• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Fizica

http://arxiv.org/pdf/1401.5761v1.pdf aici este articolul lui Hawking care incerca sa rezolve problema ”paradoxului ecranului de protecție al găurii negre” (black-hole firewall paradox), care ii preocupa pe fizicieni de mai bine de doi ani.
Iata ce afirma acesta " Ar însemna că nu există nici orizontul evenimentelor, nici ecranul de protecție. Absența orizontului evenimentelor înseamnă că găurile negre nu există, nu în sensul unor regiuni din care lumina nu poate evada la infinit.”

Sursa :
http://stiintasitehnica.com/stiri/hawking-pune-in-discutie-natura-gaurilor-negre
 
Secrete la 700 metri sub Pământ? Materia întunecată sub lupă!


Pe data de 13 aprilie 2013 in cadrul reuniunii Societatii Americane de Fizica au fost prezentate 3 evenimente care ar putea reprezenta semnale ale interactiunii materiei intunecate in detectoarele situate la 700 metri sub Pamant. Ar fi o descoperire epocala!

Descoperirea materiei intunecate, cea care la nivel de Univers este de circa 5 ori mai raspandita ca materia normala ar fi cu adevarat o descoperire epocala.

De zeci de ani se stie ca in Univers exista o forma de materie care are efecte gravitationale la nivel de galaxii sau grupari de galaxii (din studiul miscarii stelelor si a galaxiilor) insa nu se stie din ce este formata.

Ar putea fi alcatuita din particule pe care inca nu le cunoastem. Exista diverse ipoteze; una dintre acestea este cea care vorbeste despre particulele supersimetrice – un fel de surori ale particulelor pe care le cunoastem (electroni, quarci, neutrini...) - pe care inca nu le-am descoperit si care au o masa (mult) mai mare.


Materia intunecata este vanata atat la acceleratorul LHC de la Geneva (pana in prezent insa nu au fost descoperite urma ale acesteia) cat si in laboratoarele subterane si in spatiu.

Posibile urme indirecte au fost deja descoperite: de catre experimentul DAMA/LIBRA situat la Gran Sasso, in laboratorul de sub munte, cat si cu AMSul in spatiu.

Pana la ora actuala insa nu existau marturii ale interactiunilor directe ale eventualelor particule de materie intunecata cu detectoarele cercetatorilor.

Iata ca pe 13 aprilie 2013 in cadrul reuniunii Societatii Americane de Fizica (American Physical Society) au fost prezentate rezultatele experimentului CDMS, un sistem de detectoare criogenice situate la 700 metri sub pamant, la Soudan Underground Laboratory din Minnesota, intr-o fosta mina de fier.

Din cele 11 detectoare care au efectuat masuratori in perioada iulie 2007 – septembrie 2008 doua au raportat 3 evenimente care ar putea fi datorate interactiunii particulelor de materie intunecata.

Evident, cu doar 3 evenimente nu se poate afirma descoperirea certa a materiei intunecate – este insa un semnal foarte interesant!

Daca intr-adevar ceea ce a masurat CDMS este datorat materiei intunecata atunci masa particulelor care au generat semnalul ar trebui sa fie cam de 10 ori mai mare ca cea a protonilor, mai mica decat ar fi fost de asteptat in cadrul modelelor teoretice.

Pentru viitor un nou experiment este in curs de pregatire – la laboratorul din Sudbury Ontario (Canada); noul experiment va fi instalat la circa 2 km sub pamant.

In paralel continua si studiul in alte laboratoare subterane, cum ar fi cel din Italia (Gran Sasso) iar din 2015 cand LHC va reporni va fi reluat si studiul efectual la acest accelerator.


Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
 
Partea frumoasa si benefica a stiintei :P


Neutrinii – cele mai misterioase particule din cadrul Modelului Standard al fizicii particulelor elementare – ar putea să fie folosiţi pentru a-i „vâna” pe cei care vor să construiască o bombă nucleară folosind combustibil, plutoniu, produs în reactoarele nucleare.[/b] O idee originală – care însă ar putea funcţiona mult mai bine decât alte metode folosite în prezent.

Neutrinii sunt particule neutre din punct de vedere electric, care sunt emise în cadrul unor procese nucleare şi au caracteristică de a interacţiona cu restul particulelor (al materiei în general) doar prin aşa-numita interacţiune slabă. Din această cauză neutrinii pot pătrunde fără probleme prin materia normală, o pot străbate fără a interacţiona şi a lasă semne ale trecerii lor. Corpul nostru însuşi este străbătut în fiecare secundă de multe miliarde de neutrini produşi în Soare.


Din punct de vedere al fizicii fundamentale studiul neutrinilor este extrem de fascinant – întrucât la ora actuală ştim de exemplu că au o masă dar nu o cunoaştem. Pentru a-i putea „vedea” avem nevoie de detectoare cu volume mari – cum ar fi IceCube – un cub de gheaţă la Polul Sud aflat la adâncimi care încep de la circa 1.4 km unde au fost instalate mii de detectoare care văd semnalele lăsate de neutrini în gheaţă. Alte detectoare sunt situate în laboratoare subterane, unde, în aşa-numită situaţie de „linişte cosmică”, reuşim să îi măsurăm şi să înţelegem mai bine atât procesele care îi generează cât şi fizică acestora.

Iată însă că recent a fost propusă o metodă care se bazează pe detectarea neutrinilor cu un obiectiv diferit de cel al studiului fizicii acestora şi anume folosirea lor pentru a-i demasca pe cei care au intenţia să construiască bombe nucleare folosind de exemplu plutoniu de la un reactor nuclear.

Pe ce se bazează această metodă? Într-un reactor nuclear sunt produşi în urmă reacţiilor nucleare de fisiune care stau la baza funcţionării acestora un număr extrem de mare de neutrini/antineutrini. Cea mai mare parte din aceştia străbat structura reactorului şi ies, continuându-şi călătoria în Univers.

Dacă în apropierea reactorului reuşim să amplasăm un detector de neutrini am putea controla activitatea reactorului şi vedea dacă se petrec fapte bizare (cum ar fi un reactor care este oprit prea des – caz în care s-ar putea ca cineva să extragă plutoniul care se formează).

Un astfel de studiu a fost deja efectuat de către cercetătorii de la Lawrence Livermore National Laboratory şi de la Sandia Naţional Laboratory; aceştia au amplasat un detector de neutrini cu masa de câteva sute de kilograme la circa 10 metri sub pământ (ca să fie protejat de razele cosmice care ar putea „murdări” măsurătoarea neutrinilor) lângă un reactor nuclear în California. Au reuşit să determine, măsurând o mică parte din neutrinii produşi, puterea reactorului cu o precizie de câteva procente – demonstrând în acest fel că metodă propusă funcţionează.

Desigur, amplasarea de detectoare de neutrini în apropierea reactoarelor nucleare, mai ales sub pământ, nu este întotdeauna posibilă. Motiv pentru care la ora actuală cercetătorii studiază noi metode care ar putea fi folosite având la baza măsurarea neutrinilor.

Printre aceste metode se numără şi cea care vede un detector de dimensiuni mai mari, astfel încât să fie sensibil la reactoare aflate la distanţe de mii de km, pe un submarin, care să efectueze măsurători în adâncimile oceanelor.

Bineînţeles, o astfel de propunere nu este doar de fizică ci mai ales o propunere politico-strategică. Care însă ar putea funcţiona mai bine decât metodele actuale – inspecţii în diverse reactoare sau laboratoare din lume în care se presupune că s-ar putea lucra la bombe nucleare. În timp ce oamenii pot fi păcăliţi, neutrinii nu pot minţi; dacă într-un astfel de laborator se măsoară o cantitate suspectă de neutrini sau dimpotrivă, într-un reactor în care se susţine că este în funcţiune avem câteva zile fără neutrini, am putea bănui că cineva a intrat cu obiectivul de a extrage parte din plutoniul generat.

Iată deci că fizică este extrem de interesantă nu doar pentru cei care inearca să măsoare masa neutrinilor şi să înţeleagă ce procent din materia întunecată ar putea fi justificat de aceştia ci şi pentru probleme importante ale societăţii şi ale omenirii – prinderea celor care au intenţia să construiască bombe nucleare.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
 
Nu, pe bune, E cheia functionarii stelelor, cheia energiei in Univers.
 
Pai si ce nu or exista si scaune cu cheie?:))) Poate e vreo nebuloasa cu aceasta forma:)) Ia cauta o poza!
 
Tu glumesti degetica, dar e dovada faptului ca nimic nu e "free" in Univers.
Ca sa intelegi, stelele produc energie consumand o parte din materie.
Plecand de la hidrogen, prin reactii termonucleare complicate rezulta in prima faza heliu.
Insa, daca cantarim hidrogenul initial din care a rezultat heliul, vom avea o diferenta de masa (greutate)
O anumita cantitate de materie dispare, de fapt e transformata in energie.
Astfel definim "defectul de masa"

Si, mereu ma intreb: cum naiba sa nu consume nimic gravitatia?
 
Ma tem ca nu inteleg...poate ca stelele se hranesc doar cu imaginatia noastra:P
 
Ah, am omis sa punctez ce era mai important, concluzia, paradoxul:
Daca gravitatia consuma ceva, atunci am obtine energie "free"!!!
Asa zis "free", practic am reusi sa convertim gravitatia in energie.
Nu degetica; imaginatia noastra, orcat ne-am crede de isteti, e mic copil fata de REALITATILE UNIVERSULUI.
 
Asta asa e ,Sarrah.Doar Dumnezeu cunoaste aceste realitati ca doar EL le-a creat.Noi putem doar sa intelegem asa cate o picatura...uneori se dovedeste ca si aceasta e foarte putin din ce credeam noi ca ar fi.Asta cu free...discutabil...cu toate ca mintea omului e plina de surprize ,totusi ar fi cam greu sa treaca pe un taram unde si ingerii se tem sa paseasca,dar...omul e dator sa spere ca ar reusi:P
 
Am timp putin acum, poate voi dezvolta aceasta idee aici, despre acest "free"
As incepe cu o povestire "spumoasa", referitoare la imaginatia omului.
Stim ca multe lucruri inventate ulterior au fost mai intai scrise de SF-isti.
(cum a intuit Jules Verne locul ideal de lansare a satelitilor, etc...)
 
Jules Verne era un vizionar ,dar de aici si pana la a atinge perfectiunea in cunoastere...cale lunga...
 
De-am atinge perfectiunea in cunoastere, ne-am plictisi de moarte!
Chiar stim foarte, foarte putin, desi poate credem ca stim mult.
 
Sarrah said:
Poate gasesti ceva si despre "defectul de masa".

Este prea abstract pt userii pe care nu-i interesaza .

defect de masă = diferența dintre suma particulelor constitutive ale unui atom și masa reală a acestuia.
 
Pe mine m-ar interesa, daca gasesti si nu-ti e greu, multumesc!
 
Mi-a placut asta:

"Stiinta nu este un joc cu suma zero".
e de maxima, nu? extrasa din text.
 
Exista o fizica a sufletului ,adica asa cu masa si diferenta de ...masa?
 
Cercetătorii de la CfA au anuntat ca la data de 17 martie 2014, la orele 18.00 (ora României).vor dezvălui “o descoperire majoră” in domeniul astrofizicii, în cadrul unei conferinţe de presă.Sun tare curioasa ce -ofi,
Se pare ca este vorba despre undele gravitaţionale primordiale.
 
Back
Top