Si barbatii au probleme nu doar femeile.
Prostata un organ mic si capricios.
In timp ce femeile se plang de cistite, chisturi ovariene, fibroame, leziuni de col uterin si alte probleme specifice lor, barbatii par a avea una singura, dar cat se poate de serioasa: prostata
Semne care dau alarma
Primele pe lista sunt urinarile frecvente, respectiv mai mult de sase ori pe zi, cat se considera normal pentru un consum obisnuit de lichide in zona noastra climaterica. De fapt, cele care ar trebui sa ingrijoreze sunt mictiunile din timpul noptii, cand, teoretic, activitatea vezicii urinare trebuie sa fie in repaus. Atentie si la jet! Daca acesta este slab sau intermitent, nu mai exista argumente pentru a „o da cotita”, programarea la un doctor urolog fiind urgenta.
Este acea formatiune glandulara fibromusculara aflata la intersectia aparatului urinar cu cel genital, responsabila pentru secretia a 10%-30% din lichidul seminal, buna ei functionare fiind controlata de hormonii masculini, in special de testosteron. În stare sanatoasa, prostata are circa 15 centimetri cubi, semanand, ca volum si forma, cu o castana. Cu trecerea anilor insa, nivelul de testosteron scade drastic si are loc o inversare a productiei hormonale, ceea ce duce la cresterea glandei in volum, la durificarea si pierderea elasticitatii din tinerete. Toate aceste modificari de structura, care poarta numele de adenom de prostata, determina o presiune anormala pe uretra ce trece prin mijlocul ei, creand dificultati la urinare, care in anumite cazuri pot fi destul de severe. Mai exact, uneori, uretra este atat de strangulata, încat se ajunge la imposibilitatea de a urina, respectiv la retentia urinara, care trebuie deblocata la spital prin montarea unei sonde direct în vezica.
Adenomul vine odata cu pensia
Asa cum am mentionat deja, riscul dezvoltarii acestei boli este direct proportional cu numarul de ani ai barbatului. Astfel, potrivit statisticilor medicale, adenomul de prostata reprezinta cea mai frecventa problema pe care o acuza domnii trecuti de 60 de ani, iar proportia nu e deloc mica, - 70 de procente. Randurile suferinzilor se ingroasa substantial in pragul varstei de 80 de ani, cand circa 90% dintre octogenari se confrunta cu aceasta afectiune. Sa nu va imaginati insa ca pana la 60 de ani barbatii sunt scutiti de motive de ingrijorare. Aceleasi statistici arata ca adenomul de prostata se intalneste si la cei de peste 40 de ani, incidenta problemei la aceasta grupa de varsta nedepasind, ce-i drept, 20%.
Prostatita ii „prefera” pe cei tineri.
Este o alta afectiune a prostatei, reprezentand o inflamatie a glandei. Apare mai des la barbatii între 20 si 40 de ani. Cauzele pot fi bacteriene (5%-10% din cazuri) sau nonbacteriene, precum reducerea frecventei raporturilor sexuale, anxietatea, stresul, ridicarea unor greutati, ocupatiile care supun glanda unor niveluri ridicate de vibratii sau unor agenti infectiosi pe care tehnicile curente nu-i pot depista. Cele mai comune semnale ale prostatitei sunt: durerile în regiunea inferioara a spatelui si în zona dintre rect si scrot (perineu), senzatia de arsura în cursul urinarii, mictiunea dificila si/sau frecventa, nevoia imperioasa de a urina, instalarea brusca a unei febre moderate sau înalte, frisoane, uneori sange în urina, dar si scaderea apetitului sexual, bolnavul avand mari probleme cu erectia si mentinerea acesteia. Avand in vedere aceste simptome, prostatita este usor confundabila cu alte afectiuni ale tractului urinar. De aceea, diagnosticul exact este crucial pentru succesul tratamentului. Ca si in cazul adenomului de prostata, tuseul rectal reprezinta cea mai concludenta investigatie. Complementar, sunt recomandate analizele de urina si sperma, prin care se identifica prezenta bacteriei responsabile de infectie.
Cum se trateaza
Atat in cazul adenomului de prostata, cat si in cel al prostatitei, tratamentul clasic este cel medicamentos cu antiinflamatoare si antibiotice, daca se constata cauza bacteriana a afectiunii. In general, se recomanda alfa-blocante si inhibitori de 5-alfa reductaza (dutasterida, finasterida). Primele contribuie la imbunatatirea fluxului urinar, prin reducerea contractiei musculaturii netede prostatice (alfuzosinul, tamsulosinul si doxazosinul), iar celelalte – la diminuarea volumului prostatei, cu efecte imediate asupra functiei urinare. Din acest motiv, de multe ori se opteaza pentru terapia combinata, care sa contina ambele grupe de medicamente. Si fitoterapia poate fi de mare ajutor. S-a dovedit prin studii clinice eficienta unor extracte naturale, precum cel din palmier pitic (Serenoa repens), care, inca din primele luni de tratament, amelioreaza simptomele obstructive, dar si pe cele iritative. Cateodata, insa, este nevoie si de o operatie chirurgicala minim invaziva, iar în situatii extreme, chiar de scoaterea prostatei.
Metode alternative
Hipertermia si crioterapia sunt doua asemenea solutii. Prima consta in aplicarea locala a unei temperaturi de 42-43 °C, iar a doua – de -195 °C
Cancerul de prostata
Ocupa un loc din ce in ce mai important in patologia urologica masculina. Are o evolutie lenta, insidioasa, fara manifestari imediate, net sesizabile, fiind de cele mai multe ori descoperit intamplator, in cadrul unui examen clinic general. De aceea, este indicat ca barbatii de peste 50 de ani sa se prezinte periodic la medic pentru un control medical atent, cu atat mai mult daca au existat antecedente familiale. Ca frecventa, se afla pe locul trei la barbati, dupa cancerul pulmonar si cel gastric, constituind a patra cauza de deces prin cancer. Distributia pe glob arata o crestere alarmanta, in special in tarile nordice: Suedia, Norvegia, Danemarca si Finlanda, dar si in cele occidentale. In Statele Unite, de exemplu, in ultimii cinci ani, numarul de cazuri de cancer de prostata s-a dublat, iar in Franta, peste 25 000 de barbati sunt atinsi a nual de aceasta boala. Cancerul de prostata este mai rar in Europa de Est si foarte rar in Asia. Cat priveste tara noastra, Liga Romana de Cancer estimeaza ca la noi se diagnosticheaza anual 177 de cazuri noi de cancer de prostata si ca aproximativ 7,3% dintre cei afectati mor in fiecare an din aceasta cauza.
Sexul in exces dauneaza prostatei
Barbatii foarte activi sexual in tinerete prezinta riscuri mari de a dezvolta cancer la prostata. Cel putin, aceasta-i concluzia unui recent studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Nottingham, Anglia. Acesta s-a bazat pe chestionarea unui numar mare de barbati, dintre care jumatate fusesera diagnosticati cu cancer de prostata, iar cealalta jumatate erau sanatosi.
Apetit mare, risc crescut
Barbatii foarte activi sexual in tinerete prezinta riscuri mari de a dezvolta cancer la prostata. Cel putin, aceasta-i concluzia unui recent studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Nottingham, Anglia. Acesta s-a bazat pe chestionarea unui numar mare de barbati, dintre care jumatate fusesera diagnosticati cu cancer de prostata, iar cealalta jumatate erau sanatosi.
Apetit mare, risc crescut
Participantilor la studiu le-au fost puse intrebari in legatura cu frecventa activitatii lor sexuale (inclusiv masturbare) la varsta de 20, 30, respectiv 40 de ani. De asemenea, au fost rugati sa mentioneze cate partenere intime au avut si daca acestea au fost diagnosticate cu orice tip de infectii sexuale. Astfel, in jur de 59% dintre barbatii din ambele grupuri au raspuns ca au avut activitate sexuala de 12 ori pe luna sau chiar mai mult la 20 de ani. Procentul acestora a scazut la 48% la 30 de ani, 28% la 40 de ani, ajungand pana la 13% la 50 de ani. De asemenea, aproape 40% din grupul celor afectati de cancer au avut cu 6 sau chiar mai multe partenere sexuale in comparatie cu mai putin de 34% din grupul celor sanatosi. A existat o deosebire si in ceea ce priveste frecventa de masturbare, dar decalajul dintre cele doua grupuri s-a redus odata cu inaintarea in varsta, sugerand ca diferenta cea mai mare a fost inregistrata la varsta de 20 de ani. Astfel, cercetatorii au speculat ca hormonii sexuali sunt responsabili la unii barbati atat pentru apetitul sexual mare, cat si pentru dezvoltarea cancerului de prostata ulterior. De altfel, hormonii par sa joace un rol cheie in dezvoltarea cancerului de prostata si este un lucru destul de comun tratarea barbatilor prin terapie de reducere a hormonilor considerati responsabili de stimularea celulelor canceroase.
http://www.benessere.ro