DOAR DESPRE FEMEI (si problemele lor:D:)

[bodo]

Detoxifierea de primavara revigoreaza organismul

În lunile de iarnă, organismul nostru a acumulat toxine din belşug! Carnea de porc, peştele afumat, carnaţii, carnea procesată - împănată cu aditivi şi grăsime -, iată cateva alimente care au contribuit la depunerea acestui stoc de toxine în corpul nostru. Aşa se explică şi faptul că primăvara ne găseşte obosiţi, cu apetitul scăzut. Desigur, ficatul a suportat povara unor meniuri saturate de grăsimi şi carne. Pentru revigorarea organismului trebuie să ne ocupăm, în primul rand, de detoxifierea sa. O cură în acest sens durează patru săptămani, iar dieta pe care o selectăm ne oferă o revigorare aşteptată. Iată cateva exemple: Un tonic pentru ficat îl obţinem din următoarele ingrediente: 4 linguri ulei de măsline presat la rece, 8 linguri de zeamă de lămaie, 6 căţei de usturoi, o legătură de pătrunjel şi o lingură de ghimbir ras. Vom amesteca aceste ingrediente într-un blender pană obţinem un „cocteil" spumos. Această cantitate o bem în întregime; de la prima porţie trebuie să ne obişnuim cu „aroma", deşi nu este prea grozavă. Contează efectul! O cură renumită pentru detoxifierea de primăvară este cea de untişor. Această „verdeaţă", cu frunzele cărnoase şi cerate, o procurăm din piaţă şi o adăugăm în salata verde, alături de ridichi şi mărar sau în ciorbele de zarzavat. Nutriţioniştii au constatat rezultatele formidabile ale dietei bogate în untişor, în combaterea hemoroizilor şi a varicelor. După această cură, s-a observat că circulaţia venoasă s-a îmbunătăţit în mod cert. Năsturelul, indicat în anemii Pentru medici a fost o surpriză plăcută să constate la pacienţii lor o îmbunătăţire generală a stării de sănătate şi după o cură de năsturel, o „verdeaţă" mai puţin cunoscută de orăşeni. Planta este valoroasă pentru vitaminele pe care le conţine (A, B1, B2, E şi C - cu un excelent aport de 140 mg). Şi mineralele se remarcă în categoria principalilor constituienţi ai plantei, adică iodul, zincul, magneziul şi fierul - cate 45 mg, dar supremaţia o deţine calciul cu 200 mg. Cura de primăvară cu năsturel trebuie să dureze cel puţin patru săptămani (sub formă de salată sau suc, amestecat cu sucul de morcovi, dacă vi se pare acrişor la gust). Sucul proaspăt poate fi combinat şi cu ceai de gălbenele, sunătoare, patlagină sau fructe de pădure. Această cură contribuie la o riguroasă „curăţenie de primăvară" a organismului de toxine şi la ameliorarea multor boli, printre care anemie, bronşită, eczeme, reumatism, litiază biliară şi urinară, tuberculoză şi parazitoze intestinale.

Sunt eficiente si in dietele de slabire caci au o valoare energetica redusa, reducand nivelul colesterolului si purificand sangele. Iata inca doua minuni ale naturii nu trebuie sa lipseasca din cura noastra de detoxifiere:

Urzica -Nu degeaba credeau bunicii nostri ca urzica reprezinta leacul pentru aproape orice suferinta. Chiar daca nu pare o planta atat de “prietenoasa”, urzica este cunoscuta ca o planta cu efecte tamaduitoare remarcabile datorita continutului sau ridicat de saruri minerale: magneziu, potasiu, calciu, nitrati si de vitamine: A, B2, C, K. Ajuta totodata la tratarea alergiilor, in acest caz fiind recomandat consumul sau sub forma de ceai.

Urzica joaca un rol important si in protejarea sistemului imunitar al organismului. Vitaminizand si mineralizand, urzica previne aparitia anemiilor si a starilor de apatie fizica. In plus, urzica are o actiune general fortifianta si tonica, stimuland regenerarea tesuturilor si cicatrizarea ranilor. Consumul de urzici favorizeaza distrugerea viermilor intestinali si combate diareea si anumite afectiuni ale aparatului digestiv. Ceaiul de urzici este excelent in detoxifierea de primavara, avand rolul de a regla sistemul circulator, curatand sangele de toxine. Pentru a nu distruge substantele active existente, se prepara o infuzie din 2 lingurite de urzici si o cana de apa fierbinte. Se bea de trei ori pe zi, timp de 3 saptamani.

Spanacul -Nu doar Popeye marinarul poate deveni invincibil dupa o portie zdravana de spanac. Si noi, oamenii de rand, putem. Spanacul contine o cantitate importanta de fibre, vitamine: A, C, , B1, B2, B6, E, K, acid folic, antioxidanti si fier, ceea ce conduce la fortifierea capacitatii fizice a organismului si la remineralizarea acestuia. Ca si urzica, si spanacul poate fi consumat cu incredere de catre persoanele care doresc sa slabeasca, avand o capacitate calorica redusa (18 calorii/ 100 de grame). In jurul acestei plante pluteste un mit care inca nu a fost spulberat, acela ca spanacul reprezinta planta cu cea mai mare cantitate de fier.

 

[anuk]

Citate celebre Femei

* Barbatii au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum sa se joace cu el. – Sarah Jessica Parker

* Femeile sunt pasionate de matematica. Isi impart varsta la 2, dubleaza pretul hainelor si adauga intotdeauna 5 ani la
varsta prietenei cele mai bune. – Marcel Achard

* Barbatul vaneaza femeia pana cand ea il prinde. – Necunoscut

* Toate femeile sunt bune … bune de nimic sau bune la ceva. – Miguel de Cervantes

* Cand femeia spune “Nu”, insemana “Poate”, cand spune “Poate”, inseamna “Da”. Si daca spune “Da”, Inseamna ca nu-i femeie! – Necunoscut

* Fiind intrebat “Cum ar fi barbatii fara femei ?”, Mark Twain a raspuns: “In primul rand fericiti! Apoi putini, putini, din ce in ce mai putini!” – Mark Twain

* Femeia este un animal care traieste pe langa casa omului si se hraneste cu zilele lui. – Necunoscut

* Burlacii stiu mai multe despre femei decat barbatii casatoriti; in caz contrar, ar fi si ei casatoriti. – H. L. Mencken

 

[bodo]

Femeile arabe cunosc secretele pielii catifelate şi ferme. Află-le şi tu!

Conform unui studiu recent realizat de Clinique La Prairie din Elveţia, arăboaicele au cea mai sănătoasă, mai fină şi mai frumoasă piele din lume. Acest lucru poate suprinde pe multă lume, însă există câteva motive clare ce au condus la acest rezultat.

Pentru că religia le cere, femeile arabe îşi acoperă corpul şi capul cu un văl special, numit hijab. Acesta nu numai că le cataloghează drept bune musulmane şi iubitoare de Allah şi Coran, ci le şi protejează de soarele arzător al deşertului.

Există câteva reguli de aur pe care femeile arabe le respectă cu sfinţenie atunci când vine vorba de pielea lor:

1. Arăboaicele nu ies niciodată din casă la orele amiezii. Promenadele, cumpărăturile sau vizitele, se fac doar dimineaţa foarte devreme sau seara. Expunerea la soare nu este permisă atunci cand soarele dogoreşte cu putere. Ele cunosc foarte bine riscurile şi ştiu să îşi ingrijească corpul cu mare atenţie.
Chiar dacă unele trăiesc în ţări mai permisive precum Libanul sau Siria şi au parte de mai multă libertate, arăboaicele nu exagerează niciodată cu bronzatul. Expunerea prelungită la soare are foarte multe efecte nedorite. În primul rând deshidratarea profundă a pielii, care în timp îşi va pierde elasticitatea şi va arata mult îmbătrânită, pericolul de formare a melanoamelor (aluniţe ce degenerează, tumori cancerigene ale pielii), arsuri profunde sau superficiale. Dacă eşti dependentă de bronzatul artificial, la solar, sau pur şi simplu iubeşti să stai la soare, află că ar trebui să te cam dezveţi de aceste obiceiuri, nu tocmai sănătoase.

2. Femeile arabe folosesc pentru epilat...mierea! Datorită efectelor sale emoliente, calmante şi de hidratare, dar şi aderenţei speciale cu pielea, mierea topită este excelentă pentru îndepărtarea firelor nedorite de pe corp.

3. Arăboaicele nu fac rabat de la calitate. Aleg întotdeauna cele mai bune şi mai scumpe produse de pe piaţă, cheltuiesc sume exorbitante pe cosmetice de renume internaţional. Există însă şi reţete tradiţionale, preparate dupa reţete străvechi. O cremă cu puternic iz oriental pe care toate femeile o folosesc regulat, este loţiunea de corp cu ulei de migdale, praf de henna şi flori de iasomie.

4. Băile prelungite în apă îndoită cu lapte, aromaterapia, masajul cu uleiuri de nucă de cocos, migdale, fistic, toate aceste practici conduc la o piele catifelată, sănătoasă şi fermă.

5. Împachetările şi măştile cu argilă, alge sau nămol sunt ceva obişnuit la femeile arabe. Ele îşi îngrijesc cu mare atenţie şi delicateţe corpul, însă cel care se va bucura de ce se află sub val este numai soţul şi nimeni altcineva.

 

[anuk]

Adevarul, despre adevar, ce este adevarul? Exista doar un adevar?

Despre adevar, definitia adevarului

Ce este adevarul?
Aceasta este o intrebare foarte importanta, dar care nu are un raspuns. Analizand intrebarea, incercand sa o intelegi vei putea intui cam ce este adevarul. Eu nu pot sa raspund. Nimeni nu poate sa raspunda. Dar putem patrunde in esenta ei. Adevarul nu este o ipoteza sau o dogma. Adevarul nu tine cont de religie. Adevarul nu este al meu si nici al vostru. Adevarul inseamna "ceea ce este": acesta este sensul exact al cuvantului. Provine din latinescul "vera" care inseamna "ceea ce este".

Mi s-a spus de multe ori ca nu exista adevar. Ca nimeni nu l-a vazut, ca nu-l poate arata nimeni cu degetul. Ca fiecare om isi construieste propriul adevar in functie de informatiile pe care le are, de modul in care a fost crescut, de lucrurile in care crede, de cei din jurul lui. Ca nu se poate si e chiar periculos sa incercam raportarea tuturor lucrurilor la un adevar suprem, pentru ca, nu-i asa, oamenii sunt mult prea mici pentru a-l atinge. Fiecare cu adevarul lui marunt si neinsemnat, dar atat de important atunci cand il opunem adevarului celuilalt. De nezdruncinat, ca si cand ar fi rupt din acel copac al intelepciunii. Aceiasi oameni care-mi spuneau ca nu exista adevar, tineau cu dintii de parerile lor, de convingerile lor, de senzatiile lor. De fapt, ei isi aparau dreptul de a crede in ce vor ei. De a-si apara universul stramt in numele adevarului propriu. Ei nu pledau pentru intelegere ci pentru dreptul de a nu fi contrazisi.

Atunci cand crezi cu tarie in ceva, pentru ca ai nevoie sa crezi, transformi totul in adevar, dar acesta este adevarul tau. Viata ta se muleaza pe acest adevar. Toate lucrurile, oamenii, ideile intra in universul tau doar dupa ce au trecut prin acest sablon. Si-l aperi cu indarjire pentru ca nu vrei ca universul tau sa se clatine, deoarece nu te crezi ca esti in stare s-o iei de la capat. Nu te gandesti niciodata ca cel de langa tine are un univers construit pe baza unui adevar, poate, exact opus celui pe care ti l-ai construit tu.

Cat din ceea ce cunoastem e adevarat? Cum se face ca lucrurile despre care avem senzatia ca stim atatea se dovedesc false? De ce adevarurile noastre se schimba foarte des? De ce ceea ce este astazi adevarat, maine este fals. Oare acesta nu e un indicator al capacitatii noastre de a "descoperi" adevaruri?

Daca spunem ca nu exista adevar implica un alt pericol. Acela al deductiei logice ca nici minciuna nu exista. Daca fiecare actioneza in baza propriului adevar, ramane la latitudinea noastra sa stabilim ce e minciuna si ce nu. Modelam realitatea in functie de ceea ce credem noi ca merita sa stea in categoria adevaruri sau in cea de minciuni. Suntem astfel feriti de reprosuri. Ne autojustificam pentru a nu simti sentimentul de vinovatie. Pentru ca, cel mai important e ceea ce crezi tu despre tine. Pentru ca e vorba de adevarul tau.

Falsificarea adevarului inseamna minciuna. Dar, oare, falsificarea minciunii inseamna adevar? Atunci cand nu exista adevar si, in consecinta, nu exista nici minciuna, ce inteles mai are cuvantul "incredere"? De ce oare raporturile dintre oameni par sa se bazeze atat de mult pe un element lipsit de substanta?

De ce ne doare atat de mult cand cineva "ne inseala increderea"?
Daca aceasta incredere n-a fost decat manifestarea dorintei noastre de a ne simti alaturi de cineva cu care sa impartasim acelasi adevar?
Oare nu suntem mai indurerati de faptul ca am inclus in adevarul nostru cealalta persoana, am asociat credintei increderea?
Oare asta nu arunca o umbra de indoiala asupra adevarului nostru?
Cine a mintit?
Avem nevoie de adevar. Avem nevoie sa credem in noi si in ceilalti. Nu putem trai fara sa avem sentimentul ca noi si apropiatii nostrii credem in acelasi adevar. E mult mai usor atunci cand nu-ti pui prea multe intrebari legate de valabilitatea adevarului tau.

http://www.util21.ro/despre-femei/adevar-ce-este-adevarul.htm

 

[bodo]

Postarea ta imi aduce aminte de o maxima : "Adevarul exista, minciuna se inventeaza."

 

[anuk]

Sa vorbim cinstit despre MINCIUNA

Cum si cand incepem sa mintim?

Inca din copilarie, descoperim ca parintii, colegii, prietenii, pot fi manipulati daca apelam la mici minciuni care tin de comportamentul sau de atitudinea noastra. Conform unor cercetari recente, se pare ca minciuna este un mecanism care tine de supravietuire si ca s-au evidentiat chiar anumite zone ale creierului care se activeaza atunci cand spunem o miniciuna sau cand avem un comportament inselator. Disimularea face parte din conditia umana.

„Omului i s-a dat o limba cu care sa poata vorbi si cuvinte cu care sa poata sa isi ascunda gandurile.” Proverb unguresc

Invatam foarte devreme sa apelam la minciuna. Chiar de cand suntem mici. Mai mult, concluziile a doua studii recent publicate de Psychological Science sunt ca, la sugestiile parintilor, copiii de numai trei ani sunt deja in masura sa isi ascunda dezamagirea in fata unui cadou urat si sa multumeasca politicos cu surasul pe buze.

Evident aici nu este vina copiilor, ci a parintilor, care in loc sa sustina copiii in a fi sinceri, sustin perpetuarea minciunilor si dezvoltarea unei personalitati artificiale - pana la urma asa este asigurat succesul in societate, prin mici sau mari pacaleli. Si exact acesti “mincinosi in miniatura” isi vor croi un drum mai bun in viata, sustin autorii cercetarii de la Universitatea din Oregon.

„Minciuna are functiile ei normative, ca si patologia sa. La fel si adevarul.” Arnold Goldberg

Intelegem de mici ca a spune minciuni este un comportament util din punct de vedere social, ne permite sa avem relatii bune cu toata lumea si, ulterior, vedem cum societatea chiar incurajeaza comportamentele mincinoase - prin minciuna poti uneori sa obtii posturile cele mai bune pe scara sociala. Nu intamplator copiii cei mai abili in a-si masca emotiile s-au dovedit a fi copiii unor parinti cu tot atata putere “de control”, diplomati si de succes.

Ce inseamna ’’a minti’’

„A minti spre folosul tau e o inselaciune, a minti spre folosul altcuiva e o frauda, a minti pentru a dauna e calomnie; dintre toate soiurile de minciuna, acesta e cel mai josnic. A minti fara folos nici paguba pentru tine sau pentru altii nu este a minti: nu e minciuna, e fictiune.” J.J. Rousseau

Minciuna apare dintr-o varietate de motive, unele cu intentia constienta, altele fara. A minti inseamna, prin definitie, a insela, a amagi, dar nu toate formele de inselare inseamna minciuna. Limbajul minciunii este de cele mai multe ori complex si creaza confuzii, in functie de insasi natura subiectului.

Si, stim cu totii, cam toata lumea minte. Incepand de la banala afirmatie ”Vai, draga, cat de bine arati azi!”, care poate sa fie o minciuna nevinovata, pana la minciuni care au un scop bine definit, pentru atingerea caruia se apeleaza la inventii de natura psihologica sau medicala.

Dar hai sa vedem ce inseamna, conform dictionarelor, ’’a minti’’ si cateva dintre definitiile minciunii, inclusiv in forma sa patologica:

A minti

• A face afirmatii care denatureaza in mod intentionat adevarul.
• A induce in eroare pe cineva; a insela.

Minciuna

• Deprindere de a minti.
• Inselaciune, viclesug.
• Fictiune, nascocire, plasmuire.
• Afirmatie prin care se denatureaza in mod intentionat adevarul; neadevar.
• Plasmuire rauvoitoare pusa in circulatie; scornitura; nascocire; ’’Ce-i in mana nu-i minciuna’’ - nu te bizui pe promisiuni, ci multumeste-te cu ce ai in mod sigur.

Exista multi factori care ne influenteaza comportamentele si care pot predispune o persoana sa minta; asa cum spuneam, toata lumea minte - diferenta este in frecventa, scopul si gradul in care se minte.


De ce unii mint, in situatii in care adevarul le-ar fi mult mai de folos? Se pare ca in situatii de acest gen, continutul minciunii nu este asa de important ca simplul fapt de a minti. Exista minciuni ocazionale, la care cu totii apelam, mai mult sau mai putin constient si, de asemenea, minciuni atat de frecvente, incat duc la un comportament compulsiv care afecteaza intreaga personalitate – si aceasta este forma extrema a minciunii, expresia unei patologii psihologice.

Forma extrema a minciunii, cunoscuta sub numele de “pseudologie fantastica”, este o tendinta de a minti a unor persoane inteligente, care duc lipsa de atentie si care cauta sa fie protagonistele unei povesti, pe care ajung sa o creada si ele. Referitor la aceste persoane, psihologii spun ca nu este vorba despre un creier bolnav, ci despre un comportament imatur, ce se poate agrava si poate ajunge sa creeze o viata falsa.

Mincinosul patologic ajunge sa creada minciunile pe care le spune, ajungandu-se, incet dar sigur, la o problema grava de personalitate: stima de sine scade treptat, are nevoie de interesul altor persoane, pe care il castiga spunand povesti atractive; cand este descoperit, poate chiar sa se imbolnaveasca din punct de vedere psihic si mai rau, sau sa inventeze alte situatii, alte personaje, pentru a starni interesul celor din jur si a atrage din nou atentia lor.

Psihiatria descrie mitomania ca:

• Tendinta constitutionala de a altera adevarul, tendinta la fabulatie, la minciuna si la crearea de fabule imaginare;
• Tendinta patologica mai mult sau mai putin voluntara si constienta, nu este deci doar actiunea de a fabula sau de a minti, ci este o veritabila constitutie, un tip de dezechilibru care determina individul sa elaboreze in permanenta relatari de evenimente si de acte care nu au avut loc, dar despre care celalalt este facut sa creada ca autorii relatarii au fost martori si actori, descriindu-se, in general, intr-o pozitie avantajoasa.

Oameni diferiti spun diferite tipuri de minciuni din diferite motive. Afirmatia in sine pare sa fie un truism. Fiecare persoana tinde sa aibe o maniera proprie in care gestioneaza „adevarul” sau ceea ce considera a fi adevarat. Este vorba nu doar despre comunicarea inselatoare cu ceilalti, dar si despre maniera in care ne auto-dezamagim. Personalitatea este importanta in determinarea acestor tipare sau moduri de a-i insela pe altiii si de a ne insela pe noi insine, iar stilul in care o facem este un aspect al personalitatii fiecaruia.

Se minte pentru a fi acceptat, pentru a avea succes. Pentru a obtine avantaje in munca, pentru a scapa de necazurile vietii cotidiene, pentru a evita controale si critici, dar si pentru a nu crea neplaceri: minciunile in scopul binelui.

Din punct de vedere evolutiv, se spun minciuni mai ales pentru a-ti salva viata. Un studiu care urmeaza sa fie publicat curand in “Journal of Nonverbal Behavior”, efectuat de Luigi Anolli, arata ca “minciunile altruiste” se spun mai ales partenerilor, rudelor si prietenilor, in timp ce minciunile “egoiste”, care fac rau aproapelui, sunt spuse strainilor.

Sinceritatea – norma a conduitei sociale sau tabú social?

„Si in fond, ce este o minciuna? Adevarul mascat…” Lord Byron

La unele popoare minciuna are un rol social mai important decat la altele. De exemplu, in cultura chineza, bazata pe armonie si imagine, copiii sunt invatati sa minta inca de la gradinita, pentru a intari legaturile de grup, iar a spune adevarul este considerat un comportament prostesc. De altfel, pentru orientali in general, a fi sincer poate constitui o incalcare a conduitei sociale.

Si daca la musulmani inselatoria este condamnata de Coran, minciuna prin omisiune, lucrurile nespuse din pudoare sunt la mare pret, iar a-l intreba pe un barbat ce mai face sotia lui este o ofensa grava.

In sistemul occidental, adevarul reprezinta o valoare numai la nivel teoretic. A fi cinstit nu inseamna sa spui adevarul in orice ocazie si cu orice pret, ba chiar, in opinia psihologilor, capacitatea de a tine un secret este chiar o dovada de maturitate si independenta - doar copiii ii povestesc totul mamei, adultii mai stiu sa si taca .



“Calitatile obligatorii” ale mincinosului

„Mincinosul are nevoie de memorie buna.” Pierre Corneille

O echipa de cercetatori din Pennsylvania a descoperit ca, atunci cand omul minte, sunt activate alte parti ale creierului decat atunci cand spune adevarul, activitatea cerebrala se intensifica in zonele responsabile cu inhibarea reactiilor (autocontrol), monitorizarea erorilor si concentrarea atentiei.

Realitatea este urmatoarea: creierul nostru este pregatit sa spuna intotdeauna adevarul, in timp ce pentru a minti trebuie sa se organizeze si sa actioneze ca in fata unei solicitari neprevazute.

Mincinosul trebuie sa aibe o atentie distributiva foarte bine dezvoltata, sa retina minciunile si circumstantele in care a mintit, si chiar isi dezvolta abilitati de a minti cu naturalete maxima, incat pentru persoana mintita, totul poate deveni extrem de confuz, mai ales ca se poate minti cu o privire, se poate minti cu un gest, se poate minti cu un cuvant. Si totusi… “Ulciorul nu merge de doua ori la apa – ori se sparge, ori se crapa”, spune un vechi proverb romanesc.

Mint si animalele sau doar oamenii?

“Minciuna - o strategie pentru a obtine acel ceva in plus pe care crezi ca nu il poti obtine spunand adevarul.”

A te preface este lucrul cel mai natural cu putinta dar, mai mult, nu este o prerogativa exclusiva a fiintelor umane, copii si adulti, ci si a lumii animale. Cercetarile asupra comportamentului animalelor (etologie si sociobiologie) sunt instrumente foarte utile in intelegerea rolului instinctelor in cadrul diferitelor specii. Aceste cercetari ne permit o intelegere mai buna a functiilor de baza ale creierului care ar sta la baza comportamentelor umane.

Studierea comportamentelor inselatoare la animale pot avea importante implicatii in evidentierea factorilor care influenteaza diferitele tipuri de minciuna la oameni, fie de natura verbala, fie non-verbala.

Minciuna este o strategie atat de veche incat cercetatorii scotieni Richard W. Byrne si Nadia Corp, care au studiat grosimea scoartei cerebrale a primatelor, au datat-o din perioada raspandirii marilor maimute pe Terra, in urma cu 12-14 milioane de ani. Pe masura ce volumul scoartei cerebrale a crescut creierul “s-a specializat” in minciuna.

Exista maimute extrem de abile in a insela. Iata un exemplu: un babuin (mascul) a prins o antilopa pe care nu ar fi vrut sa o imparta cu femela. Femela insa, mai abila, i-a distras atentia prin mijloce „feminine”, a inceput sa-l alinte si sa-l mangaie pana cand el a uitat cu totul de prada, apoi i-a furat prada si a fugit. (Lewin 1987)

Pinocchio sau pericolul „mastilor”

Conform lui Harry G. Frankfurt, profesor de filosofie la Universitatea Princeton, “On Bullshit”, aprofundeaza tendinta omului de “a spune gogonate”: nascociri sau literalmente “minciuni sfruntate”, care sunt mai rele decat minciunile simple, “deoarece mincinosul ignora deliberat adevarul, dar il cunoaste. Cel care spune minciuni sfruntate, in schimb, nu este interesat de adevar”.

Faptul ca omul a devenit atat de bun in a turna minciuni, in opinia lui Frankfurt, este in functie de traiul intr-o societate democratica “marketing-oriented” - orientata spre economia de piata. Totul depinde de asa-numitul “control inhibitor”, cu alte cuvinte de capacitatea de a tine in frau limba la momentul oportun si de a inlocui prima reactie instinctiva, de obicei negativa, cu una mai diplomatica.


Asa cum relateaza revista Scientific American, psihologul american Robert S.Feldman a filmat in ascuns studenti de la Universitatea unde preda, Massachusetts Amherst, in timp ce vorbeau cu un strain si apoi le-a cerut sa analizeze inregistrarile si sa dezvaluie cate minciuni au spus in cursul intalnirii: 60 la suta au recunoscut ca au mintit cel putin o data in zece minute de conversatie. Atat fetele cat si baietii au spus minciuni cu aceeasi frecventa. Dar, a remarcat Feldman, fetele pentru a-l face pe strain sa se simta mai in largul sau, iar baietii pentru a lasa o impresie buna.

Toti avem un Pinocchio in noi, un „copil interior al trecutului” si e indicat ca acest copil interior sa fie asumat si acceptat. Situatiile care au generat acest Pinocchio interior trebuie analizate si evaluate, intelese, prin alinarea durerii copilului si prin absorbirea constienta a invataturii pe care ne-a oferit-o lectia respectiva.

Astfel, situatiile mai putin favorabile nu vor fi sterse, nu stergerea trecutului trebuie sa apara, ci amplasarea acestuia intr-un context mai larg, in care compasiunea, asumarea acestei fatete a personalitatii vor formeaza un nou cadru de referinta pentru vechiul tipar – iar prin aceasta, il transformam pe acel Pinocchio interior si ii vom zambi cu intelegere.

Cand ocolim adevarul negam, de fapt, o parte din fiinta noastra, evitam sa ne prezentam asa cum suntem in realitate si, mai mult, esuam „cu succes” in a-i face pe ceilalti sa aibe incredere in noi.

Simpaticului personaj al lui Collodi, Pinocchio, ii crestea nasul atunci cand spunea o minciuna. Pana la urma, intr-o dimineata, papusa din lemn, preschimbata in bine, s-a trezit ca a devenit un vioi, frumos si inteligent baietel cu ochii albastri. Oamenii care ajung prizonierii propriilor neadevaruri se pot trezi ca nu-si mai pot recunoaste chipul atunci cand, intr-o dimineata, se privesc in oglinda.

A-l re-cunoaste in noi pe Pinocchio, inseamna si sa ne constientizam ‘’umbra'’, adica acea parte din noi pe care o negam, nu o acceptam dar care iese la suprafata chiar cand nu te astepti.

Umbra asta e de fapt ‘’sacul'’ mare pe care il tragem dupa noi prin viata si contine de obicei cam tot ce au reusit altii sa reprime la noi (ce nu le-a placut parintilor la noi, lucruri considerate in general neacceptate de mediu - cu toate ca vocea noastra interioara ne indeamna sa le facem, nu sa le evitam…) dar si impulsuri sau emotii naturale de care ne-a fost vreodata rusine.

Umbra contine toata energia vitala a copilului interior si care a fost catalogata de altii drept revolta, sexualitate, emotie etc. - si chiar nevoia de odihna, de visare cu ochii deschisi, care este posibil sa fi fost criticate si catalogate de catre altii drept lene…

Sacul personal al fiecaruia contine un amestec diferit de ‘’fructe interzise'’, desi uneori putem avea o umbra comuna cu alte persoane. A-ti constientiza „umbra” inseamna de fapt a merge mai departe si a fi in contact cu tine.

http://www.damaideparte.ro/index.php/sa-vorbim-cinstit-despre-minciuna/440/2/

 

[bodo]

interesant postarea. dar am o intrebare. de ce ai pus asta aici? femeile mint mai mult? . sa inteleg ca sunt mai inventive...:wink:

 

[anuk]

depinde: de la caz la caz

 

[anuk]

Femeile, in cartile scrise da barbati:



Femeile cred ca daca o femeie fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite. Femeile cred ca daca un caine fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite. Femeile cred ca daca o pisica fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite. Femeile cred ca daca un barbat fuge de acasa este din cauza ca barbatii sunt porci. – Necunoscut

Nu poti sa cunosti o femeie pana nu o intalnesti la tribunal. – Norman Mailer

Ce e femeia? Nu stiu, dar sunt multe! – Emil Brumaru

E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat. – Necunoscut

Hotii iti cer banii sau viata; femeile le vor pe amandoua. – Samuel Butler

Femeile se plang de sindromul premenstrual, dar eu cred ca este singura perioada din luna cand pot fi eu insami. – Roseanne

Daca femeia ar fi buna, si Dumnezeu ar avea una. – Necunoscut

Intuitia este o calitate a femeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa deschida gura. – Necunoscut

Sa nu contrazici niciodata o femeie! Sa astepti putin, ca o face ea singura! – Necunoscut

Cred ca barbatii care au cercel in ureche sunt mai bine pregatiti pentru casatorie. Au suferit si au cumparat bijuterii. – Rita Rudner

Poate ca, intr-adevar, ochii femeii iubite sunt marginea lumii. – Grigore Vieru

 

[anuk]

Atenție doamnelor! Bărbaților le plac femeile mai cochete
Bărbații nu caută perfecțiunea, doar o doresc

Cine spune că bărbații nu sunt atenți la felul în care îți stă părul sau că nu sunt interesați dacă ești sau nu depilată, greșește enorm.



Este normal ca, în timpul în care vreți să-l cuceriți, să vă aranjați până și atunci când mergeți să cumpărați pâine, să vă treziți cu o oră înainte pentru ca el să vă vadă perfectă atunci când deschide ochii și să vă parfumați, pentru a-l atrage cu mirosul dumneavoastră.

Toate bune. Însă ce se întâmplă atunci când trec anii alături de iubitul dumneavoastră? Scoateți treningul din dulap și nu vă mai vedeți cu esteticianul decât vara. Este momentul să vă schimbați atitudinea, relatează site-ul ”Nosotras”.

Chiar dacă ai impresia că bărbații nu dau atenție lucrurilor care ție îți dau bătaie de cap te înșeli. Din păcate și ei văd aceste mici defecte, atât de clasice, ale femeilor. Vreți să știți care sunt acestea?!

Spuneți nu părului de pe corp! Încercați să agățați un bărbat, fie la plajă, la piscină sau la sala de gimnastică, arătându-vă părul de pe picioare. Veți vedea că vor fugi ca iepurii. Chiar dacă vă ocupă destul de mult din timpul liber, este necesar să mergeți să vă depilați.

Veșnica celulită. Chiar dacă nu îi deranjează la fel de mult ca pe dumneavoastră, acea piele cu aspect de coajă de portocală de pe coapse și picioare le atrage atenția. Nu încercați să o ascundeți sub pantaloni sau sub fuste lungi. Există tratamente foarte bune.

Mărimea sânilor. Pe toate coperțile revistelor pentru bărbați, dar și pentru femei, apar vedete cu sâni care mai de care mai perfecți. este normal ca și bărbații să dorească așa ceva în patul lor. Chiar dacă, cu timpul, ajung să vă iubească pentru felul în care sunteți și nu pentru că aveți sânii mari... sau mai mici, în mintea lor vor rămâne acele imagini din reviste. Pentru a nu-l înșela, vă sfătuim să nu vă mai puneți sutiene cu burete, pentru a nu le da speranțe false.

Dacă aveți părul vopsit, aveți grijă atuni când vă crește. Chiar dacă iubitul dumneavoastră nu este un expert în estetică, dacă ești blondă și rădăcinile sunt mai negre decât cărbunele, nu doar el va observa acest lucru, ci și restul lumii. Trebuie să știți că părul este una dintre principalele atuuri ale femeilor și are nevoie de foarte mare atenție.

Mai uitați, din când în când, de fixativ. Chiar dacă veți petrece ore întregi în fața oglinzii, pentru a vă fixa coafura, rezultatul nu va fi niciodată cel așteptat. Lipsa hidratării, vârfurile despicate sau părul încurcat nu vă avantajează deloc. În loc să atingă un păr sănătos și mătăsos va avea impresia că are în mâini un burete de sârmă.

Mustața. Ce se vede sub nasul dumneavoastră? Este mustața? Nu există nimic mai înfricoșător decât să ieșiți la plimbare fără să vă depilați buza superioară, sau măcar să o decolorați. Nu vă sfătuim să o camuflați cu o doză extra de fond de ten. Se va vedea și mai mult.

Mirosul de la subraț. Crezi că ei nu își dau seama că mirosiți a transpirație?! Una este să mirosiți după ce ați făcut sport și alta, atunci când abia ați ieșit pe ușă. Câteodată este și din cauza hainelor, care prind miros. Pentru a fii mereu în siguranță trebuie să ai în geantă un deodorant.

Coșul care vă strică ziua. A venit ziua cea importantă, în care vă întâlniți cu el și v-a apărut un coș în frunte? Acesta pare că are personalitate proprie. Oricâte kilograme de fond de ten și corector ați folosi, coșul va fii protagonistul întâlnirii. Chiar dacă iubitul dumneavoastră va încerca din răsputeri să nu-l privească, este evident că atenția îi va fii atrasă de coșul cu pricina. Așa că, în loc să te chinui, camuflează-l cum poți mai bine și fii optimistă. De ce nu i-l prezinți înainte ca el să-și dea seama că există?

 

[anuk]

Ziua ideală a unei femei :

08:15 trezire prin sărutări si dezmierdare cu ajutorul unei petale de
trandafiri din import

08:30 măsurare pe cîntar - 2 kg. mai putin ca ieri

08:45 micul dejun în pat (croissant,suc de portocale)

08:55 deschiderea cadoului (inel cu diamante de 5 carate)

09:00 stiri la shopping chanell (mari reduceri la GUCCI)

09:15 baie fierbinte in uleiuri mirositoare

10:15 relaxare usoara prin fitness cu ajutorul unui antrenor personal amuzant si binecladit

10:30 ingrijirea tenului, manichiura, spalarea parului, coafat

12:00 pranzul cu cea mai buna prietena intr-un restaurant

12:45 intalnirea fostei ibovnice a partenerului si constatarea ca s-a ingrasat 7 Kg


13:00 shopping cu carte de credit nelimitata

15:00 somnul de dupa masa

16:00 primirea a 35 de trandafiri de la un admirator secret

16:15 masajul cu ajutorul unui maseur privat, puternic dar tandru, care exclama ca niciodata pana acum nu a masat un corp atat de delicat

17:30 o mica parada de moda in fata unei oglinzi

19:30 cina la lumanari, dans si complimente


22:00 dus fierbinte (singura)
22:50 purtata in brate pana la pat, cearsafurile proaspat spalate si parfumate

23:00 giugiulire

23:15 adormirea in bratele partenerului

 

[bodo]

Secrete de frumusete din Tara Soarelui Rasare

Descopera cele mai bizare tratamente si produse de infrumusetare din Tara Soarelui Rasare:
Japonezii s-au nascut cu un cult pentru frumusete, pentru perfectiune, pentru purificare, s-au nascut avand in sange pasiunea de a descoperi. Ce obisnuiau femeile japoneze de altadata sa faca pentru frumusetea lor? Ce fac femeile japoneze de astazi pentru frumusetea lor?

* Uguisu no Fun – Masca faciala cu excremente de privighetoare


Cercetatorii au descoperit ca excrementele unei anumite specii de privighetoare -uguisu- contin o enzima numita guanina ce are rolul de a albi pielea si de a o lumina, reducand in acelasi timp petele si ajutand la vindecarea arsurilor produse de soare. Ingredientul acesta, oricat de ciudat si respingator ar parea, are o indelungata traditie in arta infrumusetarii, intrucat gheisele traditionale si cei care performau kabuki (un stil de teatru japonez) il foloseau pentru indepartarea stratului dens de machiaj si curatarea tenului. De asemenea, vechii calugari il intrebuintau pentru a-si trata si vindeca pielea capului expusa la soare. Initial, inainte de a fi utilizate, excrementele de privighetoare erau uscate prin expunerea la soare. Astazi insa, excrementele de uguisu sunt sterilizate cu ajutorul luminii ultraviolete. Produsul final se gaseste sub forma de pudra care se poate amesteca cu apa si se aplica pe suprafata tenului ca masca regeneratoare, hranitoare si purificatoare, indicata mai ales tenului gras. In Japonia, se comercializeaza si creme de fata continand excremente de privighetoare.

Crema pentru mameloane perfecte, de culoare... roz

Frumusetea sanilor este extrem de importanta pentru femeile japoneze, mai ales atunci cand vine vorba de aspectul sfarcurilor a caror culoare ideala este cea roz. De aceea, industria produselor cosmetice japoneze (si nu numai cea japoneza!) a lansat pe piata o crema tratament menita sa reconditioneze pielea sensibila a sfarcurilor. Din compozitia cremei fac parte anumite extracte de plante ce ajuta la albirea petelor intunecate de pe suprafata mameloanelor si a areolei mamare, indepartand celulele moarte. Crema promite ca intr-un interval de cateva saptamani, gradual, sfarcurile sanilor vor deveni roz, proaspeti, precum cei ai fetelor tinere. Utilizarea acesteia poate fi facuta pe o perioada indelungata de timp, iar la intreruperea tratamentului, sfarcurile nu revin la nuanta lor anterioara.

Dispozitivul care corecteaza zambetul

La fel de important in traditia frumusetii japoneze este si zambetul, iar o femeie care zambeste frumos este extrem de apreciata pe taramurile asiatice. Perfectiunea se obtine insa, nimeni nu se naste cu ea. Femeile care nu sunt multumite de forma pe care fata lor o ia in timpul zambetului pot apela la un aparat special (conceput precum o proteza dentara) pe care il pot purta in interiorul gurii pentru corectarea zambetului. Aparatul este astfel proiectat incat ii forteaza pe cei care il poarta sa zambeasca mai des, impiedicand totodata deformarea si lasarea in jos a trasaturilor faciale. Se presupune ca in timp acest aparat va imbunatati aspectul zambetului, insa in timpul purtarii aparatului, iti este interzis - de altfel nici nu poti - sa vorbesti. Cel care l-a inventat este japonezul Shu Uemura.

http://www.9am.ro/index.html

 

[anuk]

5 MASTI NATURALE PENTRU FATA

Ieftine, extrem de eficiente si, mai ales, usor de preparat, aceste masti naturale reprezinta alegerea ideala atunci cand vrei sa-ti reimprospatezi tenul in cel mai scurt timp si cu investitii minime. Dupa demachiere si, eventual, o baie de aburi de 10 minute, aplica o data pe saptamana o masca naturala de curatare, hidratare sau pentru stralucirea tenului, relaxeaza-te timp de 10-15 minute si culege zambitoare complimentele celor din jur!

---

Masca anti-acnee cu capsuni

Capsunile reprezinta un exfoliant natural, fiind bogate in vitamina C si acid salicilic, ceea ce le face deosebit de eficiente in indepartarea celulelor moarte si tratarea punctelor negre. Aceasta masca cu capsuni este recomandata in mod special tenului acneic sau gras.

O jumatate de cana de capsuni, proaspete sau congelate (se gasesc in supermarket)

3 linguri de argila

1 lingura de iaurt

Piseaza bine capsunile in blender sau cu furculita, pana cand se formeaza o pasta destul de omogena, apoi amesteca toate ingredientele si aplica pe fata, gatsu decolteu timp de 15 minute. Clateste fata cu apa calda.

---

Masca Maria Antoaneta

Regina Maria Antoaneta era deosebit de frumoasa, iar aceasta masca pe care o utiliza ea este inca foarte populara in Franta. Aceasta masca de curatare este contraindicata tenului sensibil, fiind recomandata persoanelor cu ten normal, mixt sau gras.

O lingura ceai concentrat din coaja de stejar sau hamamelis

Un ou intreg

Sucul unei lamai

Trei linguri de lapte praf

Amesteca foarte bine ingredientele si aplica pe fata, gat si decolteu timp de 15-20 minute, apoi clateste cu apa calda

---

Daca ai tenul uscat, rasfata-l cu o masca hranitoare pe baza de banane. Care este efectul acestei masti? Pielea este perfect hranita, devenind elastica si stralucitoare!

Piure obtinut dintr-o jumatate de banana foarte coapta

O lingura de iaurt gras

Un galbenus de ou

Lasa masca pe fata timp de 10 minute sau pana simti ca incepe sa “stranga”, apoi clateste-te bine cu apa calduta.

Masca pentru un ten stralucitor

Daca iti simti pielea terna si vrei s-o revitalizezi rapid, aplica aceasta masca plina de vitamine si minerale ce-ti va face tenul sa straluceasca! In plus, are efect de curatare in profunzime, fiind indicata pentru toate tipurile de ten.

O lingura drojdie de bere (proaspata sau praf)

O lingurita iaurt

Doua linguri suc de citrice (lamaie si portocala)

O lingura argila

O lingurita ulei de masline

O lingura suc proaspat de morcov, mar sau castravete

Amesteca toate aceste ingrediente, apoi lasa masca sa actioneze timp de 15 minute. Clateste cu apa calda din belsug si aplica o lotiune tonica.

 

[magda]

super! imi voi face masca pt ten uscat!:19:

 

[bodo]

Femeile sunt orbite (la propriu) de gelozie

Gelozia femeii ii poate afecta acesteaia capacitatea de a vedea lucrurile clar, atat la propriu cat si la figurat, potrivit unui nou raport psihologic.
O echipa formata din profesori de psihologie din cadrul Universitatii Delaware, din Newark, SUA au testat in cadrul unui laborator cateva cupluri heterosexuale, pentru a demonstra ca gelozia "orbeste" , studiul urmand sa fie publicat in numarul din aprilie al publicatiei Emotion, al Asociatiei Americane de Psihologie.

Partenerii au fost plasati unul langa altul, la acalculatoare separate, iar femeilor li s-a cerut sa detecteze anumite imagini, poze sau peisaje in cadrul unui slideshow rapid, incercand sa ignore imagini emotional neplacute. Barbatii au fost pusi sa se exprime directe asupra atractivitatii pe care o simteau fata de o femeie singura. Finalul experimentului se incheia cu declaratia femeilor care isi spuneau parerea despre pozitia pe care barbatii lor o lua fata de aspectul altor femei. Cu cat femeile se simteau mai geloase, cu atat erau mai distrase de catre imaginile neplacute care apareau pe ecran si nu le mai puteau identifica pe cele cerute.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceste rezultate sunt foarte strans legate de perceptia femeilor si de profunda origine a relatiilor lor sociale. Se stia de foarte mult timp ca emotiile implicate in relatiile cu oamenii afecteaza sanatatea mentala si psihica, insa cum s-a descoperit ca emotiile sociale pot afecta fizic campul vizual, potrivit The Telegraph.

Relatia dintre gelozie si "orbirea indusa emotional" functioneaza doar atunci cand partenerul de sex masculin vorbeste sau apreciaza alte femei si nu se cunoaste inca ce se intampla daca rolurile sunt inversate si femeia este cea care este nevoita sa vorbeasca sau sa aprecieze alti barbati.

http://www.9am.ro

 

[alerim_61]

Obrazul ne tradeaza

S-a spus de multe ori ca obrazul unei femei reflecta fidel preferintele sale culinare. Altfel spus, un ten cenusiu, tern, ridat mult indica o insuficienta de vitamine si minerale, suprapus adesea unui viciu nu tocmai agreabil, acela de fumatoare. In privinta vitaminelor si mineralelor necesare organismului, trebuie spus ca de-a lungul vietii, fiecare varsta necesita cantitati diferite. Intre 20 si 40 de ani, pentru frumusetea pielii, dar si pentru stimularea sistemului imunitar, este foarte importanta vitamina A, prezenta in special in produsele de origine animala (lapte, unt, galbenus de ou, ficat si peste gras) si in fructe si legume.

200 g de spanac sau 3 galbenusuri de ou sau 50 g de caise (proaspete sau confiate) asigura cantitatea zilnica recomandata. Acidul folic (sau vitamina B9) asigura cresterea si reinnoirea celulelor. 50 g broccoli crud sau 35 g ficat de pasare asigura necesarul zilnic. Fierul este cel care asigura oxigenarea celulelor organismului, iar 14 mg reprezinta „portia” zilnica necesara. Organismul il extrage din produse de origine animala, din legume uscate si din cereale.

Dupa 40 de ani creste necesarul de vitamine (in special C si D) si de seleniu. Vitamina C stimuleaza sistemul imunitar si previne maladiile cardiovasculare, in vreme ce vitamina D fixeaza calciul, permitand evitarea problemelor de decalcifiere. Seleniul intretine tineretea membranelor celulare si productivitatea glandei tiroide. Toate aceste elemente se gasesc in fructe si legume proaspete, in peste gras, galbenus de ou si ficat, in cereale. La orice varsta, grija pentru frumusete este asociata cu grija pentru o alimentatie completa.

ECATERINA BATRANEANU

 

[bodo]

Ia o pauza...de cosmetice


Faci parte dintre persoanele care se machiaza zilnic? Cu siguranta ai observat ca, in timp pielea ta capata o oarecare sensibilitate la anumite produse cosmetice.

Fie incepe sa se inroseasca, fie se umple de cateva cosulete sau pur si simplu se usuca si incepe sa se descuameze.


Indiferent cat de mult ti-ar placea sa folosesti zilnic creionul dermatograf, rimelul sau rujul, incearca pentru o saptamana macar sa renunti la ele!

Gandeste-te pentru cateva secunde la cate "sacrificii" este supusa zilnic pielea ta. Tot ce este aplicat pe ten, este practic absorbit. Prin urmare toate substantele (naturale sau nu!) continute in lotiuni, creme sau machiaj (in timp) ajung sa provoace adevarate dezastre pielii.


Pentru o frumusete naturala pe care vreti sa o mentineti in timp, limitati pe cat posibil folosirea produselor cosmetice. Rezultatele nu vor intarzia sa apara, iar d-voastra va veti obisnui sa fiti naturale, simple si mult mai atragatoare!

Daca tenul este sensibil, cu atat mai mult este necesara o astfel de pauza. Sutele de produse cosmetice pe care doriti sa le testati pe "pielea
voastra" va pot afecta atat de mult tenul, incat puteti deveni alergica la produsele folosite.

Cu ce va veti alege in timp? Cu un ten imbatranit prematur, sensibil la absolut orice produs cosmetic, fara elasticitate si aspru la atingere!

Sfat: Veti vedea ca in timp aceasta pauza...de produse cosmetice va avea un efect fulminant asupra pielii d-voastra: tenul va fi mult mai luminos si mai catifelat!

 

[bodo]

Corpuri scanate: O femeie de 114 kg vs. o femeie de 54 kg

E o optiune. Noi decidem ce vrem sa se intample cu noi. Sigur, e mult mai usor sa iei un bol cu floricele si un litru de suc care are jumatate de kilogram de zahar in el, sa te asezi comod pe canapea si sa te uiti la un film decat sa mananci o salata sanatoasa, chinuindu-ne putin mai mult sa o faci, sa bei apa care nu are gustul sucului si sa faci jumatate de ora niste exercitii. Toate acestea iti vor da o cu totul alta dispozitie.

Nu conteaza felul in care arat, important este sa am mereu incredere in mine, sa ma simt bine in pielea mea. E o fraza pe care multi oameni si-o spun, atunci cand au ceva kilograme in plus. In primul rand, aparitia in fata unei oglinde pune omul langa realitate si-i provoaca ingrijorare. Dupa una sau mai multe cure de slabit care esueaza, persoana tinde sa-si transforme negarea initiala in acceptare. Nemultumirile psihice sunt multiple si chinurile cotidiene sunt adeseori impodobite cu fraza de mai sus. Unii ajung chiar sa se simta bine in pielea lor. Unele femei isi spun "plinute" chiar daca au depasit o suta de kilograme. Sunt vesele, par fericite, implinite si pline. Pline de viata. Sau poate ca nu.

Iata o imagine interesanta care prezinta corpurile scanate a doua femei, una de 114 kilograme, respectiv alta de 54 de kilograme:

Observam distributia tesutului gras in organism, care schimba pozitia membrelor superioare. Greutatea solicita articulatiile, micsorand spatiul articular la nivelul genunchilor si generand acolo un gerum valgum (popular, picioare in forma de X). Articulatia tibio-crurala este modificata (glezne). Grasimea se depune si in abdomen, la nivelul omentului. Ficatul este marit de volum, probabil steatotic (incarcat cu lipide). Stomacul se mareste treptat, dand mult mai greu senzatia de satietate. Intestinele sunt semnificativ mai mari.

Ne desprindem putin de imagine si, dincolo de aceste modificari, va spunem ca obezitatea omoara. O talie mare se coreleaza direct cu riscul de boli cardiovasculare. O anumita fractie din colesterol, numita LDL, genereaza placi de aterom, blocand arterele care iriga inima, putand genera un infarct miocardic. Alte accidente vasculare sunt mereu posibile si potential fatale. Obezitatea omoara la nivel mondial mai mult ca orice alta afectiune. Un om obez are probleme cu respiratia, cu deplasarea, cu hormonii.

Si principala problema este alimentatia. Desigur, nu putem sa nu amintim bolile care dau obezitate, precum boala Cushing. Acolo este alta discutie. Important este ca obezitatea apare la oameni perfect sanatosi de regula, tineri care uita ce inseamna sa mananci sanatos, sa faci putina miscare, sa bei lichide. La TED, carismaticul Jamie Oliver a tinut o prezentare deosebit de interesanta, din care avem multe de invatat:

E o optiune. Noi decidem ce vrem sa se intample cu noi. Sigur, e mult mai usor sa iei un bol cu floricele si un litru de suc care are jumatate de kilogram de zahar in el, sa te asezi comod pe canapea si sa te uiti la un film decat sa mananci o salata sanatoasa, chinuindu-ne putin mai mult sa o faci, sa bei apa care nu are gustul sucului si sa faci jumatate de ora niste exercitii. Toate acestea iti vor da o cu totul alta dispozitie.

De tine depinde. Uita-te la imagine.


View attachment 4

 

[bodo]

10 lucruri stupide pe care le fac femeile


Nu ne place sa recunostem dar si noi, la fel ca si barbatii, reusim sa ne dam viata peste cap prin deciziile pe care le luam. Ar fi bine sa putem spune cu fruntea sus “Eu nu am nici un regret. Mi-am trait viata asa cum am vrut si nu simt ca am gresit vreodata.” Doar ca nu e in firea omului sa fie perfect ci doar sa tinda spre perfectiune.

Bineinteles, mai sunt si exceptii la aceasta regula, insa eu una nu ma numar printre ele. Am gresit in trecut si probabil ca voi gresi si pe viitor. Sper doar ca voi invata ceva din greselile pe care le fac.

Rascolind internetul preocupata de aceasta problema am dat peste o carte ce mi-a starnit imediat curiozitatea. Cartea se intituleaza “10 lucruri stupide pe care le fac femeile pentru a-si distruge viata” (Ten Stupid Things Women Do to Mess up Their Lives) iar autorul e faimoasa Dr. Laura (Laura Catherine Schlessinger), psihoterapeut si invitata de onoare in Oprah Show pe probleme de cuplu si dezvoltare personala. Lucrarea e un fel de manual de supravietuire al femeii moderne. Cum textul e interesant si distractiv nu m-am putut abtine sa nu va prezint si voua cele 10 puncte problema identificate de autoare.

1. Atasamente stupide

De ce stau femeile in relatii ce nu le fac fericite? Pentru ca cel mai adesea confunda atasamentul si confortul cu iubirea. Se obisnuiesc sa fie impreuna cu cineva, le e teama sa fie singure si nici macar nu isi mai pot imagina viata lor fara respectivul. Si totusi nu sunt fericite.

2. Parteneri necorespunzatori

Ni s-a bagat in cap ca trebuie sa avem un barbat alaturi pentru a fi fericite astfel incat atunci cand nu suntem cu cineva nu facem decat sa ne preocupam de asta. Vrem pe cineva alaturi chiar daca acesta nu corespunde intotdeauna dorintelor noastre. De unde si stereotipul femeii disperate dupa o relatie. Cauza acestei preocupari obsesive e lipsa de dezvoltare a intereselor si hobbiurilor personale. Orice am avea pe agenda noastra, lasam deoparte cand vine vorba de un barbat. Prin urmare ajungem sa nu ne cunoastem cu adevarat propria persoana.

3. Devotament lipsit de baza

Autoare listeaza motivele unei ascultatoare pentru a fi devotata sotului ei care o trateaza mizerabil (Dr. Laura are si o emisiune radio extreme de apreciata): “Numarul 1, nu trebuie sa ma schimb. Numarul 2, nu pierd compania si siguranta pe care o simt acum. Numarul 3, mi-ar fi greu sa fiu singura sau sa fiu cu altcineva. Si numarul 4, e mai personal… daca perceptiile negative care le are despre mine sunt adevarate?” Oare de cate ori nu am auzit motive de acestea folosite de femei care se complac in relatii nefericite, uneori chiar abuzive? Inchid ochii la ceea ce le afecteaza amagindu-se ca nu nu s-ar descurca pe cont propriu sau ca poate totusi ele sunt vinovate de tot ce li se intampla.

4. Pasiunea confundata cu iubirea

Una e o partida de sex bun si o privire ce te face sa te urci pe pereti si alta e sa iubesti un om pentru ceea ce e. Si totusi unele femeii uita asa. Li se pare ca iubesc pe cineva doar pentru ca se simt atrase de persoana respectiva si daca atractia dintre parteneri e foarte importanta, ea nu reprezinta totusi singurul lucru important. E foarte dificil sa construiesti o relatie bazata doar pe sex sansele de rezistenta ale acesteia fiind destul de mici.

5. Coabitarea- “Cea mai mare iluzie a femeilor”

Autoarea cartii considera ca perioada intalnirilor e destinata cunoasterii partenerului si nu coabitarea cu acesta. Coabitarea (asociata cu speranta unei viitoare casatorii) nu aduce nimic bun “nici un angajament oficial, nici o garantie de viitor, nici o exprimare oficiala a iubirii si responsabilitatii asociate acesteia […] ‘Angajamentul’ de a locui impreuna e doar o intelegere pentru a imparti chiria.”

La acest punct nu sunt totusi de acord cu autoarea. Coabitarea poate intr-adevar sa fie o experienta utila pentru a vedea daca doi oameni sunt meniti sa fie impreuna. Acestia pot invata cel mai elementar lucru: “putem noi oare sa locuim in aceeasi incapere fara sa simtim nevoia de a ne lua la bataie la un moment dat?”. Bineinteles acest subiect merita o discutie mai ampla, parerile fiind, dupa cum s-a observant, impartite.

6. Asteptari nefondate

Multe femei, dar si barbati, cred ca relatiile ar trebui sa fie usoare, sa mearga de la sine, si in la inceput asa si este. Descopera pe parcurs ca euforia inceputului a trecut, ca relatia necesita munca si ca nimic nu mai e cum era. Asteptarile nefondate sunt, in general, induse de catre filme, romane si chiar si basme unde totul se termina pe o nota vesela - “si au trait fericit pana la adanci batraneti”. Parca ne si imaginam doi oameni trecand prin viata mana in mana, fericirea lor nefiind stirbita de nimic. Si totusi nu e chiar asa.

7. “Te iubesc “nu inseamna automat “vreau sa imi petrec tot restul vietii cu tine”

Poate ca insemna asta candva, poate ca pentru unii inca mai inseamna asta, dar pentru multi altii sunt cuvinte pe care le spun fie pentru ca e cazul fie deoarece intr-adevar simt asta dar totusi nu isi asuma neaparat si responsabilitatile aferente. Un “te iubesc” nu inseamna si vreau sa ne casatorim desi multe femei cred ca o data ce barbatul din viata lor a spus asta inseamna ca vor trai impreuna pana la adanci batraneti. Bineinteles ca sunt si exceptii scepticismul fiind inca o valoare importanta pentru unii.

8. Subjugare voluntara

De ce cred unele femei ca trebuie sa renunte la cine sunt, la ce le place, sau la ceea ce vor doar pentru ca un barbat le cere asta? Autoarea discuta un caz extrem cu care s-a confruntat in cadrul unei emisiuni radio. O femeie de aproximativ 30 de ani i-a explicat ca actualul prieten nu ii place pe cei doi copii ai ei dintr-o relatie anterioare si ca i-a cerut sa renunte la ei. Mai grav e ca femeia in discutie nu stia ce sa faca. Sa renunte la copii sau la barbatul respectiv?

Desi mi se pare un exemplu exagerat al acestei subjugari voluntare, reuseste sa arate ca intr-adevar femeile sunt dispuse sa renunte la lucruri de mare importanta pentru ele de dragul unui barbat.

9. Putul neputintei

In loc sa se enerveze atunci cand nu sunt tratate cum trebuie de partener, cand sunt ranite, inselate etc. multe femeie cauta scuze, se invinovatesc, accepta cu resemnare, isi fac griji, se ascund si tin totul in ele. In final simt ca nu pot sa faca nimic si ajung sa se desconsidere. Vina altora devine vina lor si ajung sa fie victime de doua ori: in primul rand victime ale barbatilor care le-au ranit/insultat, in al doilea rand victime ale propriei neputinte.

10. Iertare nefondata

Statisticile arata ca infidelitatea e o problema destul de intalnita in cadrul cuplurilor; aceleasi statistici ne mai arata insa ca in general femeile isi iarta partenerii infideli de dragul relatiei, al familiei etc. Acelasi lucru se aplica si in cazul altor probleme de cuplu. Femeile iarta abuzurile, cred scuze nesincere, se multumesc sa spere ca se va rezolva si sa creada cu tarie ca a fost o greseala ce nu se va repeta. Cand vezi scris alb pe negru iti promiti ca tie nu ti se va intampla si totusi in momentul in care te vezi confruntata cu o situatie de acest gen (si nu ma refer aici doar la infidelitate) incepi sa te gandesti daca sa pleci sau sa ramai. In astfel de situatii e important sa iti dai seama ce meriti de la partenerul de viata si sa ai curajul sa ceri asta de la el.

 

[bodo]

De ce femeile stau mai prost cu orientarea

Capacitatea de orientare în spaţiu ţine de sex sau de genetică? Oamenii de ştiinţă nu s-au hotărât încă. Când vine vorba de orientarea în spaţiu, unii dintre noi sunt ca nişte porumbei călători: ajung acasă, oriunde i-ai lăsa. Alţii se învârt în cerc ca şoriceii într-un labirint şi tot nu reuşesc să ajungă unde îşi doresc. De cele mai multe ori, se spune, femeile fac parte din a doua categorie, fie că sunt la volan sau pe jos.

Chiar dacă feministele n-ar fi de acord cu această afirmaţie, se pare că ea este dovedită ştiinţific şi, mai mult, că s-au descoperit şi motivele.

Într-un studiu desfăşurat la universitatea din Toronto s-a descoperit că slaba capacitate de orientare a femeilor este provocată de particularităţile anatomice ale urechii interne.

În cadrul cercetării, subiecţii bărbaţi şi femei au primit instrucţiuni verbale care să-i ajute la orientarea în spaţiu. Dar asta nu a eliminat diferenţele dintre sexe, deci cercetătorii au tras concluzia că diferentele nu sunt psihologice, ci fiziologice.

Un exemplu ar fi otoliţii, nişte structuri aflate în urechea internă care sunt sensibile forţa gravitaţională. La bărbaţi, otoliţii sunt mai mari, ceea ce ar explica de ce ei se orientează mai bine în anumite medii.

Dar şi noi avem avantajele noastre. Tocmai din cauză că se simt nesigure pe capacităţile lor de orientare, femeile se pot descurca mai bine în alte medii. De exemplu când sunt la volan sau când pilotează un avion femeile sunt mai precaute si acţioneazâ cu mai multă grijă în situaţii limită, faţă de bărbaţi care sunt mai impulsivi şi riscă.

Pe de altă parte, s-ar putea ca studiul realizat în Toronto să fi pornit de la premisa greşită. O altă cercetare, mai recentă, a arătat că nu sexul dictează abilităţile de orientare, ci moştenirea genetică.

Cu alte cuvinte, orientarea în spaţiu este o trăsătură care se moşteneşte de la părinţi. Unii dintre noi sunt programaţi genetic să se piardă tot timpul prin oraş.

Deşi la unii funcţionează mai bine şi la alţii mai prost, fiecare dintre noi are un fel de GPS încorporat în creier, la fel ca şi celealte specii de vertebrate. Studiile au arătat că atât oamenii cât şi primatele, şoarecii, peştii, păsările etc. se bazează pe geometrie pentru a se orienta în spaţiu.

Când este nevoie, vedem în minte geometria mediului înconjurator – pereţi, colţuri, clădiri pentru a ne da seama unde suntem.