finanţe Gheorghe Pogea spune că nimic nu este mai important pentru sistemul fiscal din România în acest moment decât stabilitatea. "Predictibilitatea este esenţială, şi desele schimbări nu sunt bune în perioadă de criză. De aceea, nu trebuie să ne jucăm cu schimbări ale impozitelor importante", a declarat fostul ministru, pentru EVZ.

În opinia sa, orice regândire a sistemului de impozitare poate începe abia după trecerea crizei, "când creşterea economică va fi certă şi ireversibilă, în funcţie de viziunea fiecărui guvern de a acoperi cheltuielile şi de a stimula anumite motoare ale economiei".

De aceeaşi părere este şi analistul economic Aurelian Dochia. El spune că discuţiile despre modificările sistemului de taxare sunt dăunătoare, în condiţiile de recesiune şi în contextul revenirii foarte fragile a economiei româneşti.

Un alt fost şef al Finanţelor, Ionuţ Popescu, consideră că în următorii ani nu trebuie să se pună problema renunţării la cota unică. "În fiscalitate nu e vorba de un calcul aritmetic. Dacă măreşti impozitele cu 50%, veniturile nu vor creşte cu 50%. Şi deşi am redus impozitul, încasările au crescut, deoarece au fost mai puţini cei care şi-au ascuns veniturile", a explicat el.

Datele bugetare arată că ponderea veniturilor din impozitul pe venituri şi salarii a crescut în urma introducerii cotei unice de taxare. Astfel, dacă în 2004, anul de dinaintea modificării fiscale, guvernul colectase din această sursă o sumă echivalentă cu 2,9% din PIB, în 2009 ponderea ajunsese la 3,5% din PIB.

16% este cota unică de impozitare
a veniturilor persoanelor fizice şi a profiturilor companiilor din România, care se aplică începând cu anul 2005

SISTEME DE IMPOZITARE

Circa o treime din statele membre au cotă unică de taxare

Opt din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene aplică în prezent un sistem de taxare mai simplu. Astfel, 30% din ţările din UE au adoptat, pe parcursul anilor, o cotă unică de impozitare a veniturilor cetăţenilor şi firmelor. În general, este vorba despre economii în dezvoltare situate în centrul şi sud-estul Europei.

Prin acest sistem de impozitare, mai simplu şi mai atractiv pentru cei cu venituri mari, autorităţile din aceste state îşi propun să atragă investitori străini. Practic, avantajele fiscale vin să compenseze momentele de instabilitate politică din regiune.

Vechile state membre UE sunt reticente faţă de cota unică, privită ca o soluţie mai degrabă pentru ţările care îşi reformează sistemele fiscale. Însă când vine vorba să facă afaceri, de multe ori companiile din ţări ca Germania sau Italia aleg ţările în curs de dezvoltare.

În România, guvernul Alianţei D.A. a înlocuit impozitarea progresivă cu o cotă unică de 16%, începând din 2005. Trei ani mai târziu, vecinii noştri bulgari au introdus o cotă unică de numai 10%, cea mai mică din UE.

Ungaria, nou-intrată în club

Ultima ţară care a intrat în clubul statelor care au cotă unică este Ungaria. Parlamentul din ţara vecină a adoptat propunerea guvernului de a introduce, de la 1 ianuarie 2011, un impozit unic de 16% pe veniturile persoanelor fizice.

Principala miză pentru care a fost introdusă cota unică de taxare este să încurajeze cererea. Beneficiile nu se opresc aici. Modificarea fiscală va creşte competitivitatea sistemului de impozitare al Ungariei, în condiţiile în care acesta a devenit mai simplu, mai transparent şi mai eficient, după cum relatează metropol.hu.

PROGRAM SOCIAL-DEMOCRAT

PSD vrea cote de impozitare de la 0% până la 35% din venit

* Florin Ciornei

În programul de guvernare al PSD - "România Corectă, România Socială" asumat de Victor Ponta şi aprobat de Congresul PSD din 16 octombrie 2010 se prevede introducerea unui sistem de "impozitare diferenţiată a venitului global, cu deductibilităţi fiscale".

Programul prevede două variante, dintre care va fi aleasă una "în funcţie de contextul macroeconomic şi de rezultatul dialogului cu actorii economici".

"Scenariul 1: cota 0% până la 1.000 RON salariu brut. Cotă 15% pentru ce depă şeşte 1.001 RON până la 4.500 RON salariu brut; cota 25% pentru ce depăşeşte 4.501 RON până la 9.000 RON venituri sa lariale brute; cota 35% pentru ce depăşeşte 9.001 RON până la maxim de salariu brut.

Scenariul 2: cota 8% până la 1.000 RON salariu brut, cota 12% pentru ce depă şeşte 1.001 RON până la 4.500 RON salariu brut; cota 16% pentru ce depăşeşte 4.501 RON".

Programul de guvernare al PSD prevede, în paralel cu aceste cote de impozitare diferenţiată, "introducerea sistemului de deduceri pentru asigurări private de sănătate (de pensii), educaţie, grădiniţă, asigurarea locuinţei, reabilitare termică etc".

Totodată, PSD susţine "menţinerea cotei generale privind impozitul pe profit de 16%" şi "stabilirea impozitului pe profit din domeniul bancar şi IFN la 25%".

Totodată, programul PSD prevede "revenirea la sistemul de impozitare prin care microîntreprinderile pot opta pentru 16% pe impozitul pe profit sau 2% impozit pe cifra de afaceri".

În schimbul creşterii impozitului pe "România Socială" promite "reducerea graduală a CAS cu 5,5 puncte procentulale pentru angajatori şi cu 4,5 puncte procentuale pentru angajaţi.

"Ne-am înţeles cu PNL să facem un sistem economic performant. Restul sunt mijloace, nu obiective.“,
VICTOR PONTA, preşedinte PSD

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cat-de-oportuna-este-pastrarea-cotei-unice-918928.html
 
Din multitudinea de stiri exclusiv negative despre tara noastra, pe care ne place sa le dezvoltam (de parca ne-am bucura ca lucrurile merg prost), am gasit si cateva lucruri catalogate drept bune, care s-au intamplat in tara noastra anul trecut, dar care au fost prea putin mediatizate. Deh, tot ce e bun , e prost, mentalitate tipic romaneasca.

Cele mai bune 10 veşti dintr-un an dezastruos pentru România

Autor: Dan Arsenie

Un articol despre veştile proaste ale lui 2010 ar fi mult mai la îndemână, dar sunt şi câteva evenimente pozitive care merită prezentate.
Parc eolian


Paula şi Ovi, locul al treilea la Eurovision 2010

Cristina Neagu a fost desemnata golgheterul Campionatului European de Handbal. România a cucerit medalia de bronz

Dacia
Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Inna - singurul roman cu peste un milioan de fani pe reţeaua de socializare Facebook încheie fulminant un an extrem de bun pentru ea. Nominalizata la MTV Music Awards se pregăteşte pentru un concert de Revelion în Polonia, pentru care va primi 100.000 de euro, susţin câteva publicaţii româneşti
Parc eolian

prevnext
12345

1. Începem cu economia, unde, între statisticile unui an dezastruos, găsim una care oferă câteva speranţe. În primele zece luni ale lui 2010 exporturile au crescut cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în mare parte datorită succeselor Dacia, ne arată Institutul Naţional de Statistică (INS). Datorită acestei creşteri, deficitul bugetar al perioadei ianuarie-august 2010 a ajuns la 4,7%, faţă de 7,7% (deficitul perioadei ianuarie-august 2009). Dacă exporturile rămân "sus" am putea înregistra o creştere economică în 2011. E, drept, una mai degrabă simbolică, pe care premierul Emil Boc a estimat-o, în urmă cu două săptămâni, la 1%.

Într-un articol pe care îl puteţi citi aici sunt prezentate oportunităţile României în UE şi în afara Uniunii. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, crede însă că e loc de mult mai bine. "România exportă foarte puţin în China, Rusia, Brazilia şi India şi va trebui să ne creştem prezenţa pe aceste pieţe'', a spus Károly Borbély.



2. Rămânem la economie şi observăm randamentele bune ale fondurilor de pensii private. În primele nouă luni ale lui 2010 (ianuarie-septembrie), randamentul fondurilor obligatorii şi a celor facultative a crescut cu 13%, respectiv 10%.

3. O altă veste bună este eliminarea comisionului de rambursare anticipată a unui credit. Vestea proastă e că decizia a venit abia în 2010, an în care puţini români îşi permit să-şi încheie socotelile cu băncile.

4. Cât despre investiţii, cele mai importante au fost în energie verde. Graţie unor proiecte uriaşe în zona Dobrogei - unele începute, altele anunţate pentru viitorul apropiat - România a păşit pentru prima dată în topul celor mai atractive 30 de ţări pentru investitorii în energie verde.

Harta potenţialul eolian în România



click pe imagine pentru articolul în care EVZ prezintă boom-ul eolian din România

5. Şi trecem la un anunţ din 2010 care ne va fi de folos în 2011. Cei care doresc să îşi cumpere o maşină nouă la anul au aflat de la însuşi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, că programul Rabla va fi extins în 2011. Veţi putea casa maximum trei rable, iar pentru fiecare dintre aceste maşini veţi primi 3.800 de lei. Cu cele trei tichete în mână, puteţi cumpăra cel mai ieftin Logan (1.2, 16V, 75 CP) la 15.600 de lei.

6. Găsim o veste bună chiar şi unde ne-am aştepta cel mai puţin, în justiţie. Patru tineri judecători au reuşit să se "furişeze" în Consiliul Superior al Magistaturii. Cei patru au luat locul unor judecători criticaţi adesea pentru sprijinul pe care l-au acordat magistraţilor suspectaţi de corupţie. Cei patru sunt Adrian Toni Neacşu, Alexandru Şerban, Nicolae Horaţius Dumbravă şi Cristi Vasilică Danileţ. Consiliul are 11 membri.

7. În sport, fotbalul românesc a reuşit un sincron nemaipomenit, cu sute de mii de suporteri ţinându-se de cap în acelaşi timp. Însă, pentru cei care au ochi şi pentru alte sporturi, au fost câţiva sportivi români care au reuşit să smulgă faţa tristă a suporterilor dintre palme şi chiar au desenat pe aceste feţe un zâmbet. O luăm invers cronologic, cu cel mai recent eveniment fericit, şi amintim isprava handbalistelor române în Danemarca şi Norvegia, organizatoarele Campionatului European. Fetele conduse de Radu Voina au cucerit locul trei. Un bronz de aur, cum a titrat inspirat un ziar de sport. De ce inspirat? Pentru că distincţia, fie ea şi de bronz, reprezintă prima medalie cucerită de echipa feminină în istoria participărilor la Euro.

8. Întoarcem ceasul la final de noiembrie şi îi întâlnim pe rugbyiştii români, care au reuşit calificarea la Campionatul Mondial, după o "dublă" cu Uruguay (21-21 în deplasare, 39-12 acasă). Chiar dacă băieţii români nu au ratat nicio ediţie din istoria mondialului de rugby, asta nu înseamnă că performanţa de anul acesta nu trebuie remarcată. Echipa va merge în 2011 în Noua Zeelandă, unde are o grupă dificilă, cum se poate vedea în partea dreaptă (click pe grafic pentru o galeria foto de la meciul calificării).

9. Rămânem în noiembrie, dar uităm de contactul corp la corp din handbal şi rugby pentru a ne aminti de performanţa lotului de scrimă la mondialele de la Paris, poate cea mai frumoasă prestaţie a unor români în acest an. Echipa de spadă - formată din Anca Măroiu, Ana Maria Brânză, Simona Alexandru şi Loredana Iordăchioiu - a câştigat aurul, după o victorie în finala disputată cu Germania. Echipa masculină de sabie - formată din Rareş Dumitrescu, Florin Zalomir, Cosmin Hâncianu şi Tiberiu Dolniceanu - a cucerit bronzul mondial, iar Hâncianu a luat şi bronzul la sabie individual.



Echipa feminină de spadă - bucurie după victoria de la Paris. FOTO: Reuters

Acestea ar fi cele mai frumoase file ale calendarului sportului românesc în 2011. Iar dacă trebuie să amintim şi de fotbal, putem să îi remarcăm pe Cristi Chivu (Liga Campionilor cu Internazionale Milano) şi pe Mircea Lucescu şi Răzvan Raţ (calificarea în optimile de finală ale Ligii Campionilor).

10. Muzica românească a făcut destule valuri în 2010, numeroase trupe autohtone având ieşiri în afară. România şi-a egalat cea mai bună performanţă la Eurovision, locul 3, prin Paula Seling şi Ovi (vezi top 5 în dreapta, click pe imagine pentru video). A fost însă incontestabil anul Inna, dovadă fiind nominalizarea la MTV Music Awards, categoria Best European Act şi la NRJ Music Awards, categoria "Revelaţia Anului". Şi deplasările săptămânale prin toată Europa, pentru concerte la care este plătită cu sume de 10.000-40.000 de euro.

La o privire asupra programului Innei în decembrie 2010, vedem că românca a cântat la Roma, Madrid şi Londra şi urmează să concerteze la Braşov (28 decembrie) şi apoi ia avionul pentru un Revelion în Polonia pentru care va primi 100.000 de euro.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cele-mai-bune-10-vesti-din-2010-916496.html
 
Crescatorii de porci: Romania a importat carne contaminata

Crescatorii de porci sustin ca este posibil ca in Romania sa fi ajuns carne de porc din Germania contaminata cu dioxina, produs cancerigen, si cer interzicerea importurilor din aceasta tara.
"Am suspiciunea ca in tara noastra daca nu a intrat pana acum va intra carne cu dioxina din Germania", a declarat astazi intr-o conferinta de presa Gheorghe Caruz, presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc.

Acesta recomanda exclusiv consumul de carne produsa in Romania si sustine ca produsele din import "pot avea dioxina", relateaza MEDIAFAX.

Potrivit acestuia, in ultimele trei saptamani, carnea de porc din import s-a ieftinit de la 1,5 euro pe kilogram carcasa, la 1,12 euro, iar ieftinirea ar fi avut loc ca urmare a micsorarii preturilor de catre producatorii germani, din momentul in care s-a anuntat ca in aceasta tara s-a depistat carne de porc contaminata cu dioxina.

Totodata, Gheorghe Caruz apreciaza ca este complicata verificarea tuturor importurilor, deoarece o proba de dioxina costa 400 de lei. "Cine va da atat la fiecare masina de porci importata? Unde e carnea de la cele 900 de ferme din Germania depistate cu dioxina si de ce au scazut atat de mult preturile in ultimele saptamani?", s-a intrebat presedintele patronatului.

Acesta a adaugat ca Germania a ocupat anul trecut 33% din totalul importurilor de carne de porc efectaute de Romania.

Totodata, Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania a cerut, vineri, ministrului Agriculturii, Valeriu Tabara, sa propuna in Guvern masuri de protejare a producatorilor de carne de porc din Romania fata de preturile de dumping practicate de companiile de profil din Germania.

http://www.9am.ro/stiri-revista-pre...rci-Romania-a-importat-carne-contaminata.html
 
Back
Top