• Forumul vechi a fost pierdut. Nu mai putem recupera continutul vechi. Va invitam sa va inregistrati pentru a reface comunitatea noastra!

Fizica

Cercetătorii suedezi au reusit sa capteze sunetul unui atom, care aparent este nota Re, iar descoperirea, spun acestia, deschide o "nouă poartă catre lumea cuantica prin comunicarea cu atomii", potrivit unui studiu prezentat de huffingtonpost.com.
 
Chiar daca Peter Higgs şi François Englert au fost răsplătiţi cu premiul Nobel pentru contribuţia lor la descoperirea bosonului Higgs, un grup de oameni de stiinta danezi sustine, " fFzicienii de la LHC (Large Hadron Collider) au descoperit cu siguranţă ceva, dar e foarte probabil ca acel „ceva” să nu fie bosonul Higgs, ci cu totul altă particulă . Datele actuale nu sunt suficient de precise pentru a şti cu precizie despre ce particulă este vorba. Ar putea fi vorba despre alte câteva particule cunoscute”

Sursa aici
 
Noi descperiri la CERN .



Experimentul LHCb din cadrul acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC) al complexului CERN a descoperit doua noi particule a anuntat miercuri descoperirea a doua noi particule din familia Barion. Existenta acestor particule, cunoscute ca Xi_b'- si Xi_b*-, a fost teoretizata de catre modelul quarc insa nu au fost vazute pana acum, anunta biroul de presa al CERN. O particula conexa, Xi_b*0, a fost descoperita in 2012 in cadrul experimentului CMS (Compact Muon Solenoid) al CERN.

Precum cunoscutii protoni accelerati in Large Hadron Collider, noile particule sunt barioni formati din trei quarci, tinuti la un loc de interactiunea tare. Tipurile de quarci sunt insa diferite: noua particula Xi_b contine un quarc beauty (b), unul strange (s) si unul down (d).

Datorita quarcilor b, de categorie mai grea, aceste particule sunt de peste sase ori mai masive decat protonul. Insa particulele reprezinta mai mult decat suma partilor: masa lor depinde si de configurare. Fiecare dintre quarci are un atribut numit "spin\u0010" (moment cinetic intrinsec al unei particule). In starea Xi_b'-, valoarea de spin a quarcilor mai usori sunt directionate in directii opuse, in timp ce in starea Xi_b*- ele sunt aliniate. Aceasta diferenta face ca Xi_b*- sa fie putin mai greu.

"Natura ne-a dat doua particule la pret de una", a declarat Matthew Charles de la laboratorul LPNHE al CNRS din cadrul Universitatii din Paris VI.

"Particula Xi_b'- are o masa apropiata de suma produsele sale in descompunere: daca ar fi fost doar putin mai usoara, nu am fi putut sa o vedem deloc folosind semnatura de degradare dupa care ne uitam", a adaugat Matthew Charles.

"Este un rezultat foarte interesant. Multumita identificarii excelente a acceleratorului LHCb (Large Hadron Collider Beauty Experiment - n.red.), care este unic intre experimentele LHC, am reusit sa separam de fundal un semnal foarte curat si foarte puternic", a aratat Steven Blusk de la Universitatea Syracuse din New York. "Demonstreaza inca o data cat de sensibil si cat de precis este detectorul LHCb".

Pe langa masele acestor particule, echipa de cercetare a studiat ratele relative de productie, latimea lor - o masura a stabilitatii lor - si alte detalii a degradarii lor. Rezultatele se potrivesc cu previziunile bazate pe teoria cromodinamicii cuantice (Quantum Chromodynamics - QCD).

QCD este parte din modelul standar al fizicii particulelor, teoria care descrie particulele fundamentale ale materiei, cum interactioneaza si fortele dintre ele. Testarea QCD cu o precizie ridicata este cheia rafinarii cunostintelor pe care le avem despre dinamica cuarcilor, modele ce sunt foarte greu de calculat.

"Daca vrem sa gasim o fizica noua care sa depaseasca modelul standard, trebuie mai intai sa avem o imagine clara", a declarat coordonatorul pentru fizica din cadrul LHCb Patrick Koppenburg de la Institutul Nikhef din Amsterdam.

"Asemenea studii de mare precizie ne va ajuta pe viitor sa diferentiem intre efectele modelului standard si orice lucru nou sau neasteptat", arata Patrick Koppenburg.

Masuratorile au fost facute pe baza datelor obtinute de LHC in perioada 2011-2012. Acceleratorul de particule este pregatit la ora actuala, dupa prima oprire de durata, pentru functionarea cu raze mai intense si cu energie mai ridicata. LHC ar trebui sa isi reia activitatea in primavara lui 2015.

Lucrarea cercetatorilor LHCb a fost publicata in Physical Review Letters, o versiune a sa fiind facuta publica in arhivele arXiv.


http://science.hotnews.ro/stiri-spa...-descoperit-doua-noi-particule-tip-barion.htm
 
Top 10 cele mai importante realizări din fizică în anul 2014


Plasarea unui robot pe o cometă, fuziunea nucleară cu laser şi o undă de tractare spaţială se regăsesc într-un Top 10 al celor mai importante realizări şi descoperiri din domeniul fizicii în 2014, alcătuit de o prestigioasă revistă ştiinţifică, informează bbc.com.

Plasarea robotului Philae pe cometa 67P/ Ciuriumov - Gherasimenko a fost desemnată cea mai semnificativă realizare a anului 2014 de editorii revistei Physics World.

Această reuşită ştiinţifică, realizată în cadrul misiunii spaţiale europene Rosetta, a fost salutată pentru "importanţa ei fundamentală pentru ştiinţele din domeniul spaţial".

Robotul Philae s-a desprins de sonda spaţială Rosetta şi a coborât pe cometa 67P/ Ciuriumov - Gherasimenko pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spaţiu care a durat şapte ore.

Potrivit revistei Physics World, celelalte nouă realizări majore din 2014 din domeniul fizicii sunt:

1. Iluminarea reţelei cosmice: În ianuarie, oamenii de ştiinţă au folosit radiaţia emisă de un quasar ca pe un fel de "lanternă cosmică" pentru a ilumina ramificaţiile ascunse de materie întunecată care se află sub Universul vizibil.

2. Particulele neutrino din Soare: În august, savanţii implicaţi în experimentul Borexino din Italia au detectat particule neutrino în reacţiile nucleare care alimentează nucleul Soarelui. Numărul de particule neutrino care au fost detectate a corespuns cu cel calculat de modelele teoretice, sugerând astfel faptul că oamenii de ştiinţă au înţeles corect ceea ce se întâmplă în interiorul Soarelui.

3. Fuziunea nucleară cu laser: În februarie, savanţii de la National Ignition Facility (NIF) din statul american California au făcut o descoperire revoluţionară în domeniul fuziunii autosustenabile, atunci când au reuşit să obţină mai multă energie în urma unor reacţii de fuziune decât energia depozitată în combustibilul utilizat de puternicul laser operat de NIF.

4. Unda de tractare acustică: În mai, savanţii au demonstrat că acest concept, în trecut rezervat exclusiv producţiilor ştiinţifico-fantastice, a devenit realitate - cel puţin în laborator. Fizicienii au construit un dispozitiv care poate să deplaseze obiecte, prin simpla "bombardare" a lor cu unde acustice. Aceste unde pot fi utilizate şi în scopuri medicale, precum deplasarea prin organism a unor dispozitive minuscule.

5. Supernove în laborator: În iunie, laboratorul Vulcan Laser Facility din comitatul britanic Oxfordshire a fost utilizat pentru a recrea explozii stelare în miniatură, oferind astfel cercetătorilor posibilitatea de a analiza unele dintre cele mai puternice şi cele mai greu de prevăzut evenimente din cosmos.

6. Magnetismul electronilor: Oamenii de ştiinţă din Israel au fost primii din lume care au reuşit să măsoare, în iunie, extrem de slaba interacţiune magnetică dintre doi electroni.

7. Fibre optice mai bune pentru imagini: În martie, savanţii americani au folosit un efect din fizică, denumit "Localizarea Anderson", pentru a produce fibre optice mai bune în domeniul transmisiei de imagini.

8. Memoria holografică: În februarie, cercetătorii americani şi cei ruşi au construit un nou tip de dispozitiv cu memorie holografică, care este capabil să păstreze date sub forma unor "biţi magnetici".

9. Compresia cuantică: Capacitatea de a comprima informaţia cuantică a fost demonstrată pentru prima dată în septembrie de fizicienii din Canada şi Japonia.

Physics World este o revistă editată de Institute of Physics, una dintre cele mai mari societăţi din lume din domeniul fizicii. Physics World este o publicaţie internaţională lunară care promovează toate ramurile fizicii, inclusiv fizica pură şi cea aplicată, în cercetare, industrie şi educaţie.

Sursa:

http://www.descopera.ro/dnews/13720700-top-10-cele-mai-importante-realizari-din-fizica-in-anul-2014
http://www.mediafax.ro/
 
anuk said:
4. Unda de tractare acustică: În mai, savanţii au demonstrat că acest concept, în trecut rezervat exclusiv producţiilor ştiinţifico-fantastice, a devenit realitate - cel puţin în laborator. Fizicienii au construit un dispozitiv care poate să deplaseze obiecte, prin simpla "bombardare" a lor cu unde acustice. Aceste unde pot fi utilizate şi în scopuri medicale, precum deplasarea prin organism a unor dispozitive minuscule.
Click to expand...

Putini sunt cei care stiu ca teoria sonicitatii a fost dezvoltata de Gogu Constantinescu el inventand si motorul sonic.
 
Noua lucruri ciudate despre particulele neutrino

Nu se stiu prea multe lucruri despre neutrini, insa din ceea ce se stie, in pofida faptului ca ele predomina, aceste particule sunt greu de detectat si greu de definit, arata Fermilab Today. Este posibil ca aceste particule elementare care dau dovada de un comportament cameleonic si care ne permit sa vedem in "inima" Soarelui sa fi modificat, printre altele, parcursul Universului.

Iata ce au aflat pana acum cercetatorii despre aceste particule elementare:

1. Particulele neutrino se gasesc din abundenta in Univers. Soarele trimite spre Pamant 65 de miliarde de neutrini/ pe secunda/ pe centimentru. Neutrinii sunt a doua cea mai abundenta categorie de particule din univers. Daca ar fi sa facem un instaneu, am vedea ca fiecare centrimetru cub are aproximativ 1000 de fotoni si 300 de neutrini.


2. Neutrinii aproape ca nu au masa. Nimeni nu a reusit sa stabileasca pana acum masa acestor particule, insa este de cel putin un milion de ori mai putin masiva decat cea mai usoara particula cunoscuta, electronul. Se stie ca sunt atat de usori insa atat de abundenti incat se estimeaza ca masa totala a tuturor particulelor neutrino din Univers egaleaza masa totala a stelelor vizibile.

3. Neutrinii sunt ideali pentru a arata existenta interactiunii nucleare slabe. Toate celelalte particule fundamentale interactioneza prin forta grea, forta electromagnetica sau forta slaba, sau printr-o combinatie intre acestea trei. Neutrinii sunt singurele particule care interactioneaza doar prin forta slaba, si de aceea neutrinii sunt importanti pentru aflarea unor detalii despre acest tip de forta.

4. Neutrinii sunt foarte greu de detectat. In medie, doar un neutrino de la Soare va interactiona cu corpul unei persoane pe parcursul vietii acesteia. Din cauza faptului ca interactiunile cu neutrini sunt atat de rare, detectoarele pentru aceste particule trebuie sa fie imense. Super Kamiokande din Japonia are o inaltime de 41,4 m si contine 50,000 de tone de apa ultrapura. IceCube este ingropat la o adancime de 1,5 si 1,5 km sub gheata pura din Antarctica, instrumentand un kilometru cubic de gheata.

5. Neutrinii sunt precum cameleonii. Acestia vin in 3 "arome": electronic (νe), miuonic (νμ) si tauonic (ντ). In timp se deplaseaza, un neutrino poate alterna intre aceste tipuri, iar acest lucru i-a indus in eroare pe cercetatori timp de decenii bune.

6. Neutrinii de tip electronic "intarzie" in apropierea electronilor. Cand neutrinii calatoresc prin materie, se intalnesc cu nori densi de electroni. Neutrinii de tip electronic intampina probleme in traversarea acestor nori densi, incetinind, in timp ce neutrinii de tip miuonic si tautonic isi vad de drum fara probleme. experimentul NOvA foloseste acest fenomen pentru a deduce mai multe informatii despre masa neutrinilor.

7. Neutrinii ne permit sa vedem in "inima" Soarelui. Lumina care ajunge la Pamant are nevoie de 10.000 pana la 100.000 de ani ca sa scape de plasma densa din interiorul Soarelui. Cand lumina ajunge la suprafata Soarelui, trece cu usurinta prin spatiu, ajungand pe planeta noastra in doar 8 minute. Neutrinii ne ofera o vedere in miezul Soarelui, unde fuziunea nucleara alimenteaza steaua. Aceste particule au nevoie de doar 3,2 secunde sa ajunga la suprafata Soarelui, si 8 minute pentru a ajunge pe Pamant.

8. Este posibil ca neutrinii sa fi modificat parcursul Universului. De ce toate corpurile din univers sunt formate din materie si nu anti-materie? Cosmologii cred ca, in perioada de inceput a Universului, materia si antimateria se gaseau in parti egale. Interactiunile neutrinilor ar fi putut sa afecteze acest echilibru delicat, declansand astfel formarea galaxiilor, stelelor si planetelor.

9. Neutrinii disipeaza peste 99% din energia unei supernove. Anumite tipuri de explozii stelare isi pierd aproape toata energia prin neutrini. Aceste supernove "prin colapsul miezului" se incheie fie ca gauri negre, fie ca stele neutronice. neutrinii sunt folositi pentru a intelege cum explodeaza o stea si ne dau informatii aditionale despre alte obiecte astronomice precum nucleele galactice active.


http://science.hotnews.ro/stiri-sti...-date-ciudate-despre-particulele-neutrino.htm
 
Daca existenta neutrinului a fost anticipata din considerente teoretice in 1930 de catre Pauli, pe baza legilor de conservare, punerea lui in evidenta a venit abia in 1956 dupa experimentul Cowan-Reines. Nu ar fi exclus sa ne ofere noi surprize, cum ar putea fi variatia sezoniera a constantelor radioactive.

Checking data collected at Brookhaven National Laboratory on Long Island and the Federal Physical and Technical Institute in Germany, they came across something even more surprising: long-term observation of the decay rate of silicon-32 and radium-226 seemed to show a small seasonal variation. The decay rate was ever so slightly faster in winter than in summer.
Click to expand...

http://news.stanford.edu/news/2010/august/sun-082310.html
 
O nouă descoperire realizată la CERN reprezintă o lovitură dură pentru Teoria Supersimetriei, o teorie din fizica particulelor menită să umple golurile lăsate de Modelul Standard, conform unui studiu publicat luni în revista Nature Physics, transmite AFP.


Pentru prima oară cercetătorii din cadrul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN) au observat mecanismul extraordinar de rar prin care un quarc "charm" se transformă într-un quarc "up". Această transformare, devenită posibilă grație acceleratorului de particule de la CERN, Large Hadron Collider (LHC), a avut loc exact după cum prezicea Modelul Standard din fizică.

Quarkul este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia "grea" (numită și barionică) din care sunt construiți protonii și neutronii. Quarcurile sunt de șase tipuri: up (u), down (d), strange (s), charm (c), bottom (b) și top (t).

Încercările anterioare de a transforma quarcurile "charm" au avut rezultate contradictorii, mulți fizicieni alegând să apeleze la o teorie complementară, cea a Supersimetriei pentru a putea să-și explice interacțiunile de la acest nivel al particulelor.

În fizica particulelor elementare, Modelul Standard, elaborat la începutul anilor '70, reprezintă consensul actual asupra constituenților de bază ai materiei și a forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia. Acesta înglobează un total de 36 de particule considerate fundamentale (fără substructură), la care se adaugă încă 2 particule ipotetice și 4 tipuri de forțe.

Acest model nu reușește (cel puțin deocamdată) să explice ce este materia și energia întunecată, nu poate integra una dintre cele patru forțe fundamentale, gravitația, și este incompatibil cu o serie de observații recente privind oscilația neutrinilor.

Pentru a acoperi aceste lacune unii fizicieni au venit cu ideea supersimetriei, teorie care pornește de la postulatul că fiecare particulă a cărei existență este prevăzută de Modelul Standard are o particulă parteneră, supersimetrică, opusă, cu spinul diferit cu 1/2. Deocamdată însă, în cadrul experimentelor desfășurate la CERN nu a fost găsit niciun argument care să susțină această teorie.

În schimb, rezultatele obținute recent "sunt compatibile perfect cu Modelul Standard și suprimă necesitatea unei teorii alternative" (așa cum este cea a Supersimetriei), a explicat pentru AFP Guy Wilkinson, coordonatorul acestor experimente în care a fost observată transformarea quarcurilor.

Cu toate acestea, adaugă el, "este foarte greu să ucidem Supersimetria, care este o hidră cu numeroase capete". Însă, "dacă nu se va observa nimic în următorii doi ani, această teorie se va afla într-o poziție dificilă, iar numărul adepților săi va scădea".


http://www.agerpres.ro/sci-tech/201...e-teoria-supersimetriei-dinspre-cern-10-25-06
 
Potrivit unui studiu publicat in prima jumătate a lunii august in revista 'Advances in Atmospheric Sciences'. realizat de un colectiv de cercetatori de la Institutul de Fizica a Atmosferei din cadrul Academiei de Stiinta din Beijing, " un nou sistem de realizare a prognozelor meteo, care poate anunţa ploile torenţiale cu 30 de zile înainte de a se produce, 'fără alarme false şi fără omisiuni a fost pus la punct''


Echipa condusă de Xia Zhiye a examinat date locale şi regionale referitoare la sute de ploi torenţiale înregistrate în ultimele decenii în întreaga lume, în China, Japonia, India, America de Nord, Mexic şi Marea Britanie, printre altele. La simulările pe calculator făcute în fiecare dintre aceste situaţii, modelul matematic creat de oamenii de ştiinţă chinezi a detectat cu 10 până la 30 de zile mai devreme indicii ale furtunilor care urmau să aibă loc, susţine studiul.


http://www.agerpres.ro/sci-tech/201...-din-domeniu-anuntate-in-luna-august-11-34-04
 
Materia intunecata o enigma care procupa oamenii de stiinta nu de foarte multa vreme de prin 1922 Se presupune ca aceasta materie ar fi cinci sesimi din totalul materiei Universului.Un cercetator danez " sugerează faptul că materia întunecată nu este, de fapt, formată din particule masive slab interactive, ci din corpusculi care au o masă mai mare de 10 miliarde de ori decât cea a protonilor, adică echivalentul celei ale unei celule umane.'

Se mai sugereaza ca "materie întunecată interactivă de tip Plank", ar fi apărut iniţial în primele momente de la declanşarea Big Bang-ului.
Vezi Aici sau Aici

http://www.iflscience.com/physics/n...o-dense-they-are-almost-miniature-black-holes
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top