Completari la postul anterior .
Dacă, aşa cum indică primele cercetări, datarea se va dovedi autentică, atunci cărţile s-ar număra printre cele mai timpurii documente creştine, precedând epistolele Sfântului Pavel. Perspectiva ca aceste cărţi să conţină mărturii ale unor contemporani asupra ultimilor ani ai lui Iisus i-a încântat pe oamenii de ştiinţă, chiar dacă entuziasmul lor este temperat de faptul că au mai fost cazuri în trecut când experţii s-au lăsat păcăliţi de falsuri.
David Elkington, un savant specializat în istoria religioasă antică şi arheologie şi unul dintre puţinii care au studiat cărţile, spune că ar putea fi “cea mai mare descoperire privind istoria creştinismului”. “Gândul că aceste obiecte au aparţinut primilor sfinţi ai Bisericii îţi taie răsuflarea.”
Dar conţinutul paginilor nu este singurul mister legat de cărticelele de metal. Împrejurările descoperirii sunt ele însele o enigmă. După găsirea de către un beduin iordanian, tezaurul a fost cumpărat de un beduin evreu, care l-ar fi trecut fraudulos în Israel, unde a rămas până în prezent.
Philip Davies, profesor emerit în cercetări biblice la Sheffield University spune că sunt dovezi puternice ale originii creştine a cărţilor.
“Cum am văzut asta, am rămas trăsnit. M-a frapat evidenţa faptului că era o imagine creştină. Este o cruce în prim plan, iar în spate apare ceva ce trebuie să fie mormântul (lui Iisus), o construcţie mică, cu o deschidere, şi în spate zidurile unui oraş. Sunt ziduri înfăţişate şi pe alte pagini ale cărţilor şi aproape sigur este vorba de Ierusalim. Se vede şi o răstignire, undeva în afara zidurilor oraşului”, spune Davies.
Echipa britanică de cercetători se teme că actualul deţinător israelian ar putea vinde unele piese pe piaţa neagră sau, mai rău, le-ar putea distruge. Dar deţinătorul respinge acuzaţiile şi pretinde că ele ar aparţine familiei sale de 100 de ani.
Dr. Margaret Barker, fost preşedinte al Societăţii pentru Studiul Vechiului Testament, spune: “Apocalipsa vorbeşte despre o carte pecetluită care a fost deschisă doar de Mântuitorul. Alte texte din acea perioadă vorbesc despre cărţi pecetluite ale înţelepciunii şi de o tradiţie secretă transmisă de Iisus ucenicilor săi apropiaţi. Acesta este contextul descoperirii”.
Profesorul Davies spune: “Posibilitatea unei origini iudeo-creştine este sugerată clar de imagistică şi, atunci, sunt toate şansele care aceste codice să arunce o nouă şi dramatică lumină asupra felului în care înţelegem o foarte importantă, dar atât de puţin înţeleasă perioadă a istoriei.”
Cercetătorul David Elkington, care conduce eforturile britanice pentru repatrierea colecţiei în Iordania, declară: “Este vital ca tezaurul să fie recuperat intact şi păstrat în siguranţă în cele mai bune condiţii, atât în beneficiul proprietarului cât şi al uriaşului potenţial de audienţă internaţională”.
http://www.ziuaveche.ro/
Cercetatorul Andrei Gaitanaru despre Manuscrisele din Iordania: "Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos"
Informatia legata de descoperirea a 70 de carti din plumb, cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani, intr-o pestera din Iordania a facut inconjurul lumii si a starnit asteptari, curiozitati, comentarii si dispute. Multi vorbesc despre cea mai mare descoperire dupa Manuscrisele de la Marea Moarta. Andrei Gaitanaru, cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre impactul Manuscriselor de la Marea Moarta sau a Evangheliilor apocrife asupra traditiilor crestine.
Cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti si lector la Fundatia Calea Victoriei. A absolvit Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o lucrare de diploma intitulata 'Dublul discurs apofatic'. A absolvit programul de masterat al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o dizertatie intitulata 'De-numirea numelor divine. Statutul numelor divine in cadrul Corpusului Areopagitic'. Este doctorand al programului de studii doctorale al Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, inscris cu o teza intitulata "Problema relatiei dintre rostire alegorica si discurs filosofic in teologia bizantina".
Iata cateva dintre raspunsurile lui Andrei Gaitanaru:
Daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, nu putem vorbi - aproape de loc - despre continutul acestuia. Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos. Presupozitia este justificata de identificarea unor simboluri crestine, precum Crucea si ceea ce pare a figura mormantul lui Hristos, asezat in afara Ierusalimului.
Chiar daca aceste texte, precum primele descoperite la Marea Moarta, sunt autentice, fenomenul apritiei lor nu poate afecta in vreun fel istoria crestinismului si nici dogma acestuia stabilita prin Canonul Apostolic, Sinoadele Ecumenice si traditia exegetica a tratatelor Sfintiilor Parinti ai Bisericii.
Astfel de aparitii editoriale pot aduce informatii auxiliare relevante despre modul in care arata comunitatea crestina in primele secole si despre felul in care a fost conturata discursiv spriritualitatea crestina. Asa cum ati observat si dumneavoastra, abateri de la norma crestina erau prezente in cadrul primelor comunitati crestine. Epistolele Pauline vorbesc in mod evident si raspicat despre o comunitate crestina aflata in curs de formare si care, adesea, se abatea de la ceea ce aprea ca norma a crestinsmului. Crestinismul este - alaturi de celelalte doua monoteisme abrahamice - o religie normativa. Sa nu uitam ca, inainte de schisma din 1054, Crestinismul era Ortodox, cu alte cuvine fiind articulat in jurul unei drepte credinte si a unei drepte practici.
Se poresupune ca aceste placute nu ar fi jucat vreun rol liturgic, data fiind dimensiunea lor extrem de redusa si dificultatea, aferenta, de a fi citite intr-un astfel de context. Se presupune ca ar fi fost destinate pentru o consultare privata.
Manuscrisele recent nu au apucat sa fie nici macar deschise in totalitate. Asa cum se stie, deja, unele dintre ele sunt sigilate in chingi de plumb. In acest moment nu putem vorbi nici macar despre o traducere unei parti mai mari din acestea.
F interesante sunt intrebarile si raspunsurile :
Cum putem vorbi despre impactul unor manuscrise daca nici macar nu stim ce contin..iar ne dam cu parerea ca pe dambovita?..sau deja ati publicat si nu stiu eu?
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
intrebarea dumneavastra este legitima. Nu putem vorbi despre ceea ce nu cunoastem, inca.
Insa, titlul dezbaterii trimitea catre impactul manuscriselor descoperite in anii '40 la Marea Moarta, manuscrisele de la Qumran. Despre acestea, evident, pot fi spuse mai multe lucruri. Putem pune chestiunea, asa cum mai multe studii de specialitate au facut-o, relatiei dintre comunitatea de la Qumran si primele comunitati crestine. Putem vorbi despre impactul pe care aceste texte l-au avut asupra modului in care crestinismul s-a articulat dogmatic in primele secole ale existentei sale. Desigur, nu putem oferi inca raspunsuri foarte sigure in privinta acestei filiatii, teoriile propuse fiind, mai mult, ipoteze verificate intr-o mai mare sau mai mica masura.
Buna ziua, domnule profesor. Ce ne puteti spune despre similitudinile dintre relatarile cuprinse in documentele de Qumran despre secta esenienilor si crestinism? Va multumesc.
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
similitudinile despre care vorbiti au fost remarcate de o exegeza foarte larga. Aceasta a comentat in repetate randuri posibila legatura de "rudenie" dintre monahismul primelor secole ale crestinismului - asa cum s-a dezvoltat acesta in Sketis - Pustia Egiptului - sau in Palestina.
In acest moment, in afara de observarea unor asemanarii intre modul de viata al comunitatii de la Qumran si cel al primelor modele de viata ascetica tipice crestinismului nu pot fi spuse in mod cert foarte multe lucruri.
De pilda, nu stim cu exactitate daca, intr-adevar, comunitatea de la Qumran a fost cea a eseenilor (sau a esenienilor). Aceasta este doar una dintre ipotezele avansate. Pe langa aceste ipoteze le mai avem pe cele care vorbesc despre o comunitate formata din membrii Templului de la Ierusalim (unele variante, aparand ca membrii dizidenti, in alte interpretari figurand ca membri refugiati ai comunitatii din jurul Templului - refugiati la Qumran in jurul anului 70 d.Chr, datorita represaliilor romane care au culminat cu daramarea templului); ipoteza unei comunitati sectariene; ipoteza unei comunitati sadukeiene sau, chiar, ipoteza unei comunitati crestine.
Cu toate acestea, ceea ce putem observa este, desigur, o apropiere intre idealul de viata ascetic si contemplativ practicat atat de membrii comunitatii de la Qumran, cat si de membrii comunitatilor crestine (ascetice, in buna masura). In ambele cazuri remarcam o instrainarer ("xeniteia") de lume, dedicata unui efort de purificare si de unificare a intregii fiinte. In egala masura putem observa o coumunitate centrata pe o viata dedicata rugaciunii (una practicata inclusiv sub o forma liturgica).
In cazul ambelor comunitati putem surprinde precepte dedicate celor care duc o viata celibatara, extrem de asemanatoare modelului de viata monahal, asa cum a inceput acesta sa fie practicat in primele 4 secole ale crestinismului), cat si precepte dedicate celor care au ales o viata comunitara, sau chiar de familie.
S-au publicat aceste manuscrise? De unde stim de cine au fost scrise......
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, raspunsul este "nu". Acestea nu au apucat sa fie nici macar deschise in totalitate. Asa cum se stie, deja, unele dintre ele sunt sigilate in chingi de plumb. In acest moment nu putem vorbi nici macar despre o traducere unei parti mai mari din acestea.
Daca vorbim despre Manuscrisele de la Marea Moarta, descoperite in urma cu 60 de ani, acestea au fost publicate in buna masura, nu integral, existand chiar un proiect al guvernului Israelian de a le digitaliza si de le pune la dispozitia doritorilor pe web.
Ce contin manuscrisele de la Marea Moarta? S-au dat niste informatii vagi, niste denumiri de evanghelii si cam atat... continutul lor este inca necunoscut, cel putin pentru marea majoritate a oamenilor. Daca ne puteti detalia, ar fi perfect.
Va multumesc anticipat!
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
ma simt nevoit sa reiau aceeasi precautie. Daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, nu putem vorbi - aproape de loc - despre continutul acestuia. Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos. Presupozitia este justificata de identificarea unor simboluri crestine, precum Crucea si ceea ce pare a figura mormantul lui Hristos, asezat in afara Ierusalimului.
Daca ne referim la vechile manuscrise de la Marea Moarta, putem vorbi despre continutul acestora. Este vorba despre o distinctie tripartita - una prin care au fost determinate trei mari categorii de texte: 1) manuscrise biblice(adica fragmente din Vechiul Testament), cele mai multe sunt de acest fel; 2) lucrari apocrife si pseudoepigrafice (precum Enoh, Cartea Jubileelor, Tobit si Sirah); si 3) manuscrise sectariene (in care sunt redactate "normele de conduita" ale membrilor comunitatii de Qumran - atat pentru cei care practicau celibatul, cat si pentru cei care alesesera o viata comunitara, pastrandu-si legatura de familie.
Cat de relevante sunt aceste scrieri in conditiile in care atestarile de autenticitate sunt net in favoarea Bibliei? Sau altfel spus: de ce se mediatizeaza scrieri agnostice, anti-evanghelice (si stim ca din sec 1d.hr. circula - lucru evidentiat si in Epistolele Sf. Apostoli) si se pun ca o contrapondere veridica la dogma crestina? Inclin spre ideea ca acestea, ca si lectura siropoasa a lui Dan Brown, produc foarte multi bani si incurajeaza un consum eliberat de regulile crestine in care cad prada secularistii.
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
imi este greu sa ma pronunt asupra ratiunilor de marketing din spatele aparitiilor un astfel de materiale.
In privinta autenticitatii acestor manuscrise se vor pronunta, in primul rand, specialistii din arheologie, limbi clasice si istoria timpurie a crestinismului.
Chiar daca aceste texte, precum primele descoperite la Marea Moarta, sunt autentice, fenomenul apritiei lor nu poate afecta in vreun fel istoria crestinismului si nici dogma acestuia stabilita prin Canonul Apostolic, Sinoadele Ecumenice si traditia exegetica a tratatelor Sfintiilor Parinti ai Bisericii.
Astfel de aparitii editoriale pot aduce informatii auxiliare relevante despre modul in care arata comunitatea crestina in primele secole si despre felul in care a fost conturata discursiv spriritualitatea crestina. Asa cum ati observat si dumneavoastra, abateri de la norma crestina erau prezente in cadrul primelor comunitati crestine. Epistolele Pauline vorbesc in mod evident si raspicat despre o comunitate crestina aflata in curs de formare si care, adesea, se abatea de la ceea ce aprea ca norma a crestinsmului. Crestinismul este - alaturi de celelalte doua monoteisme abrahamice - o religie normativa. Sa nu uitam ca, inainte de schisma din 1054, Crestinismul era Ortodox, cu alte cuvine fiind articulat in jurul unei drepte credinte si a unei drepte practici.
Nu in ultimul rand, nu cred ca putem vorbi in mod legitim despre o contrapondere veridica la norma crestina. Nu vad cum s-ar putea intampla acest lucru. Apoi, sa nu uitam ca istoria Crestinismului nu este lipsita de confruntarile cu traditiile gnostice sau cu mai multe tipuri de erezie. Dogma crestina a fost dezvoltatata - in buna masura - prin confruntarea cu acestea. Ca atare, nu cred ca un alt tip de abatere poate vulnerabiliza o traditie atat de incercata. Ea poate fi insa afectata - fara a stii in ce masura - de ignoranta noastra.
1 - Conform sapaturilor arheologice si datarii/evaluarii sitului de la Qumran, este greu de crezut ca Ioan Botezatorul si insusi Mantuitorul nu au avut contacte cu esenienii. Care este parerea Dvs si de ce?
2 - Imi este greu sa cred ca recentele manuscrise descoperite in Iordania vor crea vreun impact asupra traditiilor crestine atata vreme cat acestea au fost taiate in piatra de Sinoadele Ecumenice de la Niceea. Probabil elementele nou aparute vor fi puse la indoiala, eventual negate sau chiar anatemizate... contrar oricaror evidente (chiar daca ar fi semnate de Iisus insusi). Probabil ca actualmente (inca) stim (totusi) prea putin din tot ceea ce Mantuitorul a lasat Ucenicilor si lumii intregi.
Oricum, care sunt in opinia Domniei Voastre, noile elemente/revelatii ale manuscriselor recent descoperite si ce importanta au ele pentru evaluarea/re-evaluarea Evangheliilor apocrife.
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
voi raspunde secvential.
1) chiar daca noua ne poate "parea greu de crezut ceva", on lipsa unor dovezi verificate nu ne putem pronunta in aceasta privinta. O poate face, desigur, o intreaga literatura fantastica.
2) o parte din raspunsul adresat celei de-a doua intrebari poate fi regasit in raspunsurile de mai sus. Voi spune doar ca, in privinta Evangheliilor apocrife, recentele descoperiri pot intregi tabloul unei literaturii evanghelice si apocaliptice care a inflorit in primele 2-3 secole dupa Hristos.
1) Din cate am inteles, unele dintre manuscrise sunt mai vechi decat cele de la Marea Moarta. S-a realizat o traducere a lor, si daca da, concorda continutul lor cu cel al Evangheliilor oficiale ale crestinilor?
2) Unde se gasesc acum aceste manuscrise, in Israel? Exista posibilitatea ca continutul lor sa ramana necunoscut marelui public, in cazul in care ele nu concorda cu doctrina iudaica sau a bisericii crestine?
Andrei Gaitanaru
Asa cum spuneam si mai devreme, continutul acestor manuscrise descoperite recent nu a fost incat tradus.
In privinta celei de-a doua intrebarii va pot spune ca, da, acestea se afla in Israel. Despre ce se va intampla cu ele imi este imposibil sa ma pronunt. Este greu de crezut ca o traditie atat de venerabila si de solida precum cea a iudaismului va avea nevoie de ocultari de acest fel pentru a nu fi in vreun fel afectata. Ne putem astepta la o dezvaluire a continutului acestora dupa ce savantii din domenii isi vor aduce expertiza lor.
as dori sa va spuneti parerea dvs. in ce masura aceste manuscrise vor contribui la eliminarea unor indoieli privind existenta lui Isus precum si a minunilor savarsite de el . Credeti ca studiul acestora va aduce mai multi oameni langa Biserica Crestina ?
Multumesc anticipat !
Andrei Gaitanaru
Pentru ca nu cunosc respectivul continut imi este greu sa ma refer la eliminarea indoielilor la care va referiti.
As aduga doar ca nu cred ca este nevoie de o descoperire inedita in privinta vietii lui Iisus pentru a surmonta indoielile asupra vietii sau existentei acestuia. Intreagul corupus nou testamentar, alaturi de traditia Sfintilor Parinti ai Bisericii pot provoca o deschidere catre dimensiunea zenitala a existentei noastre. De altfel, cele patru Evanghelii canonice nu accentueaza viata omului Iisus,ci trimit catre Intruparea lui Hristos. Cu alte cuvinte, ele raspund la intrebarea "Cine ziceti voi ca sunt Eu" (Luca 9.20). Din aceasta perspectiva ele sunt deja un efort de intrepretare a vietii lui Iisus in conformitate cu o regula de interpretare oferita de Sfanta Scriptura - corpusul vechi testamentar.
Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Comentarii
Intalnire online
Cercetatorul Andrei Gaitanaru despre Manuscrisele din Iordania: "Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos"
de R.M. HotNews.ro
Joi, 31 martie 2011, 18:02 Actualitate | Esenţial
Andrei Gaitanaru
Andrei Gaitanaru
Foto: Arhiva personala
Informatia legata de descoperirea a 70 de carti din plumb, cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani, intr-o pestera din Iordania a facut inconjurul lumii si a starnit asteptari, curiozitati, comentarii si dispute. Multi vorbesc despre cea mai mare descoperire dupa Manuscrisele de la Marea Moarta. Andrei Gaitanaru, cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre impactul Manuscriselor de la Marea Moarta sau a Evangheliilor apocrife asupra traditiilor crestine.
Cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti si lector la Fundatia Calea Victoriei. A absolvit Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o lucrare de diploma intitulata 'Dublul discurs apofatic'. A absolvit programul de masterat al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o dizertatie intitulata 'De-numirea numelor divine. Statutul numelor divine in cadrul Corpusului Areopagitic'. Este doctorand al programului de studii doctorale al Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, inscris cu o teza intitulata "Problema relatiei dintre rostire alegorica si discurs filosofic in teologia bizantina".
Carte de vizita Andrei Gaitanaru
Iata cateva dintre raspunsurile lui Andrei Gaitanaru:
Daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, nu putem vorbi - aproape de loc - despre continutul acestuia. Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos. Presupozitia este justificata de identificarea unor simboluri crestine, precum Crucea si ceea ce pare a figura mormantul lui Hristos, asezat in afara Ierusalimului.
Chiar daca aceste texte, precum primele descoperite la Marea Moarta, sunt autentice, fenomenul apritiei lor nu poate afecta in vreun fel istoria crestinismului si nici dogma acestuia stabilita prin Canonul Apostolic, Sinoadele Ecumenice si traditia exegetica a tratatelor Sfintiilor Parinti ai Bisericii.
Astfel de aparitii editoriale pot aduce informatii auxiliare relevante despre modul in care arata comunitatea crestina in primele secole si despre felul in care a fost conturata discursiv spriritualitatea crestina. Asa cum ati observat si dumneavoastra, abateri de la norma crestina erau prezente in cadrul primelor comunitati crestine. Epistolele Pauline vorbesc in mod evident si raspicat despre o comunitate crestina aflata in curs de formare si care, adesea, se abatea de la ceea ce aprea ca norma a crestinsmului. Crestinismul este - alaturi de celelalte doua monoteisme abrahamice - o religie normativa. Sa nu uitam ca, inainte de schisma din 1054, Crestinismul era Ortodox, cu alte cuvine fiind articulat in jurul unei drepte credinte si a unei drepte practici.
Se poresupune ca aceste placute nu ar fi jucat vreun rol liturgic, data fiind dimensiunea lor extrem de redusa si dificultatea, aferenta, de a fi citite intr-un astfel de context. Se presupune ca ar fi fost destinate pentru o consultare privata.
Manuscrisele recent nu au apucat sa fie nici macar deschise in totalitate. Asa cum se stie, deja, unele dintre ele sunt sigilate in chingi de plumb. In acest moment nu putem vorbi nici macar despre o traducere unei parti mai mari din acestea.
Citeste mai multe despre andrei gaitanaru • manuscrisele de la marea moarta • intalnire_online • religia crestina
+ SHARE
Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:
Întrebarea nr. 1 creste
Cum putem vorbi despre impactul unor manuscrise daca nici macar nu stim ce contin..iar ne dam cu parerea ca pe dambovita?..sau deja ati publicat si nu stiu eu?
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
intrebarea dumneavastra este legitima. Nu putem vorbi despre ceea ce nu cunoastem, inca.
Insa, titlul dezbaterii trimitea catre impactul manuscriselor descoperite in anii '40 la Marea Moarta, manuscrisele de la Qumran. Despre acestea, evident, pot fi spuse mai multe lucruri. Putem pune chestiunea, asa cum mai multe studii de specialitate au facut-o, relatiei dintre comunitatea de la Qumran si primele comunitati crestine. Putem vorbi despre impactul pe care aceste texte l-au avut asupra modului in care crestinismul s-a articulat dogmatic in primele secole ale existentei sale. Desigur, nu putem oferi inca raspunsuri foarte sigure in privinta acestei filiatii, teoriile propuse fiind, mai mult, ipoteze verificate intr-o mai mare sau mai mica msaura.
Întrebarea nr. 2 Profesorul de filosofie
Buna ziua, domnule profesor. Ce ne puteti spune despre similitudinile dintre relatarile cuprinse in documentele de Qumran despre secta esenienilor si crestinism? Va multumesc.
Editat de HotNews
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
similitudinile despre care vorbiti au fost remarcate de o exegeza foarte larga. Aceasta a comentat in repetate randuri posibila legatura de "rudenie" dintre monahismul primelor secole ale crestinismului - asa cum s-a dezvoltat acesta in Sketis - Pustia Egiptului - sau in Palestina.
In acest moment, in afara de observarea unor asemanarii intre modul de viata al comunitatii de la Qumran si cel al primelor modele de viata ascetica tipice crestinismului nu pot fi spuse in mod cert foarte multe lucruri.
De pilda, nu stim cu exactitate daca, intr-adevar, comunitatea de la Qumran a fost cea a eseenilor (sau a esenienilor). Aceasta este doar una dintre ipotezele avansate. Pe langa aceste ipoteze le mai avem pe cele care vorbesc despre o comunitate formata din membrii Templului de la Ierusalim (unele variante, aparand ca membrii dizidenti, in alte interpretari figurand ca membri refugiati ai comunitatii din jurul Templului - refugiati la Qumran in jurul anului 70 d.Chr, datorita represaliilor romane care au culminat cu daramarea templului); ipoteza unei comunitati sectariene; ipoteza unei comunitati sadukeiene sau, chiar, ipoteza unei comunitati crestine.
Cu toate acestea, ceea ce putem observa este, desigur, o apropiere intre idealul de viata ascetic si contemplativ practicat atat de membrii comunitatii de la Qumran, cat si de membrii comunitatilor crestine (ascetice, in buna masura). In ambele cazuri remarcam o instrainarer ("xeniteia") de lume, dedicata unui efort de purificare si de unificare a intregii fiinte. In egala masura putem observa o coumunitate centrata pe o viata dedicata rugaciunii (una practicata inclusiv sub o forma liturgica).
In cazul ambelor comunitati putem surprinde precepte dedicate celor care duc o viata celibatara, extrem de asemanatoare modelului de viata monahal, asa cum a inceput acesta sa fie practicat in primele 4 secole ale crestinismului), cat si precepte dedicate celor care au ales o viata comunitara, sau chiar de familie.
Întrebarea nr. 3 dan
Buna ziua,
S-au publicat aceste manuscrise? De unde stim de cine au fost scrise......
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, raspunsul este "nu". Acestea nu au apucat sa fie nici macar deschise in totalitate. Asa cum se stie, deja, unele dintre ele sunt sigilate in chingi de plumb. In acest moment nu putem vorbi nici macar despre o traducere unei parti mai mari din acestea.
Daca vorbim despre Manuscrisele de la Marea Moarta, descoperite in urma cu 60 de ani, acestea au fost publicate in buna masura, nu integral, existand chiar un proiect al guvernului Israelian de a le digitaliza si de le pune la dispozitia doritorilor pe web.
Întrebarea nr. 4 Carmen
Buna ziua!
Ce contin manuscrisele de la Marea Moarta? S-au dat niste informatii vagi, niste denumiri de evanghelii si cam atat... continutul lor este inca necunoscut, cel putin pentru marea majoritate a oamenilor. Daca ne puteti detalia, ar fi perfect.
Va multumesc anticipat!
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
ma simt nevoit sa reiau aceeasi precautie. Daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, nu putem vorbi - aproape de loc - despre continutul acestuia. Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos. Presupozitia este justificata de identificarea unor simboluri crestine, precum Crucea si ceea ce pare a figura mormantul lui Hristos, asezat in afara Ierusalimului.
Daca ne referim la vechile manuscrise de la Marea Moarta, putem vorbi despre continutul acestora. Este vorba despre o distinctie tripartita - una prin care au fost determinate trei mari categorii de texte: 1) manuscrise biblice(adica fragmente din Vechiul Testament), cele mai multe sunt de acest fel; 2) lucrari apocrife si pseudoepigrafice (precum Enoh, Cartea Jubileelor, Tobit si Sirah); si 3) manuscrise sectariene (in care sunt redactate "normele de conduita" ale membrilor comunitatii de Qumran - atat pentru cei care practicau celibatul, cat si pentru cei care alesesera o viata comunitara, pastrandu-si legatura de familie.
Întrebarea nr. 5 Ovidiu
Cat de relevante sunt aceste scrieri in conditiile in care atestarile de autenticitate sunt net in favoarea Bibliei? Sau altfel spus: de ce se mediatizeaza scrieri agnostice, anti-evanghelice (si stim ca din sec 1d.hr. circula - lucru evidentiat si in Epistolele Sf. Apostoli) si se pun ca o contrapondere veridica la dogma crestina? Inclin spre ideea ca acestea, ca si lectura siropoasa a lui Dan Brown, produc foarte multi bani si incurajeaza un consum eliberat de regulile crestine in care cad prada secularistii.
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
imi este greu sa ma pronunt asupra ratiunilor de marketing din spatele aparitiilor un astfel de materiale.
In privinta autenticitatii acestor manuscrise se vor pronunta, in primul rand, specialistii din arheologie, limbi clasice si istoria timpurie a crestinismului.
Chiar daca aceste texte, precum primele descoperite la Marea Moarta, sunt autentice, fenomenul apritiei lor nu poate afecta in vreun fel istoria crestinismului si nici dogma acestuia stabilita prin Canonul Apostolic, Sinoadele Ecumenice si traditia exegetica a tratatelor Sfintiilor Parinti ai Bisericii.
Astfel de aparitii editoriale pot aduce informatii auxiliare relevante despre modul in care arata comunitatea crestina in primele secole si despre felul in care a fost conturata discursiv spriritualitatea crestina. Asa cum ati observat si dumneavoastra, abateri de la norma crestina erau prezente in cadrul primelor comunitati crestine. Epistolele Pauline vorbesc in mod evident si raspicat despre o comunitate crestina aflata in curs de formare si care, adesea, se abatea de la ceea ce aprea ca norma a crestinsmului. Crestinismul este - alaturi de celelalte doua monoteisme abrahamice - o religie normativa. Sa nu uitam ca, inainte de schisma din 1054, Crestinismul era Ortodox, cu alte cuvine fiind articulat in jurul unei drepte credinte si a unei drepte practici.
Nu in ultimul rand, nu cred ca putem vorbi in mod legitim despre o contrapondere veridica la norma crestina. Nu vad cum s-ar putea intampla acest lucru. Apoi, sa nu uitam ca istoria Crestinismului nu este lipsita de confruntarile cu traditiile gnostice sau cu mai multe tipuri de erezie. Dogma crestina a fost dezvoltatata - in buna masura - prin confruntarea cu acestea. Ca atare, nu cred ca un alt tip de abatere poate vulnerabiliza o traditie atat de incercata. Ea poate fi insa afectata - fara a stii in ce masura - de ignoranta noastra.
Întrebarea nr. 6 Chira Chiralina
1 - Conform sapaturilor arheologice si datarii/evaluarii sitului de la Qumran, este greu de crezut ca Ioan Botezatorul si insusi Mantuitorul nu au avut contacte cu esenienii. Care este parerea Dvs si de ce?
2 - Imi este greu sa cred ca recentele manuscrise descoperite in Iordania vor crea vreun impact asupra traditiilor crestine atata vreme cat acestea au fost taiate in piatra de Sinoadele Ecumenice de la Niceea. Probabil elementele nou aparute vor fi puse la indoiala, eventual negate sau chiar anatemizate... contrar oricaror evidente (chiar daca ar fi semnate de Iisus insusi). Probabil ca actualmente (inca) stim (totusi) prea putin din tot ceea ce Mantuitorul a lasat Ucenicilor si lumii intregi.
Oricum, care sunt in opinia Domniei Voastre, noile elemente/revelatii ale manuscriselor recent descoperite si ce importanta au ele pentru evaluarea/re-evaluarea Evangheliilor apocrife.
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
voi raspunde secvential.
1) chiar daca noua ne poate "parea greu de crezut ceva", on lipsa unor dovezi verificate nu ne putem pronunta in aceasta privinta. O poate face, desigur, o intreaga literatura fantastica.
2) o parte din raspunsul adresat celei de-a doua intrebari poate fi regasit in raspunsurile de mai sus. Voi spune doar ca, in privinta Evangheliilor apocrife, recentele descoperiri pot intregi tabloul unei literaturii evanghelice si apocaliptice care a inflorit in primele 2-3 secole dupa Hristos.
Întrebarea nr. 7 Emil
1) Din cate am inteles, unele dintre manuscrise sunt mai vechi decat cele de la Marea Moarta. S-a realizat o traducere a lor, si daca da, concorda continutul lor cu cel al Evangheliilor oficiale ale crestinilor?
2) Unde se gasesc acum aceste manuscrise, in Israel? Exista posibilitatea ca continutul lor sa ramana necunoscut marelui public, in cazul in care ele nu concorda cu doctrina iudaica sau a bisericii crestine?
Andrei Gaitanaru
Asa cum spuneam si mai devreme, continutul acestor manuscrise descoperite recent nu a fost incat tradus.
In privinta celei de-a doua intrebarii va pot spune ca, da, acestea se afla in Israel. Despre ce se va intampla cu ele imi este imposibil sa ma pronunt. Este greu de crezut ca o traditie atat de venerabila si de solida precum cea a iudaismului va avea nevoie de ocultari de acest fel pentru a nu fi in vreun fel afectata. Ne putem astepta la o dezvaluire a continutului acestora dupa ce savantii din domenii isi vor aduce expertiza lor.
Întrebarea nr. 8 Biche Gil
Buna ziua,
as dori sa va spuneti parerea dvs. in ce masura aceste manuscrise vor contribui la eliminarea unor indoieli privind existenta lui Isus precum si a minunilor savarsite de el . Credeti ca studiul acestora va aduce mai multi oameni langa Biserica Crestina ?
Multumesc anticipat !
Andrei Gaitanaru
Pentru ca nu cunosc respectivul continut imi este greu sa ma refer la eliminarea indoielilor la care va referiti.
As aduga doar ca nu cred ca este nevoie de o descoperire inedita in privinta vietii lui Iisus pentru a surmonta indoielile asupra vietii sau existentei acestuia. Intreagul corupus nou testamentar, alaturi de traditia Sfintilor Parinti ai Bisericii pot provoca o deschidere catre dimensiunea zenitala a existentei noastre. De altfel, cele patru Evanghelii canonice nu accentueaza viata omului Iisus,ci trimit catre Intruparea lui Hristos. Cu alte cuvinte, ele raspund la intrebarea "Cine ziceti voi ca sunt Eu" (Luca 9.20). Din aceasta perspectiva ele sunt deja un efort de intrepretare a vietii lui Iisus in conformitate cu o regula de interpretare oferita de Sfanta Scriptura - corpusul vechi testamentar.
Întrebarea nr. 9 dan
Va rog sa ne spuneti parerea dumneavoastra in legatura cu faptul ca Vaticanul nu a relevat inca al treilea secret de la Fatima, care ar fi trebuit sa fie comunicat oamenilor inca din 1965 !?
Traim o perioada de profunde transformari in constiinta oamenilor - spre o constiinta colectiva, ceea ce va face posibile revelatii in domeniul social, financiar si religios.
Dumnezeu ne-a transmis credinta, nu religia.Credeti ca aceste manuscrise ar putea contribui la aceste transformari de constiinta ?
De fapt, ce contin aceste manuscrise ?
Dan
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
imi pare rau sa va dezamagesc, dar nu ma pot substitui Vaticanului. Raspunsurile pe care le cautati pot veni doar de acolo.
In privinta schimbarilor de constiinta la care va referiti cred ca acestea pot fi prilejuite nu doar de descoperiri arheologice, ci si de modul in care ne raportam fata de evenimentele banale ale vietii noastre. Avva Longinus, unul dintre Parintii comunitatii monahale crestine din Pustia Egiptului (secolul 3-4) spunea ca cel care doreste sa se mantuiasca o poate face intr-o clipa. Corolarul ar fi acela ca nu avem nevoie nici de texte inedite pentru a cuceri Raiul si nici de o bibliografie obligatorie.
Întrebarea nr. 10 Olivian Breda
Bună ziua,
În afară de descoperirea celor 70 de cărți din plumb, au existat, pe parcursul anilor, alte descoperiri. Ne puteți spune care sunt, în opinia dumneavoastră:
- Top 3 descoperiri care vin să confirme autenticitatea Bibliei?
- Top 3 descoperiri care pot contesta că Biblia este autentică?
Am căutat pe Internet pe tema subiectului și am găsit puține informații, nu se știu foarte multe lucruri despre cele 70 de cărți de plumb. Puteți totuși să vă hazardați și să faceți o estimare privind importanța descoperirii?
Mulțumesc.
Andrei Gaitanaru
Ma simt nevoit sa va dezamagesc. Nu ma voi hazarda oferind raspunsuri pe care nu le pot controla. Ar insemna sa va ofer o lectura a unui text din genul fantasy. Sper, doar, sa ofere informatii pretioase despre modul in care au fost constituite primele comunitati crestine din prejma Rastignirii si Invierii lui Hristos.
In privinta topurilor pe care le cereati dumneavoatra este aproape imposibil de determinat un astfel de top atat de restrictiv. Cu siguranta trebuie luate in seama manuscrisele evangheliilor si, de asemenea, presupusul corupus Q, un fel de proto-evanghelie (culegere de pilde hristice si de momente ale vietii acestuia), care nu a mai ajuns la noi, dar care, se pare a fost consultata de Sfantul Apostol Matei.
Inteleg ca acest articol este depsre noile manuscrise si ce inpact for avea. Insa intrebarea mea este alta, legata de o descoperire ce prin validitatea ei dovedita, zgudiue fundamentul religiei iudaice, si implicit ar nega tot noul testament.
In urma cu nu mai mult de 20-22 de zile, acest articol a aparut, pe prestigiosul site Discovery News (deci nu un site senzationist sau mai stiu eu ce):
http://news.discovery.com/history/god-wife-yahweh-asherah-110318.html
Daca citit articolu, pe scurt, este vorba de Asherah (echivalentul altor zeitati din zona, precum Ishtar la Egipteni, o zeita a fertilitatii) care initial era "sotia" zeului Yahve (sau, mai exact, "Dumnezeul" crestinismului, "tatal" lui Yeshua - Hristos). Bineinteles ca s-a constat ca inca din sec 8 IEN Rabinii de atunci au incercat si partial reusit sa o scoata din ecuatie, vrand ca religia iudaica sa fie perceputa ca Monoteista, insa multe referinte la aceasta Asherah inca au ramas in biblie (Tanakh, vechiul testament), si de aici a inceput o investigatie asupra identitatii ei care a ajuns la concluzia mentionata mai sus.
Lasand un pic manuscrisele la o parte, pentru aceasta intrebare, nu consideri ca e mult mai crucial impactul existentei acestei Asherah asupra iudeo-crestinismului? Si, pana la urma, ce parere ai despre existenta ei, mai ales daca esti religios?
Andrei Gaitanaru
Buna ziua,
intrebarea dumneavoastra este extrem de provocatoare - intr-un sens bun. Imi este teama ca nu voi putea oferi un raspuns la fel de provocator.
Voi putea spune ca, din cate stiu (adica foarte putin, asupra acestui subiect), este vorba doar despre o ipoteza aflata in curs de verificare. Atunci cand asemenea ipoteze de laborator devin publice, imaginarul public face priza in special pe senzationalul lor. Nu stiu in ce masura Yahve ar fi avut o "sotie", "mama" sau "bunica". Astfel de ipoteze pot fi infirmate sau confirmate doar printr-un efort de cercetare substantial. Nu stim, de exemplu, cine sunt cei care au redactat tablita care face referire la Asherah. Nu stim daca era vorba despre o miscare sectara - asa cum, probabil, era - si nici care era relatia cu centrul sacerdotal al Templului.
Desigur, adesea, este suficient ca un excentric (pataologic sau doctrinar) sa arunce in joc o teza pentru ca piata superficiala a ideilor sa fie sedusa de aceasta. Iar astfel de cazuri nu sunt unice nici un istoria iudaismului, nici in istoria crestinismului.
Ca cel dintai a avut destule coliziuni cu diverse forme de politeism, o arata chiar Torah sau, altfel spus, Pentateuhul. Cum a iesit din aceste confruntari o arata episodul Legamantului de pe Sinai (inclusiv cu pasajul inchinarii la idol surprinse de Moise in coborarea sa de pe munte).
Exista o literatura copioasa despre primul secol al dezvoltarii crestinismului [de la E.P. Sanders (practica iudaismului in secolul premergator caderii Ierusalimului), Luke Timothy Jonhson (pe scrierile NT, exegetic) dar si Lee Martin McDonald (focalizat pe istorie), J. Meier (originile iudaice ale practicilor crestine timpurii si caracterul istoric al lui Iisus) si multe, multe altele (mai citez doar foarte interesantele Simone Petrement sau Frances Young, dar bibliografia, inclusiv cea de calitate, e uriasa...
De multe ori aceasta bibliografie e putin cunoscuta publicului larg si nespecialist, dar chiar si jurnalistilor, si de aceea, in contextul unei sensibilitati implicite a subiectului, speculatiile de presa sunt fabuloase.
Cum comentati pericolul dezinformarii prin presa (senzationalismul) si ce anume poate fi facut pentru a creste competentele jurnalistilor care trateaza aceste subiecte?
In plan academic, placutele ar putea fi interesante ca un izvor istoric suplimentar, necircumstantial si f. timpuriu (pt. perioada 30-40 - daca primele analize se adeveresc).
Cat de multe informatii aveti despre continutul lor si cum ar putea acestea transforma cercetarea actuala a primului secol crestin?
Buna ziua,
interventia dumneavoastra este pretioasa si aveti asentimentul meu.
Asa cum spuneati, bibliografia de specialitate este necunocuta publicului larg. Desigur, nu sper, si nici nu cred ca as avea de ce sa o fac, la o societate de teologi si specialisti in limbi clasice. Pe de alta parte, cred ca aceste lucrari ar putea fi popularizate si "traduse" publicului larg. Aici, este, intr-adevar, rolul unei prese de calitate. Una interesata de subiect si capabila sa il transmita in mod inteligibil celor care nu au studiile necesare pentru a lucra cu o juxta sau pentru a putea vorbi competent despre cum a fost articulata, de pilda, marturisirea de credinta incepand cu textele nou-testamentare. Or, pentru a face acest lucru ai nevoie de persoane competente si acomodate cu limba in care scriu.
Despre noua descoperire nu am mai multe informatii decat, cred, ca aveti dumneavoastra. Intuiesc doar faptul ca acestea vor avea functia de important instrument auxiliar dedicat cercetarii si intelegerii modului in care s-au nascut comunitatile crestine in primele decenii ale crestinismului.
Ar fi frumos daca, de pilda, actuala descoperire ar avea efectul pe care l-a avut in cazul monahismului crestin descoperirea inscriptiilor de la Sketis care trimiteau catre prefigurare si formarea "Rugaciunii lui Iisus".
Alte intrebari si raspunsuri gasiti aici